Sunteți pe pagina 1din 68

PLANUL LUCRARII

CAP. 1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI


CARDIOVASCULAR
1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE
1.2. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE
CAP. 2 INSUFICIENTA CARDIACA.DEFINITIE. TABLOU CLINIC
2.1. DEFINITIE
2.2. ETIOPATOLOGIE
2.3. CLASIFICAREA INSUFICIENTEI CARDIACE
2.4. INSUFICIENTA CARDIACA STANGA
2.5. INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA
2.6. INSUFICIENTA CARDIACA GLOBALA
2.7. EVOLUTIA SI COMPLICATIILE INSUFICIENTEI CARDIACE
2.8. TRATAMENTUL SI INTERVENTII SPECIFICE IN INSUFICIENTA
CARDIACA
CAP. 3 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
INSUFICIENTA CARDIACA
3.1. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INVESTIGATIILE PARACLINICE
3.2. DEFINITIA NURSING-ULUI
3.3. FUNCTIILE ASISTENTEI MEDICALE
3.4. APLICAREA NORMELOR DE CONDUITA TI TEHNICA SECURITATII
DE MUNCA
3.5. CALITATILE ASISTENTEI MEDICALE
3.6. LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE
3.7. TINUTA ASISTENTEI MEDICALE

3.8. OBIECTIVELE ASISTENTEI IN SATISFACEREA NEVOILOR


FUNDAMENTALE
1. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN REGATIREA
BOLNAVULUI PENTRU RECOLTAREA DE PRODUSE BIOLOGICE SI PATOLOGICE
2. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORARI RADIOLOGICE
3. PTREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU ELECTROCARDIOGRAMA
4. . ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA
NEVOII DE A SE MISCA SI A MENTINE O BUNA POSTURA
5. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA
NEVOII DE A SE ALIMENTA
6. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA
NEVOII DE A RESPIRA
7. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA
NEVOII DE A ELIMINA
8. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN OBSERVAREA
EDEMELOR
9. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA
NEVOII DE A SE ODIHNI
10. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN EFECTUAREA
TRATAMENTULUI
CAP .4. PROCESUL DE INGRIJIRE NURSING
CAP. 5. PROFILAXIA SI EDUCATIA SANITARA
CAP.6. FISA TEHNOLOGICA : MASURAREA SI INREGISTRAREA
RESPIRATIEI
CAP.7. CONCLUZII
CAP.8. BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL 1
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR

1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE


Inima este un organ situat in mediastin, orientat cu varful in stanga, in jos si inainte si cu
baza in sus, la dreapta si inapoi. Din punctele de vedere anatomic ,fiziologic si patologic se
deosebesc o inima (cord) si o inima dreapta.
Inima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang, separate prin orificiul
atrioventricular. Orificiul atrioventricular stang sau mitral este prevazut cu doua valve care il
inchid in timpul sistolei si il lasa deschis in timpul diastolei.
Ventriculul stang primeste in diastola sangele care vine din atriul stang , iar in sistola il
evacueaza in artera aorta prin orificiul aortic, prevazut cu trei valve de aspect semilunar (valvula
sigmoida aortica) .
Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor reumatismale
( stenoza mitrala si insuficienta aortica ).
Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept , separate prin orificiul
atrioventricular drept.
Atriul drept primeste sange din marea circulatie prin orificiile venei cave superioare si ale
venei cave inferioare.
Orificiul atrioventricular drept sau orificiu tricuspid este prevazut cu trei valve, care inchid
orificiu in sistola si il deschid in diastola.
Ventriculul drept primeste sange din atriu drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul
sistolei in artera pulmonara, prin orificiul pulmonar, prevazut ca si orificiu aortic cu trei valve de
aspect semilunar.
Inima dreapta este motorul micii circulatii. Exista deci o mare circulatie sau circulatie
sistemica si o mica circulatie sau circulatie pulmonara. Peretii atriilor si ventriculilor se contracta
ritmic: mai intai cele doua atrii , apoi cei doi ventriculi , sincron , expulzand aceeasi cantitate de
sange pe care o primesc. Atriul drept primeste sangele venos din intreg organismul prin venele
care il imping in atriul stang , de unde, prin arterele pulmonare , ajunge in atriul stang de unde
trece in ventriculul si de aici prin artera aorta este distribuit in toate tesuturile si organele. Inima
este alcatuita din trei tunici: endocardul , miocardul si pericardul.
- Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurile sale formeaza
aparatele valvulare.
- Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mijlocie sau muschiul cardiac este tunica
mijlocie , fiind alcatuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil si din tesutul specific
sau excitaconductor. Miocardul contractil are o grosime diferita in cei doi ventriculi. Astfel ,
ventriculul stang cu rolul de a propulsa sangele in tot organismul are un perete mult mai gros
decat cel drept, care impinge sangele numai spre cei doi plamani .Atriile au un perete mult mai

gros decat al ventriculilor. Tesutul specific este alcatuit dintr-un muschi cu aspect embrionar
foarte bogat in celule nervoase si cuprinde :
a) nodul sino-atrial Keith-Flack situat in peretele atriului drept, aproape de orificiu de
varsare al venei cave superioare.
b) sistemul de conducere atrio-ventricular , alcatuit din nodul atrio-ventricular AschoffTawara, situat in partea postero-inferioara a septului interatrial, si fasciculul His, care ia nastere
din nodul Aschoff-Tawara , coboara in peretele interventricular si se imparte in miocardul
ventricular.
-Pericardul este tunica externa a inimii o seroasa care cuprinde,ca si pleura doua foi:
una viscerala, care acopera miocardul si alta parietala, care vine in contact cu organele din
vecinatate . Intre cele doua foi se afla cavitatea pericardica.
In stare patologica, cele trei tunici pot fii afectate separat ( miocardita, endocardita sau
pericardita) sau simultan ( pancardita) .
Vascularizatia inimii este asigurata prin cele doua artere coronare. Venele coronare
urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul coronar, care se deschide in atriu drept. Inervatia
inimii se face prin firisoarele nervoase primite de la sistemul simpatic si parasimpatic.
2.1. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE
Revolutia cardiaca reprezinta trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in arborele
vascular impreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta deplasare de sange.
Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala, care
dureaza 0,1 secunde , contractia ventriculilor sau sistola ventriculara care dureaza 0,3 secunde
,relaxare (repausul) intregii inimi sau diastola generala care dureaza circa 0,4 secunde. Inima este
o pompa aspiratoare- respigatoare, circulatia sangelui fiind posibila datorita contractiilor ei
ritmice. Revolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor in timpul diastolei atriale, sangele venos
din venele cave patrunzand in atriu drept, iar sangele din venele pulmonare , in cel stang.
Patrunderea sangelui destinde peretii relaxati ai atriilor, pana la o anumita limita, cand incepe
contractia atriala, deci sistola atriala, care evacueaza tot sangele atrial in ventriculi.
Acumularea sangelui in ventricul duce la cresterea presiunii intraventriculara si inceperea
sistolei ventriculare (contractia ventriculelor ). In timpul sistolei ventriculare datorita presiunii
ridicate din ventriculi care depaseste presiunea din artera pulmonara si aorta, se inchid valvulele
atrioventriculare si se deschid valvulele sigmoide .Dupa expulzarea sangelui din ventriculi ,
peretii acestora se relaxeaza si incepe diastola ventriculara, cand, datorita presiunii scazute din
ventricul, se inchid valvulele sigmoide si se deschid cele atrio-ventriculare. La inceputul
diastolei ventriculare, sangele este aspirat din atrii de catre ventriculi. La sfarsitul diastolei
ventriculare, contractia atriala contribuie la varsarea in ventriculi a restului de sange din atrii.
Rezulta ca in timpul revolutiei cardiace, atriile si ventriculii prezinta sistole si diastole succesive,
care se efectueaza in acelasi timp in cavitatile drepte si cele stangi.

La individul normal au loc 70- 80 revolutii cardiace/ minut care reprezinta de fapt bataile
inimii. Contractiile cardiace sunt sub dependenta a doua mecanisme reglatoare : unul intracardiac
si altul extacardiac. Mecanismul intracardiac are suport tesutul specific. Se stie ca proprietatile
miocardului sunt: automatismul , excitabilitatea , conductibilitatea si contractibiltatea.
Automatismul si conductibilitatea se datoresc tesutului specific si explica activitatea
ritmica , regulata a inimii.
Frecventa batailor cardiace (70-80/minut) este realizata de nodul Keith-Flack, denumit si
nod sinuzal, care emite stimuli cu aceasta frecventa. De aceea ritmul cardiac normal se mai
numeste si ritm sinuzal.
Mecanismul cardiac are ca suport stimulul nervos simpatic si parasimpatic- simpaticul
accelereaza ritmul cardiac, iar parasimpaticul il rareste.
CAPITOLUL 2
INSUFICIENTA CARDIACA
DEFINITIE SI TABLOU CLINIC
2.1. DEFINITIE
Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza
intreaga cantitate de sange primita si de a mentine astfel un debit sanguin corespunzator nevoilor
organismului , in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare.
Termenul de insuficienta cardiaca are doua componente: una arteriala si una venoasa.
Din punct de vedere al componentei arteriala inima insuficienta este incapabila ca prin
contractie sa expedieze o cantitate suficienta de sange. Din aceasta definitie reiese conceptul
dinamic asupra insuficientei cardiace care nu tine seama numai de debitul cardiac propriu-zis la
un moment dat, ci de raportul acestuia cu necesitatile metabolice. O aplicare concreta a acestui
concept o constituie descrierea unor forme de insuficienta cardiaca cu debit crescut: cele din
anemie , hipertiroidie, fitulele arteriovenoase, etc.
Din punct de vedere al componentei venoase, insuficienta cardiaca se caracterizeaza prin
incapacitatea inimii de a accepta intregul volum sanguin rezultat din intoarcerea venoasa.
In concluzie , putem defini din nou insuficienta cardiaca fiind un sindrom clinic
caracterizat prin simptome si semne distincte, consecinta a perturbarilor in asigurarea debitului
cardiac si in asigurarea intoarcerii venoase.
2.2 ETIOPATOLOGIE

Din punct de vedere etiopatogenic se deosebesc factori clinici care declanseaza


insuficienta cardiaca si cauze profunde ale insuficientei cardiace .
I.) Factori clinici care declanseaza insuficienta cardiaca sunt urmatorii:
a) Infectiile (cum ar fi infectiile acute ale cailor aeriene superioare )pot determina
febra , tahicardia, cresterea nevoilor metabolice. Acesti factori constituie o
suprasolicitare a inimii unui bolnav, cu o cardiopatie cronica, putand determina
decompensarea.
b) Emboliile pulmonare , mai frecvente la cardiopatii nevoiti sa-si restranga
activitatea fizica, duc hipertensiune pulmonara cu suprasolicitare a ventriculului
drept si cu declansarea decompensarii sau cu intarzierea recompensarii.
c) Anemia severa , mai ales cand este rapid instalata ( in urma unei hemoragii
digestive) constituie o intensa solicitare pentru inima care incearca sa asigure
nevoile in oxigen ale tesuturilor printr-o crestere a debitului; o inima lezata in
prealabil, aprovizionata ea insasi cu oxigen in conditii precare si in plus
suprasolicitata , sfarseste prin a ceda .
d) Insuficienta debitului coronarian la un vechi valvulopat cu hipertrofie
cardiaca ( deci un aport de oxigen insuficient), aparitia aterosclerozei coronariene,
cu scaderea consecutiva a debitului coronarian, constituie un factor important in
aparitia manifestarilor insuficientei cardiace.
e) Tulburari de ritm ale inimii deseori insuficienta cardiaca a unui bolnav cu
inima lezata in prealabil, poate fi declansata de o tahicardie peroxistica
supraventriculara sau ventriculara , fibrilatie atriala sau de flutter-ul atrial. Aceste
tulburari de ritm pot duce la decompensare prin : cresterea nevoilor inimii,
scurtarea diastolei ca o umplere ventriculara deficitara.
f)

Solicitarile fizice si psihice- eforturile fizice mari, caldura excesiva a mediului


ambiant si emotiile puternice pot determina o decompensare cardiaca. La
decompensarea inimii mai contribuie si ingestia unei cantitati mari de sare,
suprimarea intempesiva a digitalei si diureticilor , transfuziile de sange si
perfuziile saline.

g) Tireotoxicoza si sarcina - hipertiroidia si sarcina solicita un debit cardiac


crescut, putand declansa o insuficienta cardiaca la un vechi valvulopat.
II.) Cauzele profunde ale insuficientei cardiace sunt reprezentate de bolile care lezeaza
miocardul:
II.1. Cauzele insuficientei cardiace stangi sunt:
a) hipertensiunea arteriala

b) bolile valvulei aortice


c) bolile coronarelor
d) insuficienta mitrala
e) miocarditele
f)

unele cardiopatii congenitale

II.2. Cauzele insuficientei cardiace drepte pot fi grupate astfel:


a) bolile ce constituie cauze ale insuficientei ventriculare stangi, acestea
determinand o congestie si o hipertensiune pulmonara si realizand
supraincarcarea ventriculului drept. Astfel hipertensiunea arteriala, bolile
coronarelor, bolile mitrale si bolile valvelor aortice determina mai intai o
insuficienta ventriculara stanga , iar ulterior si insuficienta ventriculara dreapta.
b) bolile ce efectueaza intregul miocard, dar care pot determina cu precadere o
insuficienta ventriculara dreapta. Dintre aceste boli amintim: miocarditele.
anemiile severe, fistulele arteriovenoase, avitaminoza B1.
c)bolile primitive ale plamanului, vaselor pulmonare si valvulelor pulmonare.
Dintre acestea cele mai importante sunt bolile pulmonare, si anume
brohopneumopatia obstructiva cronica.
Alaturi de cauzele prezentate mai sus, care sunt cele mai frecvent intalnite, la
producerea insuficientei cardiace drepte mai pot contribui: stenoza triscupidianasi
mixomul atrial drept, inima dreapta ( pericardita constructiva), tahicardiile
heterotrope prelungite.
2.3. CLASIFICAREA INSUFICIENTEI CARDIACE
A.) Dupa localizare se deosebesc:
-

o insuficienta cardiaca stanga

o insuficienta cardiaca dreapta

o insuficienta cardiaca globala

B.) Dupa debut se deosebesc :


-

o insuficienta cardiaca acuta ( stanga sau dreapta )

o insuficienta cardiaca cronica( stanga sau dreapta )

C.) Dupa toleranta de efort se clasifica in patru stadii: in primul stadiu la efort nu apare
nici un semn de insuficienta cardiaca, in stadiul al patrulea simptomele de
insuficienta apar si in repaus, iar in stadiile doi si trei reprezinta forme intermediare.
D.) Din punct de vedere al debitului cardiac se deosebesc:
-

o insuficienta cardiaca cu debit scazut (cea din diversele valvulopatii, hipertensiune)

o insuficienta cardiaca cu debit crescut ( hipertiroidie, anemie severa).

2.4.INSUFICIENTA CARDIACA STANGA

Insuficienta cardiaca stanga se datoreste scaderii debitului inimii stangi, cu staza si


hipertensiune in mica circulatie.
Simptomatologia este dominata de disconfortul respirator, care imbraca diferite aspecte
de dispnee.
A.)Dispneea este simptomul cel mai precoce si cel mai constant si se caracterizeaza prin
respiratii frecvente si superficiale. La inceput apare la eforturi mari , apoi progresiv, pe
masura cedarii miocardului, la eforturi din ce in ce mai mari.
A.1. O forma de dispnee de efort este dispneea vesperala, minima dimineata, accentuandu-se
spre seara. In forme avansate de insuficienta stanga, dispneea apare si in repaus, bolnavul
luand o pozitie semisezanda. Aceasta dispnee se numeste ortopnee.
A.2. Un alt tip de dispnee este dispneea paroxistica nocturna ce apare sub forma unor crize
ce survin dupa una, doua ore de somn bolnavul se trezeste cu sete de aer, este anxios, se
ridica in pat in pozitie sezanda sau coboara si deschide fereastra sa respire aer proaspat.
Dispneea imbraca aspectul de tahipnee superficiala , regulata, crizele dureaza aproximativ 20
de minute pana la o ora terminandu-se de multe ori cu cateva chiute de tuse,cu eliminarea
unei expectoratii mucoase.
B.)Edemul pulmonar acut este cea mai grava,dar si cea mai caracteristica manifestare a
insuficientei cardiace stangi. Apare in atacuri bruste, brutale , de obicei nocturne sau dupa
efort mai mare, uneori dupa incarcarea cu lichide a organismului. Se manifesta cu o dispnee
extrema cu ortopnee stringenta. Bolnavul este socat, anxios agitat, palid, cu buze usor
cianotice , cu transpiratii reci. El prezinta hipnee ampla zgomotoasa si tahipnee de 30-40
respiratii /minut .Apare tusea care la inceput este seaca , apoi apare o expectoratie serioasa,
spumoasa, albicioasa, iar in cele din urma devine rozata, expresie de transvazarii sangelui din
alveolele pulmonare. Edemul pulmonar acut de origine cardiaca trebuie deosebit de edemul
pulmonar toxic, de edemul pulmonar de origine cerebrala sau de edemul pulmonar al
fenalilor.

