ARSURILE

Arsura este un traumatism determinat de actiunea unor variati agenti fizici sau
chimici asupra organismului care au ca rezultat comun necroza tegumentara (plaga
arsa) si consecutiv acesteia o multitudine de afectari sistemice.
Leziunea de arsura se numeste plaga arsa.
Plaga arsa este cea care determina multitudinea de afectari sistemice.

ETIOLOGIE
ARSURI TERMICE
Lichid fierbinte, vapori fierbinti
Flacara/explozie
Contact/abraziune
ARSURI ELECTRICE
Electrocutii
Arsuri prin flama electrica
ARSURI CHIMICE
IRADIERI (ARSURI RADICE)
SUSCEPTIBILITATE
Arsuri minore
- orice varsta
- maxim la <5 ani si 20-29 ani
Copiii oparire, flacara
Adultii flacara si lichid
67% din arsurile majore apar la barbati
Peste 70 ani contact cu suprafete incinse.
PLAGA ARSA
Este o leziune volumetrica.
Tegumentul este cel mai mare organ al corpului, reprezentand 12-15 % din greutatea
corporala, si are suprafata de 1,5-2 m2 la adult.
Plaga arsa se defineste prin 2 parametri:
SUPRAFATA
PROFUNZIMEA
SUPRAFATA ARSA
Se evalueaza prin 2 metode:
Regula cifrei 9:
Capul si gatul: 9 %
Fiecare membru superior 9 %
Torace si abdomen anteior 18 %
Torace si abdomen posterior 18 %
Fiecare membru inferior 18 %
Perineul 1 %

 Regula palmei pacientului:

Fiecare palma a pacientului (nu a medicului) reprezinta 1-1,25 % din suprafata
corporala.
Cele 2 metode se pot combina.
Aceste procedee simple sunt valabile pentru adult. Pentru copii se folosesc tabele
care determina cu precizie suprafata arsa in functie de varsta.
PROFUNZIMEA ARSURII
Arsurile au fost clasificate in Romania pana nu de mult intr-o scara cu 4 grade.
In acest moment se foloseste o scara tot cu 4 grade, acceptata international, in care
gradul II este divizat in doua subgrupe.
Corespondenta intre grade este:
II
II IIa
III IIb
IV - III

Invelisul tegumentar are 3 straturi:

EPIDERMUL
straturi celulare asezate pe o membrana bazala
celule melanoformatoare (melanocite)
origine embriologica ectodermala
prelungiri din derm: glandele sudoripare si foliculii pilosi
DERMUL
origine mezodermala
contine vase, nervi, fibre de colagen, etc.
HIPODERMUL
origine mezodermala
de obicei tesut adipos, dar si alte structure

FIZIOPATOLOGIE
Zona de coagulare
aria cea mai lezata, unde apare pierderea tisulara ireversibila prin coagularea
proteinelor celulare.
Zona de staza
aria inconjuratoare, caracterizata prin perfuzie tisulara diminuata.
zona potential salvabila prin cresterea acesteia.
complicatiile aditionale precum hipotensiunea, infectia sau edemul pot converti
aceasta arie intr-una de necroza completa.
Zona de hiperemie
arie cu perfuzie crescuta
in general evolueaza catre vindecare daca nu apar hipoperfuzia prelungita sau sepsisul
sever.
Aceste zone sunt tridimensionale.
Necroza in aria de staza conduce atat la aprofundarea arsurii, cat si la cresterea
suprafetei acesteia.

Arsura de gradul I (I)

