ARTROZELE

COXARTROZA

GONARTROZA
 COXARTROZA
• Coxartroza reprezinta
afectarea cronica
degenarativa a
articulatiei soldului ce
apare in conditii
etiologice variate, dar
cu acelasi rezultat
final:
deformarea
invalidanta articulara.
 ETIOLOGIE
1. varsta: leziuni radiologice decelate la 80% din persoanele care au depasit
varsta de 55 de ani.
2. sexul: in proportie egala. La barbate artroza este mai des monoarticulara,
porttraumatica si apare inainte de 45 de ani, in timp ce la femei apare
dupa menopauza, este poliarticulara si insotite de obicei de obezitate,
hiperlaxitate si HTA;
3. factorii metabolici; o dieta bogata in lipide favorizeaza aparitia coxartrozei
4. factorii endocrini;- hormonii sexuali: absenta estrogenului la menopauza
favorizeaza aparitia coxartrozei
- hormonii corticoizi: adm lor duce la necroza condrocitara si atrofia
cartilajului;
- insulina in exces poate duce la degenerescente cartilaginoase. Diabeticii
fac frecvent artroze.
- secretia excesiva de somatoptrop hormone sau administrarea
repetata de STH (hormone de crestere) duce la formarea de distructii
cartilaginoase.
5. factorii vasculari: obliterarea la adult a vaselor epifizare ar duce la
necroza cartilaj si la coxartroza. Totusi cartilajul capului femoral se
hraneste prin imbibitie cu lichidul synovial si nu cu vascularizatie proprie.
6. factorii mecanici: au rol esential in etiopatogenia artrozei. Uzura
articulara, presiunea nu atat permanenta ci mai degraba ciclica si
concentrata pe o suprafata limitata, este cea care duce constant la
coxartroza.
• In sprijinul unipodal, capul femural Biomecanica soldului
constituie punctul de sprijin al unei
parghii de clasa I, ale carei brate pot
fi masurate radiografic. Raportul de
lungime al bratelor greutatii corpului
si fortei este in medie de 3 in
favoarea greutatii. Aceasta obliga
forta de abductie M sa lucreze cu un
avantaj mecanic negativ de 3 pentru
a realiza o rotatie a pelvisului in
sensul invers al acelor de ceas.
Marimea fortei M va fi de 5/6G x 3 =
2,5 greutatea corpuiui. Aceasta
reprezinta doar componenta verticala
a fortei M (aproximativ 90% din forta
totala) fara sa includa in calcul
directia muschiului fata de trohanter.
 Biomecanica soldului
• Pentru a calcula forta totala care actioneaza in articulatia
in echilibru (forta din punctul de sprijin), se aplica
conditia Σmomentelor = 0, ceea ce inseamna ca forta.
articulara care actjoneaza de jos in sus trebuie sa
egaleze suma celor doua forte care actioneaza de sus in
jos. Asadar R = 5/6 G + 2,5 G = 3,3G pentru un raport
al bratelor parghiei de 3/1, actionand la un unghi de 69°
fata de orizontala. Orice situatie in care bratele parghiei
tind sa se egaleze micsoreaza valoarea fortei M si in
consecinta a fortei rezultante R. Acest lucru este evident
la persoanele cu un sold dureros care inclina inconstient
trunchiul de partea soldului bolnav in timpul mersului
modificand pozitia centrului de greutate al corpului in
sensul micsorarii bratului greutatii. Acelasi efect se
obtine cu ajutorul unei carje purtata in mana
opusa soldului bolnav, ceea ce micsoreaza pana la
20% din marimea fortelor de contact articular.
 Dinamica articulatiei
• Studiul fortelor articulare in timpul
activitattor dinamice s-a efectuat cu soldului
ajutorul analizei rnersului pe
platforma de forta {Paul, 1967) sau
prin recoltarea masuratorilor in vivo
cu ajutorul protezelor instrumentate
prevazute cu transductori (Rydell,
1965). In timpul mersului s-au pus
in evident doua momente de cres-
tere brutala a fortelor
intraarticulare:
• imediat dupa contactul calcanean
fortele cresc de 4 ori greutatea
corpului;
• chiar inainte de ridicarea degetelor,
in partea finala a fazei de sprijin
fortele cresc la o valoare de 7 ori
greutatea corpului.
 FORŢELE ÎN ARTICULAŢIA ŞOLDULUI
ÎN TIMPUL MERSULUI
• Pentru femei, aceste valori sunt mai mici datorita
diferentelor anatomice: pelvis larg, unghi cervicodiafizar
femural mai inchis (coxa vara), dar si modul diferit de
mers.
• In timpul fazei de pendulare, desi soldul nu este
incarcat, forta de reactie are valoarea greutatii corpului
datorita contractiei muschilor extensori care decelereaza
membrul inferior. In faza de sprijin, forta de reactie
scade sub valoarea greutatii corpului prin coborarea
centrului de greutate al corpului. Marirea vitezei de mers
creste corespunzator valoarea fortei de reactie articulara.
 CLASIFICAREA ETIOLOGICA

• Coxartroze primitive: sunt adesea

bilaterale, apar in jurul varstei de 60 de ani si
radiologic sunt coxartroze de forme centrale.
Ele sunt date de factori inca necunoscuti care
altereaza metabolismul cartilajului articular.

