Sunteți pe pagina 1din 26

rOLUL

II{SUFICIEI{TA CARDIACA CRONICA

:::::llOlogie.
Tratament fannacologic..... ...,.,.......602
Tratament intervenlional.... .............604
Tratamentul chirurgical.......,.
-l,rgia insuficienfei cardiace cronice. .......,...605
Transplantul cardiac....,..........
.........606
Tratamentul insuficienlei cardiace cu fraclie
_
Evolufie qi prognostic....
de ejeclie pdstratd......606
.........................606
Bibliografie..... ..........,,.607

}TRODUCERE funclionale in repaus (cardiomegalie, galop protodiastolic,


sufluri cardiace, modificbri ecocardiografice, cregterea
l{F-r\rTrE peptidului natriuretic).
Insuficien{a cardiacd nu trebuie sd fie niciodatd singurul
diagnostic al unui pacient: fiind un diagnostic de sindrot, el
n. _.;ienla cardiacd (iC) este un sindrom clinic determinat
trebuie sd fie insofit, dupd efectuarea bilanlului etiologic, de
:::::acitatea inimii de a asigura debitul circulator necesar
,rt:::i diagnosticul bolii de bazd, carc a condus la apariliain evolulie
nevoilor metabolice ale organismului sau asigurarea
jebit a IC.
r. - cu prelul unei
vL! lJrwlur ur cregteri simptomatice a presiunilor
-::,ere ale cordului.
, ::inilie alternativd se fixeazA mai mult asupra conse_
: -: clinice ale insuficienlei cardiace, considerand cE TERMINOLOGIE
: ::3nta cardiaca congestivA reprezinld, un sindrom clinic
r: -\ caracterizat de alterarea funcliei ventriculare st6ngi, Existd mai mulli termeni utilizafi cu privire la insuficienla
r-: de activare progresivA a sistemului neurohormonal, cardiac6:
, -: insolite de intoleranlb ia efort, retentie de fluide gi -IC acuti versus cronici: termenul de IC acutd descrie
:;::a duratei uw
de via16.
lolo. Y
fie o IC de novo cu debut acut (in cazul unei boli cardiace
acute severe), fie o decompensare a unei IC cronice. IC acutd
-., nai utilizatA definilie in practicb rdmAne cea stabilit6
:,: :-etatea Europeand de Cardiologier. Conform definitriei poate fi caracterizatd, prin semne de edem pulmonar acut,
$oc
ilitm-i3 de ghidul European de IC din 2005, IC reprezintd un cardiogen, insuficienlb cardiacdcu debit crescut etc.
iffimi'-:1 in care pacienlii au urmdtoarele caracteristici: Decompensirile unei IC cronice pot apdrea sub influenla
r* Simptome ale insuficienlei cardiace (in repaus sau in unor factori precipitanfi (vezi tabelul 1). IC cronici este forma
mn: -- efortului); cea mai des intdlnitd in practic[ gi corespunde definiliei de
$, lovezi obiective (preferabil prin ecocardiografie) ale mai sus.
m*:--:,,'tiei cardiace (sistolice gi/sau diastolice) in repaus; -IC stAngd versus dreapti: corespunde afectdrii predo_
, :n cazurile in care existd dubii privind diagnosticul) minante aventriculului st6ng sau drept, respectivpredominanlei
_, R.Sspuns la tratamentul specific insuficien{ei cardiace. congestiei venelor pulmonare sau sistemice. Existb gi termenul
- 1008, noul ghid elaborat de Societatea Europeand de de IC globali, ce corespunde unei congestii concomitente
J.-r:-ilogie a adus modificdri de nuanld ale definifiei IC, care sistemice gi pulmonare.
*r"* -: sindrom clinic definit prin: -IC sistolic[ versus diastolici: majoritatea cazurilor de
+. Simptome tipice de insuficientd cardiacd (dispnee la IC se asociazb cu disfunc{ie sistolicd de ventricul stdng (VS).
s::-s sau efort, fatigabilitate, astenie, edeme maleolare) qi Asocierea intre tabloul clinic de IC 9i o funclie sistolic; a VS
3. Semne tipice de insuficien{d cardiacd (tahicardie, pdstratd definegte IC diastolicb (in care domind o anomalie
rH :tee, raluri pulmonare, lichid pleural, cre$terea presiunii de relaxare ventriculari in diastol[, ce conduce la creqterea
,'l -:se jugulare, edeme periferice, hepatomegalie) qi rezistenfei la umplere a VS, deci la creqterea presiunii de
L Dovezi obiective de anomalii cardiace structurale sau umplere din atriul st6ng). IC diastolicd (sau IC cu fraclie de

593
Cctpitoltl 2 L l, Inwfieienla cardiacd c'

Tabelul 1. Factorii precipitan!i ai insuficien!ei cardiace


EPIDEMIOLOGIE

Prevalenla insuficienlei cardiace este estimatd astdzi in !i- :


Tulburdri de ritm sau conducere
. Fibrilalie / flutter atrial Europei ca variind intre 0,4 Si 20 2. Prevalenla cre$te odai: : -
. Tahicardii paroxistice supraventriculare cresterea speranlei de viald a populaliei. Astfel, la pacienl: : -
. Bloc atrioventricular de grad inalt vdrsta peste 65 de ani, prevalenla vaiazd intre 4 9i 7%. E:'--,
Boli infeclioase totugi pacienli cu disfunclie miocardicd ce sunt asimptoma:-: '
. Sistemice (pulmonare, renale, biliare)
. Cardiace (endocardit[ infeclioasd, miocardit[) iar prevalenla lor este aproape egalA cll cea a bolnavilo: : -
Criza hipertensivd insuficienld cardiacA simptomatic6. Prevalen{a crescut: :

Ischemie miocardicd bolilor cardiace qi imbdtrdnirea populaliei sunt princi:.


Tromboembolism pulmonar determinanfi ai cregterii incidenlei insuficienlei cardiace.
Anemie
Hipoxemie de diverse etiologii (tulburlri respiratorii in somn, altitudine
>3000 m)
Afecliuni endocrine (hipo-,&ipertiroidie) ETIOLOGIE
St[ri hiperkinetice ( fistule a-v, beri-beri)
Non-complian!6 la recomandlri IC poate reprezenla forma fina16 de evolulie o flufi€ri-r:
. Consum excesiv de sare sau alcool
. Nerespectarea tratamentului farmacologie prescris afec{iuni cardiovasculare (tabelul 4), iar mecanismele pos:: '
. Efott exces'iv de aparilie se pot combina in anumite etiologii. De asente:.,
Consum de medicamente cu efecte defavorabile o serie de factori pot precipita aparilia sau decompens::;-
. Antiinfl amatoare nesteroidiene sau steroidiene insuficienlei cardiace (tabelul 1 ).
. Inotrop negative
. Toxicitate digitalicd (cu tahi- sau bradiaritmii consecutive)

FIZTOPATOLOGIA INSUFICIENTEI
CARDTACE CRONICE
ejeclie a VS p[stratd) este mai frecventd la vdrstnici, femei,
hipertensivi,
Au fost propuse diverse clasific[ri ale IC. Astfel se poate Fiziopatologia ICC este un proces complex, cu factor: ::
vorbi despre IC nou instalattr (acutd sau cu debut recent), IC tenninanli diferili, dar care declangeazd o cascadA, in r.."'
parte comund de manif'estdri structurale Ei funclionale la
tranzitorie (recurentd sau episodicd) gi respectiv IC cronici
(fie stabil6, fie decompensatd sau agravatd)1 . vel cardiovascular gi bioumoral. Acest mecanism con--: :
Societdlile gtiinlifice de cardiologi e utilizeazd doud tipuri de
presupune activarea sistemelor neuroumorale, facto:
clasificdri ale severitdtii lCC, sintetizate in tabelele 2 qi 3.
genetici, toate acestea promovdnd procese adaptatir:
nivel molecular, anatomic qi electrofiziologic, f'enor:--:.
schematizate in tabelul 5.
Tabelul 2. Clasificarea funclionald NYHA a insu{icien!ei cardjace
in momentul cAnd aceasd refea de mecanisrne cor.::l
'' ,,. , I Activitatea fizioi uzualf, este:efectuath fbrb limitiri (ftra
Clasg,I ' dispnee, oboseald sau palpitalii); pacietlii prezintd dovada satorii este depagitd apare insuficienla cardiacS. Printre a;=,.
existenlei unei disfunclii sistolice procese adaptative se numara mecanismul Frank-Star.. .
Limitare. moderat6 a activililii fizice: F6r5 simptome de activarea sistemelor neuroumorale (SNS, SRAA). : .-;r
Clasa II repaus. dar simptome la eforturi uzuale interac{ioneazd pentru a men{ine debitul cardiac ai per:*--.,
Limitare importanH a activitdlii fuice: fldr[ simptome de perifericd (tabelul 6) (vezi 9i Capitolul 2).
Ll$sa lll
Remodelarea ventricular[ stdngi (VS). Activarea ne -.- '

Clasa IV Sirnptomele apar la orice nivel de aciivitate gi in repaus umoralA constituie doar o parte a rdspunsului deten:. -;
de factori declanqatori. Rdspunsul miocardului la cre-':=:-
Tabelul 3. Clasificarea ACC/AHA a [C pe baza anomaliilor de structurA cronicd a stresului parietal este remodelarea, un p:: : '
cardiach prin care factori mecanici, neuroumorali qi posibil ge:,. .'

, r, ,La risc.pentru aparitia lC (prezinti faotori de risp'de afecteazd dimensiunea, forma gi funcfia VS3. Aceste feno:.--.: ,,

stlclulA. exemplu, HTA, DZ; administrare. de droguri cardiotoxics


erc.). Fdra modificdri strucurale cardiace ale miocardului.
dinamice, incepdnd cu hipertrofia miocitard, urmatd de fi::. *
:' ' peiioardului sau valvelor. F$tl- somne sau'simptome de IC' gi depunerea de matrice extracelularb qi termindnd cu apc:. , tr

Prezintl modificlri structurale cardiac compatibile cn $i necroza miocitelor, conduc la dilatarea VS qi modifici:. : ,

Stadiul B aparilia IC (de exemplu, HVS, dilatare cardiacd,valvulopatii geometriei cavitarea. Inilial acest proces adaptativ inte: : ,

asimptomatice etc.). FArA semne sau simptome, in menfinerea volumului b6taie, dar intreline un cerc \.:
IC simptomatice (in prezenl sau anterior) datoratd unor amplificAnd ischemia miocardicd Ei ducAnd la insufic..: :
Stadiul C modifi c[ri structurale cardiace. mitrald secllndaras.
Modificdri structurale cardiace avansate asociate cn Regurgitarea mitrald. Pe masurd ce VS capdtd o :- -'
Stadiul D simptome severe de IC in repaus in pofida tratamentului globuloasl, rela{ia geometricd dintre mu$chii papilari 9i cu':. ,

maximal mitralei se schimbd, determindnd o inchidere restriclion:-:

594
trntut de (:ARDIOL0GIE

rbelul 4. Etiologii posibile ale insuficienlei cardiace $i mecanismele lor Tabelul 6. Mecanisme de adaptare cardiaci in ICC
r -rnante
Saprasolicitare Hipertensiunearleriala Fiittelpiul ,Frunle-Stqltling,'*d;:refe.r4;la interreiafia.::voitrnrjufo46l :de
& prmiune Stenoze valwlare
coqt!,ritJiFi,a.!i&1.1,',cu:.c4t.yoJirhiil telediasJslic' eregs $l dlgi pj,stensia
. Resursitdri valvulare fibrelor miocardice), cu adt volumul bdtaie ra cregte. pdla cdnd va atinge
!trDrasolicitare ^ " ".. un,p!atou,,,Dui1d,6{ost.rmeime-4!, oride cre$ere:a.vbl.lqrului'(presarcinii) nu
5untutt rntracardrace
:e \ olum
h lstule arteno\ enoase

Ischemie miocardicI
Cardiomiopatii primare
Miocardite- lbacieriene, virale, parazitarc)
Sc$deies, dpbitului, o.Arq{ac dfu |{l egte' asaciati cu. dcdderea,tensiunii
Boli neuromusculare (distrofi a musculard Duchenne; aneriale. care determind activarea baro-receptorilor de la nivelul arcului
Sciderea i..;..:.:.,, . .ataiia,ftcdretchi tdj.ttr.CItaftio-tbiriot)- ,. .
t aortic fi arterelor .*oiid., crescdnd astfel ronusul SNS, cu efect inoftop
rficienfel. r'1.'; :'.Bgli,sgd0p.riri9 tdiab*lza disfunb.lie tlrrridi44d,., ,
qi: cronotropt poliliv, ,,Agi,it qluCry, Sg ; tr'4ducg. prin ,ife$igrea necesirililor
aoatraii{i!:.1i :tt :'.rg.ti).,.,"t'- ii 1.':rr.::l';:: :,:.tr ,',1 ,,:'.,;'".;:
mdtabolice sliniveleieirclrlanie, crescute :d9, iateoolamine.,
,, r.;'l:-t.,r', o1i..lnfi!1a.a1t?.e{rlnrifptdoz{fie.qg qtoz.al
,l:,:ir,t: '.,:'t',:g*qOidO{.giq)11,,1:,,.,t:,.,-;...':;;.r :,...:r:r:.,:,.,,t:ti:,:, i:,::
!ii:.t,r,,|
., ,.',rTo, ic.scard.iaoe {ai*sgj;,antracieli4i:;;cobalt:etc)i .:i rr I
.,'.,,r.'.1..r,,D."n r1g..nttfi$CI{ril9'.lqaarili .q9!eqi4;tiumin4 ,olberare4 i$ hinpj " de , cdtre :c.elulefe' apar..plqlui juxtaglomerular renal.
Boli pericardice (pericardita constrictivS, tamponada Re.11l{rq,oqnvErieqtre atgiotansinogenlll siqtetizat hepatic la alrgiotensind II
cardiacd) (subsranp cu proprietdli vasoconstrictoare), care va determina eliberarea
iciderea
Obstruclii intracardiace (tumori cardiace) dldost-c.ronuluicu relinerea de $odio 4i api,' ' : : ' .i. .

'mplerii Scurtarea diastolei (tahiaritmii excesive)


:rrdiace
Boli infiltrative cu restric{ie cardiacd (amiloidoz6,
hemocromatozd, sarcoidozl etc.)
conducere ventricularA, inclusiv bloc de ramurA stdngd (BRS).
.:sionarea thering) al cuspelor prin distorsionarea aparatului
(le BRS modificd activitatea mecanicd, producdnd activarea gi
,'-:r'alvular mitral. Dilatarea inelului mitral apare ca urmare contraclia ventricularA anormald, asincrocnismul ventricular,
r :rlatdrii VS gi A56,7 sau ca rezultat al anomaliilor regionale intdrzierea deschiderii gi inchiderii valvelor mitrali gi aorlicd,
:i-zate de un infarct miocardic.8 Prezenta regurgitarii mitrale precum gi disfunclie diastolic[. Consecinfa hemodinamicd o
r :raduce printr-o suprasarcinA de volum care la rdndul sau reprezintd scAderea fracliei de ejeclie VS, scdderea debitului
r.:entueaz[ remodelarea gi progresia boliie. cardiac, cregterea volumului qi presiunii telediastolice
-{ritmiile qi blocul de ramuri st0ngi. Sistemul miocardic ventriculare qi re gurgitare mift ald secund ard.
j. conducere este vulnerabil fa16 de acelea$i procese Aritmiile ventriculare pot apare ca rczlrltat al conducerii
'-ropatologice la care sunt supuse miocitele gi interstiliul printr-un {esut miocardic inomogen ca propriefati electrice;
,.;hemie, inflamafie, fibrozd), putdnd duce la tulburbri de aritmiile supraventriculare sunt determinate de creqterea
presiunii atriale ca urmare a creqterii presiunii telediastolice
l-r:elul 5. Mecanisme fiziopatologice importante in ICC (modificat dupa [9])
ventriculare.
'

DIAGNOSTIC

TABLOU CLINIC

Semnele qi simptomele prezente la pacienlii cu lC


(tabelul 7) pot reflecta ptezenla congestiei pulmonare,
sistemice sau a ambelor elemente, in proporlie vatiabil5.
Nu existi o corelalie doveditd intre simptome qi severitatea
rlomalii neuroumorale insuficienlei cardiace; existd dovezi asupra existenlei unei sem-
- Sistemul renini angiotensind aldosteron (SRAA) nificalii de severitate la pacienlii cu persistenlda simptomelor
- Sistemui nervos simpatic (SNS) sub tratament maximal farmacologic.
- Substanle vasodilatatoare (bradikinin6, oxid nitric, prostaglandine) Dispneea reprezintd expresia congestiei venoase pulmonare.
- Peptide natriuretice (ANP, BNP)
Citokine (endotelina, TNF, interleukine)
in funclie de situa{ia in care apare gi de toleranla la efbrt a
-
- Metaloproteinazele pacientului, dispneea se descrie prin cele 4 clase NYHA (//ew
York Heart Association) (tabelul 2). Ortopneea este definitd
-t$i factori
ca dispneea ce apare in clinostatism, Apare de obicei in forme
- Predispozilia geneticl
(fumal, alc.oo'LilfoguriJ,. 1;, avansate sau decompensdri aie lC. in cursul nop{ii pot apdrea
- Factoridemedfti l ,, rr , .: .