C.) Respiratia Cheyne-Stockes- se caracterizeaza prin succesiunea unor perioade de apnee


si de hiperventilatie. Se intalneste in special la varstnici , hipertensivi si sclerotici.
D.) Tusea- este un simptom intalnit frecvent la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga,
producandu-se mai ales cu prilejul crizelor de dispnee paroxistica nocturna, dar si in afara lor.
Tusea poate imbraca mai multe forme: tuse de efort, tuse seaca cu senzatie neplacuta de
iritatie la nivelul traheei si laringelui, tuse de decubit , tuse umeda cu expectoratie mucoasa,
hemoragica sau mucopurulenta.
E.)Hemoptizia- bolnavii pot avea o expectoratie rozata si spumoasa in cazurile edemului
pulmonar acut sau franc sangvinolent in cazul infarctului pulmonar. In insuficienta
pulmonara stanga sau in insuficienta atriala stanga, bolnavii pot expectora spute ruginii ce
contin celule de insuficienta cardiaca.
2.5. INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA
Insuficienta ventriculului drept determina scaderea relativa a debitului sanguin din sistemul
arterei pulmonare si staza in sistemul venelor cave. Simptomatologia insuficientei cardiace
drepte , care constituie si criteriile sale de diagnostic, cuprinde urmatoarele:
a.)Hepatalgia hepatomegalia de baza - cresterea de volum a ficatului, se manifesta
prin :
- dureri in hipocondrul drept (hepatalgia), care la inceput apar dupa eforturi, apoi devin
persistente.
- constatarea marimii anatomice a ficatului ( hepatomegalia). Hepatomegalia de staza trebuie
diferentiata de alte cauze de marirea ficatului (hepatite acute / cronice, ciroze hepatice , tumori
hepatice etc.)
b.) Cianoza incetinirii vitezei in mica circulatie este generalizata cu
predominanta la extremitati si proeminente( buze , urechi, pometi, maini, picioare, etc.).
Tegumentele sunt ceva mai rosii si mai calde , cu transpiratii ( mai ales la palme ), daca debitul
cardiac este crescut, mai palide si mai reci daca debitul cardiac este scazut.
c.) Turgescenta venelor superficiale mai ales jugulare expresia hipertensiunii
din sistemul venos si este mai evidenta la nivelul venelor gatului, deoarece aceste vene mari sunt
foarte apropiate de atriul drept, au peretii subtiri, iar in mod normal sunt turtite, avand o presiune
relativ negativa.
d.) Fenomenele de staza renala apar ca urmare a cresterii presiunii in venele renale si
scaderii gradientului de presiune dintre artere si vena renala. Se manifesta prin nicturie, oligurie
cu urina normal concentrata, iar in stazele mai avansate poate aparea o discreta proteinurie.

e. ) Fenomenele de staza portala se manifesta prin materism , constipatie , inapetenta,


greata, iar in cazul cu aliura mai rapida prin varsaturi si diaree.
f.) Fenomenele de staza cerebrala - expresia congestiei venoase a encefalului, a scaderi
relative a debitului arterial a hipoxiei si a . Aceasta encefalopatie se manifesta cu :somnolenta
diurna si adesea somnolenta nocturna, apatie si torpoare , uneori evolueaza pana la coma ,
alteori agitatie ( delir cardiac).
g.) Edeme cardiace fac parte din manifestarile cele mai caracteristice ale insuficientei
cardiace drepte. Natura cardiaca a edemelor se cunoaste prin caracterul lor generalizat,
predominant declin, progresiv,la inceput vesperale, apoi permanente, cu extindere de la partile
cele mai joase ale corpului ( maleole si gambe, regiunea sacrala) in sus.
h.) Hidrotoracele pentru insuficienta cardiaca dreapta este caracteristic hidrotoracele
drept sau in cazuri severe ,hidrotoracele bilateral.
O complicatie a insuficientei cardiace drepte este cordul pulmonar cronic. Apare dupa
unele boli pulmonare cronice si in special dupa bronhopneumopatia obstructiva cronica. Cele
mai obisnuite cauze sunt: emfizemul pulmonar obstructiv , astmul bronsic ,bronsitele
cronice,diferite scleroze pulmonare.
Simptome: tabloul clinic reuneste semnele bolii cauzale , semne de insuficienta
respiratorie si semne de insuficienta cardiaca dreapta. Boala evolueaza in trei stadii:
- Stadiul de pneumopatie cronica in care sunt prezentate semnele bolii pulmonare si ale
insuficientei respiratorii,dar lipsesc semnele unei insuficiente cardiace. Boala se manifesta in
acest stadiu prin dispnee de efort, tuse cu expectoratie si daca este prezenta insuficienta
respiratorie prin cianoza. In acest din urma caz, in sangele arterial scade oxigenul si creste
dioxidul de carbon.
- Stadiul de cord pulmonar cronic compensat apare dupa ani de evolutie, sub influenta
evolutiilor acute bronhopulmonare si a fumatului. Dispneea se accentueaza si se instaleaza la cel
mai mic efort. Cianoza apare chiar si in repaus, fiind foarte intensa. Poliglobulia si degetele
hipocratice devin manifeste . Apar
semne de hipertrofie si de dilatare a inimii drepte.
- Stadiul al treilea se caracterizeaza prin aparitia semnelor de insuficienta cardiaca
dreapta, constituind cordul pulmonar cronic decompensat. Cianoza este intensa, nuanta pamantie,
de unde si denumirea de cardiaci negri data acestor, bolnavi. Dispneea este foarte pronuntata,
la fel poliglobulia si degetele hipocratice. Uneori apar dureri anginoase si somnolenta care poate
merge pana la coma.
Semnele insuficientei cardiace drepte devin evidente :jugulare turgescente, edeme ale
gambelor, tahicardie,hepatomegalie, uneori ascita. Prognosticul este in general grav,insuficienta
respiratorie odata aparuta evolutia acestei boli este invariabil catre agravare. Aparitia
insuficientei cardiace agraveaza si mai mult diagnosticul.

2.6.INSUFICIENTA CARDIACA GLOBALA


Prin insuficienta cardiaca globala sau de tip biventricular se inteleg acele cazuri care prezinta
manifestari evidente clinic atat de insuficienta cardiaca stanga cat si de insuficienta cardiaca
dreapta.
In consecinta tabloul clinic prezinta:
a) Fenomene de staza pulmonara : dispnee de tip cardiac,raluri de staza, aspect radiologic
de hil de staza ,eventual chiar atacuri de edem pulmonar si astm cardiac.
b) Fenomenele de staza in sistemul venelor cave: hepatomegalie de staza, edeme de tip
cardiac, cianoza, oligurie, hipertensiune venoasa periferica si centrala, etc..

Insuficienta cardiaca globala poate fi:


- Primara, cand manifestarile de insuficienta ale celor doi ventriculi apar si evolueaza
simultan. Acesta este cazul insuficientei cardiace in miocardite si miocardiopatii distrofice,
ischemice, unde se produc leziuni difuze si proportionale in intregul miocard, ceea ce determina
decompensarea in acelasi timp a ambilor ventriculi.
- Secundara, atunci cand intr-o prima faza se manifesta numai insuficienta unuia din
ventriculi si mai tarziu, intr-o a doua faza apar si semnele decompensarii si celuilalt ventricul. In
acest tip de insuficienta se pot remarca: tabloul clinic tinde sa fie dominat de semnele
insuficientei cardiace drepte si pe masura ce afectiunea cardiaca se agraveaza, se accentueaza si
gradul de predominanta a semnelor de insuficienta cardiaca dreapta. De aceea ,e multe ori,
afectiunea pare ca o insuficienta cardiaca dreapta cu toate semnele tipice descrise, la acre se
constata in plus raluri de staza, ca semn al coexistentei unei insuficiente cardiace stangi.
In cadrul insuficientei globale se pot distinge doua variante aparte, caracterizate prin
particularitati fiziopatologice specifice si care se oglindesc in unele caractere ale
simptomatologiei:
a.)Insuficienta cardiaca congestiva consecutiva reducerii reintoarcerii venoase la inima si
scaderii debitului cardiac, este asa-numita insuficienta cardiaca de tip hipodiastolic. Acesta este
cazul in pericardita consecutiva , in sindroamele de restrictie cardiaca ( hipertrofii concentrice,
fibroza, tumori cardiace mai mari, etc.), in insuficienta cardiaca din unele tahicardii excesive si
prelungite. In aceste cazuri, pe langa tabloul cunoscut al insuficientei cardiace globale (cu
predominanta dreapta) se mai constata urmatoarele particularitati:
- tegumentele sunt reci si palide , cu transpiratii reci;
- tensiunea arteriala este mica , iar formula tensionala este convergenta prin scaderea
presiunii sistolice;

- timpul de circulatie este in general mai prelungit decat in alte cazuri de insuficienta
cardiaca;
- masurarea debitului cardiac arata o scadere evidenta a acestuia in valoare absoluta.
E.) Insuficienta cardiaca congestiva consecutiva cresterii reintoarcerii venoase la inima si
cresterii debitului cardiac , este asa - numita insuficienta cardiaca de tip hiperdiastolic care
insoteste sindroamele cardio-circulatorii hiperkinetice, hipertiroidismul, anemiile severe, unele
cazuri de cord pulmonar cronic cu insuficienta respiratorie pronuntata, in miocardiopatia din
boala Paget, etc..
In aceste cazuri, pe langa tabloul cunoscut al insuficientei cardiace globale (cu
predominanta dreapta) , se mai constata urmatoarele particularitati:
- tegumentele sunt calde , cu transpiratie apoasa alba, cu roseata generalizata, dar mai
exprimata in palme ;
- pulsul este tahicardic , dar plin , amplu, uneori cu caracter saltaret;
- tensiunea arteriala sistolica este mai adesea crescuta, formula tensionala fiind
divergenta;
- timpul de circulatie este , in general, mai scurt decat in alte cazuri de insuficienta
cardiaca;
- masurarea debitului cardiac arata valori absolute crescute uneori considerabil, dar debitul
este totusi mai mic decat ar fi in acelasi caz in lipsa unei insuficiente cardiace.
2.7. EVOLUTIA SI COMPLICATIILE INSUFICIENTEI CARDIACE
Evolutia insuficientei cardiace depinde de gravitatea cardiopatiei cauzale si de prezenta sau
absenta complicatiilor.
La unii bolnavi, insuficienta cardiaca stanga poate evolua un numar relativ mare de ani
(10 ani sau peste), fara a aparea insuficienta cardiaca dreapta.
In cazul unei cardiopatii cu insuficienta de cord drept supravietuirea, care in urma a doua
decenii era de numai 1-2 ani,a devenit astazi de 5- 10 ani si chiar mai mult.
Complicatiile insuficientei cardiace sunt urmatoarele:
-

trombozele venoase ale membrelor inferioare;

emboliile pulmonare ( secundare trombozelor venoase);

emboliile arteriale ( ca urmare a formarii unor trombi in atriul stang sau in ventriculul
stang);

complicatiile pulmonare edemul pulmonar acut, bronhopneumonia;

complicatiile cerebrale tromboza sau embolie cerebrala;

ciroza cardiaca;

insuficienta renala ;

endocardita bacteriana subacuta.

2.8. TRATAMENTUL SI INTERVENTII SPECIFICE IN


INSUFICIENTA CARDIAC
Tratamentul insuficientei cardiace are trei obiective importante:
- usurarea activitatii inimii( repaosul fizic constitue una din principalele masuri prin care
se urmareste realizarea acestui obiectiv ; tratamentul hipotensor este extrem de util in cazul
bolnavilor hipertensivi, la care au aparut manifestarile clinice ale insuficientei cardiace stangi);
- marirea fortei de contractie si a eficientei miocardului ( cu ajutorul tratamentului
tonicardic);
- restabilirea echilibrului hidrosalin ( prin dieta hiposodata si prin tratamentul cu
diuretice).
A. Tratamentul igieno-dietetic
- Tratamentul igieno-dietetic consta in primul rand in repaus si in dieta saraca in sodiu.
Repausul-durata si gradul repausului depind de afectiunea cauzala; el este util in toate
formele de insuficienta cardiaca. Prin repausul fizic se realizeaza urmatoarele: scaderea tensiunii
arteriale, diminuarea travaliului muschilor respiratori, rarirea alurii ventriculare.
Alaturi de repausul fizic , un rol important il au repausul psihic si moral. In insuficienta
cardiaca repausul la pat va fi mentinut acasa sau la spital timp de 1-2 saptamani. In acest interval
bolnavul se va gasi in pozitia semisezanda in pat sau in fotoliu, aceasta pozitie fiind convenabila
mai ales pentru bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga. Se va evita , in masura posibilului
imobilizarea absoluta si prelungita
Reluarea activitatii se
face in functie de reducerea semnelor de insuficienta cardiaca si de posibilitatea controlarii
acesteia printr-un tratament de intretinere: reluarea activitatii se va face in etape progresive.
Unii bolnavi isi pot prelua serviciu, dar cei care au de facut eforturi fizice trebuie sa-si
schimbe locul de munca. In orice caz, tuturor bolnavilor li se recomanda un program de munca

redus, cu perioade de odihna in timpul zilei si cu repaus la pat in cele doua zile de la sfarsitul
saptamanii.
Dieta saraca in sodiu reprezinta, de asemenea un mijloc de mare importanta in
tratamentul insuficientei cardiace. De altfel in formele usoare de insuficienta cardiaca, dieta
hiposodata plus repausul fizic determina o neta ameliorare.
Gradul de restrictie al ingestiei de sodiu depinde de severitatea insuficientei cardiace. In
insuficienta cardiaca severa se recomanda o restrictie mare a ingestiei de sare ( sub 1 gr/ zi) ceea
ce se poate realiza prin regimul Kempner ( 1 kg . de fructe, 200 gr orez, 30-50 gr .zahar, 300 gr
compot cu un continut de 0,5 gr de NaCl ) sau prin regimul Carel ( 800 ml lapte cu un continut
de 1 gr de NaCl ). In general, in cadrul regimului hiposodat se evita alimentele cu sodiu
( branza , mezeluri , cereale , paine , etc.).
Restrictia de lichide nu este necesara in mod obisnuit. In conditiile unei diete hiposodate,
bolnavul cu insuficienta cardiaca poate bea apa dupa nevoi, adica 1,5-2 l in 24 h.
In
cazul hiponatremiei de dilutie , aparuta tardiv la bolnavii cu insuficienta cardiaca ce isi pierd
capacitatea de a excreta apa , se recomanda o restrictie a ingestiei de apa.
Regimul alimentar consta intr-o alimentatie variata si bogata in vitamine, mese
fractionate , regim hipocaloric la obezi, hipertensivi si coronarieni. Se va urmari greutatea
bolnavului sa nu depaseasca valoarea normala. Alcoolul , cafeaua si ceaiul sunt permise in
cantitati mici, fumatul trebuie interzis. Se vor asigura proteine suficiente (1 gr/kilocorp ),
cantitatea de lipide va fi redusa, iar fructele, sucurile, zarzavaturile si zeama de fructe vor fii
administrate in cantitati mai mari. Se reduce sarea, in formele severe se permit 1 -1,5 gr sare de
bucatarie/ zi, iar in unele cazuri ( Nefrix ) se permit 3 gr sare; cantitatea de lichide zilnica nu va
depasii 1-1/2 litri lichid-iarna si 2 litri - vara
.
Regimul va fi normocaloric, hipocaloric sau hipercaloric, in functie de necesitatile
bolnavului in cauza. Trebuie sa fie bogata in vitamine, sa contina proteine (se administreaza
multe fructe si legume ) , deoarece pierde potasiu prin diuretice si va contine 1 gr proteine/ kg
corp, fiind echilibrat in glucide si moderat in lipide. Mesele vor fi mici si fractionate ( 4-5 / zi),
ultima masa va fi luata inainte de culcare.

