Arsurile

Def =boala chirurgicala generala si locala cu evolutie stadiala

Etiologie A. Caldura- radiant, flacara, lichide fierbinti , vapori supraincalziti ,corpuri solide
incandescente
B. Subst chim
C. Electricitate
D. Radiatii
-boala generala: chiar daca leziunea e locala , rasunetul asupra celorlalte organe si
sisteme este certitudine, suferinta e generala in limitele unei extensii ale leziunilor locale
-e locala pt ca leziunea e locala si trat pe langa cel general e in primul rand local.Boala
nu se vindeca pana nu se vindeca leziunea locala
-e stadiala pentru ca leziunea e locala si evolueaza dupa niste ciclii si perioade bine
stabilite.

Arsuri termice: caracteristici

-Boala generala grava ce afecteaza toate org si sist.
-E locala grava pt ca poate da sechele imp cu impotenta funct si insetetica.
- E de lunga durata ce duce la instalarea unui anumit tip neuropsihic.
-E chirurgicala pt ca singura rezolvare e grefa in bolile avansate.
-arsul = agresionat repetat: in timpul evolutiei agresiunile asupra organismului devin
continue
-. Arsura lasa sechele grave estetice si funct.

Modificari anatomo-patologice
Actiunea caldurii la diferite grade determina:
1.
2.
3.
4.

Degradarea enzimatica 46-60 grade C=reversibila

La peste 100 grade necroze de coagulare+ caramelizarea glucidelor
Peste 600 grade-carbonizarea tesuturilor
Peste 1000 grade :calcinarea
In urma acestor modif structural celulare si tisulare apar leziuni anatomo-patol distincte
dpdv al evolutiei si al gravitatii la niv tisular.

Clasificarea anatomo_patologica si clinica

Arsura gr 1 va produce un eritem, durere, edem-vindecare cateva zile. Vindecarea sub
trat= eritem solar
Arsura gr 2 - flictene cu lichid clar care respecta strat bazal germinativ si intre acest
strat si epiderm se form flictena. Vindecarea arsurii se face cu trat conservator in 10-12
zile.
Arsura gr 3 - flictena hemoragica si/sau escara dermica moale.
- Afect intreg epidermul si partial dermul.
- Vindecarea se face per secundam intentionem cu sechele si cicatrici
vicioasse.

Arsura gr 4 - escara totala uscata insensibila necesita grefa si prez pe langa leziunea de
gr 4 un al treilea sector imp inb iologia locala a plagii cat si pt intreg organismul.

Arsurile
Pe langa profunzimea leziunii este importanta si suprafata arsa. Ca reguli gen
cu aplicatie practica se foloseste regula 9 a lui Wallace in care: capul si gatul sunt
considerate 9%, mb toracice 9 x 2, mb pelvine 18%x2 , trunchiul anterior 18% , trunchi
post 18% , perineu 1%
Indicele prognostic Frank
Pt a evalua gravitatea bolii si pt a evalua prognosticul de supravietuire al
bolnavului se foloseste indicele prognostic al lui FranK format din supraf arsa inmultita
cu prof arsurii.(cele 4 grade de profunzime)
Cand IPF:- peste 20% se considera ca boala a arsilor, are rasunet asupra organismului.
peste <40% nu exista risc vital.
40-60% vindecarea este regula dar apar complicatii.
60-100% apar complicatii, vindecarea e regula dar pot apare si decese.
100-140% complicatiile sunt grave si decese frecvente.
140-180% nr vindecarilor = nr deceselor.
peste 180% suprav si vindecarea sunt exceptionale. Peste aceste formule
stricte trebuie sa tinem cont si de alti parametrii de teren ai bolnavului (starea ap
excretor, cardio-vasc inainte de accident..) varsta Intre 55-75 % dubleaza indicele
prognostic la 10 ani,iar peste 75 se dubleaza la 5 ani.

Fiziopatologia arsurilor
Evolutia locala si gen s face dupa niste modif fizio-patol c evolueaza in etape
Etapa 1 - primele 3 zile in care avem starea de soc post-traumatic cu edem local,
toxemie, complicatii metabolice si contaminarea leziunilor locale.
Etapa 2 - primele 3 sapt cand are loc sub tratament:
-remiterea socului,
- resorbtia edemului,
- anemie,
- scadere a prot dat pierderilor prin plaga arsa cat si a degradarii
prot si eritrocitelor in zona lezionala.
- fen toxice cu infectie locala ce intra pe primul plan al
complicatiei si terapeuticii.
.
complicatii la niv tuturor aparatelor si sistemelor (cardio vasc :anemie, scaderea
aportului, excretor prin oligurie, ficatul treb sa faca fata toxinelor resorbite si proceselor
inflamatorii noi instalate, ap digestiv intra in pareza cu scadere a secretiilor si apare o
suferinta generalizata cu implicarea tuturor aparatelor si sist.
Etapa 3 -e cuprinsa intre 3 sapt-2 luni, e perioada de covalescenta cand procesul
catabolic depaseste anabolismul, apare cicatrizare plagilor si este per chirurgicala optima
pt grefa.