• Coxartrozele secundare: sunt acelea in care

factorii locali sunt cauze declansatoare.
Coxartrozele secundare ( Clasificarea Duchesne):
• Coxartroze consecutive alterarii mecanicei articulare:
– Malformatii coxofemurale congenitale:
• Displazia luxanta a soldului
• protruzia acetabulara (coxa profunda)
• coxa vara congenitala
• coax valga congenitala
• Anteversiunea colului femoral
• displaziile epifizare.
– Malformatii coxofemurale castigate:
• sechele de epifizioliza esentiala
• Sechele dupa boala Legg-Calve-Phertes
• deformatii traumatice ale cotilului (fractura) sau ale capului femoral
(fractura, epifizioliza traumatica)
• sechele dupa un Paget de bazin
• sechele dupa reducerea unei luxatii de sold
• boala chesonierilor
• Coxartroze de cauze locale:
– Coxite infectioase
– Coxite reumatismale
– Condromatoza soldului
– sinovitele din hemartroze
 SIMPTOMATOLOGIE CLINICA
O boala cu desfasurare cronica cu trei faze
evolutive: debut, perioada de stare si perioada
terminala.
• Debut:
• insidios si de lunga durata. Grasset afirma ca
“boala nu are inceput”.
• Initial bolnavul acuza o senzatie de oboseala cu
o usoara jena articulara care apoi devine o
durere inghinala moderata intermitenta cu
iradiere spre genunchiul de partea afectata, care
cedeaza la repaus si in somn si la antiinflamatorii
si BFT.
• Semn principal de orientare dg.: durere care
iradiaza in genunchi.
 Perioada de stare: 3 simptome cardinale:
1.Durere 2. Limitarea miscarilor
3. Pozitie vicioasa a soldului
• DUREREA,
ce apare la mers dupa cca 200-1000 m., la nivelul soldului cu
iradiere spre genunchi sau inghinal. Este desteptata de mers,
exagerata de un teren accidentat sau de urcatul scarilor sau la
modificarile meteorologice.
Fenomenele algice dispar in repaus sau in pozitie sezanda si
reapar la momentul ridicarii, cu un mers penibil care dupa cativa
pasi (incalzire) cedeaza, reaparand ulterior la eforturi sau oboseala
fizica. Toate duc la SCHIOPATARE, mers cu pasi mici ce obliga
bolnavul sa apeleze la un baston condrolateral.
• LIMITAREA PROGRESIVA A MISCARILOR SOLDULUI – REDOAREA-
ce duce la limitarea flexiei, rotatiei interne si abductiei.
• POZITIA VICIOASA A SOLDULUI:
in flexie, adductie si rotatie externa a coapsei, prin contractura
muschilor flexori si a psoas iliac, a muschilor adductori si
pelvitrohanterieni rotatori in afara.
 Alte semne clinice ce apar in perioada de stare

• atrofia musculaturii coapsei, a cvadricepsului si a

fesierilor de partea afectata.
Circumferinta coapsei scade cu 5-6 cm.
• cracmente articulare ce se aud la mobilizarea soldului;
• tulburari circulatorii periferice
• blocajul articular tranzitoriu dat de un osteofit sau corp
liber articular;
• scurtarea membrului inferior
• mers in Trendelenburg.

• Perioada terminala: blocarea miscarilor soldului in

pozitie vicioasa: ankiloza.
 EXAMENE PARACLINICE

• 1.Examenul radiologic standard

cuprinde radiografia de bazin cu ambele
solduri si radiografie de sold de profil .
• 2. Tomografia axiala computerizata,
este totusi abuziva neaducand in plus
decat informatii de orientare a cauzei
coxartrozei: maligna sau infectioasa.
• 3. Examenul de laborator care trebuie
sa cuprinda analizele tintite pentru a arata
cauza si evolutia coxartrozei.
 Examenul radiologic standard
Leziunile caracteristice coxartrozei

• ingustarea spatiului articular, pensarea;

