Arsurile termice

Dragos Serban

Etiopatogenie

Factorii determinani ai arsurilor termice: flcra: cel mai frecvent lichide fierbinti (ap, ulei) arsuri extinse, de profunzime variabil n functie de temperatura i vscozitate gaze i vapori - urmare a unor explozii (cazane, bombe) radiaii calorice (solare, ultraviolete) corpuri solide incandescente (metal topit, crbuni): produc arsuri limitate ca ntindere, dar profunde ccidentele casnice x !" ori mai frecvente fata de cele industriale

Etiopatogenie

Efectele caldurii asupra tesuturilor:

de#radare enzimatic ncepnd de la $%&'( necroza de coa#ulare i caramelizarea #lucidelor la peste !))&'( carbonizare la peste %))&'( calcinare la peste !)))&'*

profunzimea leziunii:

depinde de debitul caloric (sau temperatura) i durata aplicrii se stabilete n funcie de lezarea plexurilor vasculare te#umentare i de posibilitile de re#enerare a pielii

+radele arsurilor - elemente de reper:

- parte sup* epiderm #rad , - eritem - epiderm complet, dar cu respectarea membranei bazale #rad ,, flictena seroasa - epiderm - p*sup derm: #rad ,,, ! flictena .emora#ica - epiderm - derm aproape tot (lasa o lama dermica prof) #rad ,,, / escara #r*,,, - epiderm- derm tot- tes* sub0acente #rad ,1 escara #rad ,1

Arsura de gradul I:
afectarea portiunii superficiale a epidermului, cu celulele 2eratinice i pelucide, fr lezarea structurilor profunde 3x*- expunerea la soare (eritemul solar) iritatia terminaiilor nervoase intraepiteliale 4 eliberarea de .istamin i enzime vasodilatatorii 4 eritem difuz, edem, cldur local nu apare niciodata flictena senzatie 5de usturime6, 5de arsur6, accentuat de atin#ere (.ipersensibilitate spontana exa#erata) cedeaz dup /$-$7 de ore, lasand o descuamare fina a epidermului i o pi#mentare discreta vindecare 8 ad inte#rum 9, fr sec.ele

Arsura de gradul II

fectarea epidermului in toate straturile, c.iar unele celule din stratul #erminativ bazal, dar lasand intact membrana bazal( #landele sebacee, #landele sudoripare i aparatul pilosebaceu: insulele de epitelizare pe baza carora se realizeaza vindecarea( :eziunea caracteristica: flictena de gradul II

- baz epiteliala continua

- continut: lic.id sero-citrin plasmatic, niciodata .emora#ic - incon0urata de o zona de eritem

mecanism de aparitie: lezarea plexului capilar subepidermic cu extravazare plasmatic important, fora .idraulic creat de acumularea lic.idian separind straturile moarte (arse) de celule vii

Arsura de gradul II complicatii, evolutie

! infectia: eliberarea florei saprofite din ductele sudoripare in mediul inc.is, proteic, cald i neaerat al flictenei infectia determina aprofundarea leziunilor flictena trebuie considerat de la nceput infectata i excizata dupa excizia lamboului epidermic, fundul flictenei ramine rosu-aprins si dureros la atin#ere* "! plasme#odia: in cazul leziunilor intinse, e intens si poate duce la .emoconcentraie si afectare a starii #enerale Evolutie vindecare ;per primam;, in absenta infectiei, fr sec.ele sau prin constituirea unei cicatrici pi#mentate epitelizare complet n aproximativ / sptmni

,nfectia determina aprofundarea leziunilor

Arsura de gradul III $ %

,,,* !)

rsura afecteaz epidermul in intre#ime si numai partea superioar a dermului : :eziunea caracteristica este flictena de gradul III $hemoragica%