Etapa 4 e a socului cronic post-combusitonal(al arsilor) sau intra in MSOF(insuf multipla d

organ).

Complicatii
Evolutia arsurilor( in fctie de supraf arsa, de profunzime )se face cu complicatii atat locale
cat si gen si sunt specifice fiecarui stadiu evolutiv.
In per 1- edemul pulm acut (semn de insuf cardiac), rinichi de soc, tulb gastro intest,
tromboze, embolii;
In per 2 infectia locala, infectii urinare, pulm, flebite, complicatii
gastro intest, hep si neuropsihice.
In per 3 incepe suferinta multipla de
organ;
In per 4
intra in soc cronic postconvulsional.
Nu toate arsurile evolueaza dupa aceasta schema. Cele sub 20% supraf nu intra in boala
arsilor. Arsurile nu trebuie percepute ca leziuni distincte, in general exista un tablou de
sah al arsurilor; arsura poate avea supraf de leziune de gr 2, 3, 4 care se cumuleaza ca
leziuni (se calc indicele prognostic)

Tratamentul arsilor
Ca orice traumatism incepe cu primul ajutor la locul accidentului:
-degajarea victimei din mediul traumatic
-resuscitarea cardio-resp (verificam daca functia respiratorie e eficienta)
-nu se scot hainele ,nu se face prelucrarea primara a arsului la locul accidentului
-combaterea setei, durerii(cu algocalmiin) ,agitatiei
-traheostomie( in caz de obstructie a cailor aeriene sup prin edem)
Pacientul dus la dispensarul apropiat unde se preg transport in maxim 3 ore, se
combate durerea, montarea perfuziei, reechilibrare hidroelectrolitica ,profilaxie
antitetanica

Tratament in unitatea spitaliceasca

-Se face o evaluare gen(examinare gen a fctiilor vitale si statusului biologic al bolnavului)
si o evaluare locala a leziunilor atat de arsura cat si traumatismele asociate arsurii);
-Cand indicele prognostic depaseste 40% vom considera bolnavul socat si vom aplica
terapia coresp.
-Bolnavul e dus in blocul operator unde se face toaleta locala sub anestezie generala cu
apa sterila,sapun, ser fiziol, cloramina, fixare cu alcool( se spala si se decapeaza fictenele
si se toarna alcool pe zonele decapate pt ca alcoolul va anestezia term nv libere ducand
la o calmare a durerii si pt precipitare prot locale ducand la o scadere a secretiei locale.
- Vom instala o sonda uretrala pe 72 ore pt monitorizarea diurezi,
-punctie venoasa- recoltam analize pt reechilibrarea hidroelectrolitica,
-eliberam caile respiratorii
-prevenirea sg de garoun prin incizii

Daca exista semne de sd d compartiment cand circumferential este leziunea si apare un

edem al intregului mb atunci exista nevoia de a face incizii longitudinale pt expansionarea
tesutului subtegumentare, altfel prin edem intra in suf prin sd d edem d revascularizatie.

Obiectivele terapeuticii de reanimare, terapie intensiva

-Limitarea pierderilor lichidiene se face prin creerea unei atm neprielnice pt evaporarea
lichidelor sau prin trat inchis al plagilor arse.
-combaterea durerii sedare ( cu algocalmin, morfinice sau alte derivate, se va seda
bolnavul agitat).
-reducerea spatiului mort respirator
- corectarea anemiei si hipoproteinemiei.
-corectarea perfuziei tisulare adecvata si corectarea tulb hidroelectrolitice, metabolice.
-Antibioterapia e oblig, riscul de contaminare e de la inceputul arsurii, iar per de infectie
este in per 2.
-siminuarea si blocarea activitatii enzimatice a serului
-intretinerea uni flux urinar adecvat
-prevenirea infectiei prin mijloace externe,(fie prin tratament inchis fie prin sterilizarea
mediului ambiant sau tratament sub clopote cu aer steril a bolnavilor arsi ).
1. Alimentatia corecta e una din prioritatiile terapeuticii. Arsul e un bolnav cu
catabolism exagerat, cu pierderi multe si cea mai buna reechilibrare e calea orala,
digestiva. Sunt interzise lichidele sub 12 ore, doar alimentatia parenterala intra in
discutie. Lichidele pot fi adm in arsurile medii sub 12 ore si grave sub 24 ore.
2. Trat psihologic e un pct imp psihologii le explica motivatia pt care trebuie sa
suporte tratamentul si de ce trebuie sa traiasca.
3. Postura, fizioterapia devin necesare pt prevenirea sechelelor pt prevenirea
cicatriciilor vicioase.
4. Excizia sechelelor

Tratamentul local al arsurilor

Pe langa tratamentul general aplicat pacientilor cu indice prognostic peste 40%,
bolnavul trebuie tratat si local in fctie de leziune. Exista metode de trat inchis in care
arsura e pansata, exista neajunsuri ca cu fiecare decapare a compreselor se distrug si
celulele nou formate. Trat deschis are avantajul ca evolutia e mai buna dar exista pericol
de suprainfectie mai mare. De aceea metoda cea mai optima e folosirea unui trat inchis in
primele 5 zile dupa care se trece la un trat deschis, cand bolnavii stau cu segmentele arse
in clopote confectionate in atmosfera sterila.