• Osteofitoza: este osificarea fibrelor
capsulare profunde suprasolicitate de
tractiunile fortate;
• Alterarile structurilor osoase: procese de
condensare si geode care intereseaza in
oglinda atat cotilul cat si capul femoral.
• Osteoporoza difuza subcondrala ce apare
in zonele neportante.
• ingustarea spatiului articular,
pensarea; Leziunile
• osteofitoza este osificarea fibrelor caracteristice
capsulare profunde suprasolicitate
de tractiunile fortate si apare sub 3
forme:
• osteofitoza cotilului: - externa,
interna si inferioara;
• osteofitoza cefalica, ce apare la
granite cervicocefalica, pericefalica
si la nivelul foveei capitis.
• osteofitoza cervicala cu sediul la
partea inferioara, intracapsulara, a
colului femoral pe care-l ingroasa
ca un manson.
• Alterarile structurilor osoase: procese Leziunile
de condensare si geode care caracteristice
intereseaza in oglinda atat cotilul cat si
capul femoral.
• condensarea osoasa (osteoscleroza) se
localizeaza cu predilectie in partea
superioara a capului femoral (zona
polara superioara) si in zona
corespunzatoare a cotilului, realizand o
imagine in oglinda.
• Geodele sau pseudochisturile, imagini
patognomonice pentru coxartroza, sunt
escavatii in tesutul osos subcondral,
intalnite constant in zona de sprijin a
capului femoral si a cotilului, de o parte
si de alta a spatiului articular ingustat.
• Osteoporoza difuza subcondrala ce
apare in zonele neportante.
 TRATAMENT
• Tratamentul conservator cuprinde: igiena vietii,
tratamentul orthopedic, medical, balneofizioterapic si de
recuperare reeducare medicala.
1 Igiena vietii cuprinde:
• evitarea surmenajului articular prin una doua ore pauza
cand pacientul va sta in decubit;
• Gimnastica adecvata medicala;
• Mersul pe bicicleta ergometrica;
• Inotul.
2.Tratamentul medical:
• medicatie antialgica, antiiflamatorie si decontracturanta
3.Fizioterapia prin ultrasunete si diadinamice.
4.Balneoterapia insotita de hidrokineziterapia si masajul
post balneatie.
 Tratamentul chirurgical-Istoric
• : osteotomiile intertrohanteriene de valgizare, varizare
sau medializare cu scopul de a schimba raportul de forte
de revascularizatie a zonei subcondrale si in special
antalgic.
Azi nu se mai practica din mai multe motive:
• stopeaza evolutia artrozei o perioade de 7-10 ani dupa
care modificarile repornesc;
• eventualele artroplastii sunt mult mai dificile de efectuat
din cauza medializarii;
• aparitia de o multitudine de proteze totale adaptate la
toate tipurile de coxartroze;
• posibilitatea de a face revizie de proteza totala la 15 –
20 de ani.
 OSTEOTOMIE DE MEDIALIZARE PENTRU O COXARTROZA LA UN
TANAR DE 40 DE ANI ( LA 4 ANI DE LA OPERATIE) LA CARE BOALA A
EVOLUAT SI LA CARE S-A INTERVENIT PRACTICANDU-SE
ARTROPLASTIE CU PROTEZA TOTALA CIMENTATA
 Conduita chirurgicala moderna:
artoplastia cu proteza totala.
• Plecand de la premiza ca o proteza nu este permanenta ,
ca dupa un anumit timp apare uzura ce duce la
deteriorarea ei, trebuie calculate foarte bine varsta de
aplicare a protezelor. In principal o proteza totala poate
fi implantata la orice virsta.