Zona de necroza este situata strict intraepidermic, superficial.
Membrana bazala este intacta.
Clinic: eritem, edem, senzatie de usturime moderata pana la foarte intensa, senzatie de
caldura locala.
Evolutie spontana catre vindecare, fara sechele.
Tratament local/general: racirea zonei, corticoizi local, AINS general, rehidratare.
Arsura de gradul IIa (II)
Leziunea de necroza este intradermica, insa superficial implica dermul papilar.
Leziunea este mai profunda ca in cazul celei de gradul I, din acest motiv reactia
inflamatorie este mai intensa. Presiunea lichidului extravazat din vase ca urmare a
inflamatiei diseca epidermul in plan tangential, si ca urmare apare flictena cu continut
clar.
Flictene cu continut clar.
Eritem si edem peri si sublezional.
Durere intensa sau foarte intensa.
Evolutie in cazul unui tratament corect cu vindecare necicatriceala. Poate exista o
hiperpigmentare tranzitorie.
Prin neglijare sau maltratare se poate aprofunda, in acest caz vindecarea facandu-se
cicatriceal.
Tratament in urgenta
Racirea zonei afectate sub jet de apa rece.
Toaleta locala cu Betadina.
Evacuarea flictenei intr-o zona decliva.
Pastrarea cupolei flictenei ca pansament biologic
daca nu exista risc septic.
Rapel ATPA.
Refacerea pansamentului si reevlauare la 24-28 ore.
Vindecare cu hiperpigmentare tranzitorie in 7-14 zile.
Arsura de gradul IIb (III)
Leziunea de necroza ajunge in dermul reticular.
Cu toate acestea exista resturi epidermale la nivelul dermului care raman indemne,
respectiv partile profunde ale papilelor dermice, foliculii pilosi, glandele sudoripare.
Membrana bazala este lezata si din acest motiv vindecarea este cicatriceala.
Clinic, leziunea se prezinta sub forma escarei albe intrademice sau sub forma flictenei cu
continut sangvinolent.
In cazul aplicarii unei presiuni tangentiale la nivelul zonei de flictena apare dermul
denudat, de culoare rosu-viu.
Edem peri si sublezional important, inflamatie si eritem intens.
Durere moderata/putin intensa.

EVOLUTIA arsurii de gradul IIb se face in doua etape:

DETERSIA, cuprinde faza de eliminare a zonei de necroza si delimitarea tesutului
ramas viabil.
EPITELIZAREA, refacerea epidermului din resturile epiteliale ramase (parti profunde
ale papilelor, glande sebacee, foliculi pilosi), precum si din marginile plagii.
Cu cat resturile epiteliale sunt mai multe cu atat vindecarea este mai rapida si mai buna
calitativ. Cicatricea exista intotdeauna.
Tratament
Accelerarea detersiei (aplicarea de sulfadiazina argentica Dermazin)
Reducerea septicitatii plagii (pentru conservarea resurselor epiteliale)
Asistarea epitelizarii (prin trofice locale, pansamente performante bazate pe membrane
siliconice)
Vindecarea se poate obtine intr-un interval de 7-21 zile, prin epitelizare atat din
marginile cat si din profunzimea plagii.
Arsura de gradul III (IV)
Leziunea de necroza depaseste epidermul si dermul, cuprinzand toate resursele epiteliale
ale dermului (glandele sudoripare si foliculii pilosi).
Membrana bazala este integral lezata si vindecarea este intens cicatriceala.
Nemaiexistand rezerve epiteliale, refacerea epidemului se face numai din marginile
plagii, prin alunecarea celulelor.
Clinic se prezinta sub forma unor escare uscate, albe-transparente pana la negru, cu
diverse grade de desicare pana la aspectul cartonat.
Durerea este de cele mai multe ori putin importanta sau leziunea este indolora.
Edemul este foarte important, la fel si eritemul perilezional.

 EVOLUTIA arsurii de gradul III se face in doua etape:

DETERSIA, cuprinde faza de eliminare a zonei de necroza si delimitarea
tesutului ramas viabil.
GRANULAREA, care consta in proliferarea tesutului conjunctiv viabil
restant, impreuna cu vase de neoformatie, in absenta unei acoperiri epiteliale.
Acoperirea epiteliala nu este posibila deoarece nu mai exista resurse restante
la nivelul dermului nu exista faza de epitelizare.
Epitelizarea din marginile plagii este posibila, dar nu este eficienta decat pe
distante de 2-3 cm.
Detersia pe cai naturale ca in cazul arsurii de gradul IIb este posibila, insa in cazul
arsurilor importante nu este de dorit, deoarece este de durata si lasa deschisa poarta
inflamatiei si a intregului cortegiu de fenomene locale si generale determinat de
aceasta. In cazul in care detersia se face pe cai naturale se utilizeaza de asemenea
Dermazinul.
Detersia se realizeaza modern prin chirurgicalizare precoce (EXCIZIE GREFARE
PRECOCE).
Tratament
Pentru vindecarea plagii arse de gradul III (IV) este absolut necesar aportul
tegumentar.
Acesta se realizeaza standard prin grefa de piele libera despicata (eventual expandata).
Pentru anumite situatii sunt necesare alte procedee de acoperire.
Aportul tegumentar este obligatoriu si trebuie sa fie utilizat inainte de granularea
completa si inceperea constrictiei plagii granulare (cicatricea va deveni de proasta
calitate, retractia cicatriceala sau cheloidul fiind regula).
EVALUAREA GRAVITATII ARSURII(I)
varsta: copiii sub 3 ani si adulti peste 60 ani = risc crescut de complicatii sau deces
profunzimea arsurii: la aceeasi suprafata arsa, cu cat o arsura este mai profunda, cu
atat este mai grava; evaluarea profunzimii se face in dinamica in primele 5 zile;
arsurile partiale profunde si toata grosimea dermului necesita interventii chirurgicale.
EVALUAREA GRAVITATII ARSURII(II)
localizarea arsurii: arsurile pe fata, maini, picioare, perineu, arsurile de cai
respiratorii, arsurile circulare sunt considerate potential grave; arsurile circulare pot
produce ischemie periferica (necesita spitalizare si incizii de decompresiune).
agentul etiologic: electrocutiile si arsurile chimice trebuie internate si monitorizate
(evolueaza in timp),
EVALUAREA GRAVITATII ARSURII(III)
traumatisme asociate: agraveaza prognosticul si necesita asistenta medicala
pluridisciplinara (traumatisme craniene, fracturi, caderi de la inaltime, intoxicatie cu
monoxid de carbon, inhalare de fum).
afectiuni si carente preexistente, contextul social: sarcina, afectiuni psihice,
afectiuni cronice sau acute, tratamente imunosupresoare, handicapuri).
CLASIFICAREA SEVERITATII ARSURILOR (American Burn Association)
ARSURI MINORE = tratament ambulator:
<10 % SC la adult
< 5 % SC la copil sau varstnic
grad 3 < 2% SC la adult fara afectarea fetei, palmelor, plantelor sau perineului

ARSURI MODERATE = spitalizare:

10 - 20 % SC la adult
5 - 10% SC la copil sau varstnic
grad 3 2 - 5 % SC fara afectarea zonelor speciale
leziuni prin arc electric
suspiciune de arsura a cailor aeriene
arsuri circumferentiale
patologii asociate ce predispun la infectie DZ, boli hematologice, imunodepresie

ARSURI MAJORE = centru de arsuri

> 20 % SC la adult
> 10% SC la copil sau varstnic
grad 3 > 5 % SC
toate arsurile care afecteaza fata, palmele, plantele, perineul
toate leziunile inhalatorii
electrocutiile
arsurile chimice
arsurile cu traumatisme asociate (fracturi, TCC)

PROGNOSTIC
Scorul ABSI:
Sex: F 1p, M 0p
Varsta: 1-20=1p; 21-40=2p; 41-60=3p; 61-80=4p
Arsuri inhalatorii =1p
Arsuri de grad III = 1p
Suprafata arsa: 1 p pentru fiecare 10 %
La scorul de 5-6 apar decesele, la scorul de 8-9 decesele ajung la 50 %, la peste
11 supravietuirea este exceptionala.
Exista si alte scoruri descrise, mai putin utilizate.
PERIOADELE DE EVOLUTIE IN ARSURI
Perioada de urgenta: 3-5 zile de la accident; risc de soc, dezechilibre majore care
trebuie corectate
Perioada acuta: din ziua 3-5 pana la vindecarea tegumentara; perioada chirurgicala,
care urmareste obtinerea acoperirii tegumentare
Perioada de reabilitare: de la vindecarea tegumentara pana la obtinerea unui rezultat
definitiv acceptabil.
Tipuri de arsuri care necesita ingrijire de specialitate
Arsurile cu scor ABSI peste 6
Arsurile la gravide
Arsurile la copii si varstnici
Arsurile mainilor si fetei
Arsurile prin explozie
Electrocutiile/arsurile prin flama electrica
Arsurile chimice
Arsurile circulare ale membrelor

