Paun Stefan Grupa 67 Seria 6 An 2

Ciclul cardiac.Mecanograme.
Succesiunea evenimentelor care se produc de la inceputul unei batai cardiac pana la inceputul bataii urmatoare poarta denumirea de ciclu cardiac.Fiecare ciclu este initiat de generarea spontana a unui potential de actiune in nodulul sinusal.Nodulul sinusal este localizat in peretele supero-lateral al atriului drept in apropierea deschiderii venei cave superioare, iar potentialul de actiune se propaga de aici cu rapiditate prin atrii si prin fasciculul atrio-ventricular in ventriculi. Datorita dispozitiei particulare a sistemului excite-conductor atrio ventricular, exista o intarziere de mai mult de 0,1 secunde in cursul propagarii impulsului cardiac dinspre atrii catre ventricule. Acest fapt permite atriilor sa se contracte inaintea ventriculilor si prin urmare atriile pompeaza sange in ventriculi inainte de debutul contractiei ventriculare puternice. In concluzie, atriile actioneaza ca o pompa primara pentru ventriculi, iar in schimb ventriculii furnizeaza forta majora pentru deplasarea sangelui prin sistemul vascular al corpului. Diastola si sistola Ciclul cardiac este alcatuit dintr-o perioada de relaxare numita diastole, in cursul careia cordul se umple cu sange, urmata de o perioada de contractie numita sistola. Figura 1 descrie evenimentele care se produc in cursul ciclului cardiac al inimii stangi. De sus in jos, primele trei curbe descriu modificarile presionale din aorta, ventriculul stang si respectiv atriul stang. Cea de-a patra curba descrie modificarile volumului ventricular stang, cea de-a cincea este electrocardiograma, iar cea de-a sasea este fonocardiograma - inregistrarea sunetelor produse de catre cord (In principal de catre valvele acestuia) in cursul ciclului cardiac. Studiul atent al Figurii 1 este important pentru intelegerea cauzelor si evenimentelor descrise.

Relatia dintre electrocardiograma si ciclul cardiac

Electrocardiograma din Figura prezinta undele P, Q. R, S si T, . Acestea reprezinta diferente de potential electric generate de catre cord si inregistrate prin conectarea electrocardiografului la suprafata corpului. Unda P este generate de catre propagarea depolarizarii prin atrii, iar aceasta este urmata de contractia atriala care produce o usoara crestere a curbei presiunii atriale imediat dupa inregistrarea electrocardiografica a undei P.

La aproximativ 0,16 secunde dupa debutul undei P, complexul QRS se produce ca o consecinta a depolarizarii electrice a ventriculilor, care initiaza contractia ventriculilor si conduce la cresterea presiunii ventriculare . In consecinta complexul QRS apare cu putin timp inaintea debutului sistolei ventriculare. In final, electrocardiograma prezinta unda T ventriculara. Aceasta corespunde stadiului repolarizarii ventriculare, sau cu alte cuvinte perioadei in care fibrele musculare ventriculare incep sa se relaxeze. Prin urmare, unda T apare cu putin timp inainte de terminarea contrac!iei ventriculare.

Functia de pompa primara a atriilor Sangele curge In mod continuu din venele mari in atrii; aproximativ 80% din cantitatea de sange curge direct din atrii in ventricule chiar inainte de contractia atriala. Apoi, contractia atriala este responsabila pentru restul de 20% necesar umplerii ventriculare. In concluzie, atriile functioneaza ca o pompa primara care creste eficienta pompei ventriculare cu pana la 20%. Totusi, cordul poate continua sa functioneze in cele mai multe cazuri si fara aceasta contributie suplimentara de 20% deoarece in mod normal are capacitatea de a pompa cu pana la 300-400% mai mult sange decat este necesar corpului In repaus. Prin urmare, in insuficienta atriala, diferenta nu este observabila decat la efort; deci semnele acute de insuficienta cardiaca apar ocazional si sunt exprimate In mod particular prin dispnee.