• proteza totala necimentata pt. pacientii de sub 65 de ani

• proteza totala cimentata pt. pacientii de peste 65-70 ani.
• Durata de viata a unei proteze este de cca 10 ani _+ 3-5
ani, in functie de greutatea pacientului, de activitatea
fizica a lui, de tipul de proteza, de acuratetea actului
chirurgical.
CAPETE DE FEMUR EXTRTASE
 FRACTURA DE COL FEMURAL OPERATA INITIAL CU
SURUBURI, CARE A CONSOLIDAT DAR A FACUT NECROZA
DE CAP. ARTROPLASTIE CU PTNC
COXARTROZA PE DISPLAZIE LUXANTA SOLD OPERATA CU
PROTEZA TOTALA NECIMENTATA
 COZARTROZA POST NACF OPERATA CU PBP
Pacient de 40 de ani care s-a prezentat initial cu o NACF
st.II si la care s-au efectuat foraje a dezvoltat intr-un an o
agravare a bolii. Daca nu se intervenea in st.III evolutiv,
pacientul dezvolta o coxartroza
COXARTROZA POST NACF ST. IV LA UN PACIENT DE 45
DE ANI: ARTROPLASTIE CU PTNC BILATERAL
 FRACTURA DE COTIL, TRANSVERSALA INCORECT
TRATATA CARE LA 6 LUNI DE LA ACCIDENT DEZVOLTA O
COXARTROZA OPERATA IN FINAL CU PTC
 COXARTROZA SECUNDARA UNEI ARTRITE SEPTICE DE
SOLD OPERATA DUPA STABILIZARE ( LA MAI MULTI ANI
DE LA ULTIMUL PUSEU INFECTIOS SI CU CONSTANTE
BIOLOGICE NORMALE INDINAMICA)
 Coxartroză secundară pe sinovită
vilonodulară – proteză totală cimentată
COXITA REUMATISMALA LA O FEMEIE DE 61 DE ANI, CU TRATAMENT
PENTRU POLIARTRITA REUMATOIDA DE CCA 10 ANI CU CORTIZON SI
METROTREXAT CARE A DEZVOLTAT IN TIMP COXARTROZA CENTRALA
CU PROTRUZIA CAPULUI IN COTIL, PE O PARTE SI NECROZA SI
PROTRUZIA CAPULUI FEMURAL PE CEALALTA PARTE, OPERATA LA
DIFERENTA DE UN AN CU PROTEZE TOTALE CIMENTATE
PACIENT CU COXARTROZA IN CADRUL UNEI SPONDILITE
ANKILOPOETICE OPERAT PE AMBELE SOLDURI CU PTC
 COXITA POST ARTROPLASTIE CU PROTEZA CERVICOCEFALICA TIP
MOORE EFECTUATA PENTRU O FRACTURA DE COL FEMURAL,
APARUTA LA 3 ANI DUPA OPERATIE, OPERATA CU PROTEZA TOTALA
CIMENTATA LA O FEMEIE DE 60 DE ANI
 Coxartroză secundară
pe displazie subluxantă de şold
-proteză totală cimentată de primă intenţie -
 Coxartroză secundară pe şold displazic
la o femeie de 33 ani la care s-a practicat artoplastie cu
proteza totala necimentata
COXARTROZA SECUNDARA UNEI DISPLAZII SUBLUXANTE
DE CAP FEMURAL, LA O FEMEIE DE 48 DE ANI, OPERATA
CU PROTEZA TOTALA NECIMENTATA
COXARTROZA BILATERALA OPERATA LA INTERVAL DE 6
LUNI CU PROTEZE TOTALE CIMENTATE
COMPLICATII
COMPLICATII
COMPLICATII
 GONARTROZA
• DEFINITIE: Degenerarea
cartilajlului articular, urmata
de cresterea activitatii osului
subcondral.
• Cea mai frecventa forma de
boala reumtismala a
genunchiului ( 60%)
• 10% din populatia peste 60
ani
• 4% din totalul consultatiilor in
cabinet de ortopedie.
 CLASIFICARE
Gonartroza primitiva
-factori implicati:
• Menopauza: scaderea
estrogenilor scade efectul
protector asupra
cartilajului
• Greutatea, obezitatea
• Profesia
• Traumatismele repetate
• factori vasculari
• Inflamatiile repetate
• ereditarea
Gonartroza secundara
• Poliartrita cronica
evolutiva
• Traumatismele articulare
• Diferitele artropatii
• Condromalacia patelara
• Tulburarile stratico
dinamice ale membrelor:
-dezaxarea genunchiului,
-distructia femuropatelara
• Fracturile de platou tibial
 Gonartroza primitiva - patogenie

• Cartilajul, pierzand rezistenta mecanica prin distrugerea

condrocitelor care au rata de multiplicare mica, se
erodeaza, la inceput in zonele de maxima concentrare
tensionala unde, in final, osul ajunge sa fie denudat.
• Acesta, neprotejat de stratul cartilaginos, dar supus in
continuare tensiunilor, cedeaza aparand microfracturi
care se vindeca formand osteofite marginale.
• Aceste evenimente sunt sursa unor reactii imflamatorii
ale capsulei, sinovialei, unde se depun intraarterial
microcristale provenite din os (hidroxiapatita, pirofosfatul
de calciu), si care cu timpul formeaza procese
cicatriceale scleroase, care in timp dau deviatii axiale.
DIFERENTA INTRE VARUS SI VALGUS
 Gonartroza primitiva – patogenie
Dezaxarea genunchiului in plan frontal
• Modificarile axiale ale genunchiului provoaca mecanisme de
feedback in toate compartimentele genunchiului.
• Aceste procese evoluiaza ca “bulgarele de zapada”.
• Primul se deterioreaza compartimentul intern. Distrugerea menisco
capsulara produce ingustarea asimetrica a genunchiului, cu
inclinarea femurului catre intern ( genu varum). Deplasarea spre
intern a axei gravitationale, in platoul tibial intern, provoaca
concentrarea tensiunilor mecanice pe o arie tibiala mica, ceea ce
accentuiaza uzura cartilajului. Cand tensiunile femuro-tibiale interne
devin excesive, se produce fragmentarea sau chiar osteoliza
platoului tibial intern.
• Platoul tibial extern se subluxeaza, suferinta extinzandu-se si in
compartimentul extern = suferinta globala.
Gonartroza primitiva – patogenie: genu varum
• In acest mod creste inclinarea
in varus a femurului, fapt
care face ca rezultanta R sa-
si continue deplasarea
interna, pentru ca odata
ajunsa dincolo de condilii
femurali interni, sa provoace
instabilitatea interna a
genunchiului si deteriorarea
ligamentului colateral intern.
• Dezaxarea in genu varum
este mai frecventa la barbati
fata de femei (2/1).
In genu varum exista intotdeauna osteocondensare sub
cartilajul platourilor tibiale provocate de concentrarea la
acest nivel a tensiunilor mecanice.
 Gonartroza primitiva – patogenie: genu valgum