- fundul cruent, cu strat epitelial discontinuu - continut serosan#vinolent sau franc .emora#ic( - aspectul clinic polimorf, cu zone de eritem dureros alternnd cu flictene .emora#ice, pe fondul unui edem iniial mecanism de aparitie: lezarea plexului capilar dermic intermediar excizia flictenei las un derm discontinuu rou-brun (acoperit de c.ea#uri leziuni de tromboz a vaselor mici) durere < arsura de #radul ,,, datorita distru#erii terminaiilor senzitive din derm foliculii pilosebacei i ductele #landelor sudoripare sunt distruse si astfel nu mai exista bariera epiteliala riscul complicaiilor septice este foarte mare, mi#rarea pe cale limfatic, n profunzime, a #ermenilor facindu-se mult mai usor* vindecare 8 per secundam 9 prin proliferare excentric a bonturilor pilo#landulare, in aprox* = saptamani cicatrici (frecvent vicioase) si sec.ele locale funcionale de amploare variabil

Arsura de gradul III $"%

,,,*/)

rsura distru#e dermul aproape complet respectnd numai o lam dermic profund (deservit de plexul capilar dermic profund) : :eziunea caracteristica: escara intradermic: leziune subire, elastic, alb si .idratata, care se elimina in aproximativ !) zile mecanism de aparitie: stratul de esut afectat este prea #ros si fora .idraulic nu-l poate ridica pentru a forma o flictena Arsura de grad II&III >bs: zonele albe sunt mai profunde

d#* diferential cu escara #r ,1: numai retrospectiv, cnd, dup eliminarea escarei, se constat epitelizarea spontan suprainfectarea poate transforma o arsur de #radul ,,, ntr-una de #radul ,1 (prin distru#erea ultimelor rezerve epiteliale din pla#) ( vindecare spontana 8per secundam9 posibila, dar cu sec.ele( pentru obtinerea unor rezultate functionale bune, necesit #refa cutanat*

Arsura de gradul I'

afectarea te#umentului in toata #rosimea sa (epidermul i dermul n totalitate) si c.iar tesuturile mai profunde (#rasimea subcutanata, aponevroze, musc.i) ( leziunea caracteristic: escara de gradul I': escara moale, alb pe un fond de edem intens tulburri isc.emice in re#iunile inextensibile dintre fascii (la nivelul extremitilor) escara indurat, brun (brun, rou nc.is sau nea#r) coa#ularea completa a esuturilor (expuneri prelun#ite, afectarea #rsimii din .ipoderm i a esuturilor subiacente - aponevroze, muc.i)*

rsuri de #radul ,1

Arsura de gradul I' semne clinice

leziuni insensibile, nedureroase, terminaiile nervoase senzitive fiind distruse se delimiteaza si pot fi corect evaluate dupa ziua a (&a se elimin n "&) sptm*ni, lsnd o pla# infectat, plin de sfaceluri, care se va cicatriza lent prin #ranulare i epitelizare mar#inal toate resursele de epitelizare din pla# sunt distruse, 5restitutio ad inte#rum6 fiind imposibila vindecare lenta, ce las cicatrici retractile sau c.eloide profunde, intens disfunctionale i mutilante epitelizarea spontan: teoretic posibil in pla#i < " cm

+rognosticul arsilor $ %
Factori de evaluare a prognosticului: suprafaa ars (exprimata in procente din suprafat corporala totala) ,egula lui - $.allace%

arsura pe suprafa mare este #rava (la peste ")? se produce decesul), c.iar dac profunzimea ei este mic, afectarea circulaiei fiind importanta

#radul arsurii vrst (mai #rav la varstele extreme: copii, batrani) posibilele complicatii ale arsurii starea de sntate anterioara a pacientului localizarea traumelor asociate (n particular leziuni ale plmnilor) precocitatea si calitatea tratamentului*

+rognosticul arsilor $"%

diferite formule de evaluare a #ravitatii si pro#nosticului: indicele @aux, indicele Aran2)* Indicele prognostic :