Msuri de prim ajutor la locul accidentului

Scoaterea bolnavului din zona de actiune a agentului vulnerant
ntreruperea agentului vulnerant
Produse petroliere se sting cu spumante cu CO2
Hainele aprinse se acoper cu pturi
Hainele vor fi scoase numai daca sunt imbibate cu lichide iritante
sau fierbinti
Spalare cu apa rece curat
Transport rapid
Confort termic
Oxigenoterapie
Antalgice
Atitudinea la prezentarea la spital
Condiiile accidentului, antecedente
Examenul general (funcii vitale, etc)
Asigurarea unui abord venos periferic sau central
Analize de urgen, grupul sanguin
Probe bacteriologice de pe tegumente
Profilaxie antitetanic: ATPA
Combaterea durerii si fricii: Algocalmin, Mialgin, Petidina i.v.
Baia general (la 28-30C cu spun cu betadina, cltire cu ap steril sau ser
fiziologic)
Alte msuri: sond gastric, sond urinar, traheostom sau IOT la nevoie
MODIFICARI GENERALE
1. Raspuns inflamator sistemic la arsuri > 30% - permeabilitate vasculara crescuta
generalizata, vasoconstrictie splanhnica, hipovolemie = SIRS.
2. Disfunctie pulmonara fara leziune Tx
3. Hemoliza
4. Sindrom hipermetabolic pana la 1 an scade rezistenta la infectii, procesele de
vindecare etc
5. Raspuns cardiovascular status hiperdinamic.
6. Scadere filtrare glomerulara

PRINCIPII TERAPEUTICE GENERALE

SUPORT NUTRITIONAL enteral de preferinta.
COMBATEREA INFECTIEI cauza majora de mortalitate.
TRATAMENTUL SOCULUI POSTCOMBUSTIONAL.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL / NECHIRURGICAL AL LEZIUNII LOCALE
DE ARSURA
TRATAMENTUL GENERAL
se efectueaz concomitent cu cel local
n funcie de gravitatea arsurii
este de lung durat
reechilibrare hidroelectrolitic, hematologic, acido-bazic; ameliorarea presiunii
coloid-osmotice
nu se administreaza:
sedative (pot masca o agravare a ocului)
procain (ntrerupe mecanismele vasopresoare)
corticoizi (produc perturbri n redresarea ocului si sunt deja n exces prin
stimularea corticosuprarenalei)
substante de tip catecolaminic (marele ars este depresat vascular i se pot
produce anurie, ischemie, hipoxie i necroze celulare)
Reechilibrarea hidroelectrolitic: cristaloide micromoleculare (50%) SF, glucoz,
Ringer lactat - sau macromoleculare (50%) - plasma, dextran 40, manitol,
Reechilibrarea hematologic : snge izogrup izoRh
Reechilibrare acido-bazic: bicarbonat 8,3%
Normalizarea presiunii coloid-osmotice: solutii macromoleculare (coloidale)
Reanimarea respiratorie: O2, IOT
Prevenirea infeciilor: antibiotice cu spectru larg, ATPA
Ameliorarea funciei imunitare: antienzime, imunoglobuline
Tratamentul tulburrilor renale: manitol, furosemid (diureza orara), dializa
Prevenirea posibilelor complicaiilor digestive: blocani de receptori H2
Tratamentul durerii
Anticoagulante, vitaminoterapie
Suport nutriional (reechilibrarea nutritiv)
BOALA ARSULUI
(REACTIILE SISTEMICE POSTARSURA)
Initial exista un soc postarsura determinat in principal de hipovolemie.
Ulterior aceasta este completata de anemie, hipoxemie, scaderea eficientei pompei
miocardice, etc.
Doua alte sindroame apar la bolanvul ars: SIAT (sindromul de insuficienta acuta
tegumentara) si SIRS (sindromul inflamator de raspuns sistemic).
Ca urmare a scaderii perfuziei tisulare si a angrenarii dupa o perioada de timp a sepsisului
apare MSOF etapa evolutiva nefasta - fie dupa un tratament insuficient, fie deoarece
extensia mare a leziunii initiale impiedica obtinerea unui raspuns corespunzator.
Obiective pentru preventiei MSOF:
oxigenarea tisulara suficienta,
mentinerea la un nivel minim a sepsiului,
mentinerea in stare optima a barierei intestinale a pacientului,
alte masuri (aport nutritional, imunostimulare, etc)
In cadrul MSOF orice complicatie pe orice sistem si organ este posibila.