A. Sunt permise urmatoarele alimente


- laptele ( numai in limita cantitatii permise) , cas, urda, branza;
- carne de vaca, pasare slaba in cantitate limitata cca . 100 -150 gr/ zi; pestele de rau slab, fiert,
fript sau copt;
- paine alba fara sare;
- grasimile - untul nesarat, smantana, frisca, uleiul vegetal;

- fructele fierte in compoturi, sucuri de fructe;


- legume sub forma de salate, piureuri, budinci , evitand pe cele care produc meteorisme si cele
bogate in sodiu ( varza, telina, spanacul);
- bauturile sub forma de ceaiuri de plante, sucuri de fructe.
B. Sunt interzise urmatoarele alimente:
- branzeturi grase ( cascaval, branzeturi topite);
- carnea grasa de porc, gasca, rata, mezelurile , pestele sarat;
- ouale in cantitate excesiva;
- painea cu sare sau fainoasele preparate cu bicarbonat sau sare;
- legumele bogate in sodiu: telina, sfecla, spanac;
- dulciuri preparate cu sare sau cu multa grasime;
- bauturi: alcoolul sub orice forma , apele minerale, iaurtul, ceaiul tare, cafeaua;
- condimentele cele iuti, boiaua piperul;
- mustarul cu sare, ceapa, usturoiul.
B. Tratamentul medicamentos
a) Tonicardiace- sunt substante obtinute din unele plante si anume: Digitalis purpureea,
Digitalis lanata, Strophantus gratus, Strophantus kombe. Medicatia tonicardiaca reprezinta
medicatia de baza a insuficientei cardiace. Se administreaza ori de cate ori insuficienta cardiaca
nu se compenseaza prin repaus si regim desodat.
Preparatele digitalice actioneaza imbogatind metabolismul miocardului, marind forta de
contractie a inimii, scazand frecventa cardiaca. Datorita acestor actiuni creste debitul cardiac,
scade presiunea venoasa , se reduce volumul inimii, creste diureza si se diminua edemele.
Tonicardiacele cele mai des folosite sunt Digitala si Strofantina . Strofantina are o actiune
rapida si de scurta durata fiind utilizata in formele acute, dar nu este recomandata in tratamentul
cronic. Digitala actioneaza mai lent, are o durata de actiune mai lunga si se acumuleaza in
organism.
Cele mai cunoscute preparate de Strofantina sunt: SROFANTINA KOMBETINUL si
DUABAINA. Se administreaza numai intravenos, fiind indicate doar in cazurile de urgenta.

Nu se administreaza imediat dupa Digitala, ci dupa o pauza de 1-2 zile.


Preparatele de Digitala sunt extrase din Digitalis purpureea sau din Digitalis lanta
(Lanatosid-C, Digoxin, Dezlanosid, Cedilanide- substante care se administreaza fie pe cale
intravenoasa , fie oral).
-Lanatosid- C ( 0,4 mg /fiola) isi manifesta efectul dupa 10 min. ,cu intensitatea maxima de 1-2 h
. In tratamentul de atac se folosesc intravenos 1,8- 1,6 mg /zi, administrate in 4 prize sau per os
1-2 mg ( de 3 ori /zi ,I zi cate 12-25 picaturi sau 4-8 drajeuri). Tratamentul de intretinere se
realizeaza cu picaturi sau drajeuri cu doza ce reprezinta aproximativ din doza tratamentului de
atac ( 0,5 1 mg /zi ).
Digoxin- se prezinta sub forma de comprimate ce contin 0,25 mg glicozid si sub forma de solutie
alcooloica glicerinata ce contine 0,5 mg glicozid. La adulti in tratamentul de atac se folosesc 0,5
mg/ zi, administrat oral, pana la compensare ( cateva zile) , apoi intretinere cu 0,125- 0,5 mg / zi;
in urgente ,daca pacientul nu i s-a mai administrat digitala, se injecteaza intravenos lent 0,5
1mg, repetand la nevoie dupa 4-8 ore inca 0,5 mg. La copii se administreaza oral 0,025mg/
kilocorp la 8 ore in 2-4 doze pentru digitalizare, apoi intretinere cu 0,0125mg/kilocorp si pe zi.
-Nidacil- in tratamentul de atac se foloseste doza de 0,6-1mg/zi timp de 3-5 zile, iar in
tratamentul de intretinere doza de 0,1-0,2mg/zi.
-Dezlanosid- se prezinta sub forma de fiole a 2ml solutie injectabila continand
dezacetillanatozida 0,4 mg . Are actiune rapida , isi manifesta efectele dupa 10 -30 min.,
intensitatea maxima fiind realizata dupa 1-2 h . Pentru digitalizarea rapida se foloseste doza de
0,8-1,6 mg ( 2-4 fiole/zi), dozele fiind fractionate si administrate la 4-6 h interval.
- Digitalina se prezinta sub forma de solutie hidroalcoolica gicerinata continand digitoxina 1
mg /ml sau 50 picaturi. Se administreaza la adulti oral 0,2-0,5 mg /zi ( 10-15 picaturi), pana la
corectarea tahicardiei si compensare, apoi 0,6 mg/zi timp de 3-6 zile . La copii , dupa varsta , in
prima zi se administreaza 0,1 -0,4 mg, in 2-3 zi 0,1-0,2 mg, apoi intretinere cu 0,025- 0,05 mg
zilnic sau la 12 zile .
Contraindicatiile Digitalei sunt reprezentate de fenomenele de supradozaj digitalic si de
cazurile de soc sau colaps. Intoxicatia cu Digitala se manifesta prin tulburari de ritm si
conducere ( extrasistola, tahicardii paroxistice), tulburari gastrointestinale ( greturi, varsaturi,
anorexie).In caz de supradozare principala masura consta in oprirea tratamentului cu Digitala,
apoi incetarea administrarii de diuretice , limitarea efortului fizic, sarii de potasiu, chinidinei.
In tratamentul cu Digitala foarte util este sa se masoare in fiecare zi pulsul pentru a
aprecia rezultatele terapeutice si pentru a surprinde eventualele fenomene de intoxicatie.
B .Diureticele- reprezinta o medicatie importanta avand drept scop eliminarea de sodiu si
de apa din organism ameliorand munca inimii. Ele pot fi administrate in orice forma de
insuficienta cardiaca, avand o toxicitate slaba, efect diuretic prelungit si important, fara reactii
adverse deosebite si fara grave tulburari electrolitice. Pericolul hipopotasemiei se previne
administrand concomitent clorura de potasiu.

Dintre diureticele tiazidice fac parte: Nefrix, Ufrix, Furosemid, ele putand fi administrate
in orice insuficienta cardiaca.
- Nefrix- se administreaza pe cale orala 2-4 tablete zilnic( 50-100 mg )sau 2-3 ori /
saptamana.
- Furosemid- se prezinta sub forma de fiole a 2 ml solutie apoasa continand furosemid 20
mg. Prezinta un efect important , imediat si rapid. Se administreaza intravenos lent ( 1-3 fiole a
20 mg) sau 1-3 comprimate a 40 mg /zi sau la 2 zile. La bolnavii cu edeme cardiace 1 doza, de
40 mg, poate duce la pierderea de pana la 8 litri de apa. Furosemidul este eficace la bolnavii
rezistenti la diuretice tiazidice. Poate fi utilizat in doze de 40 mg pana la 500 mg. Poate produce
dezechilibre electrolitice: hiponatremie, hipopotasemie, hiperuricemie, accidente alergice si
tulburari digestive.
- Alte diuretice utilizate sunt: inhibitorii aldosteronului ( Aldactana, Spironolactona),
acidul etacrinic cu efect important si rapid, se administreaza comprimate de 0,050 g , 1-4 /zi ,
dupa mese si fiole de 0,025 g, 1-4 /zi intravenos.
In insuficienta cardiaca refractara la tratament se administreaza cure discontinue de
corticoizi ( Prednison).
C. Alte tratamente:
- Oxigenoterapia este indicata in cazurile acute si in vazurile cronice cu leziuni pulmonare;
- Emisia de sange (300-500 ml) se practica in insuficienta cardiaca acuta si forma cronica severa
cu edeme mari;
- Evacuarea colectiilor lichidiene cand respiratia este stanjenita;
- Morfina se face in edemul pulmonar acut si cordul pulmonar acut , iar anticoagulantele, in
formele cu accidente tromboembolice.
C . TRATAMENTUL COMPLICATIILOR
Tratamentul edemului pulmonar acut se aplica de urgenta in urmatoarea succcesiune:
pozitia sezanda cu membrele inferioare in pozitie declina, garouri prin rotatie ( la 5 minute ) la
cele 4 extremitati, oxigen prin sonda nazala, Morfina intravenos (1-2cg),sangerare (300-500ml in
5 minute), diuretice ( Furosemid 2 fiole, 0,40mg intravenos sau Edecrin 50 mg in perfuzie),
tonicardiace ( Lanatosid-C intravenos 1 fiola, Digoxin sau Strofantina intravenos), Miofilin
intravenos.
Daca tensiunea artiala este scazuta se administreaza tonicardiace Isuprel 2-8 fiole de
0,2mg in 250ml ser glucozat 5%, oxigen, Morfina, HHC, Dextran. In E.P.A. de origine
infectioasa se face sangerare si se administreaza HHC, tonicardiace si oxigen. In E.P.A. din

marile hipertensiuni se combate energic hipertensiunea cu Raunervil (1 fiola intravenos lent),


Catapresan sau Regitina.
B) Tratamentul insuficientei cardiace congestive rapid instalate implica repaus la pat ( nu
absolut) , oxigen, restrictie mare de sare, Furosemid, Acid etacrinic, Lanatosid-C (3-4 fiole
intravenos pe zi).
c.) Tratamentul cordului pulmonar acut: oxigen pe cale nazala, analgetice ( Algocalmin,
Mialgin ), Atropina , in caz de bradicardie si hipotensiune ; Papaverina intravenos , Izoproterenol
in perfuzie, Noradrenalina in caz de soc , digitalice injectabile (Lanatosid C ), asociat cu
Furosemid intravenos tratament anticoagulant sau trombolitic ,antibiotice in zilele urmatoare.
Tratamentul cordului pulmonar cronic se adreseaza, in primul rand, bolii pulmonare
cauzale .Se administreaza antibiotice ( Tetraciclina 2gr/zi sau Ampicilina 4gr/zi ),
bronhodilatatoare ( Miofilin 1-2 fiole intravenos lent ), Bronhpdilatin sau Alupent; corticoterapie
oral sau H.C.C.; se urmareste dezobstruarea cailor aeriene prin eliminarea secretiilor bronsice,
prin hidratare corecta, cu Trecid, Bisolvol, oxigen intermitent, antitusive cu prudenta; in stadiul
de insuficienta cardiaca: sangerare, diuretice, tiazidice (Nefrix ) si tonicardiace.
CAPITOLUL 3
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
BOLNAVILOR CU INSUFICIENTA CARDIACA
La bolnavii cu insuficienta cardiaca forta de contractie a inimii este scazuta si nu poate
asigura debitul de sange necesar functiilor normale ale organismului. Din aceasta cauza, aportul
deficitar de substante nutritive si oxigen creeaza grave tulburari ale metabolismului tisular, care
reduce la randul sau forta de contractie a inimii si staza in circulatia de intoarcere. Aceasta
categorie de bolnavi necesita o ingrijire speciala care are ca scop :
a) reducerea nevoilor energetice ale organismului pentru a putea face fata imbolnavirilor,
deci , pentru a scadea fortul cardiac;
b)

marirea fortei de contractie a inimii, marindu-se astfel capacitatea functionala.

Asistenta medicala detine o pozitie importanta in ingrijirea acestor categorii de bolnavi.


Pentru a-si indeplinii menirea nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice, chiar
perfect, diferite tehnici de ingrijire a bolnavului , ci trebuie sa cunoasca si notiuni teoretice
care sa-i permita depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia si chiar, daca este
nevoie, interventia in situatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale.
1.Asigurarea repausului fizic
- asistenta se va ingrijii ca bolnavii sa aiba maxim de confort, sa evite efortul fizic ,
saloanele sa aiba o ambianta placuta.

- bolnavii cu insuficienta cardiaca fiind dispneici, vor fi tinuti in pozitie sezanda sau
semisezanda, asistenta medicala va avea grija sa le asigure aceasta pozitie.
- patul va fi prevazut cu utilaj auxiliar , precum si cu un numar mare de perne. In cursul
zilei patul va fi inlocuit cu un fotoliu avand grija ca bolnavul sa aiba sprijin sub picioare
2. Asigurarea repausului psihic
- asistenta medicala va avea grija sa fereasca bolnavul de tot ceea ce ar putea tulbura echilibrul
nervos, trebuie sa castige increderea bolnavului printr-o buna pregatire profesionala.
- pentru a evita starile de neliniste va administra la timp medicamentele prescrise de medic si va
raspunde prompt la orice solicitare a bolnavului.
- asistenta medicala va insotii bolnavii la consultatiile de specialitate ( examinari radiologice,
EKG.); va examina starea psihica a bolnavilor, vizitandu-l cat mai des si va instrui vizitatorii
asupra modului de comportare fata de bolnav.
3. Asigurarea igienei personale a bolnavului
- Asistenta medicala va executa zilnic toaletele bolnavului fara ca acesta sa faca eforturi prea
mari, va face apoi o frectie cu alcool diluat pentru a imbunatatii circulatia periferica. Pielea
trebuie mentinuta in permanenta curata si uscata , deoarece pielea umflata se infecteaza usor.
- Se va schimba lenjeria de pat si de corp zilnic.
4. Prevenirea formarii trombozelor
- Asistenta medicala va executa zilnic masajul membrelor inferioare, in directia curentului venos.
- In acelasi scop, asistenta medicala va asigura ridicarea membrelor inferioare la 35 grade prin
ridicarea patului sau prin asezarea unor suluri sub picioarele bolnavului.
- Bolnavul va fi ajutat sa execute muscari de flexie si extensie a membrelor inferioare prin care
se impiedica trombozarea si se elimina edemele.
5. Urmarirea functiilor vitale si vegetative
- Asistenta medicala va urmarii zilnic T.A. , pulsul central si periferic, respiratia, diureza,
tranzitul intestinal, temperatura.
- Se urmareste bolnavul cu atentie pentru a observa semnele de agravare si complicatiile care pot
aparea ( edem pulmonar, embolie pulmonara, tromboflebita) si va anunta imediat medicul.
Starile de constipatie vor fi combatute cu purgative.