• In genu valgum,
osteocondensarea
este discreta.
Faptul a fost
explicat de Maquet
prin aproprierea
axului gravitational
G, de fesier, ceea
ce face ca R sa se
aproprie si ea de
deltoidul fesier,
fapt ce-i scade
efectul compresiv.
Gonartroza primitiva – patogenie:
Dezaxarea genunchiului in plan sagital: genu flexum
• Genu flexum poate aparea
secundar: fracturi articulare
consolidate vicios, blocaje
articulare repetate urmare a
anchilozei soldului in flexie.
• Apare des in stadiile avansate
ale gonartrozelor primitive,
situatie in care se asociaza
dezaxarea genunchiului si in
plan frontal.
• In pozitia de flexie a
genunchiului, suprafetele de
contact femuro tibiale se
micsoreaza ducand la
accelerarea uzurii
osteocartilaginoase.
 GENU RECURVATUM

• este o dezaxare a
genunchiului in plan sagital,
in sens opus flexumului
- este consecinta unor boli:
traumatisme ale
genunchiului, poliomielita.
- deoarece in genu
recurvatum, in contact cu
platourile tibiale vine partea
cea mai etalata a condililor
femurali, multa vreme
dezaxarea nu este insotita de
uzura osteocartilaginoasa.
GENU RECURVATUM
 Condromalacia patelara

• Ea se poate prezenta si
evolua rar ca entitate, dar cel
mai frecvent este o
componenta a artrozei
globale a genunchiului.
• Leziunile sunt de obicei in
oglinda, atat pe suprafata
rotului cat si pe trohlee.
• Este vizibila pe radiografia
de profil si pe incidenta
axiala a genunchiului.
 SIMPTOMATOLOGIE
DEBUTUL

• De cele mai multe ori este insidios si se manifesta prin

dureri de genunchi care apar dupa eforturi fizice mari.
Rareori, debutul poate fi brutal, prin hidartroza sau
hemartroza ce apare in urma unui efort fizic mare.
• Alteori debutul este brusc prin blocaj articular,
asemanator rupturilor de menisc, prin interpunerea intre
femur si tibie a unui corp cartilaginos.
 SIMPTOMATOLOGIE
• DUREREA:
- semn principal si dominant
- la inceput,durerea este localizata pe interliniumul intern,
in spatiul popliteu sau sub patela.
- poate iradia pe gamba in jos
-provocata de miscare, dispare la repaus, nu are caracter
nocturn.
- apare odata cu inceperea miscarii si diminua apoi
- este exacerbata de mersul pe teren moale, in panta, la
urcare dar in special la coboratul treptelor.
- mersul poate fi schiopatat, uneori dificil, dar nu imposibil
- instabiliitatea genunchiului, data de durere ca act reflex
• Genunchiul este mare prin Examen obiectiv
hipertrofia componentelor
genunchiului: osteofitoza marginala
grasime retropatelara, sinoviala
imgrosata.
• Hipotrofia musculaturii coapsei
scoate in evidenta hipertrofia.
• Hemohidartroza, ce apare brusc
dupa un efort, si dispare rapid
dupa punctie evacuatorie sau mai
lent in 2-3 sapt netratata.
• Chist Baker, ce apare in spatiul
popliteu
• Dezaxarea genunchiului
• Palparea rotulei da dureri.
 EXAMEN RADIOLOGIC: Rgf. fata
• Spatiul tibio-femural este
ingustat
• Osteofite de diferite
dimensiuni pe marginea
condililor femurali sau a
platourilor
• Ascutirea spinelor tibiale
• Incongruenta femuropatelara
• Dezaxare in varum
• Osteocondensare sub
platourile tibiale
• Corpi liberi intraraticulari
 EXAMEN RADIOLOGIC: profil

• Osteofitoza supra si infrapatelar

• Osteofitoza in coroana a
marginei trohleei femurale
• Micsorarea distantei femuro –
patelare
• Voluta posterioara a condilului
femural poate fi hipertrofiata
osteofitic
• Corpi osteocartilaginosi liberi
• Spatiul articular tibio-femural
este ingustat
• Platourile tibiale pot fi infundate
• Radiografiile de fata EXAMEN RADIOLOGIC
executate in ortostatism
permit aprecierea
instabilitatii si dezaxarii.
• Teleradiografia care se face
cu bolnavul in picioare,
permite calcularea unghiului
dezaxarii laterale a
genunchiului, pentru ca
numai prin aceasta tehnica
se poate trasa axa
membrului pelvin, fata de
care se raporteaza axa
anatomica a femurului. Ea
permite identificarea originii
deformarii genunchiului, pe
femur sau tibie.
 TRATAMENT NECHIRURGICAL
• DACA ESTE DIAGNOSTICATA PRECOCE, POATE FI
OPRITA IN EVOLUTIE
• Scaderea ponderala
• Imbracaminte din materiale usoare
• Subiectii nu au voie sa duca greutati, sa evite urcatul sau
coboratul scarilor, ortostatismul prelungit, eforturile fizice
in picioare, sa evite jocurile in care se sare, se alearga.
• Tratamentul medicamentos antalgic si antiinflamator
• BFT
• Infiltratii cu solutii vascoelastice, prin cure de 3-5 flacoane
efectuate saptamanal, anual.
• Medicatie de refacere a cartilajului, minim 3 luni/an, cu
glucozamine.
 TRATAMENT CHIRURGICAL
• ARTROLIZA
• FORAJELE CONDRO-CONDILIENE
• OSTEOTOMIA DE CORECTIE
• ARTROPLASTIA GENUNCHIULUI
ARTROLIZA: emondaj articular: curatarea genunchiului de
osteofite marginale, cartilaj ramolit,corpi liberi articulari,
meniscuri degenerate, sinoviala hipertrofica.