-,Ca,exiglenpdepalo{ogri.6iabef zhhaiat HTAiboihrqralA;i, qi dispneea paroxisticd nocturnd (DPN) qi respiralia Cheyne-


anemie, obezitate) Stokes (alternanla de perioade de apnee gi tahipnee).

s95
Capilolul 2Ll. Insulicienra cardiaco ci

Tabelul 7. Semne gi simptome caracteristice insuficienlei cardiace stAngi gi drepte poate fi expresia prezentei lichidu.-
pleural.
Cardiomegalia poate fi aprecia-
Palqareleia.noz{; transpirdtli
Digpnee (de efort, de repa.us, ortopneo,
;:

Raluri puimonare,slbcrepiianfe simetrice ,. . . .,


plin cresterea ariei matitdlii ci;'-
dispnee paroxi sticS noctumd) Tahicardie.,. | .' diace. sau prin deplasarea $oct,..
IC rtingi Tuqe;'hernoptixii 1'..: . .,,: ..,.: Deplasare laterali goc apexian apexian lateral de linia medr:-
Reqpi.ralie Chcy4e.Stokes " Cregtere arie matitate cardiach claviculard stdngd gi evenfual '-
Astenje,:fatigabilitirte,,, Galop protodiastolic de VS (Zg 3)
Suflu sistolic apical (regurgitare mitrald secundar6)
spaliul VI intercostal. Ausculra:-.
cordului evidenliazd deseori tahic ;- -
Edeme perilerice / generalizate declive
die (dar pacienlii pot fi bradicarc-:
Cianozd
Subicter/icter dacd primesc tratament digitalic s"-

Hepatalgii
Hepatomegalie dureroasS betablocant) qi prezenla galopt',':
Turgescen!5 jugulard protodiastolic stAng gi/sau dre:--
Balondri, grea!6, anorexie
IC dreapttr Reflux hepato-jugular
Edeme periferice
Rev6rsate lichidiene (pleural, pericardic, ascitic)
Creqterea dimensiunilor VS po":-
Semn Harzer conduce la regurgitare mitl" :
Galop prorodiastolic de VD (Zg 3) secundara, asociind vn suflu sistc'. .
Suflu sistolic endapexian (regugitare tricuspidiand apexian cu eventualA iradiere axilr:
secundard)
De asemenea, cre$terea presiL-
arteriale pulmonare, eventual insot :
in cazul IC asociate bolii coronariene cu infarct miocardic Ei de o dilatare a arterei pulmonare si cavit[filor drepte, po":.
se mai utilizeazd clasificbrile Killip qi Forrester pentru dispneea conduce la apari\ia unei regurgitdri tricuspidiene secundare r.-
asociata (vezi capitolul 13.3) . suflu sistolic audibil in spa{iul IV-V intercostal parastemal st6r;
Un echivalent de dispnee poate fi $i tusea, mai ales dacd sau - mai rar - a unui suflu diastolic de regurgitare in focr-.
este condilionatd de efort sau de decubitul dorsal. Uneori tusea pulmonar. Exista o variabilitatea respiratorie tipica a ausculta:,:
se poate insoli de hemoptizii, prin ruptura unor vase mici brongice cordului drept (semn Rivero-Carvallo).
congestionate. Dacd IC are ca etiologie o vahulopatie (de exemplu, sten.:.
Oboseala (fatigabilitatea) qi sldbiciunea musculard se core- mitralS sau aoftic[ etc.), auscultalia va evidenlia suflurile cardia::
leazd cu gradul de disfunclie de pompd a VS, care nu asigurd specifice acesteia, insolite sau nu de freamdt la pa$area a::
un debit sangvin suficient citre muqchi, creier etc. Palpitaliile Si cardiace.
sincopele au cel mai frecvent un mecanism aritmic care ffebuie La palparea abdomenului se poate evidenlia hepatomegalie
'"
investigat. stazd, cu marginea inferioard a ficatului la cdfiva centimetri s*:
Durerea in hipocondrul drept (hepatalgiile), balonarea rebord, ficat sensibil la palpare. in plus, palparea acestuia pcr:;
abdominald qr anorexia apar de obicei ca expresie a insuficienlei evidenlia prezen{a refluxului hepato-jugular.
cardiace drepte, cu hepatomegalie de staz6 gi stazd venoasA in
teritoriul splanhnic qi intestinal. Edemele periferice, qi ele expresie
a IC drepte, capdtd valoare de simptom cttnd afecteazd, calitatea INVESTTGATII PARACLINICE
vielii pacientului.
Examenul fizic al pacientului cu IC poate decela semne variate, O serie de investigafii imagistice gi de laborator spnt.-:
ce asociaz[ in grade variabile efectele IC stAngi sau drepte. demersul diagnostic in IC, cu sensibilitate optim[ pentru - -
Examenul general poate decela o culoare modificatd a cu disfuncfie sistolicd VS, dar aducdnd informalii impona:-.
tegumentelor: paioare (dacd anemia este factor precipitant al IC qi pentru IC cu FEVS pistratb. Algoritmul de diagnos. -
sau o insofeqte), cianozd, icter sau subicter (dacb apare disfunclie cuprinde anumite teste obligatorii (electrocardiogra:-,
hepaticd consecutiv[ stazei prelungite). in cazul in care debitul radiografia, ecocardiografia gi analize de laborator standarc ,
cardiac este mult scAzut, extremitdile vor fi reci qi transpirate, neurohormonale), completate de investigalii suplimentare ac: :

iar tensiunea arterialS mdsuratd periferic este scdzutb. Edemele unde este necesar (coronarografie, scintigrafie miocard::.
periferice sunt expresia unei IC drepte. Ele apar cel mai frecvent examen RM cardiac, biopsie endomiocardicd etc).
perimaleolar sau pretibial, dar in forme mai avansate pot fi
localizate la nivelul peretelui abdominal, scrotului sau sacral (la Electrocardiograma. Se considerd c[ o electrocardiogra_.i
pacientul imobilizat la pat). (ECG) normalS sugereazd revizuirea diagnosticului de I -
Turgescenla jugulard este gi ea un semn de decompensare Astfel, valoarea predictivd negativd a unui traseu ECG nor:,:
cardiacd dreaptS, qi permite evaluarea presiunii venoase centrale. pentru existenla disfuncJiei sistolice de VS este peste 90: :

La examenul pulmonar, acumularea de lichid in spafiul Electrocardiogramapoate aduce infonnalii privind etiologia - ,
interstilial sau alveolar poate conduce la aparilia de raluri de stazd, incluz6nd elemente de ischemie (de exemplu, sechele de inf-:
simetrice, a cdror extensie poate varia de labazepdn|lal'umltatea miocardic), date pentru dilatarea cavitSlilor cardiace (atrii ::-
superioard a cAmpurilor pulmonare (situalie asociatd edemului ventriculi), tulburdri de ritm (reprezentdnd efectul sau ca--i
pulmonar acut). Matitatea la perculia cdmpurilor pulmonare IC, de exemplu implicate intr-o cardiomiopatie tahiaritm:-:

596
.:trot de CARD{O[,}GlE

--de conducere (atrioventriculard sau


: .:,r entriculard) (fig. 1). Toate acestea pot
"-'':3zenta cauze sau efecte ale IC. Actual,
.' r:e unrol importantldrgimii complexului
: > (prelungit >130 ms) in seleclia
r--rinli1or cu indicafie de resincronizare
. ---:racd conforrn recomanddrilor Heaft

; .:--n Associationrr.
Testul de efort ECG, preferabil com-
' -:: cu mdsurarea schimburilor gazoase,
-': ,,aloare atat in obiectivarea iniliald
- ;imptomelor, diagnosticui etiologic
' ,r::il ischemic, c6t gi in urmdrirea perio-
--i a evoluliei pacientului. Un test de
,-,: maximal fdrd simptome in absen{a Figura 1. Traseul ECG al unui pacient cu cardiomiopatie dilatativa si fenomene ICC clasa IV NYHA
ritm sinusal, anomaiie AS, ax QRS -60 grd, BRS major cu crestere lenta a undei R in precordiaie
;:,-'nentului specific infirmd IC.
I,lonitorizarea Holter ECG poate iden-
':"
-. prezenla unor aritmii atriale sau ventriculare tranzilorii. venelor pulmonare, qi respectiv Dopplerul tisular cu mdsurarea
:, .:i studii ce au dovedit o valoare prognosticd defavorabild velocitdlilor inelului mitra|3. Existd trei stadii ale disfuncliei
::-::u extrasistolele ventriculare (in special numeroase sau diastolice a VS:
,',::narizare) qi tahicardia ventriculardl2. Este incd incert dac[ - primul stadiu reflectd disfunc{ia diastolici prin alterarea
:: : , eprezintd numai un marker al severit[1ii disfuncfiei VS, sau relaxdrii, cu scdderea velocitdlii undei E de umplere qi
",1 sunt direct responsabile pentru aritmii fatale gi riscul de cre$terea compensatorie a undei sistolice atriale A, cu raport E/
- :.re subitd al acestor pacienli. A subunitar. Se intdlnegte usual la v6rstnici, la hipertensivi. gi se
asociazd in general cu presiuni de umplere VS normale.
lnvestigafii imagistice -un stadiu ulterior de evoluiie a disfuncliei diastolice se
Radiografi a toracici este un element importantprin definirea asociazd cu pseudonormalizarea fl uxului transmitral, raport
-::ei ;i a mdrimii conturului cardiac, precum qi prin evaluarea E/Aintre 1 gi 2, dar asociat cu cregterea presiunilor de umplere
:::ctului bolii asupra circulaliei pulmonare. Totugi un cord de VS; departajarea fald de aspectul notmal se face utilizAnd
- -:nsiuni normale radiologic nu infirmd diagnosticul de IC. parametrii ai fluxului venos pulmonar gi Doppler-ul tisular al
l',ldsurarea indicelui cardio-toracic oferd un indicator util inelului mitrai, eventual manevra Valsalva.
I
':u prezenla cardiomegaliei (fig. 2).IJrmeazd apoi evaluarea
:: -.rilor ce definesc conturul siluetei cardiace, pentru aprecierea
. - :a1ilor mdrite de volum. Studiul cdmpurilor pulmonare
'..i date legate de prezen\a congestiei pulmonare qi eventual
" ::;mului interstilial gi/sau alveolar. Pacienfii cu IC severd pot
- . :ra lichid pleural.
Ecografia cardiaci transtoracici este o investiga{ie crucia16
.- ::agnosticul qi urmdrirea pacienlilor cu IC. Aceastd explorare
-:,:e informalii privind: geometria cardiac[, funclia sistolicd,
-
:- : :ctiv diastolicIaventriculului stAng; ea identifi cEunele cauze
: ,.rile de disfuncfie cardiacd (valvulopatii, cardiomiopatii
:* ::iive, cardiopatii congenitale), permite evaluareapresiunilor
.": -r,rp1ere ale cordului sau a presiunii arteriale pulmonare.
:--:tia sistolicd globald este optim exprimatd prin fraclia
:,: :ieclie a VS mdsuratd prin metoda Simpson modificatd
- .iuarea sa vizuald este de incredere numai atunci cdnd este
::-:iil&td de ecografiqti cu experienld). Este necesar apoi studiul
-- 'Jliei miocardice segmentare, imporlantd in special in cazul
- ".-tarii miocardice ischemice (fig 3) Pe de altd parte, circa
.::ime dintre pacienlii diagnosticali cu IC asociazd o func{ie
, ;:o1ic6 a VS aparent normald; ecografia permite in acest caz
:-,1iul funcliei diastolice a VS, pe baza indicilor de umplere Figura 2. Radiografie toracicl posteroanterioari 1a un pacient cu
- .stolicd, care seryesc drept markeri ai disfuncliei diastolice a cardiomiopatie dilatativd qi fenomene ICC clasa IV NYFIA: cardiomegalie
S. Cei mai importanli indici derivd din ecografia tip Doppler (ICT-0,70), dilatare arc inferior sting (mdrire VS) 9i arc inferinr drept (prin
: -.sat, studiind paternul fluxului transrritral qi de la nivelul dilatarea atriului stAng Ei a inimii drepte).

s97
Capitolul 21.1. Insuficienla cardiacd cror

pulmonara, rezistenlele vascula- ;


(sistemicd gi pulmonari), pe:-
mipnd la aceqti pacienli r:
tratament inotrop adaptat.
plus, in cursul cateterismul,
cardiac se poate efectua :
biopsie endomiocardic5, r--
dicatd in special in cazul --
acute severe sau fulminante. .
a IC fbrd rdspuns la tratame:'
convenlionalr5.
Coronarografia este indic"::
in cazul suspiciunii unei etioloa
ischemice a disfuncliei cardi;::
(angind pectoralA, tablou ::
infarct miocardic, insuficie:':
cardiacd acutd care nu rAspur:;
la tratament inilial core;:
Evaluarea coronarografica l.::
parte $i din bilanlul etiologic r
cardiomi opatiilor dilatative.
Figura L. Imagisticd ecocardiograflcd multimodali la un pacient cu cardiomiopalie dilatativb Ei fenomene ICC Angiografia nuclearl pc.-.:
clasa III NYHA; a) dilatare uqoard VS cu disfunctie sistolicd radiaid; b) VS ou indice de sfericitate crescut; contribui, in absenla u:,;
c) imagistica Doppler miocardici identificd velocitifi miocardice sistolice qi diastolice sc[zute; d) imagistica ferestre ecografice utilizab: -
funclional5 automati (bazati pe tehnici tip ,,speckle tracking") arat[ deformare miocardici scdzuti dobal.
la determinarea fracliei -r:
ejeclie a VS qi, eventual, VD. .,
- in stadiul sdu cel mai avansat, disfunclia diastolicd cu aprecierea corecta a volume. :"
presiuni atriale stAngi net crescute se asociazd cu un patern cardiace; sunt de utllizat tehnicile cu ghidare ECG, avdnc -:
transmitral de tip restrictiv, cu un rapofiEl A>2 qi un timp de vedere limitele de rezolulie spa{iald ale metodei fald de . ,
decelerare a undei E scurt. tehnici imagistice.
Combinarea ecografiei transtoracice cu imagistica Tehnici imagistice mai noi se dezvolt[ in incerc: :-
velocitdlilor (myocardial/tis sue city imaging) qi deformbrii
velo de depistare cdt mai precoce sau mai de finele a disfunc.
miocardice (strain rate imaging) permite o interpretare de finele miocardice qi etiologiei sale. Astfel, imagistica de ::;
'
a disfuncfiilor miocardice regionale qi o depistare precoce a rezonantd, magnetici (RM) reprezint[ o metodd precisi ,

alterdrii funcliei miocardice. reproductibild, utill pentru evaluarea anatomiei gi fun;:.


Ecografia transesofagianl nu are recomandiri de rutind, cardiace. Metodele RM permit qi studiul ischemiei miocarc. -.
put6nd fi indicatd in cazuri selec{ionate ce necesitd diagnosticul inclusiv in combinalie cu teste de stres. Pentru cazuri particu--:
complex in etiologia IC: cardiopatii congenitale, endocarditd de insuficien\d cardiacl, angio-RM poate susline diagnos:,: -,
infecfioasd, proteze valvulare, sau in cazul unei ferestre (Cazul clinc 28).Imagistica de tip angioCT coronarian p::.
transtoracice extrem de dificile. exclude prezenla afectlrii aterosclerotice coronariene, a\.a- :
in cazul existenlei sau suspiciunii unei cardiomiopatii de valoare predictivi negativd ridicatS.
etiologie ischemicS, se va utiliza ecocardiografia de stres (de
efort sau stres farmacologic), care poate identifica ptezerla Investiga{ii de laborator. Din investigaliile de laborat.-: :,
de miocard viabil, cu disfunclie potenlial reversibild dupd rutind efectuate la pacienlii cu IC fac parte: hemoleucogr; *
revascularizare miocardicb. Ecocardiografia de stres poate fi ionograma (sodiu, potasiu), creatinina, glicemia, eflzr::. .::

utilb gi lapacien{i valvulari selectali, la care stabileqte existen}a hepatice gi analiza sumarului de urind. Monitorizarea biol.-: -,
unei rezerye contractile (de exemplu, stenoza aorl';icd cu debit este esenlialb qi in perioadele de iniliere, titrare qi urmi:-. "
scdzut) sau cre$terea severitdlii la efort (de ex.regurgit[ri tratamentuiui farmacologic in IC.
mitrale ischemice). in plus, de mare interes sunt considerafi actual aga n!- l
Cateterismul cardiac stdng 9i drept poate fi util in diagno- biomarkeri ai insuficienfei cardiace (vezi Capitol 5.1, tabei -
sticul unor forme de lC (de exemplu, cea hipodiastolicd), in Studiile ultimilor ani au demonstrat cA anemia are o pre', i-
clarificarea cardiopatiilor congenitale sau in cadrul monito- 1en!6 crescutd in populafia pacienlilor cu IC, ale c[rei vali:
rizdrii hemodinamice invazive (printr-un cateter in arlera sunt cuprinse intre 4 qr 6l% in funclie de populalia studiatE I
pulmonard, in special la pacien{ii cu IC acutd sau severd de definilia uI1lizatd16t1 . Astfel, prevalen{a anemiei a fost n:.
refractarl)l4. El oferd informa{ii legate de debitul cardiac, mare in asociere cu boala renald cronicd, IC mai severd qi vArs -
presiunea arteriald pulmonarE, presiunea capiiar[ blocati avansatS. Este de relinut qi faptul cd IC avansatd este asocia-

598
trutat de CARDIOLOGIE

@ 69 ani, F
'C,
Insuficien{[ cardiaci cu debit cardiac crescut (9,4 l/min)
Fistuli arterio-venoasd vertebro-vertebral[ giganti, complexi, congenital5, latero-cervicaltr stffng5
istoric: Simptomatologia pacientei, a debutat prin fenomene de insuficienld cardiaci (dispnee la efoturi mici-medii) cu 3 luni anterior intemirii.
-: examenul obiectiv atrage atenlia prezenta unui suflu intons sistolo-diastolic, atat la nivel laterocervical stdng qi la nivelul intregii arii precordiale, cAt qi la
-:. elul toracelui posterior gi paravertebral pdnd in regiunea lombosacratd, acest suffu ghidind algoritmul de diagnostic.
-ravarea fenomenelor de insuficienta cardiaca (clasa III NYHA), aparitia criteriilor electrocardiografice de HVS, cresterea debitului cardiac pana la l3Vmin (pe
:,;icursul a doar 3 luni de urmarire) a impus inchiderea fistulei, cu prezervareape catposibil a vaselor implicate. Metodele modeme de imagisticd medicald (angio-

: :srulei, dar cu ameliorarea fenomenelor de insuficienll cardiacd (clasa II NYHA 1a extemare), cu scdderea debitului cardiac la 5 l/min.