Modificarile presionale in atrii - undele a, c si v. In curba presiunii atriale ilustrata in Figura , pot fi observate trei cresteri minore ale presiunii numite undele de presiune atriala a, c, v. Unda a estc cauzata de contractia atriala. In mod normal, presiunea atriala dreapta creste cu 4-6 mmHg in cursul contractiei atriale, iar presiunea atriaIa stanga creste cu 7-8 mmHg. Unda c se produce cand ventriculii incep sa se contracte; este produsa partial de refluxul usor al sangelui in atrii la debutul contractiei ventriculare, dar in principal de catre protruzia valvelor A-V inapoi catre atrii consecutiv cresterii presiunii in ventriculi. Unda v apare catre finalul contractiei ventriculare; este rezultatul fluxului lent al sangelui din vene In atrii in timp ce valvele A-V sunt inchise in cursul contractiei ventriculare. Apoi, dupa terminarea contractiei ventriculare, valvele A-V se deschid si permit fluxul rapid al sangelui atrial in ventriculi, ceea ce conduce la disparitia undei v.

Functia de pompa a ventriculilor Umplerea ventriculilor. In cursul sistolei ventriculare, in atriile stang si drept se acumuleaza mari cantitati de sange deoarece valvele A-V sunt inchise. Prin urmare, imediat ce sistola s-a terminat si presiunile ventriculare scad din nou catre valorile diastolice, presiunile moderat crescute dezvoltate in

atrii in cursuI sistolei ventriculare conduc la deschiderea valvelor A-V si permit sangelui sa curga rapid in ventriculi, asa cum descrie cresterea curbei volumului ventricular stang in Figura Aceasta este denumita perioada de umplere rapida a ventriculilor. Perioada de umplere rapida se desfasoara pe durata primei treimi a diastolei .In treimea mijlocie a diastolei, numai o mica cantitate de sange curge in mod normal in ventriculi; acesta este sangele care continua sa se goleasca din vene in atrii si trece prin atrii direct in ventriculi. In ultima treime a diastolei, atriile se contracta si furnizeaza o forta suplimentara influxului de sange in ventriculi; contractia atriala este responsabila pentru circa 20% din umplerea ventriculilor in cursul fiecarui ciclu cardiac.

Golirea ventriculilor In cursul sistolei Perioada contractiei izovolumetrice (izometrica). Imediat dupa inceperea contractiei ventriculare, presiunea ventriculara creste brusc si produce inchiderea valvelor A-V, asa cum este prezentat in Figura 1. Urmeaza o perioada aditionala de 0,02-0,03 secunde necesara ventriculilor pentru a dispune de suficienta presiune pentru a deschide valvele semilunare (aortica si pulmonara) impotriva presiunilor din aorta si artera pulmonara. Prin urmare, in cursul acestei perioade se produce contractia ventriculara dar fara golirea acestora. Aceasta perioada poarta numele de perioada de contractie izovolumetrica sau izometrica, iar semnificatia acesteia este cresterea tensiunii musculare neinsotita de scurtarea fibrelor musculare sau cu scurtarea nesemnificativa a acestora. Perioada de ejectie. Atunci cand presiunea ventriculara stanga creste usor peste valoarea de 80 mm Hg (iar presiunea ventriculara dreapta usor peste 8 mm Hg), presiunile ventriculare produc deschiderea valvelor semilunare. Imediat sangele este propulsat din ventriculi; 70% din golirea ventriculara survine In prima treime a perioadei de ejectie, iar 30% se produce in celelaite doua treimi. In concluzie, prima treime poarta numele de perioada de ejectie rapida, iar cele doua treimi ramase, perioada de ejectie lenta. Perioada de relax are izovolumetridi. (izometrica). La sfarsitul sistolei, incepe brusc relaxarea ventriculara care permite scaderea rapida a presiunilor intraventriculare stanga si dreapta. Presiunile crescute in arterele mari, destinse si care tocmai au fost umplute cu sange consecutiv contractiei ventriculare, imping imediat sangele inapoi catre ventriculi, fapt ce produce inchiderea valvelor aortica si pulmonara. Timp de alte 0,03-0,06 secunde muschiul ventricular continua sa se relaxeze chiar daca volumul ventricular nu se modifica, conducand Ia perioada de relaxare izovolumetrica sau izometrica. In cursul acestei perioade, presiunile intraventriculare scad rapid si revin la nivelurile reduse diastolice. Apoi valvele A-V se deschid pentru a incepe un nou ciclu al pompei ventriculare.