 Extrem de important in boala arsilor este ca acest lant nefast de evenimente sa nu se

amorseze.
Tratamentul corect si sustinut este de multe ori salvator.
Aparitia MSOF indica un prognostic sumbru la bolnavul ars.
Foarte importanta este NUTRITIA: Curreri formula (25 kcal/kg+40 kcal/% SA)
REANIMAREA HIDROELECTROLITICA
Bolnavul ars este un bolnav socat, care are un necesar impresionant de lichide.
Plaga arsa extrage din patul circulator lichidele si le evapora in aer, pe de o parte, iar
pe de alta parte subiacent ei, in zona celulara cu metabolism perturbat, se constituie un
asa-zis sector al III-lea care sechestreaza si el un important volum de lichide.
Arsurile necesita volume mari de lichide pentru compensarea pierderilor in special in
primele zile.
Volumul perfuzat se ajusteaza pentru obtinerea unei diureze de 0,5-1 ml/kgc/h.
Exista numeroase formule din care amintim:
Parkland: Ringer Lactat 4 ml/kgc/ %SA
Brooke modificat: RL 2 ml/kgc/ %SA
Vechea formula RO: % SA x kg x 3
Exista numeroase alte formule care cuprind, pe langa cristaloizi si coloizi, si alte
substante macromoleculare.
Pe langa acestea sunt necesare completarile de sange si proteine, pe care bolnavul
le pierde masiv prin plaga arsa si ulterior in timpul procedeelor chirurgicale.
Modul de administrare a acestor substante este extrem de sofisticat si important
pentru o evolutie favorabila, locala si generala.
COMPLICATII GENERALE
Cardiovasculare:

Trombembolice:

Pulmonare:

Renale:

Digestive:

tahicardie, aritmii
IMA
HTA
hipovolemie Soc hipovolemic
tromboflebite
embolii pulmonare
CID
EPA
pneumonii, bronhopneumonii
plaman de soc
insuficien respiratorie acut
IRA functionala/organica
rinichiul de oc
IRC
HDS/HDI
ulcer Curling
ileus intestinal

 pancreatite
insuficienta hepatica
enterocolite
Infectioase:

infecii locale
infecii urinare
bronho-pneumonii
sepsis

modificri de comportament
depresii
psihoze
delir
come

Neuropsihice:

TRATAMENTUL LOCAL
Toaleta primar a plgilor arse
reprezint un element esenial al deocrii
de preferat sub anestezie
dup o toaleta rapid i ct mai complet posibil a tegumentelor i a plgilor arse cu
ap i spun (atunci cand starea general o permite)
obiective:
aseptizarea plgii de arsur
diminuarea pierderilor lichidiene i prevenirea tulburrilor ischemice
diminuarea durerii
grbirea detarii escarelor
favorizarea i stimularea fenomenelor de reparare local
prevenirea infeciei
const n:
splarea regiunii arse cu ap i spun
ndeprtarea epiteliului devitalizat, evacuarea flictenelor, aseptizare
incizii de decompresiune n cazul arsurilor circulare sau profunde
Toaleta plgilor in zilele urmatoare
metoda inchisa: acoperirea plagii arse cu pansament steril lejer, cu imobilizarea
extremitatii in pozitie functionala.

diferite tipuri de pansamente si topice, in functie de stadiul evolutiv al leziunii: tulle

gras, substante proteolitice, preparate locale cu actiune antibacteriana.
metoda deschisa: expunerea la aer a leziunilor sub corturi sterile cruste
regenerarea epiteliului.
pe masura ce crustele se decoleaza vor fi indepartate.
se evita maceratia si multiplicarea germenilor
vindecare mai rapida a arsurilor superficiale, escarificare uscata a celor profunde .