- Asistenta medicala va tine evidenta exacta a lichidelor consumate si eliminate de bolnav, va


urmari zilnic greutatea corporala dupa eliminarea scaunului si a urinei inainte de masa.
6. Regimul alimentar
- Asistenta medicala va urmari cu strictete respectarea regimului alimentar care va fi hipocaloric
pentru mentinerea greutatii corporale; hiposodat pentru a impiedica retinerea apei in organism,
contribuind la reducerea edemelor. Se vor evita alimentele care contin natriu : salicilat de sodiu;
cantitatea de lichide zilnica nu va depasi 1-2 l/24h . Ratia zilnica de alimente va fi impartita in 4
-5 mese, iar ultima masa se va lua cu 3 ore inainte de culcare.
7. Administrarea tratamentului medicamentos
- Asistenta medicala va administra medicatia prescrisa de medic; medicatia folosita consta in
cardiotonice , cel mai frecvent e Digitala care se administreaza per os si daca nu se administreaza
dupa prescriptia medicala da fenomene de supradozare. Se administreaza si diuretice: Furosemid,
Ederen, Nefrix, iar asistenta va avea grija sa urmareasca diureza.
- Reducerea edemelor si masei sangelui circulant se mai poate face si prin atarnarea membrelor
inferioare, reducand astfel fluxul venos spre inima.
- Oxigenoterapia este indicata si usureaza starea bolnavilor cu insuficienta cardiaca.
8 Educatia sanitara
- Asistenta medicala contribuie la educarea bolnavului asupra noului regim de viata, dupa
externare bolnavul va duce o viata ordonata evitand suprasolicitarile; se va evita munca fizica. Se
respecta regimul dietetic, numarul meselor, se reduce sarea , cafeaua , alcoolul, tutunul. In caz de
imbolnaviri respiratorii: viroze, gripe, vor fi tratate imediat, deoarece orice neglijenta, poate
agrava boala.
3.1ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INVESTIGATIILE PARACLINICE
Colaborarea cu medicul la examinarea paraclinica este una din sarcinile importante ale
asistentei medicale.
Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si asistarea unui examen paraclinic sunt
urmatoarele:
- pregatirea psihica a bolnavului : i se explica bolnavului in ce consta examenul care
trebuie sa i se faca, caracterul inofensiv al examinarii;
- pregatirea si verificarea instrumentarului necesar efectuarii examinarii sau recoltarii;

- dezbracarea si imbracarea bolnavului Imbracarea si dezbracarea bolnavului se face la


solicitarea medicului si trebuie efectuata cu mult tact si finete, pentru a nu provoca dureri sau
miscari inutile ;
- aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinarilor si sprijinirea lui;
- servirea medicului cu instrumentele necesare examinarii si ajutarea medicului in
efectuarea tehnicii;
- recoltarea produselor patologice si a analizelor biologice.
A. Examenele paraclinice cuprind:
- examene de laborator care constau in recoltarea de sange pentru determinarea V.S.H.
ului ( valori normale 5-10 mm /h, sau 20-50 mm/24 h ), glicemiei ( valori normale 65-100 mg %)
, lipidemiei ( normal 500- 700 mg% ) , colesterolul ( normal 150-259 mg % ).
- examen radiologic prin care se pot evidentia aspecte utile pentru diagnostic. Astfel se
observa o silueta cardiaca marita cu o configuratie ce depinde de boala cauzala, iar la examenul
plamanilor, se constata o crestere a dimensiunilor arterelor pulmonare, dar transparenta
pulmonara, nu este redusa.
- explorari hemodinamice care sunt utile atat pentru diagnostic cat si pentru urmarirea
insuficientei.
In insuficienta cardiaca stanga, viteza de circulatie este incetinita, constatandu-se:
1.timpul brat-limba este crescut cu mult peste limita superioara a normalului ( 16 secunde),
atingand 30 secunde;
2. timpul brat-plaman este normal.
In insuficienta cardiaca dreapta viteza de circulatie este incetinita, constatandu-se:
- timpul brat-limba este prelungit( poate atinge sau depasi 24 secunde);
- timpul brat-plaman este prelungit( peste valoarea normala de 8 secunde).
Presiunea venoasa determinata la nivelul venelor de la plica cotului este mult crescuta.

3.2.DEFINITIA NURSING-ULUI
Nursing-ul a primit foarte multe definitii, dar cele mai importante sunt definitia O.M.S.ului, definitia Virginiei Henderson si definitia consiliului I.N.( C.I.N.).

Definitia prezentata de O.M.S. stabileste ca nursing-ul este o parte importanta a


sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzand :
-

promovarea sanatatii ;

promovarea bolilor;

ingrijirea persoanelor bolnave fizic-mintal, handicapate.

Cea mai acceptata definitie a fost a Virginiei Henderson; ea defineste nursing-ul astfel:
Sa ajuti individul fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare, sa
ajuti individul fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca actiunile pentru promovarea sanatatii sau
recuperare, cu conditia ca acesta sa aiba vointa, taria sau cunoasterea necesare pentru a o face,si
sa actioneze in asa fel incat sa-si poata purta singur de grija cat mai curand posibil.
Definitia prezentata de C.I.N. :
Nursing-ul ca o parte integrala a sistemului de asistenta sociala cuprinde ocrotirea
sanatatii, prevenirea bolilor si ingrijirea bolnavilor fizic-psihic si a celor infirmi de toate varstele
in toate formele de asistenta sociala si asezari comunitare.

3.3. FUNCTIILE ASISTENTEI MEDICALE sunt:


1. de natura independenta
2. de natura dependenta
3. de natura interdependenta
1. Cele de natura independenta se refera la faptul ca asistenta asista sau ingrijeste pacientul din
proprie initiativa, temporal sau definitiv. Aceste ingrijiri sunt:
a.) De confort atunci cand persoana bolnava nu-si poate indeplini aceste functii. Ingrijirile de
confort sunt in functie de varsta pacientului, de natura bolii si de alte dificultati fizice, psihice,
sociale.
b.)Asistenta stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii.
c.) Le transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il sustine.
d.) Este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata
si sanatate.

2. Cele de natura dependenta se refera la faptul ca asistenta la indicatia medicului aplica


metodele de observatie, de tratament sau de readaptare, observa la un pacient modificarile
provocate de boala sau tratament si le transmite medicului.
3.Cele de natura interdependenta in cadrul acestei functii asistenta colaboreaza cu alti
profesionisti din domeniul sanitar, social educativ, administrativ si participa la activitati
interdisciplinare, de exemplu:
- actiunea de depistare a tulburarilor de ordin fizic, psihic, social.
- actiunea de educatie pentru sanatate si sensibilizare asupra responsabililor si asupra
drepturilor pe care le are populatia in materie de sanatate.
- actiuni de rezolvare a problemelor psiho - sociale.
- participa la organizarea sau gestionarea centrelor sau unitatile de ingrijire.
Mai exista o serie de functii care de fapt se regasesc in cele anterior amintite:
1.Functia profesionala este rolul cel mai important al asistentei,acela de a se ocupa de pacient
in scopul mentinerii echilibrului sau de a face pentru pacient ceea ce el nu poate sa faca; aici
intra functia tehnica, de grup psiholog, preventiva; tot aici intra promovarea mentinerii
sanatatii,prevenirea imbolnavirilor si ingrijirea in situatii de imbolnaviri si recuperare.
2.Functia educativa presupune alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice, de a sti sa
comunice, de a sti sa fie convingator.
3.Functia de cercetare aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice, dar si acestea
pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare. Asistenta ca participanta in echipa de
cercetare alaturi de medic, devine o parte componenta si poate sa-si aduca aportul la dezvoltarea
stiintelor medicale.
3.4.APLICAREA NORMELOR DE CONDUITA SI TEHNICA SECURITATII IN
MUNCA
Ingrijirea bolnavilor este o munca de mare raspundere, personalul mediu sanitar (asistenta)
isi desfasoara activitatea in vederea prevenirii si tratarii unor boli, iar timpul pe care il petrece la
patul bolnavului este in general de 8-12 ore. Datorita misiunii delicate personalitatea asistentei
medicale trebuie sa fie marcata de sensibilitate impletita cu tarie de caracter fundamentata pe o
complexa pregatire profesionala, de gradul de constiinciozitate depind vieti omenesti. Pentru
exercitarea meseriei de asistenta este necesar a fi inzestrat cu anumite inclinatii si aptitudini care
printr-o pregatire temeinica se dezvolta in trasaturi morale ce vor influenta in mod pozitiv
conduita personalului mediu sanitar. Cunostintele si baza pregatirii teoretice a unei asistente se
castiga in scoala prin verigile din lanturi disciplinare care contribuie la pregatirea profesionala.
Dupa terminarea scolii, dezvoltarea cunostintelor profesionale nu trebuie sa se opreasca nici un

moment, trebuie sa fie autodidacta si pentru acest lucru are la dispozitie reviste, carti,
simpozioane, cursuri de pregatire profesionala
.

3.5. CALITATILE ASISTENTEI MEDICALE


Calitatile asistentei medicale se impart in 3 mari categorii:
1. Calitati morale
2. Calitati fizice
3. Calitati de bun tehnician
1. Calitatile morale cuprind:
- stapanire de sine, rabdare datorita carora asistenta poate sa depaseasca momentele critice
create de starea psihica si fizica a bolnavului
- optimism, seninatate
- calitatea de a se apropia de bolnav, de apartinatorii acestuia, de a castiga increderea si pentru
a le oferi un confort medical
- constiinciozitate de care depinde nu numai evolutia bolii, dar si viata bolnavului
- punctualitate in toate sarcinile de serviciu
- devotament fata de bolnav dus pana la abnegatie
- promptitudine in luarea deciziilor, ingeniozitate, luciditate, initiativa in fata unor situatii
problema
- pastrarea secretului profesional
- atitudine principala fata de tovarasi, de munca sau fata de echipa in care lucreaza.
2. Calitati fizice
Asistenta trebuie sa aiba forta fizica pentru a face fata unor actiuni ca:
- transportul, mobilizarea bolnavului

- rezistenta fizica necesara activitatii in ture si in timpul indelungat petrecut de asistenta


in picioare pe parcursul orelor de munca
- miscari sigure si coordonate
3.Calitati de bun tehnician se refera la cunoasterea functionalitatii aparaturii medicale, se
utilizeaza in investigatii, tratamente, sali de sterilizare, avand in vedere tehnicile moderne care
patrund si in domeniul aparaturii medicale.

2.6. LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE


Locul de munca al asistentei medicale este cuprins in:
-

spitale

policlinici

circumscriptii sanitare

crese, gradinite, centre de recoltare si conservare


Spitalul este unitatea sanitara care asigura asistenta sociala completa de specialitate,
preventiva, curativa si de recuperare a bolnavilor.
Spitalul ingrijeste anumite categorii de bolnavi:

bolnavi in stare grava care au nevoie de o permanenta supraveghere

ingrijeste imbolnaviri, cazuri rare care se diagnosticheaza mai greu si este nevoie de
tot felul de investigatii si supraveghere

bolnavii care necesita interventii chirurgicale

bolnavii cu boli infecto contagioase pentru a fi izolati de restul populatiei


Spitalul este amplasat sub forma de:

a.) spital pavilion


b.) spital bloc

Spitalul pavilion asigura mai multa liniste pentru bolnav, previn infectiile intra
spitalicesti ( nozocomiale).Dezavantajul este ca intretinerea lor este mai costisitoare, necesita
mai mult personal, colaborarea dintre sectii este mai greu de realizat
Spitalul bloc avantajele sunt tocmai dezavantajele spitalului pavilion. Atat la spitalul pavilion,
cat si la cel bloc se intalnesc mai multe componente functionale:
-

serviciul de primire

sectie de spital

servicii de diagnostic si tratament ( laborator, serviciul de radiologie, explorari


functionale)

serviciul administrativ gospodaresc.

2.7. TINUTA ASISTENTEI MEDICALE


Tinuta asistentei medicale, echipamentul de protectie trebuie sa fie totdeauna curat
apretat, calcat, adecvat cu statura fiecaruia.
Durata purtarii aceluiasi echipament nu trebuie sa depaseasca 3 zile ( dar poate fi
schimbat ori de cate ori este nevoie).Halatul si boneta trebuie sa fie adaptate la statura asistentei
pentru a avea prestanta, pentru a fi ordonata in fata bolnavilor si a intregului personal medico
sanitar, pentru a castiga increderea, nu dispretul.
Asistenta inainte de a-si lua echipamentul, verifica integritatea si curatenia acestuia.
Halatul se imbraca dupa ce au fost scoase hainele de strada . Boneta va fi aranjata incat sa
acopere foarte bine parul. Ghetele vor fi curate, comode si silentioase. Mastile de tifon care
protejeaza gura vor fi curate, dezinfectate prin sterilizare si vor cuprinde 4 -5 straturi de tifon.
Aceste masti sunt purtate in saloanele de nou nascuti, sali de operatie, sali de nastere, la
bolnavii contagiosi la care asistenta executa diverse tehnici. Manusile sunt de cauciuc si sunt
indispensabile diverselor tehnici ( recoltat de analize, pansat de plagi, transport de produse
patologice ale bolnavului) si alte tehnici de ingrijire a bolnavilor
.Asistenta este obligata sa poarte echipament de protectie in timpul serviciului si sa
pastreze toate regulile de igiena personala.
2.8. OBIECTIVELE ASISTENTEI ]N SATISFACEREA NEVOILOR
FUNDAMENTALE
In modelul conceptual al Virginiei Henderson se enunta faptul ca orice fiinta umana
indiferent de varsta, sex, are o serie de necesitati care trebuie satisfacute. Cadrul conceptual al

Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea a 14 nevoi fundamentale cu corespondentele lor


bio- psiho- sociale. Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea nevoilor este telul
profesiei de asistent. In conceptul Virginiei Henderson asistenta trebuie sa stie ca o nevoie
fundamentala este o necesitate vitala a fiintei umane pentru a-si asigura starea de bine in apararea
fizica si mentala.
Cele 14 nevoi fundamentale in conceptul Virginiei Henderson sunt:
1. Nevoia de a respira
2. Nevoia de a alimenta si hidrata
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
5. Nevoia de a dormi ;i a se odihni
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
8. Nevoia de a fi curat, de a-si proteja tegumentele
9. Nevoia de a evita pericolele
10. Nevoia de a comunica
11. Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale
12. Nevoia de a se realiza
13. Nevoia de a se recrea
14. Nevoia de a invata
Toate aceste 14 nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane. Prima dimensiune
cea biologica,psihologica,culturala si spirituala . In afara de Virginia Henderson s-a mai facut o
clasificare a nevoilor umane conform teoriei lui Maslow. Maslow a fost psiholog si umanist
american care afirma ca exista 5 categorii de nevoi umane ierarhizate in ordinea prioritatilor.
Aceste 5 nevoi sunt:
1. Nevoi fiziologice
2. Nevoi de securitate

3. Nevoi de apartenenta
4. Nevoi de cunoastere
5. Nevoia de realizare
Dupa teoria lui Maslow trebuie satisfacute mai intai nevoile de baza, fiziologice,
securitate, ca persoana sa poata tinde spre celelalte nevoi din cele 14. Ca sa mentina un echilibru
fiziologic si psihologic pacientul si individul in general trebuie sa atinga un nivel minim in
satisfacerea nevoilor sale.
1.ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN PREGATIREA
BOLNAVULUI PENTRU RECOLTAREA DE PRODUSE BOILOGICE SI
PATOLOGICE
Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de analizat. Ele pot fi
produse normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor produse provenite de la individ e
nevoie sa se respecte o serie de reguli si conditii de recoltare. Examenul de laborator exprima in
ceea ce priveste morfologia,fizionomia si biochimia acestuia. Examenele de laborator efectuate
produselor biologice ( normale) si patologice, completeaza simptomatologia bolii cu elemente
obiective, reflectand modificarile aparute in organism.
Analizele de laborator pot confirma sau infirma diagnosticul clinic.
- reflecta evolutia bolii
- reflecta eficienta tratamentului
- confirma vindecarea
- semnaleaza aparitia unor complicatii
De asemenea, examinarile de laborator permit depistarea unor cazuri de boli infectioase
precum si persoanele purtatoare de germeni patogeni,ele avand rol in profilaxia bolilor
contagioase.
Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul cum se
efectueaza examenul de laborator. Dupa modul de efectuare a analizelor intra in sarcina
personalului de laborator, recoltarea produselor este efectuata de asistenta medicala, in
majoritatea situatiilor.
Pentru a se realiza in conditii optime recoltarea, asistenta trebuie sa respecte urmatoarele
norme:
1. Orarul recoltarii

2. Efectuarea pregatirii psihice si fizice a bolnavului


3. Pregatirea instrumentarului si a materialului necesar pentru recoltare.
4. Tehnica recoltarii propriu-zise
5. Completarea buletinului de trimitere la laborator si etichetarea produsului
recoltat
6. Pastrarea si transportarea produsului recoltat
Efectuarea pregatirii psihice
Pregatirea psihica va fi facuta cu mare atentie si consta in instruirea lui privind
comportamentul sau in timpul recoltarii, colaborand cu asistenta pentru reusita recoltarii si
inlaturarea starii de teama. Din punct de vedere fizic, bolnavul este pregatit fie printr-un regim
alimentar, fie printr-un repaus la pat asezandu-l intr-o anumita pozitie, fie prin intreruperea unui
tratament medicamentos care ar putea influenta rezultatul analizelor.
Completarea imediata a buletinelor de analiza si etichetarea produselor, asigura evitarea
inlocuirii rezultatelor intre ele,de fapt, ce ar putea duce la grave erori.
Buletinul de analiza se completeaza cu numele,prenumele bolnavului,sectia si numarul
salonului,natura produsului,analiza ceruta,data recoltarii,numele celui care a recoltat. Pentru
anumite examinari ( serologice) se mai completeaza sexul, varsta,dispensarul medical si
intreprinderea unde lucreaza.
Etichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele bolnavului care se
lipesc pe recipientele respective.
Un produs neetichetat nu poate fi utilizat pentru analiza. Recoltarea unor produse in
conditii sterile urmareste ca produsul recoltat sa nu fie suprainfectat- introducerea in produs a
unor germeni introdusi din afara. Suprainfectarea produsului se poate face cu germeni straini
proveniti de la bolnavi, de la asistenta, din aer sau din instrumentarul folosit. Asistenta va
transporta produsele recoltate astfel incat ele sa ajunga la laborator cat mai repede si-n starea in
care au fost in organism. Se trimit imediat pentru a evita alterarea. Cand se transporta de la un
spital la altul sau dintr-o localitate in alta,se ambaleaza astfel incat sa nu se sparga, sa nu se
deterioreze. Aceeasi grija o va avea asistenta si pentru transportul de pe sectie la laborator.
Recoltarea sangelui pentru examene hematologice si biochimice
Recoltarea se face prin intepare( la adult pulpa degetului sau lobul urechii, la copil fata
plantara a halucelui sau calcai ) prin punctie venoasa,punctie arteriala.