: Ecografle Doppler 2D: vena vefiebral[ cu traiect normal interapofizar, ulterior dilatatb cu diametrul peste 20 mm
: :
Calcularea debitului cardiac: Debit cardiac - frecvenla cardiacd " debit sistolic; Debit sistolic aria tracft.rlui de ejeclie VS (cm2) x IVT la inelul aortic (cm);Debit
-,:diac (1/min)-0,1 $Jx)J x)fx)Q,3x7 6-9,24llmin
: Relormatare MIP post angio-RM cu Gd-DTPA in plan parasagital oblic- multiple traiecte seryiginoase gupate in buchet localizate latero-cervical st6ng, care apar
-: ;onexiune cu vene epidurale dilatate, ectaziile vasculare extinzandu-se si in peretele postero-superior al hemitoracelui stang.
Llectrocardiografie initiala: fbra criterii dehipertrofie ventriculard s€ngi
liectrocardiografie: aparila criteriilor de hipertrofie ventriculari stAng5 la doar 3 luni de la diagnosticarea insuficienlei cardiace cu debit cardiac crescut

599
Capitolul 2 1 .1 . Insulicienla cardiaca -

cu expansiunea volumului plasmatic, situatie in care valoarea la camera de gardd in scopul selecliei pacienfilor. Valoarea ,:
hemoglobinei poate sd nu reflecte suficient de bine numdrul predictivd negativd (capacitatea de a exclude diagnosticuli
"
absolut de hematii. Cu toate acestea toate definiliile actuale ale fost cuprinsd in tre 90-990/0, insolifi de o valoare predictir i
anemiei se bazeazd pe valorile hemoglobinei/hematocritului. pozitivd de 60-77%o22-24. Trebuie insd relinut c[ niveiu,
Degi hemodilulia poate fi o explicalie parliald pentru anemia din plasmatic al acestor peptide poate cregte gi in alte patologii d:
IC, existd qi alte verigi fiziopatologice in etiologia sa : sclderea tipul emboliei pulmonare25, sindroamelor coronariene acutd'.
secreJiei de eritropoetind gi sc[derea rSspunsului mdduvei fibrilaJiei atriale, hipertensiunii arteriale, valvulopatiilor.
osoase la aceasta, sub influenla citokinelor proinflamatorii gi a In general, IC este improbabilb la valori ale BNP < 1 00 pglrn-"
eventualei asocieri a insuficienlei renale cronice. este foafte probabil[ cAnd BNP > 400-500 pglm|2l, rdmAnAnc
De asemenea, anemia se asociazd cu un prognostic o zond. gri in care evaluarea clinic[ gi celelalte explordrijoaci
defavorabil la pacienlii cu IC. Scdderea hemoglobinei conduce un rol esenfial. Pentru NT-proBNP limitele corespunzdtoar:
la scdderea disponibiltdlii oxigenului la nivel tisular gi activare sunt <400 pglml, respectiv > 2000 pg/ml. In acest moment :,
neurohormonall, cu efecte defavorabile asupra morbiditdfii conform celor mai recente ghiduri de management a IC, locu-
gi mortalititii pacienlilor cu ICr8. Beneficiile transfuziilor de BNP gi NT-proBNP rdmdne in excluderea afectdrii cardiac.
masd eritrocitard la acegti pacienli sunt incerte. Cdteva studii- semnificative in prezenla unei simptomatologii sugestive
pilotts,zo au dovedit beneficii ale tratamentului cu eritropoetind In plus fala de valoarea lor diagnosticd, BNP qi NT-proB\T
la pacienlii cu IC, dar, cu exceplia pacienlilor carc asociazd prezintd gi un rol prognostic la pacienlii cu insuficien![ cardiaci
insuficienld renal[ cronicd, nu existd incb o indicafie in sensul sau disfunclie asimptomaticd de VS.
utiliz[rii de rutind a acestei terapii. Este de relinut faptul cd asocierea insuficienlei renale cronicr
in unele cazuri, pacienlii cu IC asociazd o cregtere a (laun clearance al crealininei <50 ml/min) poate duce la cregter
hematocritului, care poate reprezenta un indiciu pentru fals pozitive ale BNP, astfel incdt se considerd cd limita superioar"
diagnosticul unei cardiopatii congenitale, malformalii vasculare a normalului in aceastd situalie este de 200 pg/m128.
pulmonare sau a unei dispneei de origine pulmonard. Alli markeri neuro-humorali sunt disponibili (norepineff-
In IC sever[, hiponatremia poate apdrea ca urnare a na, aldosteronul, renina, endotelina, arginin-vasopresina) dar n:
restricliei aportului sodat, diurezei excesive gi a hemodiluliei, existd suficiente date care sd recomande utilizarea lor de rutil:
flind qi un factor de prognostic defavorabil. Utilizarea de in monitorizarea pacienlilor cu IC (vezi qi Capitolul 5.1).
diuretice economisitoare de potasiu qi IECA, eventual asociate Studii recente au evaluat influenla citokinelor inflamatorii
cu insuficientd renald, pot conduce la hiperkaliemie. Pe de (interleukina-6, tumor necrosis factor-alfa) asupra functie,
altA parte, diureza excesivd qi activarea sistemului renind- miocardice, aducAnd argumente clinice gi populalionale pentr,
angiotensinS-aldosteron se pot asocia cu hipokaliemie. efectul negativ al inflama{iei asupra funcliei cardiace2e.
O datb cu scdderea debitului cardiac Ai a ratei de filtrare
glomerulard, pacien{ii cu IC vor asocia qi grade variabile de
insuficienfi renali, cu cregterea creatininei gi ureei. Asocierea INSUFICIENTA CARDIACA CU FRACTIE DE
lorpoate reprezenta gi o coincidenld, efectul multiorganic al unor EJECTTE pASrnqrA
boli (diabet zaharat, hipertensiune arterialS, amiloidoz[ etc),
sau rezultatul unor terapii cu IECA, diuretice economisitoare Din 1998 au apdrut primele documente de consens privinc
de potasiu, antiinflamatoare non-steroidiene.
diagnosticul insuficienJei cardiace diastolice (cu fractie
Analiza sumarului de urini poate detecta proteinurie, de ejeclie pdstraIl, ICFEP), iar in ultimii ani s-a descris t
eventual glicozurie in prezenla diabetului zaharat. prevalen{d de pdnd la 50o/o a formei diastolice in cadrul ICC.
Insuficien{a cardiacd dreaptd sau globalS poate conduce la Este necesard prezenla a trei elemente definitorii pentru z
stazd hepaticd prelungitS, qi eventual la << cirozd cardiacd >,
stabili diagnosticul de ICFEP:
asociate cu disfuncfie hepaticl qi tablou biologic de colestazl. . semne qi simptome de insuficien1l, cardiac6,,
Biologic, aceasta se poate traduce prin cre$terea transaminazelor . funclie sistolic[ a VS normald sau marginal anormali
(AST, ALf), lactat-dehidro genazei, hiperbilirubinemie (directd
(FEVS>50%),
gi indirectd). Daci disfunc{ia hepaticl este mult prelungitd, . dovezi pentru relaxare anormald a VS, rigiditate diasto-
ea poate conduce la scdderea sintezei hepatice de proteine, licd.
cu hipoalbuminemie, prelungirea timpului de protrombind gi Autorii consensului european din 2007 de diagnostic a-
creqterea spontand a INR.
ICFEP au propus algoritmul din figura 4 pentru abordarea
Un numbr mare de studii a depistat niveluri crescute ale clinicd a acestei entitbli.
peptidelor natriuretice tip A qi B (BNP qi fragmentul sdu Aldturi de datele ecocardiografice de func{ie diastolic[ a VS"
N-terminal proBNP) la pacienlii cu insuficienld cardiacd. algoritmul propune ca elemente de sus{inere a diagnosticulu:
De asemenea, a fost dovedit[ corelalia intre nivelul BNP qi utilizarea urmdtorilor parametri: dimensiunea atriului stdns
severitatea IC definitd prin clasa funclionald NYHA, fraclia de (in special volumul), hipertrofia ventriculare stdngi, prezenla
ejeclie a ventriculului stdng qi disfunclia diastolicd a VS21. fibrilaliei atriale gi respectiv nivelul seric de BNP sau NT-
S-a dovedit cd BNP contribuie la diagnosticul diferenfial proBNP.
intre cauzele cardiace qi non-cardiace de dispnee, util mai ales

600
it ot.tt de CARDIOLOGIE

recomandA in general ca pacienlii si


Semna si simptome de IC
nu adauge sare in mencarea gdtit6, sd
FEVS nomrla sau usor ndusl nu consume conserve, semipfeparate,
FEV$50%si
VIDVSi<9?mud preparate ttp fast-food (care au un
conlinut ridicat in sare). Substitutele
I)ovrda mor nlomdii rle rehxlrc YS, mplere yS, de sare sunt in general bogate in
distemibilitate Y[ respativ rigiilit*tc VS potasiu gi nu trebuie folosite excesiv,
deoarece pot agrava tendinla spre
Hasuntorl hemodhamice invrzive
hiperkaliemie a pacienli1or.
Dopplertisulnr Biomarkeri
FCBn>I2mHg E/E>i5 vE =8-1J NTS$BNFzzopsl0l Ingestia de fluide trebuie limi-
m w
P|IDVS>l6nnJlg 3Nb2001tgi'nl
la mai pulin de 2 llzi numai in
tat6,
w cazvrrle de IC avansatS. Atunci cdnd
r>d8m
w aceasta este insolitd de hiponatremie.
b>4.27 Biomarkeri Ilopplerfln: sagyla restricfia ingestiei de fluide devine
NT-preBNP>?20pganl UAdj silDE>280 m rs*l Iloppler tirdrr
s W E/E >8
qi mai strictd (<1,5 l/zi la Na<130
BNP>200ps/nl AFAtr>3Om
m mmol/l)3r. Consumul de alcool este
VAS>40nud interzis in cazurile de cardiomiopatie
w
MttsD122 gfr{r}>l 49 e/d(B} etanolicS, intreruperea aporlului
w putAnd contribui la reversibilitatea
Fitrildie driala
disfuncliei miocardice. In general este
de preferat descurajarea consumului
de alcool; pacienlii cu IC de etiologie
,irnp
ischemici pot eventual beneficia de
Fgura 4' Algoritm de diagnostic al insuficienlei cardiace cu fiaclie de ejeclie pdstrata (reprodus6 dupa consumul de 1-2 pahare de vin roqu/zi.
[32]).
. ,.:locitate tardiva flu
mitral: Amdurala fluxului atrial mitfal; Ap-durata fluxului revers-atriat din vene.le put-onur.;
:-::nstanta E velocitate precoce flux mitral; E'-velocitate tisulmi de almgire precoce; MVSi-masa VS
de rigiditate VS;
Fumatul trebuie interzis, atat datorita
l:ratd; PCPm-presiune capilri blocata medie; PTDvs-presiune telediastolicd VS; r-constarta de timp 6 relaxarii VS; efectelor sale acute hemodinamice
-::-limp de decelerare E mitral; VAsi-volum atriu stang indexal; VTDVSi-volum teledjastolic
VS indexat. c6t gi a riscul coronarian crescut.
Este dovedit efectul defavorabil
TR{TAMENT al obezit[1ii asupra funcliei cardiace (inclusiv disfuncfie
diastolicd, sistolicd subclinicd, hipertrofie excentricd de
VS De aceea este necesar6 incurajarea scdderii in
etc.)32.
Scopurile tratamentului insuficienlei cardiace sunt re- greutate in aceste cazurt in special in prezen{a IC. Rdm6.ne
: ::zentate de: reversibilitatea sau oprireaprogresiei remodeldrii
totugi descris < paradoxul obezitdlii )) care a fost descris
:isfuncliei cardiace, ameliorarea capacitdlii funclionale qi la pacienlii cu IC, ce asociazd obezitatea cu un prognostic
- :-mptomatologiei, scdderea numdrului de spitalizdri pentru favorabil in aceastd populafie33. Existd o popula{re de pacienti
--. scdderea mortalitdii prin IC. Aceste scopuri pot fi atinse cu IC care asociazd caqexie, ce reprezintd un factor de
- irade diferite prin metode legate de stilul de viafd, metode prognostic nefavorabil pe termen lungra. in acest caz, se va
.-:lacologice, tratament interwen{ional sau chirurgical, qi, in incerca atingerea unei greutd{i uscate ideale prin aport caloric
- ,-Lrrile severe refractare, transplant cardiac.
adecvat, creqterea masei musculare prin antrenament fizic,
eventual suplimente vitaminice sau nutritionale in cazul unui
aport oral insuficient.
}IASURI LEGATE DE STILULDE VIATA
Tabelul 8. Indicalii pentru misuri de sril de viali in ICC (dupi tll)
ll primi m[surd esenliald este reprezentatd de educa{ia
;,:ren1ilor gi familiilor lor in ceea ce privegte cauzeie qi terapia
: ,ii gi necesitatea unor schimbdri ale stilului de via{d. Aderen{d la.tratame.nt '. .
1(c)
Recunoaqterea simptomatologiei I (C)
.\utomonitonzarea greutd{ii este un element simplu dar
Mon itorizarea greutdti i I (C)
-:ortant in urmdrirea acestor pacienli. La o creqtere in Resrrictia de sodiu ila (C)
::'rltate de peste 2 kg in 3 zile, pacienfii vor consulta medicul Monitorizarea apom:lui de lichide Irb (c)
" - ant, sau eventual, in funclie de nivelul de cunoagtere a bolii, Limitarea aportului de alcool IIa (C)
r \orajusta dozade diuretic. Redueerea greutAtii 1a BMI<30 kg/mr lla {CJ
Reten{ia de sodiu qi
activarea neurohormonald fiind
lntreruperea fumatului IIa (C)
Imuni2are antiprieumococic.h li antigripal' I (C),
: :rnente cheie in fiziopatologia IC, modificdrile privind dieta Actii itate fizica regulata I (B)
-rt legate in primul r6nd de scdderea aportului de sodiu. Nu Antrenamenr fizic :pecific I (A}.
: , -stA recomanddri clare privind gradul de reducere a aportului Consiliere de cuplu activitate sexuali I (C)
lat30, porrrindu-se de la un apor-t mai mic de 3 g sodiu/zi. Se Screening qi tratamenr al depresiei Ua {C)

601
Capirchtl 21 .l . Insuficienla cardiacd uo'
pacienlii cu IC avansatd, fiind preferabile riscurile asocia::
Tabelul 9. Terapia farmacologicd in IC - clase de medicamente
contracepliei in acest context.
Sunt de evitat cAldtoriile la altitudini peste 1500 m !
'. : in regiuni foarte cdlduroase $i umede; este preferabl,.
Diuretice de 6nsi (exr
'. '.: . ,.furosemid)
cblStoria cu avionul unor c5l6torii prelungite cu mijloace c:
..' Diureticetiazidice transport terestre.
Diuretice. ' "' ., .. {ex,:thidroclorotiazida) Pacienlii cu IC trebuie educali gi in ceea ce prive$te mod -
Drruetice economisi- de administrare a medicamentelor, evitarea intrerupe:
toare de potasiu,(ex. :
tratamentului din proprie iniliativd, monitorizarea aparit
r ,spironolactdna) =

efectelor adverse. Este necesard gi atenfionarea in sens-


.

