FACULTATEA DE MEDICINA SI

FARMACIE GALATI

REVOLUTIA CARDIACA
FONOCARDIOGRAMA
SI ATRIOGRAMA
PROF. UNIV. DR. NECHITA AUREL
ACTIVITATEA MECANICA A
INIMII
Ciclul sau revoluţia cardiacă (RC) este
formată din succesiunea unei
contracţii(sistola atrială şi ventriculară)
şi a unei relaxari(diastola atrială şi
ventriculară).
La o frecvenţă de 70 bătăi/minut, un
ciclu cardiac durează 0,8 secunde.
Sistola atrială durează 0,10secunde iar
diastola atrială 0,70secunde.
Principalele etape ale RC:

1. Sistola ventriculară (SV) – asigură

ejecţia sângelui

2. Diastola ventriculară (DV) –

asigura umplerea ventriculară
-Sistola atrială(SA) (presistola)
-ultima etapă a DV;
-asigură 20% din umplerea
ventriculară.
Condiţiile necesare bunei desfăşurări a
Revolutiei Cardiace
1. Iniţierea şi conducerea normală a impulsului
prin SEC (sistemul excitoconductor)
2. Mişcarea corectă a aparatului valvular:
a. în Diastola: valvele AV deschise şi cele
semilunare închise;
b. în Sistola: valvele AV închise şi cele
semilunare deschise.
3.Valorile presionale sa fie adecvate, deoarece
determină mişcarea valvelor şi direcţia fluxului
sanguin.
 Inima dreaptă Diastola Sistola
(mmHg) (mmHg)

AD 0-2 4-6

VD 0-2 15-20

Artera pulmonară 7-12 15-20

Inima stanga Diastola Sistola
(mmHg) (mmHg)

AS 0-2 6-8

VS 0-2 120-135

Artera aorta 60-80 120-135

 Sistola ventriculară
Incepe la începutul diastolei atriale şi
durează aproximativ 0,27 secunde. Are
trei faze :

- contracţie izovolumetrică

- ejecţie rapidă

- ejecţie lentă
 Contracţia izovolumetrică
- Incepe cu închiderea valvelor
atrioventriculare şi se termină la
deschiderea valvelor sigmoide (0,05 sec).
- Inchiderea valvelor atrioventriculare se
face datorită contracţiei muschilor
papilari.În această fază se realizează o
contracţie a cavităţilor închise(volumul
ventricular rămâne constant), ceea ce
determină o creştere rapidă a presiunii
intracavitare(≈ 80 mm Hg), mai mică totuşi
decât cea din arterele mari.
Ejecţia rapidă- dureaza 0,09 sec
Incepe odată cu deschiderea
valvelor sigmoide şi se termină la
atingerea presiunii maxime
sistolice (120-140mmHg).
Deschiderea valvelor sigmoide se
face în momentul când presiunea
intracavitară ventriculară o
depăşeşte pe cea din arterele mari.
Asigură 70% din Vol. Sistolic.
Ejecţia lentă- dureaza 0,13 sec