Pt trat inchis: Reguli: - se panseaza intotdeuna arsurile de la mana, perineu, cele d

la gat si fata nu se panseaza niciodata.
1.Excizia- grefarea precoce: e o met activa de trat a arsurilor profunde daca au
o supraf mai mica de 15% La arsul nesocat se face la 24-48 ore de la accident .
Indicatii- arsurile mainii, cand arsura e prof si unica < 15% , sau pe supraf fctionale
nedepasind 18-20%. Daca aceasta grefare nu se poate efectua ,nu indeplinste conditiile,
se merge la pasul 2:
2. Pregatirea bolnavului pt grefare sec: prin pansamente si bai
3. Grefarea arsilor se face in a 21 zi de evolutie.
In arsurile de gradul 2 prin evacuarea lichidului si prevenirea suprainfectarii cu antialgice
si pansament; In cele de gr 3 si 4 spitalizarea devine obligatorie si tratamentul intr-un
mediu specializat pt ca atat gravitatea repercursiunilor generale e mare dar si evolutia
locala catre sechele e f probabila

Tratamentul local in arsurile chimice(baze, acizi)

-Spalaturi abundente cu apa, ser fiziol,
- neutralizarea cu sol adverse diluate(lapte, albus de ou, bicarbonat, otet),
-excizia escarelor- grefa.

Tratamentul electrocutatiilor (curentul electric va produce modif generale

asupra tesuturilor)
Actiunea curentului elecctric asupra vaselor
*vase-CID(coagulare intravasc diseminata)
*muschi: coagularea proteinelor
*cord-desincronizarea pace-maker-ului cardiac
*nervi-necroza d coag
*tegum-carbonizari, cratere
*prim ajutor-intreruperea curentului; resuscitare
*local-excizii precoce si grefare
Carbonizarea la nivelul tegumentului duce la escara. In eritemul solar nu se folosesc
unguente ci doar alcool.

Clasif clinica a arsurilor

1.Arsurile grave : spitalizare si trat complet;
- superf si partiale cu supraf mai mare d 30%.
- totala cu supraf mai mare d 10%
-din zonele critice fata, maini, perineu ( indiferent de supraf).
- complicate-leziuni cardiorespiratorii si alte traum asociate;
2.Arsuri d gravitate medie: supraveghere in spital :
-superficiale : mai mari de 15%,
-partiale(15-30%)

- totale sub 10% cu exceptia zonelor critice.

3.Arsurile usoare sunt considerate cele superf si partiale sub 10%. Si cele totale sub 2
%

Degeraturile
=neurovasculopatii locale datorate expunerii massive la frig: cu suferinte a terminatiilor
nv si a veselor din zona.
Dpdv anatomo patolologic
- gr 1-eritem, durere, intepaturi, furnicaturi;
- gr 2 flictena sangvinolenta:-dureri, arsuri, parestezii, paralizii;
-gr 3-necroza derm si hipoderm, escara, tulb d sensibilitate;
- gr 4-gangrena uscata care in urma suprainfectiei se transf in umeda.
Factprii favorizanti degeaturilor sunt tulb vasculare preexistente, circ ulatia
periferica deficitara( prin tromboscleroza, diabet zaharat). Umezeala exacerbeaza
actiunea frigului=boala de transee( soldatii stateau cu incaltari ude in transee)
Semnele generale: sunt oboseala, apatie, somnolenta, agitatie, delir (asa mor
degeratii prinsi de viscol), hTA , bradicardie, temp scade
Forme clinice: eritem pernio si picior de transee
Faze evolutive:
-agresiune-vasoconstrictie,
- --dezghet-vasodil,
- complicatii:escara la 15 zile, suprainf,
- sechele- neurovegetative locale (parestezii, furnicaturi), musculare, osteo-articulare
Leziunile de degeraturi sunt evolutive din gr 2-3 se transf in gr 4 cu instalarea
gangrenei uscate si apoi celei umede. Tratamentul chirurgical se face dupa perioada de
instalare si limitarea leziunilor pentru ca leziunile pot evolua.
Prognosticul e destul d rezervat 10% din degerati ajung la amputatii,
vindecarea cand se face e cu sechele, evolutie
Tratament
- profilactic si consta in incaltaminte adecvata mediului in care individul e expus la frig,
adm de lichide calde,
-curativ
-se adm antialgice, vasodil, algocalmin cu pentoxifilin,
-antiagregante plachetare(aspirina), antibiotice pt prevenirea suprainfectiei,
-seroterapie antitetanica,
- desocare,
- local: pansament, toaleta, infiltratii cu xilina pt vasodilatatie.
-Trat sechelelor prin fizioterapie adecvata.