Topicele n tratamentul plgii arse

1. Nitratul de argint
2. Sulfamylonul [Mafenid (DCI)] - spectru de aciune apropiat cu al sulfamidelor antibacteriene
3. Silvadene, Flamazina (argint sulfadiazinic) - bacteriostatic puternic datorit ionilor de argint
4. Detergenii
5. Cloramina B (benzosulfoncloramida sodic) - aciunea sa este datorat eliberrii de clor activ
sub forma de acid hipocloros
6. Clorhexidina
7. Iodoforii: Wescodine, Betadine, Septozol - sunt combinaii ale iodului cu un agent tension-activ
solubilizant
8. Apa oxigenat - se utilizeaz n soluie de 3%. Actioneaza prin eliberarea de oxigen atomic
9. Antibioticele
10. Nitratii de ceriu i ceriul
COMPLICATII LOCALE
Infectia plagii arse
Infectiile streptococice
Infectiile stafilococice
Infectiile cu G Fungii
Cicatrici si sechele functionale cicatriciale:
Cicatrici:
Hipopigmentate
Hiperpigmentate
Hipertrofice
Cheloide
Distrugeri de organe (ureche, nas, buze, degete etc)
Retracii:
Tegumentare n pliurile de flexie
Tendinoase
Cancerizarea
INFECTIA IN ARSURI
Celulita str piogen de obicei
Excizia escarei
Penicilina
Elevare membru
Sepsis cu punct de plecare din plaga
Schimbare aspect plaga, lichid purulent , miros
Semne de sepsis generalizat, febra
RISC VITAL excizie si ATB specifice.

SECHELELE POSTCOMBUSTIONALE
Apar prin vindecarea cicatriceala, in cazul arsurilor mai profunde de gradul IIb.
Principala preventie o constituie tratamentul corect, iar in cazul arsurilor de gradul III
tratamentul prin excizie grefare precoce. Aceasta intrerupe lantul contractiei plagii
granulare, si ulterior al contractiei cicatriceale al plagii.
La copii, zonele grefate au o viteza de crestere net inferioara zonelor normale, ceea ce
le face insuficiente.
Pe de alta parte este nevoie in special in cazul arsurilor severe de un complex
terapeutic: pozitionare corecta, grefare in exces, imobilizarea in pozitie functionala,
fizioterapie, mobilizare.
In cazul in care aceste procedee sunt neglijate, retractia cicatriceala poate apare in
cateva zile, scurtarea tendinoasa in 1-3 saptamani, iar retractia musculara in 2-3
saptamani.
Din aceste motive procedeele fizioterapice sunt atat de importante.

 In cazul in care sechelele postcombustionale au aparut, procedeele reconstructive sunt

singurele posibile.
Primul obiectiv al acestor interventii este excizia tesuturilor cicatriceale, urmata de:
Sutura directa
Redistribuirea tesutului prin plastii in Z
Grefarea defecului restant
Acoperirea cu lambouri cutanate, locale sau la distanta
Acoperirea cu lambouri locale obtinute prin expandare tisulara.
In paralel cu excizia cicatricii se urmareste si imbunatatirea functionalitatii
segmentului respectiv (pleoape, mana, etc).
De asemenea trebuie considerate ca inaaceptabile cicatricile albe, decolorate, sau cele
care nu au tendinta la vindecare. Si in aceste situatii excizia cicatricii si acoperirea
corespunzatoare sunt obligatorii.

Arsura termica
Este cea mai frecventa arsura, fiind si modelul pentru care s-a exemplificat clinica si
tratamentul.

 Necroza se produce prin coagularea proteica si prin desicarea celulelor.

Modul in care se face trasferul termic este extrem de variat. Atentie, arsura prin flama
electrica este tot o arsura termica, nu o electrocutie propriu-zisa.

Arsura prin lichid fierbinte

70% din arsurile la copii
frecvente la varste inaintate
mecanism comun: lichide fierbinti de baut, baie
grad I II A
Arsura prin flacara
50% din arsurile adultului
se asociaza frecvent cu leziuni inhalatorii / traume concomitente
grad II B III
Arsura de contact
obiecte extrem de fierbinti/ contact anormal de lung (mai frecvent)
epileptici / consumatori de alcool / consumatori de droguri / varstnici cu pierderi de
constienta
obiecte cu temperatura inalta: accidente industriale
grad II B III

Arsura termica prin lichid fierbinte

Arsura termica de contact (fier de calcat)

Arsura chimica
Leziunea la nivelul tesuturilor se produce atat prin actiunea directa citotoxica a
substantei vulnerante, cat si prin caldura degajata de reactia acesteia cu tesuturile.
In functie de substanta, actiunea principala este fie cea citotoxica, fie cea termica.
Substanta toxica se infiltreaza in tesuturi si le poate leza in continuare, chiar si atunci
cand agentul vulnerant pare sa fi fost indepartat.
Arsurile chimice necesita la inceput indepartarea mecanica a agentului vulnerant, iar
apoi spalarea cu apa din abundenta, daca acest lucru este posibil.
De obicei arsurile chimice sunt profunde si necesita intotdeauna ingrijire de
specialitate.

