Curs 3 31-10-2013

Revolutia mecanica a cordului

1 Sistola atriala- incepe dupa sfarsitul diastolei generale cand atat atriile cat si ventriculii sunt pline de
sange , orificiile atro-ventriculare sunt deschise iar presiunile intracamerale sunt aproximativ egale. In acest
moment autoexcitarea nodulului sinoatrial produce o unda de depolarizare propagata prin atri ( se
inregistreaza unda P pe EKG) aceasta este urmata de un fenomen mecanic= contractie atriala= sistola care
dureaza 0,10 secunde.
In timpul sistolei atriale presiunea in atrii creste, sangele fiind impins spre ventriculi, completandu-le
umplerea cu 30% (primi 70% din umplere a fost realizata in diastola generala prin cadere libera a sangelui din
atrii in ventriculi).
Observatii:
-in timpul sistolei atriale presiunile difera in atrii: in atriul stang presiunea este intre 6-8 mmHg iar in atriul
drept in tre 4-6 mmHg.
-deasemenea cresterea presiunii intraatriale in sistola se exercita nu numai asupra ventriculilor ci si
anterograd adica spre venele care aduc sangele in atrii ( se produce un reflux al sangleui spre vene si acestea
se dilate in timpul sistolei atriale iar aportul scade).
-la sfarsitul sistolei atriale musculatura atriilor incepe sa se relaxeze iar presiunea intraatriala sa scada sub
nivelul presiunii din ventriculi, in aceasta clipa are loc inchiderea precoce a valvulelor atrioventriculare care
precede sistola ventriculara.

2 Sistola ventriculara, dureaza 0,30 secunde, incepe dupa terminarea sistolei atriale multumita
conducerii decrementiale a impulsului si consta in depolarizarea ventriculara urmata de contractia ventriculara
de la varf catre baze.
Observatii:
-contractia ventriculilor este diferita din cauza diferentei de musculatura, astefel in ventriculul stang
musculatura este mai puternica, mai groasa, contractia fiind de tip concentric ( in timpul contractiei se
scurteaza toate diametrele ventriculului stang) in timp ce musculature ventriculului drept este mult mai
subtire, acesta are forma triunghiulara iar in timpul sistolei peretele extern se deplaseaza catre sept(
contractie excentrica).
In timpul sistolei ventriculare se disting:
a) faza izometrica, consta in punerea in tensiune a peretilor ventriculari, dureaza 0,05 secunde. In aceasta
faza creste tensiunea in pereti, planseul atroventricular este impins in sus, valvele atrioventriculare
sunt deja inchise, presiunea intraatriala creste si pentru un scurt moment se opreste aportul de sange
in atrii. Aceasta scurta faza de 0,05 se incheie cand presiunea intraventriculara depaseste presiunea din
arterele mari( aorta in stanga, pulmonara in dreapta) moment in care se deschid sigmoidele aortice si
pulmonare.
Observatii:
in acest moment al deschiderii sigmoidelor, in arterele mari exista o presiune mica in arterele mari= in aorta
intre 70-90 mmHg si in artera pulmonara 7-12 mmHg.
b) faza izotonica sau de ejectie a sistolei ventriculare, dureaza 0,25 secunde, incepe odata cu deschiderea
sigmoidelor aortice si pulmonare, in acest moment se depolarizeaza si ultimele fibre musculare si pe
EKG se inregistreaza si unda S, in aceasta faza ventriculul dezvolta forta maxima de contractie. Se
disting in aceasta faza 2 subfaze: prima, faza ejectiei rapide aproximativ 0,10 secunde cand sangele
este impins cu viteza mare in artere ( in aorta ajunge chiar la 1mm/s); a 2-a dureaza 0,15 secunde si
este faza lenta de ejectie a sangelui cand deja presiunea din ventriculi a scazut sub presiunea din artere
dar ejectia continua sub virtutea inertiei cu o viteza ce descreste. In timpul ejectiei ventriculare
planseul atriventricular coboara ceea ce duce la scaderea presiunii intraatriala si creste aportul de
sange catre atrii. La sfarsitul evacuari ventriculilor pe EKG se inregistreaza segmental ST urmat de
repolarizarea ventriculara adica unda T.
Observatii:
Volumul telediastolic, de la sfartsitul diastolei ventriculare adica umplerea maximala este aproximativ 150-200
ml sange, iar la sfartsitul sistolei volumul telesistolic este 50-70 ml, rezulta volumul de sange ejectat pe sistola
este de 100-130 ml sange.
3 Diastola generala, incepe in mometul in care fibrele miocardice repolarizate incep sa se relaxeze,
dureaza 0,4 secunde.
Se disting in cadrul ei urmatoarele faze:
-protodiastole marcheaza inceputul diastolei, dureaza 0-02-0,04 secunde. In aceasta perioada presiunea
intraventriculara scade sub nivelul presiunii sangelui in arterele mari( aorta si pulmonara), apare incercarea
sangelui din arterele mari de a se intoarce in ventriculi dar acest reflux inchide sigmoidele, in acest moment se
incheie protodiastola.
-relaxarea izometrica( izovolumetrica, dureaza 0,04-0,06 secunde), este faza in care ventriculii sunt cavitati
izolate adica atat valvule atrioventriculare cat si sigmoidele aortice si pulmonare sunt inchise, peretii
ventriculilor incep sa se relaze deci scade presiunea intraventricularea rezultand creerea vidul postsisolic.
-relaxarea izotonica in care gradientul presional intre atrii si ventriculi este atat de mare incant se deschid
valvulele atrioventriculare si sangele cade liber in ventriculi umplandu-I pana 60-70% realizand umplerea
rapida care dureaza 0,10 secunde. Faza umplerii rapide este urmata de umplerea lenta de aproximativ 0,20
secunde care duce egalizare perfecta a presiunilor intr-o cavitate unica cu valve atrioventriculare deschise,
acesta este sfarsitul diastole generale care daca va porni un nou stimul din CAIFLAC {sau cv gen} va incepe o
noua revolutie mecanica a cordului print-o noua sistola atriala.

Valorile presionale intracavitare in timpul revolutiei mecanice a cordului:
-in atriul drept in sistola 4-6 mmHg in timp ce in atriul stang tot in sistola 6-8 mmHg
-in diastola in atriul drept 0-2 mmHg la fel si in atriul stang
-in sistola in ventricolul drept 22-30 mmHg iar in cel stang 120-140 mmHg si in diastole 0-2 mmHg
- in artera pulmonara in sistola ventriculara 22-30 mmHg
-in aorta in sistola ventriculara 120-140 mmHg
- in diastola in artera pulmonara 7-12 mmHg
- in diastola in aorta 70-90 mmHg