SAVE (post IM)


evitarii unor clase medicamentoase aie cdror efecte pot *
Captopril
Inhibitori ai Enalapril CONSENSUS, SOLVD defavorabile: antiinflamatoare non-steroidiene, blocanli'
enzimei de Lisinopril ATLAS canalelor de calciu, antiaritmice de clasa I, corticosteroir
conversie Ramipril AIRE (post INI) litiu, antidepresive triciclicel.
Trandolapril TRA.CE (post IM)
O sintezd a mdsurilor de stil de via{[ impreund cu c1"..
MetgBrololsuecinat :'ir MERIT-HI'' de indicalie qi evidenld disponibild actual este prezentata .:
carvedilol . COPERNICUS',COM.ET tabelul 8.
Betabrocante :CIBIS. .. ... :.':
i, :: Nebivblol ' 'SENIORS,. :: '
Digorin DlG TRATAMENT FARMAC OLOGIC
.. RAI.'ES ..'. , . i .' . r i. ,r ,
Antialdosteronrce
,:.EPHES{JS:,r:,. ,.. i, :,'.
Principaiele clase de medicamente utilizate in tera: :
bplerenona

Antasonisti ai
valsanan Val-HeFT
IC gi reprezentanli ai acestora sunt sintetizate in tabelu- :
receoiorilor de
CHARM Recomanddrile citate mai jos se bazeazd in principai :t
anglotenslna
Ghidul de Diagnostic $i Tratament al SocietSlii Europene :.
Cardiologiel publicat in 2008 9i acceptat de Societatea Ron---,
Dobutamina
lnotroP Pozlnve de Cardiologie.
Dopamind
in plus fald de medicamentele specificate in tabelul 9, gh. : -
de insuficienld cardiacd al ACC/AHA noleazd 9i utiliz" 'r
.
{nticoagulante Acenocumarol,
u arfarina potentiala a perindoprilului, quinaprilului 9i losartanului
.':..Araibd:llond Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (lEf -
Antiafltmice : .': I i :. :.t'' ' .' .
sunt recomandafi ca primd linie terapeuticd la toli pacienl: - -
SAVE-Sarvlval and ventricular Enlargement Slad), CONSENSUS Cooperative North
sau fEr[ simptome, care prezint[ o FEVS redusd (<40o/o), a', - :
Scandinqriqn Enalapril Sutrital Stud-v, SOLVD Sladles of I'eft Ventricular Dyslunction,
ATl-AS-l,s,sas.snenl of Treqtmeilt with Lisinopril and Survival Slud!, AII<E-Tue Aclne ca efect ameliorarea supravie{uirii, a simptomelor, capacl-i.
Infarction Ramipril Eficat:y Slad1, TRACE Trandolapril Cardiac Evaluation Study, func{ionale gi sc[derea nurrdrului de spitalizdri (indicali. -.,
MERII:IIF rVelnro rolol CII/XL Rartdomised Intenentioll Triql h
Heqrt Failure,
clasd IA)1. Dozele de IECA vor fi progresiv crescute, in fur: - '
COPERNICUS-Canedilol prospective rqndomized armulqlive survivql trial, COMET
Cdrvedilol or Meloprolol Europeon fr'lal. ClIllS Cardiac Insfficiency Bisoprolol Study, de toleranla pacientului, pdnl la dozele maxime dor e : .
SENIORS-Srady of Elfects oJ Nebivolol hltewention on Outcolnes ond Rehospilalisation optimale in studiile mari controlate (tabelul 10). Dupd initi. -"
in Seniu's rrilh Heart Failure. Val-FleFT Vqlsqrtdn Heqrt Fqihoe Triql, CHARM-
tratamentului, este necesard monitorizarea periodicd de labo:,
'
Cilldesartqn in Heqrl Fdilure Assessnent of Redttction in Mortality qnd Morhidi1) StLt\'.
pentru depistarea hiperkaliemiei gi a insuficienlei renale -',
Repausul la pat nu este recomandat pacienfilor cu IC asemenea, titrarea dozelor poate fi limitat[ de hipotens-- ,
decdt in perioadele de acutizare. in condilii de imobilizare la Alte efecte adverse pot fi tusea iritativd (ce poate nec-: -
pat, aceqti pacienli beneficiazd de profilaxia evenimentelor schimbarea cu alt IECA sau cu un antagonist de rece:
tromboembolice prin mobilizare pasiv6 a membrelor $i de angiotensind, ARA) qi angioedemul (care reprezin:i
terapie anticoagulantd. Pentru ceilalli pacienfi, s-a dovedit contraindicalie la tratament cu IECA sau ARA).
cd exerciliul fizic amelioreazd nu numai capacitatea IECA sunt contraindicali la pacienlii cu stenozd bilat;:,
funclionald, ci qi activarea neurohormonalS qi simptomele35, de aftere renale, istoric de angioedem, stenoza aorticd sei c::
de aceea publicdndu-se gi protocoale standardizate pentru Tratamentul cu IECA trebuie administrat cu pruden:i ,

antrenamenttl fizic al pacienlilor cu IC36. pacienlii cu hiperkaliemie (numai pdnd la 5 mEq/l), insufic .- -
in funclie de capacitatea funclionald a pacien{ilor, renald cronicd uqoard (creatinind sub 2,5 mg/dl) qi hipoten. -: ,,

activitatea sexuali nu trebuie aprioric descurajatd, 9i (90-100 rnmHg). Riscul ca tratamentul cu IECA sb in;--,
reasigurarea ambilor parteneri in acest sens face parte hipotensiune ;i aparilie saLl agravare a insuficienlei renale ;l ,,

din educa{ia in IC. In cazul pacien{ilor afla{i in clasa III- mai mare la pacienlii cu lC severd. La valori ale potase:- .
IV NYHA, existd insd un risc inali ca activitatea sexuald peste 5 mEq/1 IECA sunt contraindicate, iar prezenta - ',
sd reprezinte elementul declangator al unei decompens[ri insuficienle renale avansate poate permite administrarea --
cardiace3T. Sarcina este asociaid cu riscuri crescute 1a IECA cu eliminare hepaticd. Func{ia renaid trebuie monitor:- - *

602
:tor de CARDIOLOGIE

-...r:tlul 10. Dozarea principalelor Dacd spironolactona are efecte adverse ce pot fi supArbtoare
medicamente cu administrare orali utilizate
: ::r-icienla cardiacd (modificat dupd [1, 9,20]) pentru pacienli (ginecomastie dureroasd -la l0o/o din cazuri),
eplerenona, un blocant mai selectiv al receptorului pentru
mineralocorticoizi, nu prezintd acest efect. Ambii compuEi
Llihitorli .de.conver.sie, aagioteiisilel
cresc riscul de hiperkaliemie, necesitAnd o monitorizare
,.:::':pril 6,25 x 3lzi (s0 -100)x 3/zi
: -.-:nril periodicd a ionogramei. De aceea, studiile efectuate pdni acum
2,5x2lzi (10-20) x )17i
, -i - rpril 1< 20-35
cu ambii compuqi in IC (RALESaI-Randomized Aldactone
lt--pril ?{ 5 x 2lzi Evaluation Study Mortality Trial purpose, EPIJESUS42-
--::iolapril 0,5 4 Eplerenone Post-Acute Myocardial Infarction Hearl Failure
*rretiee ,.'. : ,:
Efficacy and Survival Study) au exclus pacienJii cu creatinind
' it iemrd 2040 40-240 > 2,5 mgldl Ca urmare, antagonigtii aldosteronului nu se vor
- ::clorotiazidd 25 100
lrteblocantd.:. .' administra la pacienli cu potasiu seric > 6 mEq/l sau creatinind
::.:rrolol succinat (CR/XL) l, s/t{ 200 > 3,5 mg/di. De asemenea se contraindicd tripla asociere cu
,,-,:dilol 3,125x2 (25*s0)xl IECA gi sartan.
:.; :roiol 115 10 Antagoniqtii receptorilor de angiotensini II (ARA
.:: " olol I ?5 10
II) se pot utlliza ca o alternativA la IECA la pacienfii cu iC
ngorin .:., . .. .. :.. .
0,0Q3'0j5 : , ,

rsisldosteroltito,' ;' ..:'i: qi disfunclie sistolici de VS (FEVS<40%), care nu tolereazi


; :-:olactond 25 50 IECA (clasd de indicaJie IB)r, apdr6.nd a ayea electe similare
i : :::n ond 25 50 asupra reducerii mortalitAlii qi morbiditdlii. Se poate lua in
tqodstii receptorllor de.angiotcnsini Il considerare qi combinalia IECA cu ARA lI la pacienlii care
*..i-tan 40x2 160x2
,i::Sartan
rimdn simptomatici sub tratament cu Llna din clase (clasd de
4*8 32
indicafie IA)t, cu condilia de a nu se asocia antagonigtilor
aldosteronului. Efectele secundare gi contraindicaliile lor sunt
l, -.:: de inceputul terapiei, la 14 sdptamAni dupd fiecare similare cu ale IECA.
,. r:: a dozelor, qi apoi la intervale de 3-6 lunil. Diureticele reprezintd, un tratament simptomatic esential
Beta-blocantete (BB) sunt recomandate pentru tratamentul in prezenla stazei pulmonare sau sistemice (indicalie de
"'-:-i pacienlilor in clasd funclionala II IV NyHA, cu IC clasd IB)'. Se utilizeazd in principal doud clase de diuretice:
"-: -i de etiologie ischemicd sau non-ischemicd, cu FEVS diureticele de ansd qi cele tiazidice (tabelul 10).
,:-.: (FEVS<4)o/o), care primesc deja tratamentul standard Trebuie utlIizaIA cea mai micd dozd care previne reten{ia
. -,:-\. in absenla contraindicaliilor (indicalie de clas6 IA)1. hidrosalind, deoarece administrarea de doze prea mari de
':,rm studiilor efectuate pAnE acum, existd diferenle de efect diuretice pot conduce 1a dezechilibre electroiitice (hiponatremie,
: :. jiversele beta-blocante in terapia lC, fiind recomandate hipokaliemie) gi sciderea perflrziei de organe (de exemplu,
- - :: metoprolul succinat, car.redilolul, bisoprololul qi insuficien![ renald acutd).
;: .r1o1ul. Ele produc o reducere semnificativd a mortalitdlii, Dacd" rata de filtrare glomerulard este mai joasd de 30 m1/
: :,.zdrilor in IC, cu cre$terea capacitAlii funclionale a min, tiazidicele sunt contraindicate, qi se vor utiliza diureticeie
' - ;:tilor, efectele benefice fiind aditive cu cele ale IECA.
..
de ans6. In formele severe de ICC, poate fi necesari asocierea
-.,: important de respectat modul de introducere gi de diureticelor de ansd cu tiazidicele, rezult6nd un elect sinergic
r:.: progresivd a dozelor de BB in tratamentul IC. Astfel, benefic.
i: ': introduc la pacienJi cu lC stabil6, lird suporl inotrop Diureticele economisitoare de potasiu sunt rar utilizate
" , :.i. care primesc deja IECA (dacd nu existA contraindicalii), cu aceast[ indicafie in IC: ele sunt recomandate numai in
-:::nd cu o dozA iniliaid specificd fiecdrui BB. Aceasta se va cazul in care pacienfii prezintd hipokaliemie refractard
. - . apoi la intervale de cca 2 sdptdmAni, cu atingerea dozei
in pofida tratamentului cu IECA, spironolactond in dozd,
:r , ,rptime dovedite de trialurile clinice in 34 luni, dacd antialdosteronicd gi suplimente de potasiu.
,.:r.:a este tolerati de pacient (tabelul 10). Uneori, mai ales in forme avansate de IC, poate apArea
---rtraindica{iile BB sunt reprezentate de astmul bronEic un rAspuns insuficient la tratamentul diuretic, cu deplasarea
*: :rl menlionAnd cd BPOC nu este o contraindicalie a spre dreapta a curbei doz6-rdspuns, definind astfel rezistenta
."::.ri tratament), tulburdrile de conducere cu bradicardie la diuretice. Pentru a depdqi aceastA problemd, se pot aplica
: -icativa (blocul de grad II sau III, bradicardia urmdtoarele mdsuri: adiministrarea de diuretice de ans6 in
-se1d <50/min); pot reprezenta contraindica{ii temporare
-
douf, sau mai multe prize, administrarea lor intrar,'enoasa.
: - -:nsiunea simptomaticd qi insuficienld cardiacd acutd. intermitentd sau continui, asocierea de dir-rretice tiazidice la
rntagoniqtii aldosteronului se recomandb in asociere cu diureticele de ans6. in prezenga acestei situalii este necesard gi
: - r ;i BB la pacienlii cu IC avansatd (clasa III-IV NYHA), verificarea complian{ei ia tratament gi dieta hiposodatd.
' S<35o%, avAnd ca efect sc[derea morlalitdlii qi morbiditdlii Digoxinul este indicat in primul rind la pacienlii cu IC gi
-
-..-atie de clasb lB)1. Recomandarea este valabild at6t fi bril a{ie atriald, pentru contro u I frecvenjei cardiace (i ndic a}ie
I
- . Lr IC de etiologie ischemicd cdt gi non-ischemicd. Cei mai
,
de clasi IA)r. utiliza impreuni cu betablocante.
Se poate
-:-nanli reprezentan{i sunt spironolactona gi eplerenona. Este indicat qi la pacienlii in ritm sinusal cu IC clasa Il-lV
603
Capitolul 21.1. Insuftienya cardiacd cronicd

NYHA prin disfunclie sistolicd de VS (FEVSS40%), tratali natriuretic cerebral uman recombinant), cu efect vasodilatator,
cu IECA, BB, diuretice gi eventual spironolacton[ (indicafie eficient in ameliorarea statusului hemodinamic Ai funclional. Nu
de clasd IIaA). Deqi nu existd dovezi cd digoxinul ar avea un existi inc[ dovezi privind efectele sale asupra mortalitdlii in IC.
efect de sc[dere a moftaHtAlii, el este eficient in reducerea F[rd sd reprezinte o reguld generala, anticoagularea poate fi
spitalizdriior. Trialul DIGa3 (Digitalis Investigation Groupi) a necesard ladiverse subclase de pacienli cuIC.Astfel, vorbeneficia
dovedit cd beneficiile digoxinului sunt optime la o concentralie de tratament anticoagulant pacienlii cu fibrila1ie atriald, episoade
sericd cuprinsd intre 0,6-1,2 ng/mllJs. Pentru menjinerea unei tromboembolice in antecedente, trombi intracardiaci (indicafie
concentralii constante se preferd administrarea zilnicd in doze de clasd 1A)' . Necesitatea de tratament anticoagulant la pacienfii
de 0,0625-0,25 mglzi in funclie de vdrst6, greutate corporalS, cu dilatare ventriculard stdng[ qi disfunc]ie ventricularA severd
funclie renald (in general 0,125 mglzr)e. in tratamentul afecliunii afla{i in ritm sinusal este controversatd gi trebuie stabilitd pe
cronice, nu este necesard o dozd de inc[rcare. criterii individuale. De asemenea, la pacien{ii cu decompensdri
Toxicitatea digitalicd poate apirea la concentralii serice mai acute ale IC, care necesitd imobilizare la pat, trebuie efectuatd
mari de 2 nglml Ea poate produce tulburdri de generare qi de profilaxia evenimentelor tromboembolice, in general prin
conducere a impulsului cardiac, cu aparilia de tulburdri de ritm qi administrare de heparine cu greutate moleculard micb in dozd
de conducere; cele mai frecvente sunt extrasistolelejoncfionale, profilacticd.
ventriculare, blocul atrioventricular de diverse grade, ritm in general, tratamentul antiaritmic este rezervat pacienlilor
jonclional accelerat. Pot apdrea de asemenea fenomene de cu aritmii simptomatice in special ventriculare. Este cunoscut din
toxiciate neurologicd qi gastrointestinali. Se va verifica funclia studiile CAST51 (The Cardiac Arrhythmia Suppression TriaLi
renald, kaliemia (hipokaliem ia fav orizeazdtoxicitatea di gitalicd) gi ESVEM52 (Electrophysiologic Study versus Electrocardio-
qi modul de autoadministrare a tratamentului. Tratamentul graphic Monitoring) c[ antiaritmicele de clasd IC cresc
presupune suplimentare cu potasiu (chiar qi la valori ale morlalitatea la pacienlii cu disfunclie de VS qi sunt contraindicate
kaliemiei in limite normale), eventual magneziu, gi administrare la acegtia, put6.nd provoca aritmii ventriculare fatale. Cele ma:
de fragmente de anticorpi specifici anti-digoxin (Fabf'q. eficace qi sigure antiaritrnice la aceast[ categorie de pacienl:
Tratamentul inotrop pozitiv se poate efectua cu diverse sunt antiaritmicele de clasd III, amiodarona qi sotalolul. Pe de
clase de agenli, dintre care cel mai frecvent folosili la pacienlii altd parle, {indnd cont gi de efectele adverse ale amiodaronei 1a
cu IC avansatd sunt dopamina, dobutamina, adrenalina, gi mai nivel pulmonar, tiroidian, hepatic, aceasta nu este recomandaij
recent introdus, levosimendanul. in general, in IC cronicb nu se de rutind la pacienlii cu IC. De asemenea, din ce in ce ma.
recomandd tratamentul prelungit sau repetat cu agenli inotropi mult, pentru multe tipuri de aritmii, tratamentul farmacologi;
pozitivi, care pot sd creascd mortalitatea la acegti pacienfi. Pe preventiv si curativ a fost inlocuit cu utilizarea defibrilatoarelc:
de altd parte, in cazuri de IC severd, cu stazd pulmonari qi implantabile (vezi mai jos).
sistemicd gi semne de hipoperfuzie perifericd, se va administra Statinele sunt indicate in cazwile de ICC asociate bol-,
tratament inotrop pozitiv intravenosl. Dobutamina este un coronariene ischemice, fbr[ sd aib[ o indicalie specifici
agonist adrenergic beta-l qi beta-2, care la cregterea dozei legatd de insuficienla cardiacd. Un singur studiu a analiz''
are qi efecte alfa-l vasoconstrictoare. in cazul administrarii specific aceasta problemd (eficacitatea rosuvastatinei in ICr.
prelungite, apar insd tahifilaxie, tahicardie gi aritmii cardiace. de etiologie ischemicd - studiul CORONA53), (Controllt:
Dopamina este o catecolamind precursoare a norepinefrinei, ce Rosuvastatin Multinational Study in Heart Failure) fbr[ s]
aclioneazdprin stimularea receptorilor alfa qi beta-adrenergici qi indice un beneficiu asupra moftalit[ii globale, dar cu sc[der;,
eliberarea de norepinefrind endogeni, precum qi a receptorilor spitalizarilor cardiovascularesa.
dopaminergici, acliunile relative asupra acestor receptori
fiind doza-dependentel6. Levosimendanul, aclioneazd prin
sensibilizarea la calciu a miofilamentelor, cu acliune inotrop TRATAMENT INTERVENTIONAL
pozitivd" gi vasodilatatoare. Efectele sale hemodinamice Ei
asupra prognosticului s-au dovedit superioare dobutaminei in Terapia de resincronizare cardiaci (TRC) este u,-:
studiul LIDO (Zevosimendctn Infusion versus Dobutamine in dintre achiziliile terapeutice recente cele mai impodante '-
Severe Low-output Heart F ctilure)41,48. tratamentul IC. Circa 20-30% dintre pacienlii cu IC asoci-..
O serie de compuqi noi ce se adreseazd blocadei activdrii grade diverse de asincronism inter- qi intraventricular. ::
neurohormonale din IC sunt in studii avansate. Astfel, este conduce la o scddere a eficien{ei sistolice a VS qi la agrava:..
cunoscut cd IC se asociazA cu nivele crescute de vasopresind, regurgit[rii mitrale, cu scdderea debituiui cardiac. Ghidul AC -
care contribuie la cregterea rezistenlei vasculare sistemice gi AHAA{ASPE privind stimularea cardiacdaa, publicat in 2t -
reten{ie hidrosalinb. Se studiazd beneficiile unor antagon\ti de a stabilit ca indicalii ale terapiei de resincronizare card'.'--
receptori de vasopresinl V, (tolvaptan studiul EVEREST4e insuficienta cardiacd de clasdIII/IVNYHAprin cardiomiop,: .
Efficacy of Vasopressin Antctgonism in hEartfailuRE Outcome dilatativd idiopaticd sau ischemicb, cu interval QRS prelu:,;
Study With Tblvaptan') qi V,"/V, nonselectivi (conivaptan), (2130 ms), diametrul telediastolic al ventriculului stdng p-r.
al cdror efect aquaretic apare a avea beneficii hemodinamice 55 mm Ei fi'ac1ie de ejeclie a ventriculului stAng mai mici -,
la pacienlii cu IC50. Dat fiind rolul peptidelor natriuretice in 35% (indicafie IIa), indicalie preluatd qi de ghidul mai re:.-
fiziopatologia IC, a fost dezvoltatd terapia cu nesiritide (peptid al ESC de pacing cardiacas. Similar, criteriile de indica:"