Incepe odată cu scăderea presiunii de

la maxim şi se termină în momentul în
care presiunea intraventriculară o
egalează pe cea din arterele mari.
In acest moment expulzia sângelui a
încetat.
Ejectia lenta asigură30% din volumul
sistolic.
Volumul de sânge expulzat în
sistola ventriculară este de 70-
75ml (în condiţii de repaus)
pentru fiecare ventricul.
La finalul sistolei ventriculare în
ventricul rămâne un volum de
sânge neexpulzat (volum
telesistolic) de aproximativ 50ml.
Diastola ventriculară durează 0,53
secunde. Are 5 faze .
1.Protodiastola dureaza 0,04 sec
Incepe de la încetarea expulziei
sângelui şi se termină când
presiunea în ventricul scade
suficient de mult.
Presiunea sângelui din aorta şi
trunchiul pulmonarei începe să
scadă, sângele se întoarce spre
inimă şi închide valvele sigmoide.
2. Relaxarea izovolumetrica dureaza
0,08 sec
Incepe odată cu închiderea valvelor
sigmoide şi se termină în momentul
deschiderii valvelor atrioventriculare.
In această fază presiunea intraventriculară
scade mult (≈ 0 mm Hg), deoarece volumul
cavitar este constant (cavitate închisă).
Deschiderea valvelor atrioventriculare se
face în momentul când presiunea
intraventriculară scade sub cea atriala.
3. Umplerea rapida dureaza 0,11 sec
Constă în trecerea în ventricul a
sângelui acumulat în atrii în timpul
diastolei atriale.
Deschiderea valvelor
atrioventriculare se face incomplet,
în momentul cand presiunea
intraventriculară scade sub cea
atriala.
Asigura 70 % din umplerea
ventriculara.
4. Umplerea lenta (Diastazis) dureaza
0,19 sec

Se referă la trecerea sângelui ce vine

din vene, prin atrii, direct în ventricul.

Presiunea din ventricul este ≈ cu cea

din atrii (0-2 mm Hg).

Asigura 10 % din umplerea ventriculara

5. Sistola atriala dureaza 0,11 sec
Ultima fază a diastolei ventriculare coincide cu
sistola atrială şi realizează activ restul de umplere
ventriculară .
Presiunea in atriul stang creste peste cea din
ventriculul stang (≈ 6-8 mm Hg), ceea ce determina
deschiderea completa a valvelor atrioventriculare
si trecerea rapida a sangelui din atriu in ventricul .
Refluarea sangelui atrial în venele mari este oprită
de contracţia musculaturii circulare din jurul
orificiilor de vărsare ale venelor .
Se asigura astfel restul de 20 % din umplerea
ventriculara.
Diastola atriala dureaza ≈ 0,7 sec

Diastola atrială asigură umplerea

atriilor cu sânge, deoarece
comunicaţiile atrioventriculare sunt
închise.
Sângele se acumulează, presiunea
intraatriala creşte şi în momentul în
care o depăşeşte pe cea
intraventriculară, valvele
atrioventriculare se deschid.
Diastola generală durează 0,4
secunde , începe la sfârşitul sistolei
ventriculare şi durează până la
sistola atrială a ciclului următor.
În această perioadă atriile şi
ventriculele se relaxează iar
sângele nu trece din atrii în
ventricule.
 Fonocardiograma

Reprezinta înregistrarea grafică a

oscilaţiilor produse de zgomotele
cardiace.