La o frecventa medie normala de 75 batai/min, un ciclu cardiac dureaza 0,80 secunde (80 sutim de secunda). n aceste conditii ciclul ncepe cu sistola atriala, care dureaza 0,10 secude. n timpul ei atriile se contracta, presiunea creste n mod activ de la 4 mm Hg n atriul drept (A.D.) la 6 mm Hg, iar n atriul stng (A. S.) de la 6 la 8 mm Hg. O parte din snge este trimis activ n ventriculi prin valvele atrioventriculare (mitrala n stnga si tricuspida n dreapta), care sunt deschise nca din perioada de umplere rapida a diastolei ventriculare. Dupa sistola atriala urmeza diastola atriala, n care musculatura atriilor se relaxeaza si permite sngelui din sistemele venoase sa ajunga n cavitatile atriale. Diastola atriala (D.A.) dureaza restul de 0,70 secunde ale ciclului cardiac. La sfrsitul sistolei atriale, ventriculii care au fost activati electric ncep si ei sistola. La nceputul S.V. n cavitatile ventriculare presiunea o egaleaza pe cea din atrii, respectiv 8 mm Hg n V.S. si 6 mm Hg n V.D., si valvele atrio-ventriculare se nchid. n acest moment presiunea din aorta este de 80 mm Hg iar cea din artera pulmonara este de 12 mm Hg. Ventriculii sunt cavitati nchise si fac contractie pe volum intraventricular constant pna ating presiunea de deschidere a valvelor sigmoidiene. Aceasta faza se numeste contractie izovolumetrica si dureaza 0,05 secunde. La sfrsitul acestei perioade n ventricoli se atinge presiunea de 80 mm Hg pentru V.S. si 12 mm Hg n V.D. si valvele sigmoidiene se deschid. ncepe cea de-a doua faza a sistolei ventriculare numita ejectie rapida, care dureaza 0,09 secunde. n timpul ei ventricolii continua sa se contracte si presiunea intraventriculara creste pna la valoarea maxima de 120 mm Hg n V.S. si 25 mm Hg n V.D. iar sngele este scos (expulzat) cu forta n sistemul arterial corespunzator. La sfrsitul ejectiei rapide, presiunea din ventricoli o depaseste pe cea din artere si sngele continua sa iasa n artere cu viteza mai mica = faza a 3-a a sistolei ventriculare numita ejectie lenta, care dureaza 0,13 sec. n momentul n care presiunea din artere o egaleaza pe cea din ventricoli, sistola ventriculara s-a terminat si ventricolii intra n faza de diastola. Sistola ventriculara dureaza 0,27 sec. Diastola ventriculara ncepe cu nchiderea valvelor sigmoide, moment care se numeste protodiastola fiziologica si dureaza 0,04 sec. La sfrsitul protodiastolei ventricolii sunt din nou cavitati nchise, la presiuni intracavitare mari si ncepe perioada de relaxare izovolumetrica. Aceasta are o durata de 0,08 - 0,09 secunde si se termina n momentul n care presiunea intraventriculara devine mai mica dect cea din atrii. n acest moment valvelel atrio-ventriculare se deschid si ncepe faza de umplere ventriculara rapida (0,11 secunde), urmata de umplerea lenta (0,19 sec). n acest moment, cnd ventricolii se afla nca n diastola, ncepe urmatoarea sistola atriala. Ventricolii se afla n ultima faza diastolica de 0,10 sec, cnd se produce umplerea activa ventriculara. Contractia atriala contribuie cu 10 - 25% din umplerea ventriculara totala. Diastola ventriculara dureaza 0,53 secunde. Diastola generala (D.G.) dureaza 0,42 sec, adica mai mult de jumatate din durata unui ciclu cardiac normal. ntre camerele cordului exista diferente de timpi sistolici, determinate de diferentele (gradientele ) de presiune ce se dezvolta de o parte si de alta a sistemelor valvulare. Aceste diferente se numesc defazaje ntre ciclul cardiac atrial si cel ventricular si decalaje ntre ciclul cardiac al V.D. si cel al V.S. Defazajele: sistola atriala ncepe naintea celei ventriculare si se termina cnd sistola ventriculara ncepe. Ct timp ventricolii se afla n sistola, atriile sunt n diastola. Decalajele: prima valva care se nchide este valva mitrala, deoarece excitatia intra n ventricoli prin fascicolul His pe partea stnga a septului intervetnricular. Deci contractia izovolumetrica stnga