Pentru majoritatea recoltarilor de sange este necesar ca bolnavul sa fie nemancat(nu a


ingerat nici un aliment solid sau lichi timp de 12 ore). In practica se recomanda bolnavului sa nu
mai manance nimic de la cina pana dimineata cand se face recoltarea.
Materiale necesare: tava medicala acoperita cu camp steril, doua seringi de 10 cm
sterilizate, trei ace de punctie venoasa cu mandren sterilizate, uscate si verificate, alcool,tinctura
de iod, tampoane de vata, garou de cauciuc, casoleta cu compuse sterile, leucoplast, musama,
perna tare elastica pentru articulatia cotului, recipienti de recoltare, eprubete si flacoane sterile,
uscate, goale sau cu substante chimice, anticoagulante sau de alta natura in functie de felul
analizei pentru care se face recoltare, numerotate cu creion, medii de cultura,tavita renala.
Etape de executie:
1. Pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:
-

se aleg materialele necesare si se aseaza pe tava;

se transporta tava cu materialele in apropierea bolnavului.


2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii


- se aseaza bolnavul in pozitia necesara ( in functie de locul punctiei);
- se dezbraca bratul ales astfel ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere;
- se aseaza sub bratul bolnavului perna elastica si apoi musamaua;
- se solicita bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara.
3. Se monteaza seringa.
4. Stabilirea locului punctiei:
- se stabileste bratul la care se face punctia;
- se examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului;
- se stabileste locul de executare a punctiei.
5. Executarea punctiei:
- se aplica garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului;
- cu indexul mainii stangi se palpeaza locul pentru punctie;

- se dezinfecteaza locul punctiei;


- se cere bolnavului sa inchida si sa deschida pumnul de cateva ori si sa ramana cu el
inchis ;
- avand seringa in mana dreapta intre police si celelalte degete, cu indexul se fixeaza
amboul acului atasat;
- cu policele mainii stangi fixeaza vena la 4-5 cm sub locul punctiei si executa o
compresiune si o tractiune in jos asupra tesuturilor vecine;
- se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei si se impinge
de-a lungul ei la o adancime de 1-1,5 cm;
- cu mana stanga se trage incet pistonul, aspirand sange ( sangele trebuie sa apara in
seringa);
- se continua aspirarea sangelui in seringa pana se extrage cantitatea de sange necesara;
- se desface garoul si bolnavul deschide pumnul;
- se aplica un tampon de vata uscat peste locul unde este acul si se retrage acul printr-o
miscare rapida;
- se dezinfecteaza locul punctiei cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod care va fi
mentinut la bolnav timp de 5-10 minute, pentru hemostaza;
- se scoate acul de la seringa si sangele recoltat se goleste in recipientul pregatit;
- spalare pe maini cu apa curenta si sapun.
6. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica; reorganizarea locului de munca si pregatirea
sangelui recoltat pentru laborator.
Din sangele recoltat se fac urmatoarele analize:
V.S.H.- ul
Se va recolta prin punctie venoasa, fara staza. Pentru aceasta se aspira in prealabil in
seringa 0,4 ml citrat de sodiu 3,8% si se recolteaza 1,6 ml sange. Valorile normale:5-10 mm/h
sau 20-50 mm/24 h. La femei valoarea este cu 1 sau cu 3 mm mai crescuta fata de barbat.
Analize biochimice
Lipidemia se recolteaza dimineata pe nemancate, 2-5 ml de sange fara substanta
anticoagulanta prin punctie venoasa.

Valori normale:500-700 mg%


Colesterol - se recolteaza dimineata pe nemancate 2-5 ml sange prin punctie venoasa fara
substanta anticoagulanta.
Valori normale:150-250 mg%
Glicemia se recolteaza sange prin punctie venoasa 2 ml sange pe substanta
anticoagulanta(florura de natriu) 4 mg si se va trimite la laborator.
Valori normale: 1 g -1,20g.
2.PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORARI RADIOLOGOCE
Examenul radiologic al inimii cuprinde :radiografia , radioscopia, kimografia,
radiocardiograma, angiocardiografia.
In practica obisnuita se intrebuinteaza examenul radiologic si radioscopic.
Radioscopia- examen direct, proiectandu-se silueta cardiovasculara pe un ecran fluorescent.
Permite examenul in miscare, dar ramane un examen subiectiv, care nu permite comparatia an
timp.
Radiografia- ofera o imagine obiectiva, care permite comparatia in timp , sesizeaza numeroase
amanunte care scapa radioscopiei si prezinta un grad mai redus de periculozitate pentru medic.
Etapele de executie:
1. Pregatirea psihica a bolnavului- bolnavul este anuntat si i se explica conditiile in care se
realizeaza (camera in semiobscuritate ):
-

va fi condus la serviciu de radiologie;

se explica bolnavului cum trebuie sa se comporte in timpul expunerii ( va executa


cateva miscari de respiratie, iar radiografia se va face in apnee dupa o respiratie
profunda).

2. Pregatirea fizica
- asistenta ajuta bolnavul sa se dezbrace complet in zona toracica;
- se departeaza obiectele radioopace ;
- se aseaza bolnavul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte fara
sa ridice umarul cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul in spatele ecranului.

Cand pozitia verticala este contraindicata se aseaza bolnavul in pozitie sezanda sau decubit.
Asistenta are rolul de a ajuta bolnavul in timpul examinarii , sa ia pozitiile ceruta de medic.
3. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
Bolnavul va fi ajutat sa se imbrace , va fi condus la pat, medicul va nota in foaia de
observatie examenul radiologic si data.
3.PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU ELECTROCARDIOGRAMA
Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice
din cursul unui ciclu cardiac. Ea reprezinta o metoda de investigatie extrem de pretioasa in
diagnosticul unei cardiopatii, in general, in suferintele miocardului si este o metoda care
recunoaste o boala de inima cu evolutie lenta atunci cand EKG se efectueaza la efort.
Inregistrarea electrocardiogramei se face cu ajutorul unor aparate speciale numite
electrocardiograme de tipuri diferite. Bolnavul este racordat la aparat printr-un cablu cablu
bolnav; la extremitatea distala a cablului sunt atasate niste placute metalice numite electrozi
in numar de 10, necesare pentru a inregistra 4 derivatii standard si unipolare si 6 derivatii
precordiale notate cu V1-V6.
Etapele de executie:
1. Pregatirea bolnavului
-

asistenta pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a inlatura factorii
emotionali;

se transporta bolnavul in sala de inregistrare, de obicei cu caruciorul, cu 10-15 minute


inainte de a inregistrare;

bolnavul va fi dezbracat in partea superioara a corpului si la nivelul membrelor


inferioare;

va fi culcat pe canapea si rugat sa-si relaxeze musculatura.

2. Montarea electrozilor
Placile electrozilor se monteaza pe partile moi, sub placa de metal a electrozilor se aseaza
o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit( o lingura sare la un pahar de apa) , iar la
aparatele noi se foloseste o pasta speciala. Cei 10 electrozi( 4- pentru membre si 6- pectorali)
se fixeaza pe bolnav in felul urmator:
a) Montarea electrozilor pe membre:
- rosu-mana stanga

- galben-mana dreapta
- verde-picior stang
- negru-picior drept
b) La nivel precordial derivatiile precordiale se noteaza cu V1-V2;V3-V4;V5-V6.
V1- in spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului (rosu);
V2- spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sternului(galben);
V3- intreV2-V4(verde);
V4- spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara(maro);
V5- intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia anterioara axilara stanga(negru);
V6- intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga(verde).
O electrocardiograma normala cuprinde undele numite conventional P,Q,R,S,T,U; segmentele
- distanta dintre doua unde(PQ si ST), iar intervalele sunt portiuni de traseu care cuprind
unde si segmente P-Q si Q-T. In practica, electrocardiograma este foarte utila pentru
diagnosticul tulburarilor de ritm, tulburarilor de conducere, cardiopatiilor ischemice
coronariene, intoxicatii cu unele droguri ( Chinidina, Digitala).
4.ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI
IN SATISFACEREA NEVOII DE A SE MISCA SI DE A MENTINE O BUNA POSTURA
Scopul este de a cunoaste care sunt pozitiile pe care le ia bolnavul in pat sau in care
acestia trebuie asezati pentru ingrijiri, examinari speciale si alte acte medicale.
Pozitia bolnavului in pat este determinata de boala si starea lui generala. In functie de
aceasta bolnavul poate avea:
1. Pozitia activa reprezinta pozitia pe care o ia bolnavul singur, se misca singur, nu are
nevoie de ajutor.
2. Pozitia pasiva in stare grava, bolnavul este lipsit de forta fizica si are nevoie de ajutor
pentru miscare si pentru a-si schimba pozitia.
3. Pozitia fortata este o pozitie neobisnuita impusa de bolnav.
Pozitiile in care poare fi asezat un bolnav sunt:

pozitia decubit dorsal

pozitia semisezanda

pozitia sezanda

pozitia decubit lateral

pozitia trendelemburg (declina)

pozitia decubit ventral

pozitia ginecologica

pozitia genu-pectorala

La bolnavii cu insuficienta cardiaca pozitia indicata este cea sezanda cu gambele


atarnate ce se realizeaza aducand bolnavul sezand pe marginea patului, iar sub picioare
asezandu-se un taburet, bolnavul fiind invelit cu o patura.
5.ROLUL PROPRIU SI DELEGAR AL ASISTENTEI
IN SATISFACEREA NEVOII DE A SE ALIMENTA
Alimentatia constituie substratul vietii fiind realizata prin aportul permanent de substante
nutritive. La omul bolnav alimentatia are in vedere stabilirea unui regim echilibrat corespunzator
bolii.
Alimentatia rationala reprezinta aportul unor alimente in concordanta cu nevoile
organismului, diferite dupa varsta, munca, starea de sanatate sau boala, starea fiziologica.
Alimentatia rationala la bolnav trebuie sa cuprinda:
- inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului necesare cresterii la copil sau
refacerii pierderilor prin consum exagerat la adulti;
- asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal si celorlalte
functii;
- favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave;
- prevenirea unei evolutii nefavorabile in bolile latente transformand bolile acute in boli cronice
si aparitia recidivelor;
- consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute prin alte tratamente.

Ratia alimentara reprezinta proportia alimentelor de origine animala sau vegetala in 24


ore. Ratia alimentara este variabila dupa varsta, munca prestata, starea de sanatate sau de boala.
Ea trebuie sa corespunda atat calitativ, cat si cantitativ. Ratia se masoara in calorii, la ratia
minima de 1600 calorii necesara organismului in repaus, se adauga ratia care trebuie sa acopere
necesarul de calorii pentru munca depusa in plus. Un bolnav in repaus absolut la pat necesita 25
calorii/kg corp in 24 ore.
Valoarea nutritiva a principiilor alimentare este:
-1 g glucide = 4,1 calorii;
-1 g proteine = 4,1 calorii;
-1 g lipide = 9,3 calorii.
Foaia de alimentatie zilnica este un document in care se centralizeaza regimurile
alimentare zilnice prescrise de medic fiecarui bolnav in parte in scop terapeutic. In timpul vizitei,
medicul prescrie regimul alimentar al bolnavului consemnand in foile de alimentatie clinica
medicala; in acelasi timp asistenta de salon noteaza in caietul propriu si in caietul de activitate al
sectorului regimul alimentar, mentionand numarul salonului, numele bolnavului si tipul de
regim.
Regimul cardiovascular are doua variante in functie de bolile inimii si ale sistemului
circulator:
Varianta I normocaloric, normoglucidic, hidroprotidic,hiposodat. Este compus din:
iaurt, branza de vaca, branza desarata, supe, creme, legume, pireuri, fainoase cu lapte, salate de
morcovi, sfecla rosie, carne fiarta, tocata, biscuiti, galuste.
Varianta II normohipocaloric, normoprotidic, normohipoglucidic, normohipolipidic,
hiposodat. Este compus din: iaurt, lapte, carne alba, fiarta, peste, paine alba fara sare, legume
crude, pireuri, fructe crude sau coapte, compot, biscuiti, dulceata, unt 10 g/zi, ulei 30 g/zi.
Regimul bolnavilor cu insuficienta cardiaca va fi hipoaloric sau hipercaloric,
normocaloric; bogat in vitamine, sa contina proteine, bogat in legume si fructe; echilibrat in
glucide si moderat in lipide. Mesele vor fi mici si fractionate (4-5 /zi), ultima masa fiind inainte
de culcare.
Se dau urmatoarele alimente: lapte, iaurt, branza, carne de vaca, peste de rau slab, fiert
sau copt, paine alba fara sare, legume crude, pireuri, fructe crude sau coapte, dulceata, ceaiuri de
plante, sucuri de fructe.
In functie de starea bolnavului alimentatia se face astfel:
a). activ bolnavul mananca singur in sala de mese;

b). pasiv sau dependenta bolnavul este ajutat sa manance;


c). artificial in care alimentele sunt introduse artificial in organism in conditii nefiziologice.
6. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI
IN SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA
Respiratia este o nevoie esentiala a fiintei umane, este o functie vitala a organismului,
prin care organismul isi asigura procesele de oxigenare si eliminare a dioxidului de carbon.
Scopul il constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, evolutia bolii,
recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii.
Materialele necesare pentru masurarea respiratiei sunt: ceas cu secundar, pix albastru,
foaia de temperatura.
Etapele:
1.Se pregatesc materialele si se transporta langa bolnav.
2.Pregatirea fizica si psihica bolnavul este asezat in decubit dorsal, nu se anunta bolnavul
deoarece pe baza emotiilor se modifica ritmul respirator si nu se obtin valorile reale.
3. Efectuarea tehnicii: asistenta numara frecventa miscarilor respiratiei prin inspectie cand
bolnavul este treaz, constient sau cand doarme prin asezarea mainii cu fata palmara pe suprafata
toracelui bolnavului. Se numara inspiratiile (miscarile de ridicare a cutiei toracice) pe timp de 1
minut.
4. Notarea cifrica asistenta noteaza in cifre in carnetul propriu valoarea frecventei respiratiei,
numele si prenumele bolnavului.
5. Notarea grafica se noteaza grafic in foaia de temperatura, cu un punct de culoare albastra si
se uneste printr-o linie cu valoarea anterioara.
Valorile normale ale respiratiei sunt:
-

femei 18 respiratii/minut;

barbati 16 respiratii/minut.

Bolnavii cu insuficienta cardiaca prezinta tulburari grave respiratorii care constau in


diferite forme de dispnee (respiratie dificila).
Dispneea se caracterizeaza prin respiratii frecvente si superficiale, care la inceput apar la
eforturi mari, apoi progresiv, pe masura cedarii miocardului la eforturi din ce in ce mai mici.

