Activitatea de pompă a inimii în corpul uman

Inima este un organ muscular de mărimea unui pumn. Este situată ușor în partea
stângă a pieptului și alimentează corpul cu oxigen și nutrienți.

Inima este împărțită în două părți, care sunt separate de un perete muscular
(septul). Există două camere pe fiecare parte a inimii, un atriu deasupra și un
ventricul dedesubt. Partea dreaptă a inimii primește sânge sărac în oxigen din
corp, prin vase numite vene. Ea pompează sângele în plămâni, unde acesta este
îmbogățit cu oxigen. Partea stângă a inimii primește acest sânge de la plămâni și îl
pompează în toate organele corpului prin vasele numite artere. Începe de la cea
mai mare arteră, care se numește aortă.

Valvele dintre atrii și ventricule se numesc valvele atrioventriculare (valva mitrală

din stânga, valva tricuspidă din dreapta). Acestea împiedică sângele să curgă în
direcția greșită. Valva pulmonară și valva aortică controlează ieșirea sângelui din
ventriculul drept și respectiv stâng. Valvele se deschid atunci când se atinge o
anumită presiune în ventricul, permițând astfel sângelui să curgă în plămân (din
ventriculul drept) sau în corp și organele sale (din ventriculul stâng).

Inima este un mușchi care pompează de 60 până la 80 de ori pe minut, întreaga ta

viață. Prin urmare, are nevoie de cantități mari de oxigen și nutrienți pentru a
funcționa în mod corespunzător. Arterele coronare alimentează inima cu sângele
extrem de necesar.
Revoluţia cardiacă (ciclul cardiac)

Revoluţia cardiacă (sau ciclul cardiac) reprezintă şirul de evenimente electrice şi mecanice
legate de trecerea sângelui prin inimă. Etapele revoluţiei cardiace sunt strâns legate de activitatea
de pompă a inimii (în special a ventriculilor). Aşadar, revoluţia cardiacă include sistola
ventriculară şi diastola ventriculară.

Etapele ciclului cardiac

1.Sistola ventriculară- durează 0,35 secunde

Este cea care asigură ejecţia sângelui şi expulzia volumului sistolic (aprox. 70 ml). Pe ECG,
debutul sistolei ventriculare are loc în timpul complexului QRS. Fenomenul mecanic apare după
fenomenul electric. În această etapă are loc contracţia ventriculului stâng. Deci, va creşte
presiunea în ventriculul stâng. Cuprinde trei faze:

a)Contracţia izovolumetrică

În această fază, volumul de sânge al ventriculului stâng rămâne constantă. Durează circa 0,05
secunde, de la închiderea valvei mitrale la deschiderea valvei aortice. Când ventriculul stâng
începe să se contracte, presiunea din acesta creşte. Când presiunea din el va depăşi presiunea din
atriul stâng, valva mitrală se închide. Presiunea din ventriculul stâng continuă să crească. Când
atinge 60-80 mm Hg, presiunea din ventriculul stâng o depăşeşte pe cea din aortă. Prin urmare,
se deschide valva aortică.

b)Ejecţia rapidă

Durează 0,1 secunde. Presiunea din ventricului stâng continuă să crească până la 120-140 mm
Hg. Chiar dacă valva aortică s-a deschis la 60-80 mm Hg, este necesară o presiune mai mare
pentru ca sângele din aortă să ajungă în toate capilarele. Această creştere a presiunii asigură 70%
din volumul sistolic.

c)Ejecţia lentă

Durează 0,2 secunde. Presiunea din ventriculul stâng este aproximativ egală cu cea din aortă
(120 mm Hg). Sângele continuă să curgă din inerţie. Asigură 30% din volumul sistolic.

2.Diastola ventriculară- durează 0,5 secunde.

Este etapa ce asigură umplerea ventriculară. Pe ECG debutează odată cu panta ascendentă a
undei T. Relaxarea ventriculului stâng duce la scăderea presiunii în acesta până la 0 mm Hg.
Cuprinde cinci faze:

a)Protodiastola

Durează 0,025 secunde. Coincide cu începerea relaxării ventriculului stâng. Datorită scăderii
presiunii în ventriculul stâng, valva aortică se va închide.

b)Relaxarea izovolumetrică

Durează 0,05 secunde. Se desfăşoară între închiderea valvei aortice până la deschiderea valvei
mitrale. Presiunea ventriculului stâng scade brusc pâna la 0 mm Hg. Cum presiunea din atriul
stâng este mai mare, are loc deschiderea valvei mitrale. Volumul sanguin rămâne constant în
această etapă.

c)Umplerea rapidă

Durează 0,1 secunde. Presiunea din ventriculul stâng este egală cu 0 mm Hg. Sângele trece rapid
din atriul stâng în ventriculul stâng. Asigură 70% din umplerea ventriculară. Presiunea în
ventriculul stâng nu creşte datorită complianţei musculare crecute.

d)Umplerea lentă

Are o durată de 0,2 secunde. Presiunea din ventriculul stâng şi atriul stâng sunt egale. Sângele
curge mai lent dinspre atriul stâng spre ventriculul stâng. Asigură 10% din umplerea
ventriculară.

e)Sistola atrială

Se mai numeşte şi „presistolă”. Presiunea din atriul stâng creşte până la 6-8 mm Hg. Această
creştere determină curgerea rapidă a sângelui din atriul stâng în ventriculul stâng. Asigură
finalizarea umplerii ventriculare (20% din ea).

Zgomotele inimi

Zgomotele cardiace sunt determinate de:

-mişcarea valvelor, mai ales de închiderea lor;

-vibraţia pereţilor inimii datorată curgerii sângelui;

-vibraţia vaselor datorită fluxului sanguin.

Există patru zgomote cardiace. Zgomotele 1 şi 2 sunt perceptibile şi se înregistrează pe
fonocardiogramă. Zgomotele 3 şi 4 sunt impercetibile şi uneori pot fi înregistrate pe
fonocardiogramă. Auscultaţia permite perceperea (auzul) zgomotelor cardiace folosind un
stetoscop. Există mai multe zone de auscultaţie:

-aria aortică;

-aria pulmonară;

-focarul Erb;

-aria tricuspidiană;

-aria mitrală.

Zgomotul cardiac 1 (S1) durează 0,08- 0,12 secunde. Este grav şi prelung („tum”). Are
intensitate maxima în focarul mitral. Cauza principală este închiderea valvei mitrale. Alte cauze
sunt deschiderea valvelor semilunare şi vibraţia pereţilor ventriculari.

Zgomotul cardiac 2 (S2) durează 0,04- 0,06 secunde. Este acut şi mai scurt („ta”). Are intensitate
maximă în focarul aortic şi pulmonar. Cauza majoră este reprezentată de închiderea valvelor
semilunare. Cauze secundare sunt deschiderea valvelor atrio-ventriculare şi vibraţia pereţilor
ventriculari.

Zgomotul cardiac 3 (S3) durează 0,02- 0,04 secunde. Este slab, perceput fiziologic doar la copiii
cu torace subţire. Cauza o reprezintă vibraţia pereţilor ventriculari în timpul umplerii ventriculare
rapide. Patologic, este perceput în insuficienţa cardiacă (apare zgomotul de galop).

Zgomotul cardiac 4 (S4) durează 0,05- 0,10 secunde. Este foarte slab, neperceput. Apare în
timpul sistolei atriale. Patologic, apare în hipertrofia ventriculară sau în insuficienţa cardiacă
(zgomot de galop).