,*B* C D#radul arsurii E ? suprafata arsa

,*B* sub $): evolutia simpla, fr oc i fr complicatii, supravietuirea este re#ula( ,*B* intre $)-%): fenomenele #enerale pana la oc postcombustional, pot apare complicatiile, dar supravietuirea i vindecarea sunt re#ula( ,*B* intre %)-7): cazurile complicate sunt e#ale cu cele necomplicate( complicatiile pot #enera stri #rave, mortale( vindecarea i supravietuirea rmn re#ula( ,*B* intre 7)-!)): complicatiile sunt ma0oritare i apar decese, dar vindecrile depasesc ca numar decesele( ,*B* intre !))-!$): complicatiile reprezint re#ula, apare ocul cronic iar numarul deceselor creste( ,*B* intre !$)-!%): cazurile de deces sunt e#ale sau c.iar depesc vindecrile care se fac cu sec.ele( ,*B* peste !%) : supravieuirea i vindecarea sunt foarte rare( ,*B* peste /)): vindecarea i supravietuirea sunt exceptionale

Fiziopatologia bolii arsilor $ %

-

boala arsilor: ansamblu de modificari morfo-functionale, atat la nivel local cat si #eneral #ravitatea manifestarilor depinde de: severitatea a#resiunii rezerva functionala a or#anismului
coa#ulare proteica lezarea inte#ritatii te#umentului pierderi lic.idiene directe sec.estrare lic.idiana in tesuturile nearse

Agresiunea termica

necroza celulara eliberarea mediatorilor vasoactivi

0ipovolemie 123

.iperpermeabilitate, vasodilatatie

/ulburarile locale: leziunea locala de arsura: distru#erea inte#ritatii te#umentarepierderi lic.idiene masive (plasmexodie) att din masa circulant, ct i din spaiile interstiiale zona de reactie edematoasa perilezionala: modificari patolo#ice indirecte cu sec.estrare lic.idiana la nivelul sectorului ,,,

Fiziopatologia bolii arsilor $"%

4eziunea local de arsur & trei zone concentrice: zona de coagulare (zona pl#ii de arsur) necroz de coa#ulare a tuturor structurilor( coa#ularea intravascular ireversibil, fluxul san#uin capilar absent profunzimea e determinata de temperatura si de durata expunerii* zona de staz fluxul san#uin capilar este ncetinit, tesutul este afectat, dar inca viabil principalul pericol evolutiv: extensia secundara a leziunii prin ocluzia vascular datorata trombozei, instalarea isc.emiei i infarctizarea zonei prevenirea trombozei, leziunilor mecanice si des.idratarii F zona de hiperemie : tulburri de dinamic i .iperpermeabilitate capilar extravazri lic.idiene si eliberarea de mediatori specifici

Fiziopatologia bolii arsilor $)%

5anifestari generale: plasme#odia:
-

pierderi lic.idiene masive de apa, electroliti si proteine pana la!)-!/ ? din #reutatea individului intensitate maxim n primele %-7 ore dupa producerea arsurii, permeabilitatea capilara revenind la normal in !7-/$ ore .ipovolemie, .emoconcentraie, .iperviscozitate trecerea proteinelor serice n sectorul ,,,, prin .iperpermeabilitate capilara, determina .ipoproteinemie si apariia edemelor i n zonele nearse, element a#ravant al ocului arsilor*

eliberarea masiva de catecolamine

isc.emia unor teritorii importante din or#anism, .ipoxie i staza si acidoza metabolica

hemoliza prin efect termic direct altererea activitatea pompei membranare 6a7897
Ga- va ptrunde n celule mpreun cu apa scznd i mai mult volumul circulant

Evoluia general a arilor

!

+erioada primelor ) zile $a ocului postcombustional, perioada imediat postagresiva% +erioada primelor ) sptm*ni $:&" zile% $metaagresional&dismetabolic% +erioada p*n la " luni $" &;< zile% $catabolic& anabolic% +erioada de =oc cronic=

"!