ncepe naintea celei din V.D. Dupa valva mitrala se nchide si tricuspida. Apoi, prima care se deschide este valva pulmonara, deoarece ventricolul drept trebuie sa dezvolte o presiune mai mica dect cel stng pentru deschiderea sigmoidei. Urmeaza si deschiderea valvei aortice. Deci contractia izovolumetrica a V.S. este mai lunga dect a V.D. Ventricolul stng se mai numeste si pompa de presiune. La sfrsitul sistolei ventriculare, prima valva sigmoida care se nchide este valva aortica, urmata dupa 0,02 - 0,03 secunde de nchiderea pulmonarei. Perioada de ejectie a V.D. este mai lunga dect a V.S. Deoarece V.D. trimite n circulatia pulmonara aceeasi cantitate de snge ca si V.S. n circulatia sistemica, V.D. se numeste si pompa de volum. V.T.D. (volum tele-diastolic) = volumul maxim de snge intraventricular, care se regaseste la sfrsitul diastolei ventriculare. V.T.S. (volum tele-sistolic) = volumul minim de snge intraventricular, care se regaseste la sfrsitul diastolei ventriculare. V.B. (volumul bataie) = cantitatea de snge trimisa de fiecare din cei doi ventricoli n circulatie la fiecare sistola D.C. (debit cardiac) = cantitatea de snge trimisa n circulatie de ventricoli n fiecare minut. Este produsul dintre frecventa cardiaca si volumul bataie. F.E. (fractia de ejectie) = procentul de snge trimis n circulatie de ventricoli la fiecare sistola, fata de cantitatea maxima de snge intraventriculara. n repaos are valoare de 50% iar n efortul fizic intens poate ajunge pna la 100%. Cantitatea de snge care ramne n ventricoli dupa fiecare sistola reprezinta o rezerva functionala a cordului. Inima poate avea un volum de snge de rezerva de aproximativ 300 ml (300 ml n cei doi ventricoli si 200 ml n atrii; auriculii reprezinta un tampon pentru sngele suplimentar care poate ajunge la inima n cazul unei ntoarceri venoase crescute). Modificarea frecventei cardiace afecteaza n primul rnd diastola ventriculara. n tahicardie diastola se scurteaza iar n bradicardie ea creste. n tahicardiile care depasesc frecventa de 120 - 150 b/min, ncepe sa se scurteze si sistola si inima nu mai face fata nevoilor hemodinamice ale organismului. Dezavantajele tahicardiei excesive sunt: scaderea irigarii miocardului (cordul nu primeste snge n sistola), scurtarea perioadei de odihna, scaderea umplerii ventriculare deci si scaderea debitului cardiac si a performantei cardiace.

METODA POLIGRAFIC Reprezinta nregistrari la distanta ale activitatii inimii, nregistrari care ne dau informatii despre cilclul cardiac, functia de pompa a inimii si performanta cardiaca. Performanta cardiaca este expresia capacitatii cordului de a trimite n circulatia generala cantitatea de snge necesara si suficienta pentru oxigenarea corespunzatoare a tesuturilor. Poligrama include:

1. sfigmograma - nregistrarea pulsului arterial. Un tip special de sfigmograma este carotidograma, care nregistreaza variatiile de presiune pe carotida n timpul ciclului ventricular stng 2. flebograma - nregistrarea pulsului venos. Un tip special de flebograma este jugulograma, care nregistreaza variatiile de presiune pe vena jugulara n timpul ciclului cardiac drept 3. apexocardiograma - nregistrarea contactului vrfului inimii (reprezentat de ventricolul stng) cu peretele toracic, n timpul ciclului cardiac 4. fonocardiograma - nregistrarea zgomotelor inimii (vibratiilor sonore) care se produc n timpul ciclului cardiac 5. electrocardiograma (ECG) - nregistrarea fenomenelor electrice de la nivelul cordului n timpul activitatii acestuia. Primele trei tipuri de nregistrari sunt mecanograme.