O alta forma de dispnee de efort este dispneea vesperala, minima dimineata, accentuanduse spre seara. In formele avansate de insuficienta cardiaca stanga, dispneea apare si in repaus,
bolnavul luand o pozitie semisezanda, aceasta dispnee purtand numele de ortopnee.
Un alt tip de dispnee este dispneea paroxistica nocturna ce apare sub forma unor ce survin
dupa una-doua ore de somn bolnavul se trezeste cu sete de aer, este anxios, se ridica in pozitie
sezanda sau coboara si deschide fereastra sa respire aer curat. Dispneea imbraca aspectul de
tahipnee superficiala
Scopul consta in obtinerea de informatii privind starea morfofunctionala a aparatului
urinar si a intregului organism; calitatea si cantitatea urinei furnizeaza date importante in
stabilirea diagnosticului, a prognosticului, urmarirea evolutiei bolii si-n stabilirea bilantului
nutritiv in bolile metabolice.
Ritmul fiziologic este de 5-6 mictiuni/24 ore la barbati si 4-5 mictiuni/24 ore la femei.
Exista insa o serie de tulburari de mictiune:
- polikiuria cantitati frecvente, iar ca si cantitate, scazuta;
- iskiuria retentie de urina (imposibilitatea de a urina);
- disuria durere in timpul eliminarii;
- enurezisul eliminarea involuntara a urinei in timpul noptii, mai frecventa la copiii cu tulburari
nevrotice si dupa varsta de 3 ani;
- nicturia inversarea sau egalarea dintre raportul numarului de mictiuni si cantitatea de urina
emisa ziua fata de cea emisa noaptea.
Valorile fiziologice ale volumului de urina sunt:
-1000-1400 ml/24 ore la femei;
-1200-1800 ml/24 ore la barbati.
Valorile patologice ale volumului de urina sunt:
- poliurie cresterea volumului de urina peste 3000 ml/24 ore
- oligurie volum sub valoarea normala (mai mic de 1000 ml/24 ore)
- anurie lipsa urinei din vezica.
La bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta, datorita fenomenelor de staza renala ce apar
ca urmare a cresterii presiunii in venele renale si scaderii gradientului de presiune dintre artere si

vena renala, apare nicturie, oligurie cu urina normal concentrata, iar in stazele avansate poate
apare o discreta proteinurie.
Scaunul face si el parte din nevoia de a elimina din organism resturile alimentare supuse
procesului de digestie, eliminate din organism prin anus prin actul de defecatie. Valorile normale
sunt: 1-2 scaune/zi, iar valorile patologice constau in 3-6 scaune/zi.
Diareea se caracterizeaza printr-un aspect deosebit si o culoare de la galben pana la negru
in functie de afectiune (20-30 scaune pe zi in sindromul dizenterie). Constipatia consta in scaune
la 2-4 zile. La bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta datorita fenomenelor de staza portala
apare meteorismul, constipatia, inapetenta, greata, iar in cazurile cu aliura mai rapida prin
varsaturi si diaree.
Expectoratia face parte din actul de a elimina si reprezinta actul de eliminare pe gura
dupa tuse a produselor formate in caile respiratorii. Bolnavii pot avea o expectoratie rozata si
spumoasa (hemoptizia) in cazurile edemului pulmonar acut sau franc sangvinolent in cazul
infarctului pulmonar. In insuficienta ventriculara stanga sau insuficienta atriala stanga bolnavii
pot expectora spute ruginii ce contin celule de insuficienta cardiaca.
7. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI
IN OBSEVAREA EDEMELOR
Edemul reprezinta o acumulare de lichid seros in tesuturi si se manifesta prin:
-

cresterea in volum a regiunii edematiate;

pielea devine palida, lucioasa, stravezie;

pierderea elasticitatii tesutului edematiat tesutul pastreaza urma presiunii


digitale, situatie denumita semnul godeului.

Edemul pulmonar acut este cea mai grava, dar si cea mai caracteristica manifestare a
insuficientei cardiace stangi. Apare in atacuri bruste, brutale, de obicei nocturne sau dupa fort
mai mare, uneori dupa incarcarea cu lichide a organismului. Se manifesta cu o dispnee extrema,
cu o ortopnee stringenta. Bolnavul este socat, anxios, agitat, palid, cu buze usor cianotice, cu
transpiratii reci. El prezinta hipernee ampla, zgomotoasa si tahipnee de 30-40 respiratii/minut.
Apare tusea care la inceput este seaca, apoi apare o expectoratie serioasa, spumoasa, alicioasa,
iar in cele din urma devine rozata, expresie a transvazarii sangelui din alveolele pulmonare.
Edemul pulmonar acut de origine cardiaca trebuie deosebit de edemul pulmonar toxic, de
edemul pulmonar de origine cerebrala sau de edemul pulmonar al fenalilor.
Dintre manifestarile cele mai caracteristice ale insuficientei cardiace drepte fac parte
edemele cardiace. Natura cardiaca a edemelor se cunoaste prin caracterul lor generalizat,
predominant declin, progresiv, la inceput vesperale apoi permanente, cu extindere de la partile
cele mai joase ale corpului (maleole si gambe, regiunea sacrala) in sus. O alta manifestare

importanta la bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta o reprezinta cianoza ce reprezinta expresia


incetinirii vitezei in mica circulatie ce este generalizata cu predominanta la extremitati si
proeminente (buze, urechi, pometi ,nas, maini, picioare). Tegumentele sunt ceva mai rosii si mai
calde cu transpiratii (mai ales la palme) daca debitul cardiac este crescut, mai palide si mai reci
daca debitul cardiac este scazut.
8.ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI
IN SATISFACEREA NEVOII DE A SE ODIHNI
Este o nevoie a fiecarei fiinte de a dormi si a se odihni in bune conditii timp suficient
incat sa-i permita organismului sa obtina randament maxim.
Odihna este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza
resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului, fie ficat (acid
lactic), fie rinichi (produsi de excretie). Somnul este forma articulara de odihna prin absenta
starii de veghe; somnul elibereaza individul de tensiuni psihologice si fizice si permite sa
regaseasca energia necesara activitatii cotidiene.
La bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta apar fenomene de staza cerebrala expresie a
congestiei venoase a encefalului, a scaderii relative a debitului arterial, a hipoxiei si a
hipercapniei, apar de obicei in stadii mai avansate ale insuficientei cardiace drepte. Aceasta
encefalopatie se manifesta prin somnolenta diurna si adesea prin insomnie nocturna, apatie, care
uneori evolueaza pana la coma, alteori agitatie (delir cardiac).
Durata somnului la persoanele varstnice este de 6-8 ore. Somnul trebuie sa fie odihnitor,
fara intreruperi, fara cosmaruri, sa adoarma cu usurinta, sa se trezeasca odihnit. Daca exista
perturbari ale somnului apar urmatoarele probleme: insomnia, hipersomnia, oboseala. Insomnia
reprezinta dificultatea de a dormi.
Bolnavii cu insuficienta cardiaca supusi la eforturi fizice mari, caldura excesiva a
mediului ambiant si emotii puternice pot determina o decompensare cardiaca. Totodata la
decompensarea inimii mai contribuie si ingestia unei cantitati mari de sare, suprimare
intempestiva a digitalei si diureticelor, transfuziilor de sange si perfuziile saline. Asistenta se va
ingriji ca bolnavii sa aiba maxim de confort, sa evite efortul fizic; sa fereasca bolnavul de tot
ceea ce ar putea tulbura somnul.
9. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI
IN EFECTUAREA TRATAMENTULUI
Tratamentul insuficientei cardiace are trei obiective importante:
- usurarea activitatii inimii (repaosul fizic reprezinta una dintre principalele masuri prin
care se urmareste realizarea acestui obiectiv; tratamentul hipotensor este extrem de util in cazul
bolnavilor hipertensivi, la care au aparut manifestarile clinice ale insuficientei cardiace stangi);

- marirea fortei de contractie si a eficientei miocardului (cu ajutorul tratamentului


tonicardic);
- restabilirea echilibrului hidrosalin (prin dieta hiposodata si prin tratamentul cu
diuretice);
Medicamentele sunt substante de origine minerala, animala, vegetala si chimica de
sinteza, transformate prin operatii farmaceutice intr-o forma de administrare (comprimate, fiole)
folosite pentru prevenirea tratarea sau ameliorarea bolilor.
Caile de administrare a medicamentelor sunt:
1) cai directe (calea bucala sau mucoasa)
2) cai indirecte (parentale) ce intereseaza tesutul celular, intravenos, intradermic, muscular.
Deoarece medicamentul poate deveni toxic, asistenta trebuie sa cunoasca doza de
administrare:
a) doza terapeutica cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului terapeutic dorit;
b) doza maxima cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor
fenomene toxice;
c) doza toxica cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism;
d) doza letala cantitatea care provoaca moartea.
Asistenta medicala are obligatia sa cunoasca si sa respecte urmatoarele reguli de
administrare a medicamentelor:
1. respectarea medicamentului prescris;
2. Identificarea medicamentului de administrat prin verificarea etichetei inainte de
administrare sau a medicamentului insusi;
3. verificarea calitatii medicamentului;
4. respectarea caii de administratie;
5. respectarea orarului de administratie;
6. respectarea dozei prescrise;
7. respectarea somnului fiziologic al bolnavului;

8. evitarea incompatibilitatii intre medicamente;


9. servirea bolnavului cu doza unica de medicament prescris;
10. respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor;
11. lamurirea bolnavului asupra medicamentului prescris;
12. anuntarea imediata a greselilor de administratie a medicamentelor;
13. administrarea imediata a medicamentelor deschise;
14. prevenirea infectiilor intraspitalicesti.
Asistenta medicala va administra medicatia prescrisa de medici bolnavilor cu insuficienta
cardiaca, medicatie ce consta in cardiotonice, cel mai frecvent fiind Digitala ce actioneaza mai
lent, are o durata de actiune mai lunga si daca nu se administreaza dupa prescriptia medicala da
fenomene de supradozare. Se mai administreaza diuretice: Furosemid , ce se administreaza
intravenos lent (1-3 fiole a 20 mg sau 1-3 comprimate a 40 mg); Nefrix pe cale orala se
administreaza 2-4 tablete/zi (50-100 mg) sau de 2-3 ori pe saptamana.
Reducerea edemelor si a masei sangelui circulant se face prin atarnarea membrelor
inferioare, reducand astfel fluxul venos spre inima. Oxigenoterapia este indicata in cazurile acute
si in cazurile cronice cu afectiuni pulmonare.
Emisia de sange (300-500 ml) se face in insuficienta cardiaca acuta si in forma cronica
severa cu edeme mari. Morfina se face in edemul pulmonar acut si cordul pulmonar acut, iar
anticoagulantele in formele cu accidente tromboembolice.
CAPITOLUL 4
PROCESUL DE INGRIJIRE NURSING
Procesul de ingrijire este o metoda organizata, sistematica, care permite acordarea de ingrijiri
individualizate.
Planul de ingrijire astfel conceput este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ sau
grup de indivizi la o modificare reala sau potentiala de sanatate.
Demersul nu poate fi definit ca un proces fara gandire deoarece el este compus din diverse
etape logic structurate avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului sau demersul
mai poate fi definit ca aplicare a modului stiintific de rezolvare a problemelor, de analiza a
situatiilor, de ingrijire care sa corespunda nevoilor fiziologice, psihosociale ale persoanei.
Procesul de ingrijire este un mod de a gandi logic care permite interventia constienta,
planificata a ingrijirilor in scopul protejarii si promovarii starii de sanatate a individului.

Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire usureaza


identificarea problemelor pacientului in plan bio, psiho, social si cultural gasind sursele de
dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor. Permite stabilirea interventiilor capabile sa
reduca influenta acestor surse cu scopul de a ajuta persoanele sa-si recapete autonomia pe cat
posibil.
Procesul de ingrijire cuprinde 5 etape:
1.Culegerea datelor permite sa se faca o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in
globalitatea lui. Se poate spune ca ele ne informeaza asupra ce este pacientul, asupra suferintei,
asupra modului sau de viata, asupra modului de satisfacere a nevoii.
2.Analiza si interpretarea datelor (problema sau diagnosticul de ingrijire) ne permite sa punem
in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care i-a generat, adica
elaborarea diagnosticului de ingrijire.
3.Planificarea ingrijirilor ne permite determinarea obiectivelor care trebuie urmarite si
stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea acestor obiective.
4.Realizarea interventiilor aici asistenta va executa toate ingrijirile ce trebuie acordate
bolnavilor fie prin actiuni autonome, fie prin actiuni delegate. Interventia presupune realizarea
obiectivului propus.
5.Evaluarea este ultima etapa si consta in analiza rezultatului obtinut si daca au aparut noi date
in evolutia pacientului.
Procesul de ingrijire constituie un instrument de individualizare si de personalizare a
ingrijirilor.
PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVULUI
CAZ NR.1
NUME SI PRENUME: Buzatu Dumitru
DATA NASTERII: 5 mai 1942
DOMICILIUL: Drobeta Turnu Severin
DATA INTERNARII: 1martie 2004, ora 22.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Insuficienta cardiaca clasa functionala 2/3;
Cardiopatie ischemica dureroasa;
Fibrilatie arteriala.

MOTIVELE INTERNARII: Dispnee la efort mic, precordialgii, edeme gambiene,


palpitatii.
ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: Neaga.
ANTECEDENTE PERSONALE: Angor de efort
ISTORICUL BOLII: Bolnav cunoscut cu cardiopatie ischemica cronica dureroasa;
Fibrilatie arteriala se interneaza pentru precordialgii;
Dispnee cu ortopnee, palpitatii edeme gambiene, simptome ce au
debutat in urma cu doua saptamani si s-au accentuat progresiv.
Zi Problema

Obiective

Interventii

Evaluare

Dispnee de
efort mic

Combaterea
dispneei prin
asigurarea
oxigenului
necesar
respiratiei

Am pozitionat bolnavul in pozitie


semisezanda. Am aerisit salonul. I
se cere bolnavului sa evite efortul
fizic si psihic si sa stea la pat.

Reducerea in
intensitate a
dispneei.

Precordialgi
i
intensitate
mica

Combaterea
durerii

Repausul absolut la pat. Am


administrat 1 f/i.m. algocalmin.

Se observa o
scadere in
intensitate a durerii.

Cianoza
accentuata
periorona-

Asigurarea unei
oxigenari
corespunzatoare
.

Oxigenoterapia prin administrare


de oxigen cu ajutorul sondei
nazofaringiene 4-5 l/minut.
Schimbarea lenjeriei de corp si de
pat.

Cianoza scade in
intensitate.

Am urmarit daca bolnavul


respecta regimul desodat prescris.
Am asigurat masajul membrelor

Edemele persista in
continuare.

m
a
r
t
i
e
2
0
0
4

zala cu
tegumente
umede.

Edeme
gambiene.

Scaderea
debitului
cardiac
Combaterea
edemelor.

in directia curentului venos. Am


indicat bolnavului sa tina ridicate
partile edematiate punandu-si sub
picioare o patura si sa execute
miscari active cu membrele
inferioare. La indicatia medicului
am administrat 1 fiola Furosemid.
Masurarea,
observarea si
notarea T.A.

Masurarea, observarea si notarea


T.A.

T.A. = 180/70 Hg

Tensiunea arteriala reprezinta


presiunea exercitata de peretii
arteriali asupra presiunii sangelui
circulant. T.A. se masoara cu
stetoscopul si tensiometrul cu
mercur (Riva-Rocci) a carui
manseta se aseaza pe bratul
bolnavului sprijinit si in extensie.
Masurarea,
observarea si
notarea
pulsului.

Pulsul arterial este senzatia de soc


perceputa la palparea unei artere
superficiala, comprimata
incomplet pe un plan rezistent.
Pulsul se masoara in artera radiala
prin comprimarea arterei pe un
plan dur.

A.V.=80/minut
neregulat

Masurarea,
observarea si
notarea
diurezei.

Diureza reprezinta procesul de


formare si eliminare a urinei din
organism timp de 24 ore. Urina se
colecteaza in recipiente, apoi se
citeste gradatia de pe vas care
indica urina pe 24 ore.

Diureza=600 ml/24
ore

Masurarea,
observarea si
notarea
respiratiei

Respiratia reprezinta functia prin


care se realizeaza aportul de
oxigen necesar proceselor vitale
ale organismului paralel cu
eliminarea in atmosfera a CO2
rezultat din arderi. Se masoara

Respiratie = 15
respiratii/ min

notand inspiratiile (miscari de


ridicare a cutiei toracice) timp de
1 minut.