In cursul unui ciclu cardiac pereţii

cordului, aparatul valvular, vasele mari
(aorta şi artera pulmonară) produc o
serie de vibraţii care se percep ca
zgomote şi/sau sufluri.
Zgomotul I
Se aude la inceputul ciclului cardiac.
Este produs de:
- zgomotul de inchidere al valvulelor
bicuspida si tricuspida (factori valvulari)
- zgomotul de intindere al cordajelor
tendinoase si contractia musculaturii
ventriculare (factori musculari )
- modificarea presiunii si volumului
sanguin in timpul ejectiei (factorii
hemodinamici).
Zgomotul I are o frecventa mica, intensitate mare,
tonalitate joasa, timbrul vascular (muscular), durata
0,08-0,12 secunde.
Este sincron cu socul apexian si cu pulsul arterial
central (la carotida). Stetacustic este sunet grav, mai
prelung („tum”).
Focare de ascultaţie maximă = amplitudinea
zgomotului este mai mare la nivelul orificiului mitral.
Pentru VD se ascultă maxim la focarul tricuspid (in
spatiul IV intercostal drept parasternal)( la baza
apendicelui xifod);
Pentru VS se ascultă maxim în focarul mitralei
(spaţiul V intercostal stâng, la intersecţia cu linia
medio-claviculară)
Zgomotul I (sistolic)( Z.I) pe
fonocardiograma are trei grupuri de
vibraţii:
- grup iniţial - sunt vibraţii mici ale perioadei
de mulare (componentă ventriculară);
- grup principal - produs de închiderea
mitralei şi apoi a tricuspidei, precum si de
deschiderea sigmoidienelor pulmonare si
apoi aortice (componenta valvulară);
- grup terminal - compus din vibraţii mici
determinate de vibraţia pereţilor aortei si
pulmonarei (componenta vasculară).
Zgomotul II (diastolic) (ZII)
Este produs prin închiderea
valvulelor sigmoide aortice şi apoi
pulmonare.
Este un zgomot scurt, cu timbrul
uscat şi cu tonalitate înaltă („ta”).
Dureaza 0,04-0,08 sec.
Intre inchiderea sigmoidelor aortice
si pulmonare exista un interval de
timp de 0,02 secunde.
Focare maxima de auscultaţie:
- pentru valvula sigmoidă
pulmonară - spaţiul II intercostal
stâng la 2 cm de marginea
sternului;
- pentru valvula sigmoidă aortică -
spaţiul II intercostal drept la 2 cm de
marginea sternului.
Pe înregistrarea fonocardiografică zgomotul II
este format din trei grupe vibratorii :
- vibraţii de amplitudine mică produse de
relaxarea muschilor ventriculari si de vârtejuri de
sânge care preced închiderea valvulelor
sigmoide;
- vibraţii de amplitudine mare produse de
închiderea valvulelor semilunare si reculul
sangelui pe valvele inchise;
- vibraţii finale produse de deschiderea valvulelor
atrio-ventriculare.
Închiderea valvulelor sigmoide pulmonare şi
aortice poate uneori să fie diferenţiata distinct pe
traseul fonocardiografic (dedublare fiziologică).
Zgomotul III (ZIII)
Este un zgomot muscular ventricular
care apare la finalul fazei de umplere
rapidă protodiastolică, fiind determinat
de umplerea bruscă a cavităţii
ventriculare după deschiderea valvulei
atrio-ventriculare.
În mod normal nu se aude decat
eventual la tinerii cu torace subtire.
Apare la 0,12”- 0,15” de la începutul
zgomotului II.
Pe fonocardiogramă se înscrie în
focarul apexian sub forma a 2-3
oscilaţii mici cu frecvenţă foarte
joasă (25-50 Hz).
Durata este de 0,04”- 0,06”.
Se accentuează în cursul expiraţiei.
Zgomotul IV (atrial) (ZIV)
Este determinat de umplerea
ventriculară ca urmare a sistolei
arteriale.
Este un zgomot presistolic care
dureaza 0,1 secunde si se percepe in
special la pacientii insuficienta
cardiaca(zg de galop).
Pe fonocardiogramă se înregistrează
sub forma unor oscilaţii mici la nivelul
apexului.
Fonocardiograma–zgomote patologice
 Atriograma manometrică

Curba de presiune atrială are o configuraţie

caracteristică, cu trei unde pozitive (a, c, v)
şi două negative (x, y):
• unda a este generată de sistola atrială, iar
înălţimea ei este condiţionată de
contractilitatea atrială şi de rezistenţa
ventriculară la umplere;
• unda c este de mică amplitudine şi apare
datorită protruziei valvelor atrio-ventriculare
în atrii în faza de contracţie izovolumetrică;
 Atriograma manometrică
• deflexiunea negativă x reprezintă relaxarea atrială
cu coborârea planşeului atrio-ventricular către
ventricul în faza de ejecţie;
• unda v reprezintă creşterea presiunii atriale prin
acumularea de sânge venit din vene, concomitent
cu relaxarea ventriculară zovolumetrică ce
determină revenirea planşeului atrioventricular.
Înălţimea undei v este dependentă de complianta
atrială şi de volumul de sânge venos ce ajunge în
atrii. Vârful v corespunde momentului de
deschidere a valvei atrio-ventriculare;
• unda y reprezintă umplerea ventriculară ce
precede următoarea undă a.
X Y