Carotidograma La nceputul traseului se poate nregistra o mica unda pozitiva, rotunjita, simetrica, notata cu "a", care apare n timpul sistolei atriului stng si se numeste amprenta atriala pe carotidograma. Urmeaza o panta asccendenta, numita unda anacrota, care porneste din puncutul inferior al nregistrarii notat cu " e" si reprezinta cresterea de presiune din carotida n tipmpul ejectiei ventricolului stng. Punctul "e" reprezinta momentul de deschidere al valvei aortice. n partea superioara, anacrota se termina cu platoul "P" care se nscrie la sfrsitul sistolei ventriculare. Pe platou poate sa apara o mica depresiune numita unda de ecou. Aceasta apare cnd unda de energie care ajunge n periferia sistemului arterial se loveste de peretele muscular al arteriolelor si recircula spre ventricolul stng si apoi din nou la periferie. Dupa platou urmeaza o panta descendenta numita unda catacrota, care arata scaderea de presiune pe carotida n timpul diastolei ventriculare. Pe panta anacrota se nscrie un accident numit incizura "i" urmat de o noua unda pozitiva, rotunjita si mai mica, numita unda dicrota. Unda dicrota apare ca urmare a ntoarcerii coloanei de snge din periferie la ventricolul stng, unde gaseste valva aortica nchisa si este retransmisa la periferie producnd o noua crestere de presiune pe carotida. Momentul " i " arata nchiderea valvei aortice. Pe carotidograma, nregistrata n acelasi timp cu ECG si fonocardiograma se pot masura timpii sistolici ai ventricolului stng. De asemeni se poate aprecia starea orificiului aortic. 1. Timpii sistolici: PEVS (perioada de ejectie a ventricolului stng) - se masoara de la piciorul pantei "e" (deschiderea aortei) la punctul "i" (nchiderea aortei). 2. PPE (perioada de preejectie) se masoara de la nceputul undei Q de pe ECG (nceputul activarii ventriculare) pna la punctul "e" pe carotidograma. 3. contractia izovolumetrica se masoara de la nchiderea mitralei (prima vibratie ampla a zgomotului I pe fonocardiograma, pna la deschiderea aortei pe carotidograma 4. perioada de mulaj (perioada n care ntreg ventricolul este cuprins de depolarizare) - de la nceputul undei Q pe ECG la nchiderea mitralei pe fonocardiograma 5. indicele Weissler reprezinta raportul procentula dintre PPE si PEVS, este indicator al performantei ventricolului stng si are valoarea normala de 30%. Starea orificiului aortic se determina pe unda anacrota si pe panta catacrota. Astfel, pe panta anacrota se calculeaza timpul de semi-ascensiune (T). Acesta reprezinta timpul n care unda anacrota ajunge la jumatatea amplitudinii sale. Are valoarea normala de 0,04 secunde. Un timp mai scurt sugereaza

