Ciclul cardiac este alcatuit din sistole si diastole datorita faptului ca nodul atrioventricular determina o

intarziere a transmiterii fluxului nervos, sistola atriala se produce cu 0,1 secunde inaintea sistolei
ventriculare. Durata unui ciclu cardiac este invers proportionala cu frecventa cardiaca astfel incat la o
frecventa cardiaca de 75 de batai pe minut, ciclul cardiac dureaza 0,8 secunde. El incepe cu sistola atriala
care dureaza 0,1 secunde perioada in care ventriculii sunt la sfarsitul perioadei de diastola si sunt
aproape plini cu sange .

- Urmeaza apoi diastola atriala . 0,6 secunde .

La inceputul diastolei atriale incepe sistola ventriculara care dureaza care dureaza 0,3 secunde si se
desfasoara in 2 faze :
-O faza este de contractie izovolumetrica (Izo=Acelasi volum constant) care incepe prin inchiderea
valvelor atrioventriculare si se incheie prin deschiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara.

In aceasta faza ventriculul se contracta ca o cavitate inchisa plina cu lichid motiv pentru care creste
foarte mult presiunea .

Atunci cand aceasta presiune intracavitara depaseste presiunea din artere, valvele semilunare se
deschid si se trece in cea de a doua faza a sistolei ventriculare numita faza de ejectie ; In aceasta faza
sangele este evacuate din ventriculi si se termina dupa ce tot sangele a fost evacuat si se inchid valvele
semilunare.

Dupa sistola ventriulara urmeaza diastola ventriculara care dureaza 0,5 secunde prin relaxarea
miocardului in timpul diastolei presiunea intraventriculara scade determinand astfel mentinerea valvelor
semilunare inchise, impiedicand astfel intoarcerea sangelui din artere in ventriculi .

Presiunea intraventriculara va scadea in continuare , devenind inferioara presiunii din artrii , aceasta
diferenta de presiune determinand deschiderea valvelor atrioventriculare .

Manifestari care insotesc ciclul cardiac

Manifestari electrice se inregistreaza prin insumarea biocurentilor generati de activitatea miocardica , se

inregistreaza grafic sub forma de EKG (Electrocardiograma)

Manifestari mecanice sunt reprezentate de socul apexial care reprezinta expansiunea toracelui la varful
inimii .

Pulsul arterial reprezinta expansiunea ritmica a peretelui arterial determinata de variatia presiunii
sangelui generata de sistola ventriculara .

Manifestari acustice sunt generate de zgomote cardiace care sunt reprezentate de zgomotul 1 ( Zgomot
sistolic si este produs de inchiderea valvelor atrioventriculare; Este un zgomot mai lung de tonalitate mai
joasa si mai intensa)

Zgomotul 2 este un zgomot diastolic ; este mai scurt de tonalitate mai inalta si mai putin intensa , este
produs de inchiderea valvelor semilunare .
Tensiunea arterial

Sangele circula prin vase avand o anumita presiune care depaseste presiunea atmosferica cu circa 120
mm Hg(Milimetri coloana de mercur) in sistola si 70 mm Hg in

Presiunea sangelui se poate masura direct cu ajutorul unui cateter introdus in lumenul arterei care este
conectat la un manometru sau poate fi masurat indirect cu ajutorul unui tensiometru .

Factorii care determina tensiunea : activitatea de pompa a inimii , rezistenta periferica pe care o
intampina sangele la curgerea prin vene.

Rezistenta la curgere este datorata vascozitatii sangelui. Datorita vascozitatii sangele are o curgere
laminata (Adica in straturi) straturile situate in centru avand o viteza mai mare de curgere fata de
straturile de la perfierie .

Volemia, adica volumul de sange .

Elasticitatea arterelor .

Hipertensiunea arteriala reprezinta cresterea presiunii arteriale sistolice sau diastolice peste 140-90
Conoala de Hg si determina in timp leziuni la nivelul cordului, ochilor, creierului si rinichilor

Pulsul arterial este expansiunea peretelui arterial, secundara sistolei ventriculare determinata de
cresterea presiunii sangelui .

Sistemul limfatic

Prin sistemul limfatic circula limfa care face parte din mediul intern al organismului si care se varsa in
circulatia venoasa .

Are compozitie similara cu plasma

Sistemul limfatic are rol de drenare al tesuturilor si de aceea capilarele limfatice formeaza retele
terminale care se termina in deger de manusa .

Capilarele limfatice au peretele mai subtire fiind vase sinoase si foarte neregulate , dar cu calibru mai
mare fata de capilarele sangvine. Capilarele limfatice se gasesc in toate tesuturile si organele se unesc
intre ele si formeaza vasele limfatice care sunt prevazute cu valve semilunare care formeaza circulatia
limfatica . Vasele limfatice au structura peretelui asemanatoare cu peretele venelor . Pe traseul lor in
zonele de confluenta se gasesc o serie de formatiuni prin care trece limfa numite ganglioni limfatici. Au
forme variate dimensiuni cuprinse intre 2mm si 2cm. Sunt grupati in grupe ganglionare dar se pot gasii si
ganglioni solitari . Au consistenta moale si devin mai mari cu o consistenta mai crescuta si foarte
dureroasa in infectiuni inflamatorii numite adenopatii . Cel mai mare colector este canalul thoracic care
incepe printro dilatatie in dreptul vertrebei L2 urca ulterior coloanei vertrebale trece prin diafragma ,
ajunge in torace unde la nivelul vertrebei t4(Toracal 4) se varsa la nivelul venei jugulare interna cu vena
subclaviculara interna, are o lungime de 25-30 cm.
Splina

Este un organ abdominal nepereche care apartine sistemului cerculator . Se gaseste in loja splenica 180-
200 g, forma de bob de fasole rolurile splinei Organ limfopoetic . La nivelul splinei se distrug hematiile
imbatranite . impicata in metabolismul fierului si are rol de depozit al sangelui ( 200-300 ml sange)