)!

:!

! +erioada socului postcombustional $ %

3auzele generatoare de oc:

durere (intens n arsurile de #r*,-,,, mult diminuat n cele de #r*lll i c.iar absent n cele de #r*,1) .ipovolemie .ipoxia de toate tipurile (.ipoxic, anemica, de staz i citotoxic) infecia supraadu#at toxinele circulante creterea catecolaminelor (creterea catabolismului cu epuizarea depozitelor de #lucoz i #lico#en) apare la H !"? suprafa ars, este franc la /"? i #rav la ")? din suprafata cand poate aprea exitusul

! +erioada socului postcombustional $"%

1emne clinice:
-

pierderi mari .idroelectrolitice (sete, oli#urie) insuficienta respiratorie (dispnee, ta.ipnee, fenomene .ipoxice) anemie manifestari cardio-vasculare: ta.icardie, usoara .ipotensiune, aritmii semne neurolo#ice datorate .ipoxiei (a#itaie sau adinamie) tulburri di#estive (#reata, vrsturi) durerea, cu caractere diferite n funcie de profunzimea i ntinderea arsurii la sfritul acestei etape, dac evoluia este favorabil, bolnavul este afebril i cu funciile vitale restabilite

"! +erioada metaagresional&dismetabolic $zilele :&" %

tulburari metabolice variate si intense pe fondul unui catabolism continuu la un or#anism fra#il, cu rezerve ener#etice si funcionale sczute suprasolicitarea or#anelor i sistemelor, datorit metaboliilor i toxinelor: dispnee, .ipoxie, aritmii, ta.icardie, oli#urie, afectarea functiei renale prin toxemie si necroza tubulara acuta pot apare complicaii :
de tromboplastin tisular,

- infecioase (scaderea imunitatii celulare si umorale)

tromboembolice (eliberare masiva .emoconcentraie, repaus prelun#it) - hemoragice (IJK ulcer 'urlin#)

directii terapeutice: reec.ilibrare corecta, monitorizarea atenta functiilor cardiocirculatorie i renala si prevenirea infectiilor la sfarsitul acestei perioade, daca evolutie e favorabila: vindecarea spontana (n cazul leziunilor de #radul ,, ,, i parial de #radul ,,,-superficiale) eliminarea escarelor si pre#atire pentru #refare (n cazul leziunilor de #radul ,,,- profunde i ,1)

+erioada metaagresional&dismetabolic $zilele :&" %

5omente deosebite in cadrul acestei etape:

>ilele :&;: resorbia edemelor i criza poliuric, dac bolnavul a fost corect n#ri0it, cu ameliorarea tulburrile .idroelectrolitice instalarea ocului toxico-septic (n arsuri #rave n zilele ?&(, iar n cele medii n zilele )& ?) >iua -: delimitarea leziunilor, posibilitatea evaluarii profunzimii arsurilor >iua ": decompensare renala ca urmare a suprasolicitrii, cu insuficienta renala #rava 'omplicatiile di#estive si tromboembolice pot apare oricand in aceasta perioada

+erioada catabolica& anabolica $zilele " &;<%

se consolideaz epitelizarea spontan si se produce vindecarea zonelor acoperite c.irur#ical (perioada epitelizarii sau perioada c.irur#icala) etapa de redresare a bolnavilor corect n#ri0ii: metabolismul ncepe s fie dominat de anabolism revenirea treptat la normal a constantelor biolo#ice i a funciilor diverselor aparate i sisteme la sfritul perioadei, bolnavul este oarecum reec.ilibrat, cu arsurile vindecate i intr n convalescen prelungit cei incorect tratai sau cu afectare #rav a funciilor or#anismului evolueaza spre agravare: catabolismul continu apar complicaii #rave arsul poate deceda sau intra n ultima etap, a ocului cronic*