FORAJELE CONDRO-CONDILIENE: operatia PRIDIE:

In condilul femural, se foreaza tunele osoase cu burghie
de 4-8 mm. patrunzandu-se pana in maduva osoasa a
epifizei femurale. Dupa cateva luni, tunelele osoase sunt
invadate de un fibrocartilaj, care se extinde pe toata
suprafata osului, pe care o netezeste.
 OSTEOTOMIA DE CORECTIE
• OSTEOTOMIA FEMURULUI
- Mai rar efectuata azi,
deoarece se vindeca mai
greu.
- Indicata atunci cand
dezaxarea este mai mare
de 15 grade
- Consta in scoaterea unui ic
osos calculat anterior si
care se duca la obtinerea
unui ax normal de 172 gr.
si fixare ferma, care sa
permita mobilizare si
recuperare precoce.
• OSTEOTOMIA TIBIEI OSTEOTOMIA DE
- Indicata in dezaxarile in CORECTIE
valg sau var, de sub 15
grade.
- Sunt osteotomii de
inchidere (scoatere unui
ic extern sau intern) sau
de deschidere (cu
introducerea unui grefon
osos sau din substituenti
ososi)
- In imagine, osteotomie
de deschidere a tibiei
OSTEOTOMIE DE CORECTIE A GENULUI FLEXUM
 ARTROPLASTIA GENUNCHIULUI

• HEMIARTROPLASTIA: in gonartrozele unicompartimentale

in care se inlocuieste jumatatea externa sau mai frecvent
interna a articulatiei tibio-femurale, ce apare in special in
urma unor dezaxsari secundare: maladie Konig, fractura
platoului tibial consolidata vicios, etc.
• ARTOPLASTIA CU PROTEZA TOTALA:
- proteze stabilizate sau blocate (in balama):protezele
care limiteaza miscarile genunchiului la un singur tip de
miscare
- proteze nestabilizate sau neblocate: proteze care
lasa libertate totala la miscarile genunchiului
- cimentate , necimentate
- 3 variante: libera, blocata posterior, proteza
de revizie
PROTEZA UNICOMPARTIMENTALA
la un pacient cu gonartroza
dezaxata in genu varum
GONARTROZA PRIMARA DEZAXATA IN GENU
VALGUM OPERATA CU PROTEZA TOTALA
NEBLOCATA LIBERA
GONARTROZA PRIMITIVA OPERATA CU PROTEZA TOTALA
STABILIZATA POSTERIOR
GONARTROZA PRIMITIVA DEZAXATA IN GENU VARUM,
OPERATA CU PROTEZA TOTALA LIBERA, CIMENTATA
 COMPLICATII:
Fractura supracondiliana de femur la un pacient cu proteza
totala de genunchi ,libera, operat cu tija retrograda
 ARTROZELE
DIN BOLILE REUMATISMALE

• POLIARTRITA CRONICA EVOLUTIVA

(POLIARTRITA REUMATOIDA)
• SPONDILARTRITA ANKILOPOETICA
(PELVISPONDILITA)
 POLIARTRITA REUMATOIDA
FRECVENTA:
• femeia adulta de 30-45 ani
• De trei ori mai frecventa la femei.
ETIOPATOGENIE
• Boala autoimuna, prin pierderea tolerantei imune fata de
proteinele proprii, cu aparitia autoanticorpilor circulanti.
Orice factor agresiv pe un anume teren, altereaza
globulinele normale. Asupra lor organismul reactioneaza
prin formarea de autoanticorpi, euglobulina speciala,
denumita factor reumatoid (Hollander), care se gaseste
in sange si in lichidul sinovial.
 Tablou clinic
• Debut insidios, cu dureri articulare spontane indeosebi la
mana, in articulatiile interfalangiene proximale si
metacarpofalangiene. In perioada de stare, degetele,
mai ales indexul si mediusul, se tumefiaza si iau aspectul
unui fus.
• Leziunile sunt simetrice si au tendinta extensiva si
centripeta.
• Redoare matinala la cel putin doua articulatii care
dureaza mai mult de 30 min.
• Prinderea alternativa a articulatiilor, cu durere si redoare
matinala, mai mare de 30 min.
• Articulatiile coxofemurale si ale genunchiului sunt de
obicei prinse mai tarziu, dupa cca 10 ani de evolutie.
 Tablou clinic
• Din cauza contracturii antalgice a musculaturii
periarticulare, miscarile articulatiei devin limitate.
• Mai tarziu, prin retractii fibroase si distructii
osteoarticulare, apar dezaxari secundare.
• Intinderea procesului inflamator la sinoviala, la capsula,
la cartilaj si la os, determina importante deformari
articulare: degete in ciocan, in butoniera, degete
telescopate, picior plat valgus, equin, etc.
• Cand cartilajul distrus este inlocuit cu tesut fibros, apare
ankiloza vicioasa, incompatibila cu o functie articulara
normala.
• Apar noduli reumatismali si adenopatii in formele grave
• Amiloidoza renala, leziuni viscerale
 Asociatia Americana de Reumatologie
(ARA-American Rheumatism Association)

Criteriile pentru stabilirea diagnosticului.