Insomnie
datorata
anxietatii

Masurarea,
observarea si
notarea
temperaturii

Temperatura reprezinta rezultatul


proceselor oxidative ale
organismului generatoare de
caldura prin degradarea
alimentelor energetice. Se
masoara prin aplicarea
termometrului in axila, timp de 10
minute.

Temperatura = 37
grade Celsius

Masurarea,
observarea si
notarea
scaunului.

Scaunul reprezinta resturile


alimentare supuse procesului de
digestie, eliminate din organism
prin anus prin actul defecatiei.

Scaun normal

Combaterea
insomniei si
linistirea
bolnavului

Am supravegheat starea psihica a


bolnavului, vizitandu-l cat mai
des, am administrat o tableta de
Diazepam inainte de culcare.

Urmarirea
functiilor vitale

Masurarea, observarea si notarea


T.A., pus, respiratie, diureza,
scaun, cantarire. Dupa masurarea
temperaturii, termometrul se
dezinfecteaza si se pastreaza
separat in solutia dezinfectanta
care se schimba zilnic.

Temperatura = 37
grade C.
T.A.=180/70
mm/Hg
A.V.= 80/min.
Neregulat
Scaun normal
Diureza= 600 ml/24
ore
Greutate=80kg

Pregatirea
bolnavului in
vederea
recoltarii
probelor
biologice si
efectuarea
EKG.

Am pregatit materialele necesare


recoltarii, le-am transportat la
patul bolnavului cu masa de
tratament (materialele fiind
sterile). In prealabil am facut
pregatirea fizica si psihica a
bolnavului, atentionandu-l ca
analizele se recolteaza. Am
recoltat sange pentru VSH,
lipomie, colesterol, glicemie, HT,
Hb, timol. Apoi am explicat
bolnavului in ce consta tehnica
EKG

Educatia
sanitara privind
igiena personala
a bolnavului.

Schimbarea lenjeriei de pat. Am


ajutat bolnavul sa-si faca toaleta
pe regiuni (pielea trebuie
mentinuta uscata si curata pentru
ca cea edematiata se infecteaza
usor).

Bolnavul se simte
mai bine.

Administrarea
tratamentului
medicamentos.

Am administrat Digoxin 2tb.


(1/zi), Dipiridamol 6 tb. (3/zi
inainte de masa), Malsidolat 4 tb.
(2/zi), vitamina B1 6 fiole (3/zi),
vitamina B6 6 fiole (3/zi).

Stare generala
ameliorata.

Notarea in F.O.
a analizelor
biologice.

VSH=36mm/h
Colesterol=230mg
%
Lizemie=600mg%
Glicemie=100mg%
Timol= 5 UML
HT= 38%
Leucocite=4300

HB= 14 -16 g
Zi

Problema

5/6
m
a
r

Obiective

Interventii

Evaluare

Pregatirea
documentelor si
a salonului
pentru vizita
medicala.
Asigurarea
alimentatiei.

Am insotit medicul la
vizita, notand
recomandarile. Am
transportat mancarea la
patul bolnavului si l-am
ajutat sa se alimenteze.

Vizita medicala a decurs


normal.

Urmarirea
functiilor vitale.

Masurarea, notarea si
inregistrarea TA, pus,
diureza. Am cantarit
bolnavul. Am masurat TA
cu tensiometrul si cu
stetoscopul.

Temperatura=37,2grade
C

t
i
e
2

Av=65/min regulat
TA=140/80mm Hg

Diureza=1000ml/24ore

Greutate=84 Kg

4
Administrarea
tratamentului
medicamentos

Am administrat Digoxin
2tb. (1/zi), Dipiridamol
6tb.(3/zi inainte de masa),
Malsidolat 4tb. (2/zi),
vitamina B1 6 fiole (3/zi),
vitamina B6 6 fiole (3/zi).

Stare generala
ameliorata.

Dureri in
hipocondru
l drept

Calmarea durerii

Se administreaza o fiola
algocalmin I.M. pentru
indepartarea durerii.

Diminuarea durerii.

Ameteli.

Imbunatatirea
starii bolnavului.

Am cerut bolnavului sa
TA=158/80mm Hg
stea linistit in pat. La cerea
acestuia am masurat T.A.

Crearea
conditiilor de
Mediu

Zi
7/10
m

Problema

Am aerisit salonul, am
efectuat toaleta pe regiuni
a bolnavului, l-am ajutat
sa schimbe lenjeria de
corp. Am schimbat
lenjeria de pat.

Alimentatia
pasiva.
Administrarea
tratamentului
medicamentos.

Am servit bolnavul la pat


cu alimentele indicate de
medic. Am administrat:
Digoxin 2tb. (1/zi),
Dipiridamol 6tb. (3/zi
inainte de masa),
Lasilactoza 4 tb. (2/zi),
vitamina B1 12 fiole
(3/zi), vitamina B6 12
fiole (3/zi)

Bolnavul accepta
alimentatia. Bolnavul
este multumit de felul
cum i-a fost administrat
tratamentul.

Obiective

Interventii

Evaluare

Observarea,
masurarea si
notarea functiilor
vitale

Am masurat TA, pulsul,


diureza. Am masurat TA
cu ajutorul tensiometrului
si al stetoscopului. Pulsul
l-am masurat prin
comprimarea arterei
radiale.

TA=150/80 mmHg

a
r

AV= 80/minut
Temp.= 37grade C
Diureza=1100ml/24ore

Scaun normal.

Respiratie
normala=18/minut

e
2
0

Crearea
conditiilor de
mediu

Am aerisit salonul. Am
schimbat lenjeria de corp
si pat.

Usoara tuse Calmarea,


prevenirea
agravarii tusei

A administrat bolnavului
pentru combaterea tusei
Trecid 3 tb./zi.

Bolnavul nu mai tuseste.

4
11 martie 2004:
La cererea bolnavului s-a facut externarea, cu urmatoarele instructiuni:
- sa duca o viata ordonata, evitand efortul;
- sa respecte regimul prescris de medic;
- se instruieste asupra modului cum se administreaza medicamentele;
- se va prezenta periodic la medic.
PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVULUI
CAZ NR. 2
NUME SI PRENUME: Vladescu Maria
DATA NASTERII: 3 ianuarie 1955
DOMICILIUL: Drobeta Turnu Severin
DATA INTERNARII: 4 februarie 2004
DIAGNOSTIC: Insuficienta cardiaca decompensata;
Fibrilatie arteriala la ritm scazut.
MOTIVELE INTERNARII: Dispnee cu oropnee, edeme gambiene masive, palpitatii si
dureri retrosternale.
ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: Neaga.
ANTECEDENTE PERSONALE: Angor la efort.
ISTORICUL BOLII: Cunoscuta ca fiind bolnava de 3 ani datorita nerespectarii regulilor
de igiena si alimentatie, se interneaza pentru precardialgii, dispnee cu ortopnee, edeme
gambiene masive, simptome ce au aparut in urma cu 10 zile.

z
i

Problema

Obiective

Interventii

Evaluare

Dispnee cu
ortopnee

Combaterea
dispneei prin
asigurarea
oxigenului necesar
respiratiei

Am pozitionat bolnava in pozitie


semisezanda. Am aerisit salonul. Iam cerut bolnavei sa evite efortul
fizic, psihic si sa stea in pat.

Usoara reducere
a dispneei

Precardialgi
i la efort
mic

Combaterea
durerii

I-am recomandat bolnavei sa stea


numai in pat cu administrarea 1
fiola de Algocalmin I.V.

Usoara reducere
a durerii.

Insomnie
datorata
anxietatii

Combaterea
insomniei si
linistirea bolnavei

Am supravegheat starea psihica a


bolnavei; am purtat discutii
incurajand-o si i-am administrat 1
tb. de Diazepam.

Bolnava poate sa
adoarma.

Edeme
gambiene

Combaterea
edemelor

Am urmarit daca bolnava respecta


regimul desodat prescris de medic.
Am efectuat masajul membrelor
inferioare in directia curentului
venos. Am indicat bolnavei sa tina
ridicate partile edematiate
punandu-si sub picioare o patura si
sa execute miscari active cu
membrele inferioare. La indicatia
medicului am administrat 1 fiola
Furosemid.

Din cauza starii


generale usor
alterate, edemele
persista in
continuare.

Urmarirea
functiilor vitale

Masurarea, observarea si notarea


T.A., puls, respiratie, diureza,
scaun, cantarire.

Temp.=37grade
C

f
e
b
r
u
a
r
i
e
2
0
0
4

Greutate=70Kg
Dupa masurare, termometrul se
dezinfecteaza si se pastreaza intr-o
solutie dezinfectanta.

T.A.=140/80mm
Hg

A.V.=80/min.
Neregulat
Diureza=500ml

Zi Problema
5
f

Administrarea
tratamentului
medicamentos.

La indicatia medicului i se
administreaza 1 tb. Digoxin, 1 f
Furosemid si 3 tb. de Nifedipin.

Starea bolnavei
nu prezinta nici
o schimbare.

Pregatirea
documentelor si a
salonului pentru
vizita medicala.

Am insotit medicul care a efectuat


o vizita speciala, data fiind starea
bolnavei si am notat toate datele
importante.

Vizita medicala
a decurs normal.

Obiective

Interventii

Evaluare

Dispnee
Asigurarea
cu
oxigenului necesar
oropnee
respiratiei.
persistenta

Am asezat bolnava in pozitie


semisezanda. I-am administrat
bolnavei necesarul de oxigen,
indispensabil pentru respiratie.
Am aerisit salonul pentru o
mai buna ventilatie a aerului.

Se constata o usoara
imbunatatire a starii
bolnavei.

Edeme
gambiene

Combaterea
edemelor

Am efectuat masajul
membrelor inferioare in
directia curentului venos si am
supravegheat respectarea
regimului desodat prescris
bolnavei de catre medic.

Bolnava respecta fara


a crea probleme
regimul prescris de
medic

Astenie

Reducerea asteniei

Bolnava va sta permanent in


repaus absolut la pat, iar
pentru nevoi fiziologice va fi
ajutata sau servita la pat.

Se constata o usoara
ameliorare in starea
bolnavei.

e
b
r
u
a
r
i
e
2

Urmarirea functiilor
vitale

Masurarea, observarea,
notarea si inregistrarea in F.O.
a T.A., puls, diureza, scaun,
temperatura.

Temp.=37gradeC
T.A.=150/95mmHg
A.V.=80/minut
regulat
Diureza=600ml/24ore
Scaun normal

Anxietate

Combaterea
anxietatii

Pentru combaterea starii de


anxietate i-am administrat
bolnavei Diazepam, dimineata
si seara.

Starea bolnavei se
imbunatateste.

Pregatirea bolnavului
in vederea recoltarii
probelor biologice.

Am pregatit materialele sterile


necesare recoltarii, le-am
transportat la patul bolnavei cu
masa de tratament si am
recoltat sange pentru VSH,
HL, HB, HT, colesterol,
lipemie, glicemie si urina
pentru examenul de urina.

Administrarea
tratamentului
medicamentos

La indicatia medicului i-am


administrat 1 tb de Digoxin, 1
f de Furosemid, 3 tb. de
Nifedipin.

Pregatirea
documentelor si a
salonului pentru
vizita medicala

Am insotit medicul la vizita


medicala, am notat indicatiile
date de medic.

Vizita medicala a
decurs normal.

Educatia sanitara in
privinta regimului ce
trebuie respectat

I-am explicat bolnavei ca


trebuie sa respecte un regim
alimentar desodat
monocaloric, bogat in
proteine. Alimentele vor trebui

Bolnava respecta
indicatiile date fara
nici o impotrivire.

impartite in 4-5 mese mai


mici, ultima masa fiind luata
cu mai multe ore inainte de
culcare.
Zi Problema

Obiective

Interventii

Evaluare

6-

Dispnee
usoara

Asigurarea
oxigenului necesar
respiratiei

I-am administrat bolnavei


oxigenul necesar, de asemenea
am aerisit salonul pentru o mai
buna ventilatie a aerului si am
asigurat bolnavei o pozitie
favorabila.

Se observa o usoara
imbunatatire a starii
bolnavei.

Edeme
usoare

Combaterea
edemelor

Am efectuat masajul membrelor


inferioare in directia curentului
venos si am administrat 1 f
Furosemid.

Bolnava nu ridica
nici o problema.

Educatia sanitara
privind igiena
personala a
bolnavei.

Am schimbat lenjeria de corp si


de pat. Am ajutat bolnava sa-si
efectueze toaleta pe regiuni.

Urmarirea
functiilor vitale

Masurarea, notarea si
inregistrarea T.A. puls, diureza,
scaun, temperatura.

8
f
e
b
r
u
a
r
i
e
2

Temp.=37grade C
A.V.=75/minut
regulat

0
T.A.=150/95mm Hg
0
Diureza=900ml/24ore
4
Scaun normal.

Administrarea
tratamentului
medicamentos

Am administrat tratamentul
prescris de medic:
Digoxin 3 tb. (1/zi),

Bolnava este
multumita de felul
cum i s-a efectuat
tratamentul.

Furosemid 3f(1/zi),
Miofilin 6tb(2/zi),
Trecid 9tb(3/zi),
Spironolactoza 3 (1/zi),
Dipiridamol 9dj(3/zi), inainte de
masa.
Tuse

Combaterea tusei

Zi Problema

Obiective

9-

Notarea in F.O. a
analizelor
biologice

10

In dupa amiaza zilei de 6


februarie 2004 bolnava a
manifestat accese de tuse, i-am
administrat Trecid.
Interventii

Dupa administrarea
tabletelor de Trecid
starea bolnavei se
imbunatateste.
Evaluare
VSH=10mm/h
Colesterol=160mg%

Lipemie=450mg%

Glicemie=100mg%

Timol=9 UML

HT=45%

HB=15,62 g

HL=4000 lc

r
i

Asigurarea
alimentatiei

Am transportat la pat mancarea


bolnavei si am ajutat-o sa

Bolnava a acceptat

Urmarirea
functiilor vitale

manance.

alimentatia.

Am urmarit temperatura, pulsul,


T.A., am cantarit bolnava.

Temp.=36,8gradeC
T.A.=150/80mm Hg
A.V.=68/minut
Diureza=1200ml/24ore
Greutate=70 kg

Administrarea
tratamentului
medicamentos

Am administrat tratamentul
prescris de medic:

Starea bolnavei se
amelioreaza.

Digoxin 3tb(1/zi)
Crearea
conditiilor de
mediu

Furosemid 3f(1/zi)

Miofilin 6tb(2/zi)

Dipiridamol 9dj(3/zi)

Spironolactoza 3 (1/zi)

Am aerisit salonul pentru o mai


buna ventilatie a aerului, am
schimbat lenjeria de corp si de
pat a bolnavei, am ajutat sa-si
efectueze toaleta pe regiuni.

Participarea la
vizita medicala

Am participat la vizita medicala,


am notat indicatiile date de
medic, de asemenea datorita
imbunatatirii starii de sanatate a
bolnavei, medicul a hotarat sa o
externeze.

10 februarie 2004
Externarea bolnavei s-a facut cu urmatoarele recomandari:

Vizita medicala a
decurs normal.

sa duca o viata ordonata evitand efortul;

sa respecte regimul prescris de medic;

se instruieste asupra modului cum se iau medicamentele;

se va prezenta periodic la control.

PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVULUI


CAZ NR. 3
NUME SI PRENUME: Popescu Gheorghe
DATA NASTERII: 5 august 1945
DOMICILIUL: Drobeta Turnu Severin
DATA INTERNARII: 14 mai 2004, ora 9
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Insuficienta cardiaca clasa functionala 2/3;
Cardiopatie ischemica cronica;
Aritmie extrasistolica.
MOTIVELE INTERNARII: Dispnee, palpitatii, tuse seaca.
ANTECEDENTE HEDEROCOLATERALE: Neaga.
ANTECEDENTE PERSONALE: Angor la efort.
ISTORICUL BOLII: cunoscut cu cardiopatie ischemica dureroasa, se interneaza cu
oropnee, palpitatii, tuse seaca simptome ce au debutat in urma
cu o saptamana.
Zi Problema

Obiective

Interventii

Evaluare

Comunicarea cu
bolnavul

Pentru inlaturarea singuratatii


am discutat cu bolnavul, i-am
explicat despre boala si i-am
administrat 2tb de Nitrozepam,

Bolnavul este mai


linistit.