+erioada de @ soc cronic A $dupa ;< zile%

apare n arsurile #rave cu ,*B* H!/) sau tratati necorespunzator bolnavi cu resursele biolo#ice epuizate dupa / luni, cu: anemie, casexie, .ipoproteinemie cu disproteinemie( stare septic cronic: anorexie, adinamie, febra, tulburari de comportament( pl#i #ranulare (neepitelizate) cu evoluie lenta, sta#nant( constantele biolo#ice la limita inferioar a normalului in acest stadiu ei trebuie #refai rapid pentru ameliorarea starii #enerale

3omplicatiile generale ale bolii arsilor

-

pulmonare: edemul pulmonar acut (datorat .iper.idratrii i resorbiei edemului n zilele $-%), pneumonii, bron.opneumonii, plmn de oc, insuficien respiratorie acut( cardiovasculare: ta.icardie, aritmii, infarcte miocardice, .ipotensiune arterial, tromboze (datorita .emoconcentraiei, .ipercoa#ulrii i imobilizrii), embolii, ',J( digestive: vrsturi, dilataie #astric, IJK, ulcer 'urlin#, colecistite acute, ocluzii, pancreatite, enterocolite( renale: rinic.i de oc (n prima etap), insuficien renal acut (dup prima sptmn, prin suprasolicitare) sau insuficien renal cronic (de obicei pe rinic.i patolo#ic anterior)( hepatice: icter, .epatit acut (post-transfuzional)( septice: infecii urinare (la purttorii de sonde), respiratorii, septicemii( neuropsihice: modificri de comportament, depresii psi.ice, nevroze, deliruri, come( perioada ;ocului cronic; reprezint ea nsi o complicaie( in aceast faz a0un# arsurile foarte #rave sau cele tratate incorect*

3omplicatiile locale ale bolii arsilor

! Infecia plagii arse:

in primele $7 ore, colonizare cu #ermeni ai florei saprofite de pe te#ument ulterior, flora microbian mixt : stafilococi aurii, piocianici i micelii Aactori favorizanti:

- status imunolo#ic compromis al bolnavului ars - factori locali (mediu proteic, cald, neaerat al leziunii) 3onsecinte : - locale - prelun#este timpul necesar vindecrii, aprofundeaza leziunile, afectnd calitatea cicatrizarii - #enerale - septicemii si diseminri infecioase la distan* "! cicatrici inestetice i sechele funcionale cicatrici .ipo- sau .iperpi#mentare, .ipertrofice, c.eloide retracii la plicile de flexie cu deficite funcionale redori articulare, retracii tendinoase( distru#eri de or#ane (urec.e, nas, buze, de#ete etc*)

)! malignizarea cicatricilor sau a ulceraiilor cronice - carcinoame scuamoase

/ratament primul aButor

complex, #eneral i local (efectuate concomitent), arsura fiind o ur#en c.irur#ical imediat ncepe imediat dup producerea arsurii i dureaz i n convalescen

+rimul aButor la locul accidentului: scoaterea bolnavului din mediu i stin#erea flcrilor de pe .aine, cu mi0loacele existente .ainele vor fi scoase numai dac sunt mbibate cu lic.ide iritante sau fierbini care pot a#rava leziunile prosop udat n ap rece, peste zonele arse, pentru diminuarea durerii si a #radientului termic e#plorarea funciilor vitale (respiraie, circulaie) i susinerea acestora (dac este cazul - respiraie artificial, tra.eostomie - ,>L in arsurile in.alatorii cu edem important al cailor aeriene, masa0 cardiac) masuri de prim aButor in caz de leziuni asociate: .emostaza provizorie, imobilizarea fracturilor transport ct mai rapid la primul spital cu serviciu c.irur#ical de ur#en, pentru orice ars cu o suprafa mai mare de "?