• redoarea articulara matinala de cel putin o ora;

• artrita simultana la minim trei arii articulare observata de medic (cu
tumefiere de parti moi sau sinuvita);
• artrita articulatiilor mainii cu afectarea articulatiilor
metacarpofalangiene sau interfalangiene proximale;
• artrita simetrica cu afectare simultana, bilaterala aceleasi articulatii;
• prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic;
• prezenta serica de factor reumatoid in conditiile unei reactii pozitive
intalnita la mai putin de 5% dintre normali;
• modificari radiografice tipice bolii cu eroziuni si decalcifieri
juxtarticulare la oasele mainii.
• Criteriile 1-4 trebuie sa dureze cel putin sase saptamani.
• Bolnavul este considerat a avea poliartrita reumatoida in
cazul in care indeplineste patru dintre aceste criterii.
Cand cartilajul distrus este inlocuit cu tesut fibros,
apare ankiloza vicioasa, incompatibila cu o functie
articulara normala.
• FAZA INITIALA:
• Discreta rarefactie osoasa RADIOLOGIE
cu geode
• Spatiul articular usor
pensat
 Perioada de stare

• Spatiul articular este

disparut complet;
• Suprafetele articulare
apar neregulate si
erodate.
• In stadiile avansate
apar deformarile,
anchilozele, osteoliza.
 EXAMENELE DE LABORATOR
• In puseul evolutiv: VSH crescut, fibrinemie mare,
leucocitoza, anenie, PRC pozitiva.
• Pozitivarea testului Waaler-Rose si a testului latex ( care
pun in evidenta activitatea aglutinanta a factorului
reumatoid;
• Alfa2 si gama globuline crescute;
• Lichidul articular cu multe limfocite sau
polimorfonucleare, cu multa fibrina, enzime, ragocite.
 EVOLUTIE

• in pusee, cu acutizari si remisiuni, in functie de

tratament, varsta de aparitie.
• Din cauza tratamentului cu cortizonice si a evolutiei in
pusee a bolii, doua sant complicatiile ce apar:
- osteoporoza
- coxartroza si gonartroza. De regula atunci cand apare
limitare a mobilitatii articulatilor, cu deformare si durere
permanenta, cu tot riscul, pacienta trebuie protezata.
 TRATAMENT
Artroplastii cu proteze cimentate, la o pacienta cu
poliartrita reumatoida care a dezvoltat o coxartroza
Artrodeza pe pumn pa o artrita reumatoida cu distructii
masive si semiankiloza dureroasa. Scopul artrodezei este
de a suprima durerea si de a da o mana functionala.
Artroplastie cu proteza totala pentru o artita
reumatoida, ca alternativa la artrodeza.
SPONDILITA ANKILOPOETICA

• FRECVENTA: mai frecventa la barbatii

tineri, foarte rara la femei.

• Forme clinice:
1. forma centrala: forma Bechterew
2. forma rizomelica: forma Pierre Marie
Strumpell
 EXAMEN CLINIC
• Debut insidios, cu rahialgii, predominent
lombare, insotite uneori si de artralgii
sacroiliace, talalgii.
• In perioada de stare: dureri de coloana si
articulare cu caracter radicular. Coloana devine
rigida prin contractura musculara. Lordoza
lombara se sterge, iar contractura initiala este
inlocuita prin atrofie musculara.
• Reducerea capacitati respiratorii;
• Aparitia cifozei rigide, cu aplecarea inainte a
capului si limitarea ariei vizuale.
• In 75% din cazuri sunt interesate articulatiile
soldului si genunchii.
 ASPECT CLINIC

• Lordoza lombara
se sterge, iar
contractura initiala
este inlocuita prin
atrofie musculara.

• Aparitia cifozei
rigide, cu
aplecarea inainte
a capului si
limitarea ariei
vizuale.
• Primele semne apar EXAMEN Radiologic
in artriculatiile
sacroiliace, sub
aspect fals de
largire a interliniei.
• Uneori apare un
proces de
condensare osoasa
juxtaarticulara.
• In perioadele
avansate, interlinia
articulara dispare.
• In stadiul de
stabilizare,
articulatia este
complet ankilozata.
 EXAMEN Radiologic
• In coloana
vertebrala apare un
proces de
osteoporoza si
turtire a discurilor.