604
1c tratat de CARDIOLOGIE

Tabelul 11. Indicalii de resincronizare cardiacd la pacienlii cu insuficienti cardiacl.

Clasa NYHA III/IV FEVSS35%, QRS>120 ms, ritm sinusal, medicarie


CRT-P/CRT-D pentru reducerea mortalitdlii $i morbiditalii**
:ralb optimald, pacienlii in ciasa IV NyHA - mobili*

Ciasa NYHA ll, FEVS<35%, QRS>150 ms, ritm sinusal. medica[ie orala CRTprelerabil prin CRT-D este recomandard penrru reducerca
IA

--asa NYHA IIVIV FEVS<35%, QRS>130 ms, fibrilafie atriald' cu


::pendenld de pacemaker indusd prin ablatie de NAV
CM-P/CRT-D pentru reducerea mortalit6lii qi morbidirafix* IIaB

r=rricularljoasi gi necesar crescut de pacing t>95% timp) IIaC


:- P. terapie de re.inironizare cardiacd: CRT-D. terapie de resincronizare cardiaca cu clefibrilator implanrabil
:--: internari pentru decompensare a ICC in ultima lun6 cu sperantd de vialA > 6 luni
Fi
'::rtru CRT-D este necesard o speran[A rezonabild de viafd >1 an. Pacien{ii cu indica(ie de prevenlie secundard pentru defibrilator implantabil vor primi CRI-D

":::piei de resincronizare impuse de cdtre US Food and Drug (Comparison of Medical Therapy, Pacing, and Defibrillation in
..ininistration sunt reprezentate de clasa NYHA III sau I! Chronic Heart Failure) a ardtat qi o ameliorare semnificativd a
:-:ata QRS mai mare de 130 ms, fraclia de ejecfie a VS sub supravie{uirii la asocierea resincronizdrii cardiace cu DCI, fbrd o
i j: :. existenta unei terapii farmacologice optimale $i prezenta diferenld semnificativd insd fald de resincronizare simpl[62.
-:ru1ui sinusal46. TRC a condus la ameliorarea simptomatologiei
. : calitAlii viejii, cu scdderea semnificativd a mortalit[liia7.
\ctual, aducerea la zi a ghidului european pentru terapie TRATAMENTUL CHIRURGICAL
: :Jtroflziologicd in ICC67 qi cel de pacing cardiac35 indicd
-.C 1a pacienlii cu IC ciasa III-IV NYHA prin cardiomiopatie Revascularizarea miocardici, interven{ionalS sau chi-
"-:tativa idiopatica sau ischemica, cu interval
QRS prelungit rurgicald, nu este recomandat[ de rutinl la pacienlii cu IC
_.i0 ms), qi fraclie de ejeclie a ventriculului st6.ng mai mica qi boal6 coronarianb ischemicd (indicafie de clasd IIIC)I,
:. -150 , simptomatici in pofida terapiei farmacologice optimale neexistdnd studii multicentrice care sA compare beneficiile ei
:,:se de indicalie IA). Indicalia are ca lintA atdt reducerea asupra supravie{uirii cu tratamentul medicamentos optimal
:::ralitalii (clasd de indicalie IA) cAt qi a simptomelor gi a ce include betablocantele. Studiile mici existente pan6 acum
: -:rArului de spitalizdri (ciasd de indicalie lA). au arAtat cd revascularizarea poate conduce la ameliorare
indnd cont cA existd incd o ratd de cca 30Yo dintre pacienli
- simptomaticd. Ca urmare, numeroase centre practicd revascu-
- -ugi conform indicaliilor care nu au un rdspuns pozitiv susfinut
: laizarca la pacienlii tricoronarieni cu FEVS sub 30%. Existi
- - R.C, sunt in curs studii pentru identificarea unor parametrii de insd un risc chirurgical crescut al acestor pacienqi.
:ie pentru predicfia pre-implantare a unui rdspuns favorabil. Deteclia miocardului viabil insd are o indicalie de clasa
Deflbrilatoarele cardiace implantabile (DCI) reprezinti IIaC, ghiddnd terapia de revascularizare miocardicd.
:,--::unea principald de profilaxie secundarA la pacienlii cu IC in prezenla remodel6rii geometrice (prin dilatare) gi
-j:: au supravieluit unei morli subite cardiace, sau prezintd, funcfionale (prin asincronism de contraclie) a VS, exist6
",--cardii ventricuiare suslinute cu deteriorare hemodinamicd o frecvenlb crescutd a regurgitdrii mitrale, ce conduce
--ricatie de clasd IA)1. De asemenea, conform datelor studiului la agravarea fenomenelor hemodinamice. Ca urmare, 1a
'-{DIT II5e (Multicenter Automatic Defibrillator Implantation pacienlii cu dilatare 9i disfunclie severd de VS, care asociaz[
--.:l I[), DCI sunt eficiente ca profilaxie primard in scdderea regurgitare mitralS sever6, reconstrucfia valvulari mitrali
:- -:alitafi la pacienlii cu lC post infarct miocardic mai vechi de poate conduce la ameliorare simptomati cd. In cazul pacienlilor
- zrle cu FEVS sub 30% (indica\ie de clasd lA)r. La pacienlii cu cu FEVS<30oh, aldt cei cu regurgitare mitrald structural[ c6t
- :onischemicd 9i FE <35oh, studiul SCD-Heft60 (The Sudden gi funcfionald, indicalia ESC este de clasd IIb, bazdndu-se
--;.diac Death in Heart Failure Triaf) a dovedit superioritatea numai pe studii observationale mici'.
-,J. in comparalie cu amiodarona in ceea ce priveqte reducerea Diverse metode de reconstrucfie ventriculari au fost
::::alitdlii (indicaqie de clas[ IB)r. Studiul COMPANION6T testate pentru oblinerea unei geometrii favorabile ameliordrii

r:elul 12. Indicalii de resincronizare cardiaci la pacien{ii cu insuficienld cardiaci gi indicalie de pacing permanent

- ;ja \YHA III/IV, FEVS3357o, QRS>120 ms CM-P/CRT-D este recomandat pentru reducerea morbiditalii** iB
:lEsa \,\+lA lll/M FEVSS35%, QRS<120 ms CRT-P/CRT-D trebuie luat in considerare pentru reducerea morbidir6tii*+ IlaC
, .<a \YHA II, FEVS<35%, QRS<120 ms CRT-P/CRT-D poate fi luat in considerare pentru reducerea morbiditdlii** IlbC
: -? terapie de resincronizme cardiacd; CRI-D, terapie de resincronizare cardiacd cu defibrilator implantabil
::::ru CRT-D este necesard o sperantE. rezonabild de via!6 >1 an. Pacienlii cu indicalie de preven{ie secundard pentru defibrilator implantabil vor pdmi CRT-D

605
Capilalnl 2 t.l. Insdicienla cardiacd cronictl

hemodinamice. La pacienlii cu cardiomiopatie ischemicd care


TRATAMENTUL INSUFICIENTEI .CARDIACE CU
asoaiaz| anevrism mare de VS se indicd anevrismectomie
FRACTIE DE EJECTIE PASTRATA
(operalia Dor) (clasd de indica{ie IC). Au mai fost practicate
qi'alte'tipuri de operalii: cardiomioplastie, ventriculectomie La oruactuald nu existd date asupra unui tratament specific
parliald Batista, remodelare ventriculard externd, dar nu al acestei entitdli, cu efecte demonstrate asupra morbididlii
exist[ date suficiente care s6 recomande utllizarea acestor gi mortalitdlii, gi, ca urmare' terapia actuald se bazeazd pe
intervenlii chirurgicale in tratamentul IC' principii fi ziopaiologice5o. Este important tratamentul ischemiei
(cu preferinld pentru IECA
in numeroas e aazvri, ICC se dalorcazd unei vah'ulopatii -io.urdi"., hipertensiunii arteriale
izolate sau combinate, a cdrei coreclie chirurgicald poate conduce sau sartani), pi."u- 9i controlul optim al frecvenlei cardiace
atAt in ritm sinusal cdt qi in fibrila{ie atrial[
(o opliune propusE
la tratamentul ICC. in aceastd situalie se aplicd recomanddrile
de cAteva studii mici fiind blocantele de canale de calciu):'
ghidului european de management al valvu-lopatiilor'
simptomatic in
Diureticele sunt administrate ca tratament
prezer\a stazei sistemice sau pulmonare'
TRANSPLANTUL CARDIAC

scdzutd a donorilor EVOLUTIp $I PR"OGNOSTIC


lindnd cont de disponibilitatea extrem de
pentru acest tip de transplant, selectarea pacienlilor pentru
iransplantul cardiac se face pebaza unor criterii bine definite Prognosticul dupd diagnosticarea ICC este nefavorabil' ma:
(tabeiul 13). In ultimii ani, indicaliile 9i contraindicaliile ales dJc[ factorul itiologic nu poate fi corectat' Mortalitate"
au evoluat mult, noile terapii modificdnd chiar conceptul de pacienlilor diagnosticali cu IC atinge 50% la 5 ani (pdn[ l'
IC avansati gi refractard. Vdrsta avansatd a devenit qi ea un p.rt. iOX ta barbalii din studiul Framingham, mai micd 1'
criteriu relativ dat fiind rdspunsul bun al unor pacienli de
peste iemei)s'. Mortalitatea se coreleazd qi cu clasa funclionaiZ'
65 ani la transplantul cardiac, dacd se efectueazd o atentd astfel ea putdnd deplqi 50ohincazul pacienlilor afla1i in clasi
evaluare a comorbiditdlilor preoperator' Dat fiind c[ problema IV NYHA.
majord post-transplant este reprezentatb de rejetul alograftului' Cei mai importanli factori de prognostic in evolutia IC

paclenlii primesc medicalie imunosupresoare' Consecinlele sunt sintetizafi in tabelul 14'


ac.steia pot qi ele greva prognosticul pacienlilor (infecfii' Prognosticul pacienlilor cu ICC std sub semnul a doui
neoplazii, hipertensiune arteriald). Supravieluirea la 5 ani sub fenomine evolutive finale: tulburdrile de ritm cu moarte subii
tripia imunosupresie este in serii recentele de 70-80%' sau epuizare progresivd; introducerea terapiilor moderne s.
evolulia opliunilor de tratament interven{ional 9i chirurgical
i:
Transplantul cord-pulmon este indicat in principal pentru
pacienlii cu hipertensiune pulmonard severd qi sindrom
'Eir.n*.ng.t
secundare unei cardiopatii congenitale qi pentru cardta;i
T"b.l"l 14. Predictori negativi ai evoluliei pacienfilor cu insuficien{6
pacien{ii cu hipertensiune pulmonard primitiv[ 9i disfunclie (modificat duPa [9])
ireversibil6 de ventricul drePt. I ..,, gx:maSculin:.,1'r1 ':rt''iri]:' i-:'' '
' ,.,',
Ca o punte cbtre transplantul cardiac, au fost dezvoltate .,,' . '.., r,.,.,,, IC.de€tiologie!pch1ry16.,,,11 ;;;..: :-:
., ,: l: : ...
l. r':,,: :
dispozitive de asistare a ventriculului stdng, ele fiind actual t6al4pplotodiastolic (Zg 3)
j ugulard
indicate ca punte cbtre transplant in miocardita acutd severd qi, Lnntcl Twgescenltr
Hipotensiune arteriald
in cazuri seleclionate, ca suport hemodinamic permanent sau : . ..'... ,' :, r, $p.dd€rea,capacitltiidcefort(VOrglax),",
remporar (indicalie de clas6 IIa)1. Utilizarea lor este limitatS .. . - ., :Teqtuldg mo{-s.6 rnihu1p J, .i . r ', :.r:'
,..,.

in special de complicaliile infeclioase grave, din cauza cdrora CaSexia

aceste dispozitive pot fi menlinute mai pulin de 1 an' Volumele r.entriculare stdngi ^
Indicele de sfericitate al VS
Structurali Regurgitarea mitralb
Trb.lrl 13. ftrii de seleclie a recipientului pentru transplant cardiac (dupb
Dilatarea atriului stdng
i10l) ..1 .. ,;;',t,. -. Debitul cardiac J
. Boala. cardiaof '- avansali..refractartr l a tratament fannacotogic sau Ilemodigamicrl, Fraclia de ejeciie a VS J
:.... Patem transmiral de tip restrictiv
::-'r':'' :.-: Nivelul peptidelor natriuretice, catecolaminelor,
1.',,{.bsenlaurfudtoate cr.iteiiii ',.., ,' ,,'l': tt aldosteronului etc
' i :,AfeCtareva$cui.oriperifpri eau'gerobl4ld:rse1grdii,,r Insuficien{a renald
Biochimici
cu' exge a
, . ,
' ,,
,p;sfi&.1i*, irgnqfsibib 4.attuj'oigatl,(r,11liohit:ficatpl.kflefi): Anemia
cazutiloleyaiqatopentrulfan$1ail.'mqhior..gl q''. ,l:..,.1.,-;;.,.-; ':r1 ''-:.' Hiponatremia
:,,':- $ipq1u;U*puknonEdre.verf irevercibit6p4'UW,gg{l '1.' : ,.i , Citokine proinflamarorii (lL-6. TNF-alfa) f
A$lmarteri' ::
,

Acid uric I
,. tsi Oeaeoplazieauprobabilitatedetecuren$,','t',"... :r1,,:,,' .blofogiril ;, ,,"
,;
, 1ton-iornofirnpterap€riticn
: '' ' 'r' ' Stres oxidativ

:". l ' Aritmii ventriculare severe


'r Yfu's1661sl1g6ti "; Electrofiziologici Bloc major de ramur[ stAngb
. Infeclie sistemicd activd Fibrilalie atrial[

606
l:: tratat de CARDIOLOGIE

CC conduc la o modificare potenlialA a impactului fiecdreia din scad incienla decesului aritmic crescand numdrul de decese
:;1e doud componente (exemplu, defibrilatoarele implantabile prin ICC agravatl intratabild).