 Evolutia cicatriceala a arsurilor chimice este de asemenea o particularitate, si ele

necesita de obicei tratament in continuare dupa obtinerea vindecarii.
rezulta de obicei in urma accidentelor de munca, dar pot fi cauzate si de substante
chimice casnice.
profunde agentul coroziv produce necroze de coagulare pana in momentul in care e
indepartat complet.
bazele penetreaza mai profund si produc arsuri mai severe decat acizii.
cimentul cauza frecventa de arsura chimica bazica.
anumiti agenti industriali pot necesita tratament specific, pe langa prim ajutorul
standard.
acidul hidrofluoric (gravura pe sticla, circuite industriale, etc) produce o leziune
profunda continua si trebuie neutralizat cu gluconat de calciu, fie in aplicatii topice fie
injectat in tesuturile afectate.
managementul initial este acelasi, indiferent de substanta implicata:
hainele contaminate se indeparteaza
zona se spala cu apa din abundenta dus
se poate folosi hartia de turnesol pentru a confirma indepartarea substantei corozive.
leziunile oculare se iriga abundent si se indruma la oftalmologie.
Arsurile cailor aeriene

Electrocutiile
Presupun pasajul curentului electric prin corpul uman.
Sunt deseori confundate cu arsurile prin arc electric, care sunt arsuri termice.
Electrocutatul este un politraumatizat.
Timp de 24-72 de ore pot aparea, in afara de complicatiile comune ale arsurilor,
tulburari grave de ritm cardiac, motiv pentru care este necesara supravegherea.
Cca 3-4% din internarile intr-o unitate de arsi.
Curentul electric traverseaza corpul intre 2 puncte, creand o marca de intrare si una de
iesire; leziunea afecteaza tesuturile situate intre cele 2 puncte.
Cantitatea de caldura generata se calculeaza dupa formula 0.24(voltajul)2
rezistenta.
Voltajul este determinantul principal al gradului de leziune tisulara.

 Clasificare: - curent de joasa tensiune domestic

- curent de inalta tensiune
Curentul de inalta tensiune determina electrocutii sau leziuni prin arc electric,
expunere tangentiala la un curent electric de inalta tensiune care nu traverseaza corpul.
Curentul de joasa tensiune produce in general arsuri de contact de suprafata mica, dar
profunde, in punctele de intrare si iesire. Curentul alternativ interfereaza cu ciclul
cardiac, producand aritmii.
Leziunile provocate de curentul de inalta tensiune apar la voltaj > 1000 V, cu pierderi
tisulare extensive si cateodata complete la nivelul membrului respectiv, necroza de
parti moi si osoasa semnificativa, rabdomioliza ca urmare a afectarii musculare si
insuficienta renala consecutiva. Masurile de reechilibrare si tratamentul chirurgical
trebuie sa fie rapide si agresive. Voltajele > 70000 V sunt invariabil fatale.
Leziunile prin flama electrica produc arsuri termice superficiale la nivelul zonelor
expuse, fata si maini. Daca hainele victimei iau foc apar arsurile profunde.
Necesitatea monitorizarii cardiace apare numai in cazul in care exista modificari EKG
la internarea pacientului si acesta relateaza pierderea constientei. In aceste cazuri, se
impune internarea pe minim 24 h.
In electrocutii apar distrugeri masive tisulare, motiv pentru care interventia
chirurgicala este indicata cu maxima urgenta, pentru excizia zonelor de necroza de
coagulare, pentru refacerea fluxului sangvin si pentru a opri degradarea tisulara.
Dupa obtinerea demarcarii zonelor de necroza se opteaza pentru diverse procedee de
acoperire a defectelor restante.
Bolnavul care a suferit o electrocutie majora poate ramane cu o multitudine de
sechele, cardiace, neurologice, oculare, in afara de handicapul dat de arsura in sine.