/ratament evaluare primara la spital

E#amen clinic atent si complet pentru:
funciilor vitale aprecierea #ravitii arsurilor (profunzimea i suprafaa) prezena leziunilor asociate (pl#i, fracturi, contuzii interne)
evaluarea

3riterii de internare :
-arsuri

de #radul ,, peste !"? sau de #radul ,,, peste "? -arsuri profunde (#radul ,,,, ,1) limitate ca suprafa ce pot beneficia de tratament c.irur#ical precoce -arsuri pe zone estetice sau functionale: ale feei, extremitilor or#anelor #enitale i perineului, indiferent de suprafa -arsuri asociate cu politraumatisme -arsuri la persoane care au in.alat fum -arsuri la pacienti cu varste extreme (copii, batrani) sau tare or#anice (diabet, ciroz, bolnavi cardiaci, alcoolici)

/ratament masuri imediate la spital

-

abord venos periferic sau central analize de ur#en: #rup san#uin, M., .emo#ram, coa#ulo#ram, uree, creatinina, #licemie, transaminaze, pI, #aze san#uine (>/, '>/) carboxi.emo#lobina, electroliti serici) # nsmnri din pl#ile arse sonda0 vezical pentru monitorizarea diurezei in cazul arsurilor feei i #tului, controlarea si mentinerea libertii cilor aeriene superioare, oxi#enoterapie, la nevoie prin intubaie oro-tra.eal profilaxia antitetanic cu A/+A )," ml i*m* combaterea durerii si fricii cu al#ocalmin, mial#in sau petidina i*v*

Mesuscitare in arsuri ale cailor respiratorii

/oaleta primar a plgilor arse $ %

element esenial al deocrii i are urmtoarele obiective: aseptizarea pl#ii diminuarea pierderilor lic.idiene prevenirea tulburrilor isc.emice diminuarea durerii #rbirea detarii escarelor stimularea fenomenelor de reparare local si prevenirea infeciei

se realizeaza prin: splarea re#iunii arse cu ap i spun sau bromocet aseptizarea cu alcool N)& (care are i aciune anestezic prin coa#ularea terminaiilor nervoase) ndeprtarea epiteliului devitalizat, excizia flictenelor i ndeprtarea continutului lor cu aseptizare din nou cu alcool acoperirea pl#ilor cu un pansament steril (daca este posibil) imobilizarea n poziie funcional a membrelor i transportul bolnavului n salon

/oaleta primara a plagilor arse $"%

inciziile de decompresiune: n cazul arsurilor circulare sau profunde, la care edemul determina fenomene isc.emice la nivelul lo0elor inextensibile +rincipii de efectuare: n axul lon#itudinal al membrului pe linia mediana a fiecarei lo0e interesate din esut sntos n esut sntos si profund pn n plan sn#ernd( la trunc.i, se practica incizii pe fetele laterale sau in #rila0

/ratamentul local al arsurilor $ %

Arsurile de gradul I: badi0onare cu alcool N)&, mpac.etri reci pulverizatii cu spraO-uri de tipul @ioxiteracor Arsurile de gradul II: dup excizia flictenelor, se badi0oneaz cu alcool i se panseaza citeva zile (cele mici, tratate ambulator) apoi, vor fi tratate prin metoda desc.isa (expunere la aer) Arsurile de gradul III:

,,,!) superficiale: acelai tratament ca cele de #radul ,, i se epitelizeaz pn n = sptmni ,,,/) profunde: necesit, de obicei, #refare, dup excizia sau eliminarea escarei i se vindec ntre =-% saptmni pansamente umede cu solutii antiseptice dupa a 7-a zi se poate incepe decaparea crustelor

/ratamentul local al arsurilor $"%

Arsurile de gradul IV: a) +refarea pla#ii #ranulare (clasic): bi i splare cu soluii dezinfectante, care favorizeaza eliminarea escarei catre ziua a !$-a obtinerea unei pla#i #ranulare apte pentru #refare catre ziua /!