BIBLIOGRAFIN

Dickstein K, Cohen-Solal A, Filippatos G et al, for the Task Force for clinical correlates, and treatment options . Circulation. 2006 ; l13(20):2454_
Diagnosis and Treatment of Acute and Chronic Heart Failure 200g of 6t
European Society of Cardiology. ESC Guidelines for the diagnosis and 19. Mancini DM, Katz SD, Lang CC et al. Effect of erythropoietin on exercise
treatment of acute and chronic heart failure 2008: the Task Force for the capacity in patients with moderate to severe chronic heart failure. Circulation
Diagnosis and Treatment ofAcute and Chronic Heart Failure 200g ofthe 2003; 107:294-299,
European Society ofCardiology. Eur Hearr J 2008;29(19):2388-442. 20. Silverberg DS, Wexler D, Sheps D et al. The effect of correclion of mild
Mosterd A, Hoes AW, de Bruyne MC et al, Prevalence of hearl lailure and anemia in severe, resistallt congestive heart lailure using ery,thropoietin
Ieft ventricular dysfunction in the general population. Eur Heart J 1999; and intravenous iron: a randomized control study. J Am Coll Cardiol 2001:
20:447 -455. 37:1.77 5-l'7 80.
Sutton MGSJ, Sharpe N. Left ventricular remodeling after myocardial 21.de Lemos JA, McGuire DK, Drazner MH. Btype natriuretic pepride in
rnfarction: pathophysiology and therapy. Circulation, 2000; 101 :2981-g. cardiovascular disease. Lancet 20 03 ;362:3 I 6-22.
Donal E, Leclercq C, Linde C, Daubert J-C. Effects of cardiac 22. Maisel AS, Krishnaswamy P, Nowak FlM, et al. Rapid measurement of B-
resynchronization therapy on disease progression in chronic heart flailure. type natriuretic peptide in the emergency diagnosis ofheaft failure. N Engl J
European Heart Joumal, 2006; 27 :1018-1025. Med 2002;347:161-7 .

Cohn JN, Ferrari R, Sharpe N, Cardiac remodeling-concepts and clinical 23. Januzzi JL Jr, Camargo CA, Anwaruddin S, et al. The Nterminal pro-BNp
implications: a consensus paper from an intemational forum on cardiac investigation of dyspnea in the emergency department (pRIDE) study. Am J
remodeling. Behalf of an lnternational Forum on Cardiac Remodeling. J Am Cardiol 2005;95 :948-54.
Coll Cardiol, 2000; 35:569-582. 24. Wieczorek SJ, Wu AH, Christenson R, et al. A rapid B-type natriuretic
Otsuji Y, Gilon D, Jiang L, et a/, Restricted diastolic opening of the mitral peptide assay accurately diagnoses left ventricular dysfunction and heart
Leaflets in patients with left ventricular dysfunction: evidence for increased failure: a multicenter evaluation. Am Heart J 2002;144:834-9.
ralve tethering. JAm Coll Cardiol, 1998; 32:398-404. 25. Kruger S, Graf J, Men MW et al. Brarn natriuretic peptide predicts right
He S, Fontaine AA, Schwammenthal E, Yoganathan Ap, Levine RA. heart failure in patients with acute pulmonary embolisrn. Am Heart J 2004r
Integrated mechanism for functional mitral regurgitation: leaffet restriction 147:60-65.
versus coapting force: in vitro studies. Circulati on, 1997 ;96:1826-34. 26. Jurcu! R, Apetrei E, Rugind M et al, Markeri noi de stratificare a riscului in
Van Dantzig JM, Delemarre BJ, Koster RW, Bot H, Msser CA. pathogenesis sindroamele coronariene acute fhrd supradenivelare de segment ST. Medicina
ofmitral regurgitation in acute myocardial infarction: importance ofchanges Intemd 2005 ; II(2'):1 1 -24.
in le1t ventricular shape and regional function. Am Heart J, 1 996; 1 3 I :865- 27. Weber M, Hamm C. Role ol Btype natriuretic peptide (BNp) and NT-
11. proBNP in clinical routine. Heart 2006;92;843 -849.
Jessup M, Brozena S. Heart Failure. N Engl J Med,2003; 348:2007-18. 28. Silver MA, Maisel A, Yancy CW, er al BNP Consensus panel 2004: a clinical
Rihal CS, Davis KB, Kennedy IW et al. The utility of clinical, approach fbr the diagnostic, prognostic, screening, treatment monitoring, and
electrocardiographic and roentnographic variables in the prediction of left therapeutic roles ofnatriuretic peptides in cardiovascular diseases. Congest
ventricular function. Am J Cardiol 1995; 75:220-223. Heart Fail 2004;1O:Suppl 3:1-30.
Gregoratos G, Abrams J, Epstein AE et al. ACCIAHA Task Foroe on practice 29.Yan Nl, Yan RT, Cushman M et al. Relationship of interleukin-6 q,ith
Guidelines,4.,trASPE Committee to Update the 1998 pacemaker Guidelines. regional and global left-ventricular function in asymptomatic indii..iduals
ACC/AHAAIASPE 2002 guideline update for implanration of cardiac without clinical cardiovascular disease: insights from the Multi-Ethnic Studv
pacemakers and antiarrhythmia devices: summary article: a report of the ofAtherosclerosis, Eur Heart J 20 10; 3 1 :875-882.
American College of Cardiology/American Heart Association Task Force 30. European Study Group on Diastolic Heart Failure. How to diagnose diastolic
on Practice Guidelines (ACC/AHANASPE Committee to Update the 1998 hearl failure. Eur Heart J 1998;19:990-1003.
Pacemaker Guidelines). Circulati on 2002; 106(16):2145*61 , 31 .Owan TE, Hodge DO, Herges RM, Jacobsen SJ, Roger VL, Redfield MM.
O'Neill JO, Young JB, Pothier CE, Lauer MS. Severe frequent ventricular Trends in prevalance and outcome ol heart failure with preserved ejection
ectopy after exercise as a predictor ofdeath in patients with heart failure. J fraction. N Engl J Med 2006;355:251-259.
Am Coll Cardiol 2004; 44(4):820-826. 32. Paulus WJ, Tschcipe C, Sanderson JE et al. How to diagnose diastolic heaft
GinghinI C, Popescu BA, Jurcu! R, Funclia diastolicd a ventriculului sting in failure: a consensus statement on the diagnosis ofheart failure with normal
Esenlialul in ecocardiografie, eds. Ed,Medicald Antaeus, 2005; pp.39-57 . left ventricular ejection flaction by the Heart Failure and Echocardiography
Task Force on Acute Heart Failure of the European Society of Cardiology. Associations of the European Society of Cardiology. Eur Heart J.
Executive summary ofthe guidelines on the diagnosis and treatment ofacute 2007 ;28(20):2s39-s0.
heart fbilure. Eur Heart J 2005;26:384-416. 33. Colonna P, Sorino M, D'Agostino C, Bovenzi F, De Luca L. Anr_qo F.
Cooper LT, Baughman KL, Feldman AM et al. The role of endomyocardial Nonpharmacologic care of heart failure : counseling, dietary restricrion.
biopsy in the management of cardiovascular disease: a scientific statement rehabilitation, treatment of sleep apnea and ultrafiltration. Am J Cardrol
lrom the American Heart Association, the American College olCardiology, 2003; 9l (9):4 I -s0.
and the European Society of Cardiology Endorsed by the Heart Failure 34. Wilson Tang WH, Heart failure with systolic dysfunction. tn lvlanual of
Society of America and the Heart Failure Association of the European Cardiovascular Medicine. 2nd Edition. Eds Grifin Bp, Topol EJ. Lippincot
Society of Cardiology, Eur Heart J.2007;28(24):3076-93. Williams & Wilkins, Philadelphia, 2004; pp101-118.
5, Tang YD, Katz SD. Anemia in chronic heart failure. prevalence, etiology, 35. Alpeft MA. Obesity cardiomyopathy: pathophysiology and evolution of the
clinical correlates and treatment options. Circulation 2006: 113:2454-246L clinical syndrome. Am J Med Sci 2001 ; 321:225-236.
-, Heart Failure, in Braunwald's
Heart Disease, eds. Zipes D et al, 7th edition, 36. Lavie CJ, Milani RV, Ventura HO. Obesity and cardiovascular disease. Risk
2005, Elsevier Saunders, p. 457 -652. factor, paradox, and impact of weight loss. J Am Coll Cardiol 2009; 53:1925-
3, Tang YD, Katz SD. Anemia in chronic heart failure: prevalence, etiology, 1932.

607
i: {PITOLUL

INSUFICIEI{TA CARI}IACA ACUTA

I\TRODUCERE mare (aproximativ 50%o) din ICA au fraclie de ejectie pdstratd,


fiind reprezentafi in special de femei v6rstnice, hipertensive.
In cazul ICA de novo, vn numdr semnificativ de pacienli sunt
DEFINITIE
diagnosticali cu SCA2.
O altd clasiflcare simpld, propusi de Gheorghiade et al.2
lnsuficien{a cardiacd acut6 (ICA) este definitA ca debutul cuprinde trei trepte: stabilirea preexisten{ei sau nu a insuficienlei
'A:
-i ,de noyo)) sart agravarea progresivA a simptomelor qi cardiace cronice, identificarea unui factor ischemic gi
5i:relor de insuficienld cardiacd, necesitand intervenlie cuantificarea fracliei de ejeclie (fig l)
rE :peutica imediatdl-3.
Mai multe alte clasificdriseutllizeazdin corelalie cu etiologia
-\ceastd definilie s-a dovedit a fi utild prin cele trei elemente ICA, cum ar fi clasele Killip gi clasificarea Forrester, descrise
; :are se referA: primul este debutul simptomatic rapid, chiar
inilial la pacienlii cu infarct miocardic acut (vezi capitolul
rJi in unele cazuri simptomele pot evolua de-a lungul unei 13.3).
:\=oade relativ mai lungi de timp; al doilea este elementul Clasificarea Forrester, corelat[ cu severitatea clinic[ gi
. ::ectiv, al semnelor IC: congestie pulmonard sistemicd sau
statusul hemodinamic, a fost modificatd gi extinsi qi la pacienfii
:--inonarA, cu sau fbrA semne de debit cardiac scdzu|, al treilea f6rd substrat ischemic, cuprinzdnd patru clase (ng. 2).
: ::rrent este severitatea simptomelor qi semnelor de IC, care
::ruie sA fie suficient de semnificative pentru a necesita
r:--n.enlie urgental. ETIOLOGIE $I FACTORI PRECIPITANTI
insuficienla cardiacd acut6 este heterogend din punct de
:;ere al modului de prezentare, fiziopatologie gi prognostic.
Dintre etiologiile posibile ale prezentdrii pentru ICA,
1:rea majoritate a pacienlilor resimt o ameliorare simptomaticd
registrele EuroHeartSurveys in Europa 9i ADHERE6 in SUA au
r- ;ursul spitalizdrii, cu toate acestea rata respitalizdrii Si a
indicat ca etiologie cea mai frecventd cauza ischemicb.
r - nalitAfli este in continuare ridicatd2. ICA este o patologie cu evolulie episodicd, tranzitorie, de

CLASIFICARE
FF-VS,F€sa=.e€

?acienlii cu ICA se pot prezenta cu


-::eva tablouri clinice tipice sintetizate in
::elul 1r.
Jintre aceste categorii. majoritatea
-'nifestarilor sunt reprezentate de insuf-
::3ala cardiacd cronicd decompensat6,
,:'-'u1 cardiogen fiind intAlnit intr-o F,FV,*.fedus6
:r rrorlie de <70/o, iar EPAC in aproximativ
,' , din ICA. Un procent suprinzdtor de

609
Capitolrrl 21.2. lnstficionla rardiuca u, t,:

Tabelul 1. Forme de prezentare ale insuficienlei cardiace acute (modificat dupd [1,2,41).

,i.1:p,abui.gL.d{3,t.exirtil..9i!e;1.de.qv.ti1u1ie,. 1\*:, dcAzUtE;,n6ffiiitlL cr€selttd


'.1.

i::' tXliai:I8i:qf$tgiee,,$i do.te4.d0,coqgesiie DC: sclzut, normal, crescut


.':,,' i: .: I.i: ultrafiltrare)
Bdrnildar5$,sisiemiC4,, . P.CPB: tooi ifessiitd: :
Debut acut, dispnee severS, ortopnee, TA: scdzutd, normal6, crescutA
Edem pulmonar acut Nomovolemie, TA (rdspuns bun la
tahipnee, raluri subcrepitante, desaturare
nitrali, diuretice, morfind)
aneriald tSaOr<90%1
:.i--. :.- .t j:a:: i:.t:::t:: :: TA: crescuti
,--.Dclrit,lppid;iFp,pesmtE .e,qlses{ie,.,.i:. Scldere TA (njtra1i, diuretice de ansd,:
IC hiperterisii"i:r,::::,rt' DC: normal
: .:::j.:l.-:,:r.-tll.i;::ii-
..i..'..F
lnol. :&r'F.1.or.s !ryeer$li .1., PCPB: >18 mmHg
rdspuns rapid la lerapje)
.a

TA <90 mmHg sau scidere >30


mmHg TA medie Normalizare
$oc cardiogen Hipoperfuzie tisulard, oligo/anurie DC scizut (< 1,8 -2,2 ll minl m2) debit cardiac (inotrop, balon de
PCPB >18 mmHg contrapulsa{ie)
Diurezd<0.5 ml/kgc/min
TA: scazutd
QSEegll4:eis,19.tl1ii,{,F,3,!1!1p';cqqc6ird''l Normalizare
DC: scdzut
putno.lle&.+'4it!i{9$1.ts9,aar1.'.,;:,,:,'::.,,;,: presiune artera pumonar[
PCPB: scizutd

15% din pacienlii cu SCAprezinta semne Coreclia ischemiei (rer ascularizare


IC asociati SCA de ICA farmacologicd sau interven{ionald)

lC cu debit cardirc Asociatd tireotoxicozei, boiii Paget, DC: crescur


cr€scut fistulelor arteriovenoase, anemiei FC: crescuti
Coryefi{c rri- ,.,.,
,:.:.-
DC-debiL cardiac; FC-lrecvenla cardiacii: PCPB-presiune capilard pulmonarA blocati: TA-tensiune arreriald.

aceea este importanti identificarea factorilor precipitanli ai Legea Frank-Starling ia in considerare ace$ti factori. =,
acutizdrilor (tabelul 2), ins[ de multe ori (pdnd la 40-50% ilustrand un mecanism intrinsec de autoreglare a volumu--
din cazuri) ace$tia nu sunt identificali chiar dupd un bilan! bdtaie in condiliile unei injurii cardiace acute, avand un rol r:
exhaustivr. pulin documentat in insuficienla cardiacd cronicdr. Creqte:..
presiunii telediastolice a VS se va insoli de creqterea volumu. -
telediastolic al VS, determindnd la rdndul lor cre$terea foi-
FIZIOPATOLOGIE miocardice de contractie gi a volumului b[taie. Deci, p:.-
intermediul mecanismului adaptativ Frank-Starling, cregte:. l
Pentru a inlelege mecanismul fiziopatologic din ICA, acesta presarcinii determind cre$terea contractilitAlii, fiind as:-.
trebuie privit din cel pulin doud perspective: incapacitatea de a asigurat debitul cardiac.
asigura funclia de pompd (disfunclia sistolicd) 9i incapacitatea O altd formd de adaptare pe termen scurt a cordului cr-:
de a asigura umplerea ventriculard (disfunclia diastolic[). activarea sistemului neryos simpatic, crescdnd astfel ti:-i
Din punct de vedere fiziopatologic trebuie avuli in vedere de contrac{ie qi frecvenla cardiacd,. Sistemul nervos simp.-- .
trei factori care influenleazd volumul bdtaie/debitul cardiac: activeazd sistemul renind angiotensind aldosteron, c&re :r:
presarcina, postsarcina qi contractilitatea. rolul de a menline constant volumul circulant gi de a rtert -:
tensiunea arteriald,, asigurind astfel perfuzia organelor vita,;
Aceste mecanisme adaptative sunt eficace pe termen sc--.
E in stadiile iniliale ale insuficientei cardiace, dar in cele ::
E
urmd ele se vor dovedi contra-productive.
t
a-t USCAT CALD uMnD $r CALD
Peptidele natriuretice (ANP 9i BNP) sunt eliberate ca rasr -:
$T
la solicitarea atriald gi ventricularA qi au rol in homeosi- -
S
sodiului qi apeie,rO, intervenind in reglarea hemodinan:.-
I
vasculare. Peptidul natriuretic tip B este sintetizat sub t'c= "
U
H unui precursor gi ulterior transformat in forma sa activ6. tsl I
,l€
gi un fragment terminal: N-terminal (NT)-proBNP. Pe la ;:-
uscAT $r Ruem UMED $I RECE efectele lor biologice, peptidele natriuretice, in special B\l ...
o rol in diagnosticarea qi prognosticul insuficienfei cardiace
N

o
Edemul pulmonar acut cardiogen (EPAC) este exr--:-"
Congestie pulmonarl (PCPB, mmHg)
printr-o cregtere acutd in presiunile de umplere ale ventri;- -
stang, care se reflect[ retrograd asupra atriul st6ng, c -
Figura 2. Clasificarea clinicd a insuficienlei cardiace - clasificarea Forrester
(dupd
creitere abruptd a presiunii in capilarele pulmonare, produ;:: "
[,3]).
exudarea de fluid din compartimentul intravascula: -

610
tic tratat de CARDl0l.OGlF:

-ierstiliul pulmonar qi in alveole. Acest mecanism are drept


Tabelul 2. Factori precipitanJi ai insuficienlei cardiace acute
':Tnltat o capacitate de difuziune scdzutd, ducdnd la hipoxie gi
,:arilia dispneeilr.
Insuficienla cardiacd acutd hipertens ivd. Ilnadintre cauzele
?-\C este cregterea bruscd a postsarcinii, cum ar fi cazul unui -l schemie miocardica (sindroame coronariene acute.)
Tulburarj de ritm gi conducere lrahi- sau bradi aritmii.;
: -.seu hipeftensiv, fenomen care nu de puline ori se intdmpld
-Leziuni mecanice (vahulare) acute (endocardite, rupturd mugchi papilar
- contextul existenlei unei insuficienfe cardiace cu fractie de mitral. diseclie de aofid etc..)
.. eclie pistrat[r2. in aceastd situalie, mecanismul fiziopatologic -lnfl amatie imiocarditd. endocardita.l

::,e reprezefltat de alterarea relaxdrii gi sc[derea compliantei -Toxice qi medicamente inohop negative
:rtriculului stdng ca r[spuns la suprasolicitarea de presiune -Creqteri ale TA sistemice qi pulmonare (crizd hipenensivd. embolie
pulmonard )
-::rezentatd de postsarcind. Se pare cd activarea neuroumorall
Factori extracardiaci
:.:e mult mai pulin marcatd,in cazul pacienlilor cu insuficien![
".:diacd cu fracfie de ejecfie pdstrat[ decAt in cazul celor cu -H ipervolemie
*Disfunclie renald
::c1ie de ejec{ie scdzut613.
-Sindroame hiperkinetice (anemie, febrd, hipertiroidie)
in cazul qocului cardiogen are loc o activare a mecanismelor -Noncomplianld (regim igienodietetic ai/sau medicalie)
--npensatorii descrise mai sus, avdnd ca rezultat cre$terea Abuz de alcool. medicalie
:cvenfei cardiace, vasoconstrictia perifericd, dar aceste
:-lcanisme nu reu$esc menlinerea tensiunii arteriale la valori Ambele scenarii pot duce la sclderea tensiunii arteriale qi
-,-:rnale. Se produce o redistribulie a s6ngelui din periferie activarea neuroumorald, cu o cre$-tere compensatorie a de-
r.ele, lesut muscular, intestine) in favoarea organelor vitale: bitului cardiacrT.
- I'nd, creier, rinichira.
ICA dreaptd se manifestd in cazul unui trombembolism
:-rnonar sau unui infarct de VD, situalii care pot duce la PI.{GNOSTXC
" :otensiune sistemicl datoritd reducerii presarcinii VS qi
, : iderii umplerii VS in contextul interdependenlei ventriculare.
TABLOU CLINIC
i. produce qi o scddere a perfuziei coronare drepte care
:-;langeazd un cerc vicios de ischemie gi agravare a ICls.
Pacientul cu ICA se prezintdin general la camera de gardd cu
ICA asociatd sindroamelor coronariene acute. itcazul unui
un tablou clinic dominat de dispnee de efort cu prag mic sau de
, :,drom coronarian acut (SCA), ischemia/necroza miocardicd
repaus, eventual cu ortopnee, instalarea de edeme de membre
:,- lte duce la disfunclie sistolicd qi diastolici, care se reflecti
" sc[derea debitului catdiac, presiuni de umplere VS crescute, inferioare (sau mai generalizate dacd este vorba despre o ICC
aculizatit). Aceste simptome pot fi asociate cu simptomele sau
" - apari|.'ia insuficienlei ventriculare stdngi 9i dispneei (vezi semnele bolii de bazd sau factorilor precipitanli: dureri toracice
,.::ul clinic 29)
cu caracter anginos, palpitafii, valori tensionale mult crescute
Spre deosebire de SCA complicat cu ICA, unde principala
s au hipotensiune, transpiral ii, gr eat6, paloare, ciatoz6.
,''yd a IC este leziunea miocardici, in ICA poate apare o
--urie miocardici Simptomele si semnele ICA sunt sintetizate in tabelul 3.
in absenla unui SCA, deoarece in ICA
:.3siunea diastolicd crescutd din VS poate produce ischemie
Aldturi de semnele specifice congestiei pulmonare sau
,--lendocardica; aclivarea mecanismelor hemodinamice qi
sistemice ori hiperperfuziei tisulare, examenul clinic poate
evidenlia galop ventricular stdng sau drept (Zg 3, Zg 4),
:. :rohormonale este asociata cu o disfunclie endoteliald care se
precum gi sufluri valvulare (cea mai frecventd asociere fiind cu
::Juce prin perfuzie coronariand scdzutd; in plus, de cele mai
::ite ori aceqti pacienli
i,- miocard hibernant/ Tabelul 3. Simptome qi semne in insuficienja cardiacd acutd
, :etatl6,
IC cu debit cardiac C0ngqsiie,,,::'r',,;, '.:,...::;.; :' .:' ;:' :i ::::t': :

-,scut este int6lnitd - Dispnee (de efort, de repaus, ortopnee, dispnee -Raluri pulmonare subcrepitante, coleclie pleurald (de obicei
- cazul anemiei, hi- paroxistici nocturni). tuse bilateral6), nu tolereazd decubitul dorsal

::riroidismului, fis- -Edeme periferice membre inferioare, pe parcursul spitalizdrii pot


-Disconfort membre inferioare (prin edeme)
- :i arterio-venoase, apare edeme ale regiunii sacrate
-: sisului.
-Disconfort abdominal, meteorism, sa.tietate
\lecanismul fiziopa- precoce, anorexie -Ascit[, hepatalgie, hepato-/splenomegalie, icter scleral, creqtere in
greutate, turgescenld jugulard, reflux hepatojugular
:,rgic este rcprezentat
Hipoperfuzie
:: rezisten!a vascularA
. :emicd redusd datoratd -Fatigabilitate
: iuntului arteriovenos, -Status mental alterat, confuzie, dificultafi de -Exhemitd{i reci, paloare tegumentar[, hipotensiune (poate fi doar
concentrare, somnolenfi diurnd oftostaticA), puls slab palpabil, oligo-/anurie
: i asodilataliei peri- -Amefealio presincopl sau sincopd

611
Capito|u| 21.2. Insuft:ien1a ctn'diacd ctt'.

&wdfir,rmrs
SN,74 ani, M
APP: Vechi hipertensiv cu valori mari, angor stabil de efort diagnosticat in urmd cu 1 an, controlat terapeutic pind in urmd cu 1 lun6, regurgitare mitral"
degenerativi moderata, stenozA aortici degenerativd moderatd. stenoza 90% artera carotidd intemd sting6.
Istoric: angor de eforl diagnosticat in urna cu 1 an, agravat in ultima 1una, cu test de efort intens pozitiv cu criterii de severitate (angind, subdenivelar.
ST > 2 mm in 7 derivalii qi supradenivelare ST in aVR, apdrute la <2,5 METS, persistente 5 min in repaus), 1a care goronarografic s-au evidenliat leziur:
bicoronariene: calcificiri impofiante pe toate ramurile coronariene epicardice, in special in segmentele proximale, stenozdg0%o ACD proximal[ (fig. 1 .
stenoze seriate rle 3040% la nivelul trunchiului comun de coronard stangS, subocluzia marginalei I.

rifii :g-
'll+ tilt i t

T T' Y':',t'":Y r
rri
'.' - -tr
:- -
h^!hr_!e__a
l'! li:.;",*Jil.,-Jp;^J
I ; i i-.t :.,;,..i..r.: ,., ., :,.i-{
j.liirf!*1rtrf,4.*.elv,^
Angiografie coronarianb, injectarea substanlei Electrocardiograma la prezentare: RS, 75lmin, ElectrocardiogramapostangioplastiecustentACD.--
de contrast la nivelul ACD, srenozd 90% ACD AQRS la -30 grade, BRD major, modificdri durere : RS, tahicardic, subdenivelare de segment S
proximal. secundare de fazd terminalA. in DI, DII, V2-V6 cu supradenivelare de segment :
in aVR.
Angiografie
coronariand de control
S-a efectuat angioplastie cu stent la nivelul ACD, manevra fiir:
postangioplastie cu stent
.')r: o reuqitd terapeutici, cu oblinerea unui flux TIMI I la injectare.
la nivelul ACD-rezultat
de control {fig. 3-1.
final foarte bun, ffux
La 2 ore postintervenlional apare angind severd insolitA de dispn;:
Timi 3.
severd, cu odopnee, polipnee, cu incdrcare pulmonard (ra1u
subcrepitante diseminate), scdderea SaO, la 78% qi flenome:.
adrenergice de insofire a tabloului clinic de edem pulmonar acu:
Electrocardiografic (fig. 4) modiflcirile sunt de tip subdenivelar:
important6, de 4 mm difuz[ cu supradenivelare de segment Sl
in aVR iar ecocardiografic se observd disfunctie severd, globa,
de VS cu akinezie anterioard intinsd (FE30%). Reevaluare'
coronarograficd. de urgenld sub tratament suportiv respirator .
.!:ttt',.r. vasodilatator iv, evidenliazd vasul instrumentat anterior permeab:
(fig 5), dar cu stenozA 90% la nivelul trunchiului comun osti"
(fig.5). cu posibild imagine de tromb Ja acest nivel ifig. 6).
La un pacient critic, instabil hemodinamic, cu fenomene de f\ :
acut[, dup[ consult interdisciplinaq se decide revasculariza--.
chirurgical[ de urgen{d prin triplu by-pass aortocoronarian :.
artera descendont[ anterioard in segmentul III cu grefon aner:.
cu artera mamard internd qi pe artera descendentd anterioard :-
segmentul II qi pe marginala I cu grefoane venoase VSI.
Evolulia ulterioarf, a fost lent favorabild, permiland detubarea
Angiografie coronariand efectuatb 1a 2 pacientului la 36 de ore postoperator. Peakul enzimatic a fost de
ore postangioplastie cu stent la nivelul 597 7 u/l pentru CK tolal (225 ttll pentru CK-MB). Ecocardiografi a
ACD, injectarea substan{ei de contrast efectuati imediat postoperator a evidenliat regurgitare mitraii
la nivelul ACS evidenliazd subocluzie moderat-severi cu FEVS 50%, permitand decuplarea de p;
de TC de coronarA stdngd cu posibili balonul de contrapulsalie intraaortic in a pafta zi de evoluli;
imagine de tromb la acest nivel. postoperatorie.

612
'.lic trctat de CARDIOLOGIE

,nsuficien16 mitrald). datoritd disfunc{iei renale progresive, cu alte cuvinte agrayarea


Triajul la camera de gardd al pacienlilor cu ICA pe baza disfuncliei renale in cursul spitalizdrri, in ciuda rdspunsului
e\amenului clinic este o etapi esenliald, pentru a asigura ingrijirea clinic favorabil la terapie qi controlului adecvat al volumului
ntr-o unitate de monitorizare cardiacd a pacienlilor cu criterii intravascularl,2. Biomarkerii cardiaci gi renali ai sindromului
:linice de prognostic defavorabil: qoc cardiogen, hipotensiune cardio-renal sunt figurali in Capitolul 5.1, tabel 5.
:rteriald, decompensarea unei IC cronice (vezi gi mai jos). Se Funclia hepaticd. Prezen\a unei disfunc{ii hepatice
-,
or efectua cu rapiditate, simultan, investigaliile paraclinice documentate prin hepatocitolizd (cregtere a ALT, AST),
lecesare. deficit de sintezd (factori de coagulare, trombocite), colestazi
(cregterea bilirubinei, fosfatazei alcaline, GGT) poate fi
secundard ICA gi impune atentie la administrarea medicaliei
INVESTIGATII PARACLINICE cu ,,tropism" hepatic (amiodarond, statine).
Hemoleucograma. Anemia,produsd fie prin hemodilulie, fie
Diagnosticul de ICA sebazeazd. in principal pe elementele prin agravarea disfuncliei renale, este un factor de prognostic
:iinice; testele paraclinice sunt utile pentru rafinarea prost pentru pacienfii cu ICA2?; sunt in curs studii care
,:iagnosticului. analizeazd beneficiul utilizdrii de eritropoetind la pacien{ii cu
IC23.
Teste imagistice. Electrocardiograma. Existd date ECG care Peptidele natriuretice. BNP qi NT proBNP s-au dovedit a
:ireclioneazi evaluarea lintitb a pacientului cu ICA18. Astfel, fi utile in camera de gardd pentru a distinge intre dispneea de
pot identifica fie hiperlrofie ventriculard, fie microvoltaj ce origine cardiacd de cea de alte etiologii, insa limitdrile acestora
=
rate sugera pericarditd sau boald infiltrativd. Modificdrile lin de alte condi{ii asociate cu creqteri ale BNP: sindroamele
:e fazd terminald pot sugera un substrat ischemic al ICA, iar coronariene acute, insuflcienla cardiacd dreaptd (cord pulmonar
:rezenla de unde Q indicd sechelb de infarct miocardic. in plus, decompensat gi trombembolism pulmonar), sepsis sever, goc
:locul major de ramurd stdngd in prezen,ta IC simptomatice septic. Nivelele de ANP nu au utilitate clinicd deoarece sunt
:u FE <35% identific[ pacientii care ar putea beneficia de mult mai dinamice, apar ca raspuns chiar la cregterile fiziologice
:aurment prin resincronizare cardiacd'te 20 de presiune in atrii.
Radiografia toracicd. Utilitatea clinicd este de a identifica Markerii de injurie miocardicd. Injuria miocardic6
-rodificdri cardiovasculare de tipul cardiomegaliei gi congestiei asociatd cu cregterea troponinei poate fi datoratd anomaliilor
:ulmonare, dar gi de a diagnostica patologii asociate de tipul hemodinamice qi neurohormonale din IC (presiune diastolicd
:neumoniei sau colecfiilor pleurale importante ca gi cauzd VS crescutd, dezechilibru intre cererea miocardicd de oxigen
:lternativl de dispnee. Mul{i pacien}i cu insuficienld cardiacd gi perfuzia coronariand redus[ - care pot precipita injuria
::onicd aculizald au foarte pulin sau deloc edem interstilial miocardicd, mai ales la pacienlii cu boalS coronarianb
:r idenliabil pe radiografia toracic62r. ischemicd, cu miocard hibernant) sau poate fi expresia unui
Ecocardiografia. Efectuarea in urgenld a ecocardiografiei eveniment ischemic precipitant al ICA.
:ste obligatorie in ICA, deoarece ea poate orienta diagnosticul Alte investig a[ii. G az ometria arter ial d: testarea oxigenirii
::iologic Ai evaluarea iniliald, precum gi ghidarea mdsurilor (pO2), compensdrii pulmonare (pCOr), echilibrului acido-
::rapeutice. Evaluarea funcliei sistolice qi diastolice, a bazic (pH) 9i a deficitului de baze sunt obligatorii la toli
:rnensiunilor cavitalilor gi pereli1or, prezenla valvulopatiilor, pacienlii care se prezintd cu ICA severS. Pacienlii diabetici
:rmplicafiile infarctului, asocierea disecliei de aortd sau a cu ICA benefi.ciazd gi ei de gazometria arteriald pentru a
:odificdrilor pericardice sunt date care se pot ob{ine gi la o suprinde un eventual dezechilibru al diabetului. in camera de
:r'a1uare ,,la patul bolnavului". gardd gi in monitorizarea ulterioard este imporlantd utllizarea
Teste de laborator. pulsoximetriei, dar hipotensiunea severd qi vasoconstricfia
Electrolilii. Hiponatremia (<135 mEq/l) este frecventd la perifericd se pot inso{i de dificu1t61i in mdsurarea non-invazivd
:acienfii cu ICA, insd hiponatremia severd (< 130 mEq/l) este a oxigendrii arleriale.
Inserarea unui cateter venos central la pacien{ii cu ICA are
=rd), reprezentdnd un indicator de severitate. Hiponatremia
inso{itd de risc crescut de deces post-spitalizare. Deqi indicafie de clasd Ila (nivel de eviden{d C) deoarece permite
"ste
(de exemplu, tolvaptan qi coni- atet administrarea intravenoasd de droguri inotrope cAft ;i
=tagoniqtii de vasopresind
; aptan) corecteazd hiponatremia, folosirea lor nu a fost corelat[ mdsurarea presiunii yenoase centrale. Datele privind PVC
:'l un prognostic mai bunr. reprezintd un element important al evaludrii presunii din atriul
Funclia renald. Disfunclia renald apare ca urrnare a activarii drept qi se poate efectua la patul bolnavuluil.
-eurohormonale qi hemodinamice (debit cardiac scdzut gi stazd Inserlia unei linii arteriale la pacienlii cu ICA are indicalie
-,
enoasd) din insuficienla cardiacd, mai ales dacd se suprapune de clasi IIa (nivel de evidenld C) in vederea mdsurdrii directe a
:e leziuni intrinseci, date de diabet, hipertensiune, aterosclerozS. tensiunii arteriale 1a pacienlii instabili hemodinamic.
)isfunc{ia renald poate fl agravald de utilizarea diureticelor de Monitorizarea cu ajutorul unui cateter Swan-Ganz
care produc hipovolemie, scdzdnd perfuzia renald gi deci (cateterizarea arterei pulmonare) este rareori necesard,
'nsd,
,:ta de filtrare glomerulard. Sindromul cardiorenal este definit cu indicafie de clasd IIb (nivel de evidenli B) fiind utllizat
:a statusul de rezistentl la tratament al insuficientei cardiace la pacienli instabili gi cu rdspuns inadecvat la tratament