Anxietate

dimineata si seara.

a
i
2
0
0

Tuse seaca
cu iritarea
esofagului

Calmarea tusei

Pentru a i combate tusea, i-am Tusea persista, dar


administrat Codenal, cate 2tb,
de intensitate mai
de 3 ori pe zi.
mica.

Dispnee cu
oropnee

Combaterea
dispneei prin
asigurarea
oxigenului
necesar

La indicatia medicului am
pozitionat bolnavul in pozitie
semisezanda; de asemenea am
aerisit salonul.

Reducerea in
intensitate a
dispneei.

Inapetenta

Educatie
sanitara in
privinta
regimului
alimentar ce
trebuie respectat

I-am explicat bolnavului ca


trebuie sa respecte un regim
alimentar strict desodat
monocaloric, bogat in proteine.
Alimentele vor trebui impartite
in 4-5 mese mici, ultima masa
trebuie luata cu cateva ore
inainte de culcare.

Bolnavul intelegand
necesitatea
respectarii regimului,
nu ridica nici o
problema cu privire
la dieta.

Urmarirea
functiilor vitale

Am masurat T.A. cu ajutorul


tensiometrului, am masurat
pulsul prin comprimarea
arterei radiale pe un plan dur
osos si am recoltat urina/24
ore, precum si scaunul; de
asemenea am masurat
temperatura in axila.

T.A.=160/80mmHg

A.V.=80/min regulat
Diureza=900ml/24or
e
Temp.=37gradeC
Scaun normal

Pregatirea
bolnavului in
vederea
recoltarii
probelor
biologice si
efectuarea EKG

Am pregatit psihic si fizic


bolnavul. Prin punctie venoasa
am recoltat sange pentru
determinarea VSH, lipemie,
HT, HV, timol. Am explicat
tehnica efectuarii EKG si am
ajutat medicul la efectuarea

Se observa o usoara
ameliorare a starii
bolnavului.

Administrarea
tratamentului
medicamentos

procedurii. Am cerut
bolnavului ca a doua zi sa
urineze in recoltator pentru un
examen de urina.
La indicatia medicului am
administrat:
Furosemid 1f I.V.
Dipiridamol C 200 3dj/zi
inainte de masa
Nitropector 2tb/zi
Chinidina sulfurica 2tb/zi

Zi Problema

Obiective

Interventii

Evaluare

Facies anxios

Linistirea
bolnavului

Am stat de vorba cu bolnavul


linistindu-l, explicandu-i ca
numai respectand indicatiile
medicului i se va imbunatati
starea. Am administrat
Nitrozepam 2tb, dimineata si
seara.

Bolnavul s-a linistit.

Tuse seaca
iritativa

Combaterea tusei

Am continuat sa administrez
Codenal 2tb de 3 ori pe zi
pentru a-i combate bolnavului
tusea.

Se constata o usoara
diminuare a tusei.

Dispnee cu
ortopnee

Asigurarea
La indicatia medicului am
oxigenului
pozitionat bolnavul in pozitie
necesar respiratiei semisezanda; de asemenea am
aerisit salonul pentru o mai
buna ventilatie a aerului.

Respiratia bolnavului
devine normala.

Urmarirea

T.A.=150/90mmHg

Am indicat bolnavului sa stea


cat mai relaxat pentru

functiilor vitale

masurarea pulsului, T.A.,


temperaturii.

A.V.=80/min
Temp.=36,8 gradeC

Educatie sanitara
privind igiena
personala a
bolnavului

Am ajutat bolnavul sa-si


efectueze toaleta pe regiuni; am
schimbat lenjeria de corp si de
pat.

Notarea in F.O. a
analizelor
biologice

VSH=36mm/h
Colesterol=260mg%
Lipemie=600mg%
Timol=4 UML
HT= 38%
HB= 12,68 g

Administrarea
tratamentului
medicamentos

La indicatia medicului i-am


administrat bolnavului:

Starea bolnavului s-a


ameliorat.

Nitropector 4tb (2/zi)


Chinidina sulfurica 4tb (2/zi)
Dipiridamol C drajeuri (3/zi)
Furosemid 2f (1/zi) I.V.
Zi Problema

Obiective

Interventii

Evaluare

Asigurarea
oxigenului
necesar
respiratiei

La indicatia medicului am
pozitionat bolnavul in pozitie
semisezanda si am aerisit
salonul.

Respiratia bolnavului
devine normala.

Usoara
dispnee

Constipatie

Combaterea
constipatiei

La ora 9 bolnavul mi-a relatat


ca este constipat. I-am indicat
sa consume multe lichide
(ceaiuri, sucuri), iar mai tarziu
i-am facut o clisma cu apa
calduta si sapun.

Starea de constipatie sa diminuat dupa


efectuarea clismei
evacuatoare.

Insomnie

Combaterea
insomniei

Am indicat bolnavului sa faca


plimbari seara inainte de
culcare prin curtea spitalului.
Am administrat la indicatia
medicului Diazepam 2tb
(1/zi)seara inainte de culcare.

Bolnavul a depasit
starea de insomnie.

Usoara tuse

Combaterea
tusei

La indicatia medicului i-am


administrat bolnavului Codenal
2tb de 3 ori pe zi pentru a-i
combate tusea.

Tusea isi diminueaza


din intensitate.

Urmarirea
functiilor vitale

I-am masurat bolnavului T.A.


cu ajutorul stetoscopului, am
masurat pulsul prin
comprimarea arterei radiale pe
un plan dur osos timp de un
minut, am masurat respiratia
prin masurarea inspiratiilor
timp de 1 minut, am cantarit
bolnavul si am notat valorile
obtinute in foaia de observatie a
bolnavului.

Temp.=37,2gradeC

a
i
2
0
0
4

Anxietate

Crearea
conditiilor de
mediu

Am aerisit salonul pentru o mai


buna ventilare a aerului, am
schimbat lenjeria de corp si de
pat a bolnavului, am
supravegheat alimentatia
bolnavului.

Combaterea

Pentru combaterea starii de


anxietate am discutat cu

T.A.=120/80mmHg
A.V.=75/min
Diureza=1000ml/24ore
Greutatea=64kg

Bolnavul a depasit

Astenie fizica

anxietatii

bolnavul si i-am administrat 2tb starea de anxietate.


de Nitrozepam dimineata si
seara.

Combaterea
asteniei

Din cauza asteniei bolnavul


este mentinut in repaus absolut
la pat,iar pentru nevoi
fiziologice este ajutat sau servit
la pat.

Se constata o usoara
ameliorare a starii de
astenie.

Administrarea
tratamentului
medicamentos

La indicatia medicului i-am


administrat bolnavului
tratamentul ce consta in :

Bolnavul se simte mai


bine.

Dipiridamol 6dj (3/zi) inainte


de masa
Nitropector 4tb(2/zi)
Furosemid 2tb (1/zi)
Pregatirea
documentelor
si a salonului
pentru vizita
medicala.

Am participat la vizita
medicala, am notat indicatiile
date de medic, am sustinut
bolnavul in pozitie de
examinare.

Zi Problema

Obiective

Interventii

Evaluare

19 Anxietate

Combaterea
anxietatii

Pentru combaterea starii de


anxietate am discutat cu bolnavul si
i-am administrat 2tb de Nitrozepam
dimineata si seara.

Bolnavul a depasit
starea de anxietate.

Combaterea
insomniei

Am indicat bolnavului sa faca


plimbari seara inainte de culcare
prin curtea spitalului. Am
administrat la indicatia medicului
Diazepam 2tb (1/zi)seara inainte de

Bolnavul a depasit
starea de insomnie.

Vizita medicala a
decurs normal.

20
m
a

Insomnie

culcare.

Usoara tuse

Combaterea
tusei

La indicatia medicului i-am


administrat bolnavului Codenal 2tb
de 3 ori pe zi pentru a-i combate
tusea.

Crearea
conditiilor de
mediu

Am aerisit salonul pentru o mai


buna ventilare a aerului, am
schimbat lenjeria de corp si de pat a
bolnavului, am supravegheat
alimentatia bolnavului.

Administrarea
tratamentului
medicamentos

La indicatia medicului i-am


administrat bolnavului tratamentul
ce consta in :

Tusea isi
diminueaza din
intensitate.

Bolnavul se simte
mai bine.

Dipiridamol 6dj (3/zi) inainte de


masa

Nitropector 4tb(2/zi)

Furantril 2tb (1/zi)

4
Pregatirea
documentelor
si a salonului
pentru vizita
medicala.

Am participat la vizita medicala, am


notat indicatiile date de medic, am
sustinut bolnavul in pozitie de
examinare. Deoarece starea de
sanatate a bolnavului s-a
imbunatatit, medicul a hotarat sa-l
externeze.

21 mai 2004
Externarea bolnavului s-a facut cu urmatoarele recomandari:
-

sa duca o viata ordonata evitand efortul;

Vizita medicala a
decurs normal.

sa respecte regimul prescris de medic;

se instruieste asupra modului cum se iau medicamentele;

se va prezenta periodic la control.


CAPITOLUL 5
PROFILAXIA SI EDUCATIA SANITARA

Educatia sanitara a bolnavilor spitalizati presupune o munca continua serioasa si uneori


dificila din partea personalului sanitar mediu in scopul obtinerii colaborarii bolnavilor pentru
vindecarea lor cat mai rapida.
Ea trebuie efectuata in acelasi timp pentru prevenirea contaminarii de la un bolnav la altul
sau a personalului muncitor care ingrijeste bolnavii.
Succesul educatiei sanitare depinde in foarte mare masura de educatia anterioara a
bolnavului, de gradul sau de cultura precum si de calitatea asistentei medicale, de competenta sa
profesionala si de comportamentul la locul de munca, de interesul pe care il arata bolnavului
privind ingrijirile si tot ceea ce intreprinde pentru vindecarea bolnavului.
Educatia sanitara in spital are particularitatile sale, vizand intre altele:
a) Cooperarea stransa a bolnavului la tratamentul terapeutic
Asistenta medicala explica bolnavului importanta fiecarui medicament, orarul de
administrare si efectele lui, instruieste bolnavul despre doza ce i se administreaza, explicand
riscul nerespectarii acestuia.
Explica pericolul transmiterii medicamentelor de la unul la altul sau a altora introduse
in mod fraudulos de apartinatori; va colabora cu bolnavul pentru a cunoaste efectul medicatiei
prescrise.
Asistenta medicala va informa bolnavul despre regimul alimentar care trebuie sa-l
urmeze, de ce trebuie regimul prescris, care sunt alimentele admise si interzise, riscul consumarii
alimentelor interzise. Explica bolnavului importanta informarii de catre acesta asupra
modificarilor care apar in intensitatea simptomelor bolii pentru care a fost internat, simptomele
noi de insanatosire.
b) Asigurarea unei atmosfere morale care sa evite dezorientarea afectiva si
sentimentul de insingurare a celui internat.
c) Respectarea linistii bolnavului si crutarea sa de stres din partea familiei si a
vizitatorilor.

d) Asigurarea ordinei, curateniei in unitatea spitaliceasca.


e) Profitand de internare administrarea unor lectii de educatie sanitara.
Educatia sanitara trebuie sa includa si notiunea de igiena a muncii intelectuale ca si
deprinderea unei bune imbinari a muncii cu repausul.
Asistenta medicala va explica bolnavului unele masuri de prevenire, de profilaxie care
constau in:
1. evitarea efortului fizic si psihic;
2. evitarea consumului de alcool, tutun, cafea si alimentatiei bogata in clorura de sodiu;
3. tratarea corecta a bolilor respiratorii.

CAPITOLUL 6
FISA TEHNOLOGICA. MASURAREA SI
INREGISTRAREA RESPIRATIEI

Respiratia este o functie importanta prin care se realizeaza aportul de oxigen necesar
proceselor vitale ale organismului, paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon,
rezultat din arderi. Respiratia are mai multi timpi:
Primul timp ventilatia adica circulatia aerului prin plamani ce se realizeaza prin cele
doua miscari ventilatorii de sens opus: inspiratia si expiratia.
Scopul constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, evolutia bolii,
recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii.
Materiale necesare:
-

ceas cu secundar;

pix albastru;

foaia de temperatura;

ETAPA

carnetelul propriu al asistentei.


DE

TIMPI

DE

EXECUTIE

EXECUTIE
1.Pregatirea
materialelor

Materialele necesare se transporta langa patul bolnavului.

2. Pregatirea
psihica si fizica a
bolnavului

Bolnavul va fi asezat in decubit dorsal; nu se anunta bolnavul timp


deoarece pe baza emotiilor se modifica ritmul respirator si nu se mai
obtin valorile reale.

3. Efectuarea
tehnicii

Asistenta medicala numara frecventa miscarilor respiratiei prin


inspectie cand bolnavul este treaz, constient, cand doarme sau prin
asezarea mainii cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului. Se
numara inspiratiile ( miscarile de ridicare a cutiei toracice) pe timp
de 1 minut.

4. Notarea cifrica

Asistenta medicala noteaza in cifre in carnetul propriu, valoarea


frecventei respiratiei, numele si prenumele bolnavului, salonul,
patul.

5. Notarea grafica

Se noteaza grafic in foaia de temperatura cu un punct de culoare


albastra si se uneste cu o linie cu valoarea anterioara. Pentru fiecare
linie orizontala se socotesc 2 respiratii/minut.
Valorile normale: 18 respiratii/minut la femei
16 respiratii/minut la barbati

CAPITOLUL 7
CONCLUZII

Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza
intreaga cantitatea de sange primita si de a mentine astfel un debit sanguin corespunzator
nevoilor organismului, in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare.
Insuficienta cardiaca este de asemenea un sindrom clinic caracterizat prin simptome si
semne distincte, consecinta a perturbarilor in asigurarea debitului cardiac si in asigurarea
intoarcerii venoase.
La declansarea insuficientei cardiace contribuie o serie de factori clinici cum ar fi:
infectiile, in special cele acute ale cailor aeriene superioare; emboliile pulmonare, anemiile
severe, insuficienta debitului coronarian, tulburarile de ritm ale inimii, solicitarile fizice si
psihice, tireotoxicoza si sarcina precum si hipertensiunea arteriala, bolile valvulei aortice, bolile
coronarelor, insuficienta mitrala, miocarditele si unele cardiopatii congenitale.
Scaderea debitului cardiac, consecutiv scaderii fortei de contractie a miocardului, duce la
lipsa oxigenului in tesuturi si organe, in special la nivelul rinichiului, glandelor suprarenale si
hipofizei posterioare, determinand scaderea filtratiei glomerulare, cresterea reabsorbtiei tubulare,
hipersecretia de aldosteron si AND fenomene ce explica retentia de apa si sare si aparitiei
edemelor.
Prin urmare, bolnavii cu insuficienta cardiaca necesita o ingrijire speciala care are ca
scop:
-

reducerea nevoilor energetice ale organismului pentru a putea face fata


imbolnavirilor, deci, pentru a scadea efortul cardiac

marirea fortei de contractie a inimii, marindu-se astfel capacitatea functionala.


In concluzie, pentru reducerea muncii inimii se impune repaus psihic moral si-n

special repaus fizic, controlul retentiei hidro saline prin restrictia aportului de sare,
administrarea de diuretice ca: Nefrix, Furosemid; cresterea eficientei inimii cu preparate digitale
ca: Digoxin, Lanatosid C, Dezlanosid, Cedilanide. Evolutia insuficientei cardiace depinde de
gravitatea cardiopatiei cauzale si de prezenta sau absenta complicatiilor.
La unii bolnavi, insuficienta cardiaca stanga poate evolua un numar relativ mare de
ani ( zece ani sau peste ), fara a aparea insuficienta cardiaca dreapta. In cazul unei cardiopatii cu
insuficienta de cord, supravietuirea, care in urma cu doua decenii era de numai 1-2 ani, a devenit
astazi de 5-10 ani si chiar mai mult.
BIBLIOGRAFIE
1. DIAGNOSTUCUL BOLILOR CARDIOVASCULARE
de Roman Vlaicu, Corneliu Dudea

2. GHID NURSING
de Lucretia Titirca
3.MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE
ASISTENTA MEDICALA
de Lucretia Titirca
4.PROFESIA DE ASISTENT
de L. Clocotici
5. MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII
de Constantin Borundel
6. BREVIAR EXPLORARI FUNCTIONALE
de Lucretia Titirca
7. TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI
de Carol Mozes
8. TEHNICI DE EVALUARE
de Lucretia Titirca