• Elementele
caracteristice sunt
sindesmofitele,
care leaga corpii
vertebrali la nivelul
T10 – L3.
 EXAMEN Radiologic

• In perioada de stare
apare fuziunea osoasa
intersomatica care
impreuna cu sindesmo-
fitele, realizeaza
aspectul caracteristic de
coloana de bambus.
 EXAMEN Radiologic

• In evolutie, se osifica si
ligamentele interspinoase
si supraspinoase iar
impreuna cu leziunile
articulatiilor
interapofizare, dau aspect
de sina de tren.
Modificarile in restul scheletului sunt necaracteristice,
ele aparand si in poliartrita reumatoida.
Examenul RMN arata toate
leziunile descrise
radiografic dar cu mai
mare precizie:
-sindesmofitele
-turtirea discurilor
-osificarea
ligamentelor interosoase si
supraspinoase
.
 EXAMEN DE LABORATOR

In perioada evolutiva:
• VSH,
• fibrinemie,
• leucocitoza.
• H.L.A B27 (antigenul de histocompatibilitate)
este prezent in 90% din cazuri.
 TRATAMENT
• MEDICAL SI FIZIOCHINETOTERAPEUTIC, la fel ca in
oricare boli reumatismale:
• ORTOPEDIC:
- repaus pe pat tare, fara perne sub cap si cu un sul
moale sub regiunea lombara pentru mentinerea lordozei;
- corset ghipsat de corectie cand apare cifoza purtat
pana la stergerea ei, urmat apoi de corsete ortopedice
de mentinere de tip Boston sau Cheneau.
• CHIRURGICAL:
- artroplastii cu proteze totale pentru coxartroze;
- osteotomii de corectie a coloanei urmata de sustinerea
corectiei prin corsete.
PACIENT CU COXARTROZA IN CADRUL UNEI SPONDILITE
ANKILOPOETICE OPERAT PE AMBELE SOLDURI CU PTC
REDRESAREA
COLOANEI
SPONDILITICE
PRIN
OSTEOTOMIE
DE CORECTIE
HERBERT
ARTRITA REUMATOIDA JUVENILA

• FRECVENTA: 11,2% din totalul afectiunilor reumatoide;

• ETIOLOGIE: mecanism necunoscut;
• PATOLOGIE: inflamatia cronica sinoviala
infiltrat limfocitar;
- interleuchina 6
- factor de necroza tisulara TNF
Ambele citochine duc la formarea unui pannus distructiv
sinovial care initial duce la formarea unei sinoviale
hipertrofice si edematoase, urmata de invadarea
cartilajului articular si a osului adiacent subcondral.
 CRITERII DE DIAGNOSTIC
• VARSTA MAI MICA DE 16 ANI
• PRINDEREA UNEI SAU MAI MULTE ARTICULATII
• DURATA BOLII MAI MARE DE 6 LUNI
• DEBUT SISTEMIC CARACTERIZAT PRIN FEBRA
SI ERUPTII CUTANATE
• EXCLUDEREA DIN ALTA FORMA DE ARTRITA
• O SIMPTOMATOLOGIE CU DURATA MAI MICA
DE 6 SAPTAMANI SE CONSIDERA ARTRITA
IDIOPATICA A COPILARIEI
 ASPECT CLINIC

• DEBUTUL ARJ:
- SINDROM FEBRIL MAI MARE DE 2 SAPT. CU
CRESTERI DE TEMPERATURA DUPA AMIAZA SI
SEARA;
- ERUPTII CUTANATE PE TRUNCHI SAU
EXTREMITATI PROXIMALE ALE MEMBRELOR;
- PRINDEREA UNEIA SAU MAI MULTOR
ARTICULATII;
- HEPATOSPLENOMEGALIE
- LIMFADENOPATIE GENERALIZATA
Genunchiul este marit de
volum, cu semne inflamatorii
prezente, in flexie, acoperit de
tegumente rosii lucioase,
dureros la mobilizare si
palpare.
• Mainile sunt
deformate, cu
falange subluxate,
in pozitii vicioase
din cauza
panusului articular
care mareste
articulatia si cauta
pozitii de relazare
antalgice.
Modificarile radiologice arata deformarea genunchiului cu
inflamarea sinovialei si distructia cartilajului articular.
PACIENT CU ARTRITA
REUMATOIDA JUVENILA,
CU EVOLUTIE DE 9 ANI,
OPERAT ATAT PE SOLDURI
CAT SI LA GENUNCHI CU
PROTEZE NECIMENTATE
 PACIENT CU ARTRITA REUMATOIDA JUVENILA, CU
EVOLUTIE DE 9 ANI, OPERAT ATAT PE SOLDURI CAT SI
LA GENUNCHI CU PROTEZE NECIMENTATE
PACIENT CU, ARTRITA REUMATOIDA JUVENILA
CU EVOLUTIE DE 9 ANI, OPERAT ATAT PE
SOLDURI CAT SI LA GENUNCHI CU PROTEZE
NECIMENTATE
VA MULTUMESC