insuficienta aortica iar un timp mai lung stenoza aortica. n insuficienta aortica este modificata si panta catacrota: unda dicrota apare mai trziu si este mai scazuta ca amplitudine. Jugulograma Este nregistrarea pulsului venos (variatii de presiune) la nivelul venei jugulare. Pulsul venos se nregistreaza dar nu se poate palpa din cauza presiunii venoase foarte mici. Jugulograma reflecta activitatea de pompa a inimii drepte. Ea ncepe cu o unda pozitiva, simetrica si de amplitudine mica notata "a", care reprezinta cresterea de presiune din jugulara n timpul sistolei atriului drept. n timpul contractiei izovolumetrice a V.D., planseul tricuspidian este mpins spre atriul drept; la acest nivel are loc o noua crestere de presiune care se transmite la vena jugulara, si pe traseu se nregistreaza o noua unda pozitiva, cu amplitudine mai mica, notata "c". Partea cea mai nalta a undei "c" este momentul deschiderii pulmonarei si nceputului ejectiei V.D.; din acest punct ncepe unda negativa notata "x", care se nscrie n timpul ejectiei V.D. n timpul relaxarii izovolumetrice a V.D., presiunea din A.D. creste din nou, n mod pasiv, din cauza sngelui care se ntoarce din periferie la inima dreapta. Ca urmare se nscrie o unda ascendenta, care are un punct pozitiv numit unda "v". Vrful undei "v" arata deschiderea valvei tricuspide si nceputul umplerii ventriculare. n acest moment se nscrie cea de-a doua unda negativa a jugulogramei, notata "y". Pe jugulograma, n afara aprecierii presiunii venoase centrale, adica a presiunii ce se dezvolta n A.D., se poate aprecia si starea valvelor tricuspida si pulmonara, prezenta unei eventuale hipertensiuni pulmonare si de asemeni prezenta unei fibrilatii atriale (cnd lipseste unda "a"). Apexocardiograma Este nregistrarea contactului vrfului inimii cu peretele toracic n timpul ciclului cardiac. Ea reflecta activitatea de pompa a ventricolului stng. Apexocardiograma ncepe cu o mica unda pozitiva si simetrica notata "A", care se nscrie n timpul sistolei A.S., ca urmare a apropierii vrfului inimii de planul toracic. Urmeaza o panta ascendenta ampla care ncepe din punctul "C" si se termina n punctul "E". Aceasta panta se nscrie n timpul contractiei izovolumetrice a V.S. si arata apropierea maxima a inimii de peretele toracic. Punctul "E" este momentul de deschidere al valvei aortice si coincide cu punctul "e" de pe carotidograma. n timpul perioadei de ejectie, peretele anterior al cordului poate sa ramna la aceeasi distanta de peretele toracic sau se poate ndeparta usor, si pe apexocardiograma se nscrie un umar orizontal sau usor descendent care se termina n punctul "H". Acesta este momentul de nchidere al valvei aortice si coincide cu punctul "i" de pe carotidograma. n timpul relaxarii izovolumetrice inima se ndeparteaza de peretele toracic si se nregistreaza o panta descendenta abrupta "H - O". Punctul "O" arata momentul de deschidere al valvei mitrale. Din acest moment ventricolul se apropie din nou de peretele toracic, nti rapid (panta "O - F") si apoi mai lent (din punctul "F" pna la urmatoarea unda "A"). Apexocardiograma este singura mecanograma pe care se vede momentul de deschidere al valvei mitrale. Descoperiri

1) Cantarind 900 de grame, un nou model de inima sintetica despre care se spune ca ar imita perfect miocardul uman, rezultat al proiectului medical francez Carmat, este pe cale sa fie implantat in trupurile a 22 de pacienti voluntari adulti din Franta.

Organizatia HEALTH testeaza astfel muschiul cardiac sintetic inaintea introducerii sale in sistemul sanitar din India, acolo unde, in incercarea de a reduce costurile si riscurile pe care le implica operatiile pe cord deschis, chirurgii presteaza transplanturile fara anestezierea generala a pacientilor.

Inlocuitori ai inimii omenesti exista deja de cativa ani, dar pana acum aceste surogate nu au reusit niciodata o ajustare optima a ritmului de pompare a sangelui conform nevoilor pacientilor - ca de exemplu sa functioneze mai lent atunci cand persoana este relaxata si mai alert atunci cand aceasta depune un oarecare efort.

Acum insa, profesorul Alain Carpentier si o echipa sa de cercetatori au dezvoltat o inima artificiala care ar indeplini intocmai aceasta sarcina de adaptare. Conform creatorilor sai, motorul sintetic pentru oameni va avea o durata de viata de noua ani si o autonomie de pana la sase ore pentru o incarcare. Inima va fi alimentata de doua mici baterii pe care pacientul le va purta atasate unei haine si care se vor conecta la dispozitiv undeva in spatele uneia dintre urechi. Se estimeaza ca pretul dispozitivului va oscila undeva intre 176.000 si 226.000 de dolari. Totusi, luand in considerare cheltuielile globale, inclusiv spitalul si costurile chirurgicale, probabil ca in final o inima noua artificiala se va ridica la sume de peste 315.000 de dolari, cam cat un transplant obisnuit.

Curiozitati 1. Aproximativ 100.000 de bti pe zi, 35 milioane de bti ntr-un an, trei miliarde de bti ntr-o via. Cu asta i "ocup timpul" inima ta. 2. O inim normal poate crea att de mult presiune nct s arunce sngele pompat la o distan de nou metri. 3. Chiar i cnd stai pe loc, muchiul inimii lucreaz la fel de intens ca muchii de la picioarele unui alergtor de vitez. 4. Sngele circul prin artera aort cu 1,6 km pe or. Prin capilare, el circul cu 109 centimetri pe or.

Figura 1