b) 3xcizia-#refare precoce, in primele " zile (modern): excizia tesutului necrozat si acoperirea cu #refa de piele, in aceeasi zi sau la interval de maxim $7 ore in cazul arsurilor intinse: excizia#refare secventiala (primul timp este limitat la !)-!"? din suprafata corporeala, cu repetare la "-N zile)

3xcizia-#refare precoce

/ratamentul local al arsurilor $)%

-

/ipuri de grefe: autogrefe (cel mai bine acceptate) allo#refe, xeno#refe, substituenti sintetici (solutii de acoperire temporare, pentru combaterea plasmexodiei)

acoperire temporara cu piele artificiala

prelevarea auto#refei cu dermatomul sau cutite speciale

/ratamentul general al arsurilor $ %

!*

Meec.ilibrarea .idroelectrolitic si coloid-osmotica: ct mai precoce, pentru prevenirea ocului .ipovolemic i a insuficienei renale
soluii cristaloide (")?) - ser fiziolo#ic, #lucoz izoton, Min#er-lactat si macromoleculare (")?) - plasma, dextran $), manitol, san#e indici de monitorizare a eficientei reec.ilibrarii: debitul urinar ()," mlP2#P.), absenta ta.icardiei ( 1 sub !/)P min) si B1'

/* Meec.ilibrarea .ematolo#ic: sn#e izo#rup izoM. aprox* ")) ml pentru fiecare = uniti de .ematocrit pierdut (nu mai puin de !/)) ml sn#e) =* Meec.ilibrare acido-bazic: bicarbonat de Ga 7,=?, in functie de pI $* Lratamentul durerii antal#ice iv "* Lratamentul oli#o-anuriei: manitol, furosemid, dializa (numai dupa reec.ilibrarea corecta volemica si .idro-electrolitica) %* Meanimarea respiratorie (cu monitorizarea #azelor san#uine) : oxi#enoterapie pe sonda nazalaPsub cort (la copii), oxi#enoterapie .iperbar - intoxicaii cu monoxid de carbon, ,>L i respiraia asistat arsuri ale cailor respiratorii Agitatia arsului se trateaza cu o#igen, nu cu sedativeC N* Brevenirea posibilelor complicaiilor di#estive: sonda naso#astrica, blocani de receptori I/, pansamente #astrice si antiacide 7* Brofilaxia trombozelor: anticoa#ulante (.eparin, calciparina), mobilizare activa precoce

/ratamentul general al arsurilor $"%

Q* Brevenirea infeciilor:

se adreseaz tuturor pacienilor ntruct pielea este contaminat (stafilococi, streptococi, #ramne#ativi, din #enul Bseudomonas) tratamentul imediat si corect al pla#ii arse antibiotice cu spectru lar# (antibioterapia profilactic) la bolnavii #ravi, cu semne de soc combustional sau cu traumatisme asociate ameliorarea funciei imunitare cu antienzime (+ordox, LrasOlol), imuno#lobuline, vitamine si protectoare .epatice*

!)* Kuportul nutriional (reec.ilibrarea nutritiv):

aportul caloric si proteic la un ars trebuie sa fie dublu fata de necesitatile bazale (aprox* "))) calPzi), pentru a compensa catabolismul exa#erat din aceasta perioada iniial, nutritie parenterala (ser #lucozat, .idrolizate proteice i lipidice) reluarea ct mai precoce, a alimentaiei per&os in perioada post-arsura $7-N/ ore, daca starea #enerala o permite

/ratamentul general al arsurilor $)%

,n tratamentul #eneral, 6D se administreaza :
! "! )!

sedative, deoarece pot masca o a#ravare a ocului procain (ntrerupe mecanismele vasopresoare) corticoizi (produc perturbri n redresarea ocului si sunt de0a n exces prin stimularea corticosuprarenalei) substante de tip catecolaminic (arsul nu este depresat vascular i pot produce anurie - prin microtromboze, isc.emie si .ipoxie - i necroze celulare), unsori peste arsur in tratamentul local (produc cruste i favorizeaz infeciile anaerobe)

$*

?!