613
Cu1,11u1,,1 2 i.1. lnstrf c it'n1u t Lildiat u ucL.
farmacologic, sau la pacienti la care
evaluarea ecocardiografi ci a presiunilor Txaltment simpbmalic imedht
pulmonare este imposibildt.
Pacien{ii coronarieni cu ICA secun-
dard unui sindrom coronarian acut congesthputmuram ---* --*-*-e diurclke,
I5ff 9ryq:qYt
vasodilatatoarc
beneficiazd de efectuarea in urgen![
a unei coron.arografil in absenta unei ()ldgen@raph
contraindica{ii ferme, indicalie de clasd
<s$* *-*--_*__+ .nyazi'ra
I (nivei de evidenld B). Reperfuzia de
urgenid in situaliile care o impun este
IresaturarF artedata
Iffffiff
Yeiltilatiemeffnica
indicatd gi doveditd cd amelioreazd
prognosticul. Gotecfie cerna
-$CA: rsascshriznre
Depi$gr"ffiuzanA -aritnie: amtiarihice, SEE
{SG{a*!trie, &V, HIA, etc} -BAV: cardiostimularc
TR4TAMENT -HTA: yasodibtatoare
etc
Spre deosebire de infarctul miocardic
acut, 0 patologie cu un numdr de
spitalizdri similare, in ICA tratamentul
este in mare pafie empiric, deoarece nu TA$> l00mm}{ TA,$9O-ilXt mmXg
existd suficiente trialuri clinice qi nici i
I
studii randomizate. + rir
Un algoritm de abordare terapeuticE a Tr*va$odilatator Trat vaodilatrtort inotop Coredia pr€sarcinii
ICA este propus ?n figura 3, elementele {tlT€, n€6irili&1, {dotrutamina, levosimendanl flfiride{ftndtg FVc}
sale fiind detaliate mai jos. kvGimendan r dopemina

*----+

OBIECTIVELE
Rasptlnsfimromttil Rmp*n**hb
Stabilizaro si iniliere Arhugaretescaladarc in6op,
TRATAMENTULUI bmpie onah diuretie, IEGA, 8B vasopresor{ilAdfl, supqt necanic lBClA},
mqtiffiarcinyaiva
Scopul ini{ial in managementul ICA f,'lgura 3. Algoritm general de management al ICA (dupa [1 -3]).
este diagnosticul rapid, identificarea CPAP - ventilalie cu presiune continuA pozitive; PEP - ventilalie cu presiune expiratorie pozitivi; SCA slndrom
etiologiei qi a factorilor precipitanli coronarian acut; BAV - bloc atrioveniricular; PVC - presiune venoasa centralA; BB beta-blocant; IECA inhibitor
de enzirnd de conr ersie-
- -
qi inilierea tratamentului. Majoritatea
claselor farmacologice disponibile in
terapia ICA amelioreazi hemodinamica, dar nu s-au dovedit a 6 ore qi nu mai mult de 240 mgin24 ore.
scadea morlalitatea (tabelul 4) . Valoarea clinicd a unor tehnici noi cum sunt ultrafiltrarea,
Pentru o conducere cAt mai corectd a terapiei iniliale este antagoniqtii de vasopresind, blocanlii de adenozind, rdmdne
"
necesard aprecierea corectd a statusului hemodinamic Ai vole- fi stablitS.
mic al pacientului astfel inc6t terapia si fie una patogenicd .Func{ia renali. in cazul unei funclii renale adecvar;,
(tabeiele 5 qi 6). tratamentul cu diuretice presupune urmdrirea statusului volemi:
Abordarea ICA are astfel in vedere aspectele gdsite la qi a funcliei renale. ins6 un procent important de pacien:
prezentarea clinicd: valoarea TA, incdrcarea volemicd qi funclia prezintd un gradde disfunctie renald, care la unii pacienli esi.
renald.
Tabelul 4. Impactul medicaliei asupra morbiditlliiAnofialit6lii in ICA (dup.
. Tensiunea arteriali. O situa{ie parliculard dar pulin 121D.
frecventi este hipotensiunea hipovolemica. Dacd aceasta
este asimptomaticd,hidratarea orald este suficientb, pentru c[
administrarea intravenoasd de lichide poate agrava simptomele
congestive.
Dacd hipotensiunea hipovolemicd este simptomaticd, este
indicatd repletie volemica qi medicafia inotropa pentru a
ameliora hipoperfuzia tisulard (renalb, cerebrali), dar cu pre{ul
creqterii ischemiei gi riscului de aritmii.
. Hipervolemia. Diureticele de ansd sunt utile pentru
indepdrlarea excesului de lichid, producind ameliorare BRA blocanli ai receptorilor angiotensinei; IECA inhibitori tle enzimi de convers
simptomatici. Doza nu trebuie sd depdgeascb 100 mg in primele angiotensinogenului

614
ilc tratat de CARDI0LC)GlE

fabelul 5. Medicatia vasodilatatoare gi diureticd (dupA [25]).

Furosemid + 001 + +++01 ? ?


\Iorfina ++ OJJ + 00? ? 0
\eseritide ++ ?0r 0 +0J ? 0
\itrat ++ 0J; 0 000)? ? 0
-,- debit cudiac; FC frecven{d cardiacd; PCPB-presiune capilard pulmontrd blocatd.; TA- tensiune arteriald RAA
- renina angiotensind aldosteron.

Tabelul 6. Medicalia inotropd utilizatA in ICA (dupd [14]).

Levosimendan++++00000?
\lilrinoni F +- 1 J ++ ; rln fara dateJ
+/0 (?)

DigoxinF--j;
Dobutamin5++++it+++++;'0
il debit cardiac; FC frecven{d crdiacd; PCPB-presiune capilari pulmonard blocatA; TA tensiune arteriald. R A.A-renind mgiotensina aldosteron. INO- inotrop.

-zultatul agravarii insufi cienlei cardiace (tratamentul acesteia


ventriculard dreaptd - indicalie de clasd IIa (nivel de evidenld
.,rldindu-se cu ameliorarea funcliei renale), dar existd o
B).
rategorie de pacienli cu disfunclie renald preexistentd, care nu
Intubarea orotraheald Si ventilalia mecanicd se vor utiliza
:ste influenlatd de tratamentul IC. Aceqtia necesitA diuretizare
la pacienlii la care nu se poate obline o oxigenare adecvatd prin
:ltens6 din cauza rezistenlei la diuretice gi in cursul spitalizdrii
VNI, sau care prezintd epuizarea muqchilor respiratori.
rregistreazd o agravare a disfuncJiei renale.
Sindromul cardiorenal reprezintd o provocare terapeuticd;
:,'esta nu are o definilie bine stabilitd, insd consensul recent
MODULATOARE DE PRE-/POST- SARCINA
:rblicat Acute Dialysis Quality Initiative26 considere ce este
de
sltua{ia clinicd in care injuria renalb gi cea cardiacd se asociazd,
Diureticele sunt de primd intenlie in tratamentul ICA
-,:icare dintre ele putdnd fi cauza, respectiv efectul. atdt in forme
(depinzAnd bineinleles de valorile TA), qi dintre acestea
:Jute cat gi cronice. Tipul III din consensul de clasificare, gi
diureticele de ansd, prin efectul lor depletiv de volum, sunt
,nume sindromul cardio-renal acut descrie aparilia Ia2740o/o
extrem de utile, deqi nu existd trialuri randomizate care s[
:in pacienlii spitalizali pentru ICA a unei alterdri acute a
evalueze eficacitatea qi siguranla administrdrii. Administrarea
,-rncfiei renale (vezi 9i Capitolul5.1, tabelul5).
de furosemid iv produce venodilatatie in decurs de 15 min, gi
O situalie speciald este legatd de faptul cd fenomeneie
induce diurez[ in aproximativ 30 min de la administrare, cu un
-'ongestive din IC sunt rezistente sau refractare la tratament
jatoritd insuficienlei renale progresive. in aceastA situa{ie se maxim al efectului intre 1 qi 2 ore; in administrare i.v. continud
se inregistreazd un rdspuns mai bun decit in administrarea de tip
xllizeazd medicalia inotropa (cregte diureza) gi medicafia
. asodilatatoare combinatd cu nitrati (i.v. sau oral); poate fi
bolus27. Este necesard monitorizarea in paralel a diurezei, dacd.
este cazul prin cateter vezical. Escaladarea dozelor de diuretic
recesard intreruprerea IEC qi a spironolactonei. in unele situafii
de ansd qi asocierea acestuia cu un diuretic hidroclorotiazidic
:oate fi necesard ultrafiltrarea sau hemodializa.
poate fi necesard pentru combatarea rezistenlei la diuretice.
Vasodilatatoare. Vasodilatatoarele sunt recomandate majo-
ritdlii pacien{ilor cu ICA ca prima linie terapeuticd, in absenla
TEHNICI DE VENTILATIE
hipotensiunii arleriale.
I{itrali. Nitralii, prin efectul venodilatator scad intoarcerea
Oxigenoterapia trebuie recomandatd cAtmai rapidpacienlilor
venoas[, scdzind congestia pulmonarb; la doze mai mari
:u hipoxie in scopul men{inerii unei saturaJii arteriale de oxigen
au efect vasodilatatoq reducdnd postsarcina. Dezavantajul
a95% - indicafie de clasd I (nivel de evidenld C)'.
administrdrii constd in dezvoltarea tahifilaxiei in decurs de
Ventilalia non-invazivit (\NI) reprezintd metodele de 24 de ore, ceea ce impune cregterea dozei.
,,'entilalie pe mascd faciald, orotrahealS. \NI cu
lird intubare Nitroprusiat de sodiu. Nitroprusiatul este eficient in
rresiune expiratorie pozitivit are indica{ie de aplicare precoce
scAderea postsarcinii (cu timp de injum[tdlire foarte scurt),
.a pacien{ii cu edem pulmonar acut sau ICA hipertensivdr,
insi este pulin utilizat.
,rmeliorAnd atat parametrii respiratorii cAt qi funclia cardiacd
Nes eritide (peptid natriuretic recombinant uman). Neseritide
:rin scdderea postsarcinii VS. Utilizarea sa este de abordat este identic cu peptidul endogen BNP (care este utilizat ca
;u prudenfd la pacienlii cu qoc cardiogen Ei mai ales ICA marker diagnostic), dar poate fi utilizat ?n doze farmacologice

61s
C ap ilo ltr I 2 J. 2. Ins t1fi c ien 7a cn rd i a cd a c u r i
Tabelul 7.. Dozajul principalelor rerapii la utilizate in iCA

DIURETICS

Furosemid 20-40 mg iv Hipopotasemie,


euvolemie 240 mglzi 6h
hiponatremie
VASODIL:{TATOARE ',t,

Morfini 2*5 rng iv bolus la 5-30 min 24h Depresie respiratorie


Nitroglicerinl 5 ve/' Variabili 200 1:,gl' IB hTA
Neseritide 2pglkg bolus, 0,01 pg,&g/' 0,03 pg,4<g/' 3 min IB hTA

INOTROFE,''
Dobutaminl l*2 ytglkgl' IIa, B
Dopaminl 0,05-0,1 pglkg/'
5-15 pg/kg/' ls ltglkgl' 2 min Ischemie, aritmie
IIb, C
Levosimendan 50 pg,&g bolus,
0,14,2 ltgke/' 0,4-0,6 y,glkgl' 80h
IIa, B
hTA, tahicardie
Milrinonl 0,2-0,3 stglkgl'
0,375-0,15 ytglkgl' 0,75 stglk!' 2-4h hTA, aritmie
IIb, B

in tratamentul ICA datorita efectului vasodilatator venos qi endovenoasd continuA (0,05-0,2 mcg/kg/min), cu sau fAr:
arterial. Este actual singurul medicament aprobat in SUA special un bolus de 3-12 mcg/kgc (de evitat la pacienlii hipertensir .
in cazul ICA incepdnd din 2001. Eficacitatea gi siguranla lui cu TAs<100 mmHg). AvAnd un timp de injumdtS{ire de 8,
sunt testate actual 9i in trialul ASCEND-HF (A Study Testing ore, levosimendanul menline o acliune de cdteva zile dup;
the Effectiveness of lvesiritide in Patients with Decompensated intreruperea admin istrari i.
Heart Failure)28. n ICA uttlizarea de scurld durat[ a levosimendanul'u.
imbun[tdleqte simptomele, are efect inotrop pozitiv qi d.
scddere a rezistenleior vasculare sistemice qi pulmonare, da:
TERAPII INOTROPE poate fi asociat cu efecte secundare, cel mai frecvent fiin;
hipotensiunea artertald, dar Ei FiA, aritmii ventriculare.
Dobutamina. Dobutamina imbundtdieqte debitul cardiac Levosimendanul este mai pulin proaritmic dec:
prin cre$terea inotropismului gi cronotropismului, tahifilaxia dobutamina3l, dar nu este superior dobutaminei in ceea ;.
apare in 24-48 ore datoritd scdderii sintezei receptorilor priveqte morlalitatea, care este crescuta la ambele grupu:
adrenergi ci (fenomenul de d ow n - re gu I at i o n). Trebuie utllizatd,
Beneficiile hemodinamice sunt legate de creqterea volumui-
doza minimd eficace, cu reevaluarea periodicA a tentativelor bdtaie qi scbderea postsarcinii, fbr[ a cregte consumul c.
de sevrare. Efectele adverse sunt tahicardia, aritmiile atriale oxigen.
gi ventriculare, ischemia miocardicd (mai ales a miocardului Digoxin. Digoxinul imbundtSleqte hemodinamica fi.:.
hibernant, prin cre$terea consumului de Or)rn,ro. a activa mecanismele neurohormonale32, fbrb a avea efe:
Dobutamina se administreazi incepdnd cu o dozA de 1 2 deletoriu asupra tensiunii ar-teriaie sau asupra funcliei renai;
mcg/kg/min gi se cregte pin6 la doza minimd eficace, de obicei IJlilizarea digoxinului, mai ales in asociere cu betablocanr.
3-10 mcg/kg/min. IECA qi diuretice, scade numbrul de spitalizdri pentru IC:
Dopamina. Dopamina in dozd <2-3 mcg/kgimin are Utilizarca digoxinului iv la pacienfii cu ICA, aflati sau nu
efecte predominent dopaminergice qi un efect limitat de a FiA, nu a fost suficient de bine studiatd.
cre$te perfuzia renald, splanhnicd qi cerebrald, avind ca efect Efectele sale adverse sunt legate de fereastra sa terapeutl: _
cre$terea diurezei; dar dopamina (.2,5-10 mcg/kg/min) are ingustd qi toxicitate dependentd de doz[; concentrafia sen:_
un efect inotrop modest la pacienfii cu disfunclie sistolicb de trebuie sA fie cea minima eficace, la un nivel sub 1.2 ng/ml
ventricul sting; dozele mari de dopamind (10-20 mcg/kg/min) Tabelul J sinletizeazd modul de administrare $i eflecr- :
au rol vasoconstrictor afierial, fiind preferate pacien{ilor cu adverse ale principalelor medicalii administrate in iCA.
hipotensiune arleriald (TAs < 90 mmHg).
Milrinona. Milrinona este un inhibitor al fosfodiesterazei-
3 (enzim[ eare eatalizeazd transformarea cAMP in AMP) cu TERAPIA NON-FARMACOLOGICA
efect inotrop gi vasodilatator independent de acfiunea asupra
receptorilor adrenergici, deci neinfluenlat de fenomenul de Terapia nonfarmacologicd se referd la dispozitivele de tip _

down-regulation. Beneficiul administrdrii milrinonei fa16 de balonului de contrapulsa{ie intraaortic qi dispozitivelor :.


dobutamina consta in aplicabilitatea drogului la pacienlii cu asistare ventricularS, aplicabile in cazul tabloului unei IC : -
risc crescut de aritmii, ischemie miocardicd sau cei care se afl6 $oc cardiogen.
sub tratament cu betablocante. Balonul de contrapulsatie intraaortic poate fi montai -
Levosimendan. Levosimendanul este un sensibilizator laboratorul de cateterism cardiac qi are avantajul de a cre.:,
al canalelor de calciu, care se adminstreazd in perfuzie fluxul coronarian, scade post-sarcina qi creqte perfuzia renr :

616
fic tratat de CARDIOI.(](;IF

Tabelul 8. Indicatiile inse4iei balonului de contrapulsa{ie intraaoftic (modificat SITUATX SPECTA{,g &E {NSUF'NC{ENTA
:upd f4l) CARD{ACA ACUTA
$oc cardiogen
. : ,.. Posteardiotomie
. Aiiociat cu inf,arctul miocardic acut EDENTUL PULMONAR ACUT CAR.DIOGEN
., .r Complica{ii m.eoariice ale infarctulu.i miocardic acui (ruptur6 de
, mqqqhi papilar, ruptuq6 de SIV)
Existd doud tipuri de edem pulmonar acut (EPA) in practica
.{sociat cu revascularizarea miocardici chirurgicald
clinicd: EPA cardiogen determind cregterea presiunii in capilarul
o Inse4ie preoperatorie la pacien{ii cu disftmc{ie severi de VS sau
aritmii severe intratabile
pulmonar) qi EPA non-cardiogen (prin rnjurie pulmonard cu
o Insertie postoperatorie pentru cre$terea penneabilitilii barierei alveolo-capilare sau in cadrul
$oc cardiogen postcardiotomie
sindromului de detresd respiratorie acutd).
,{sociat ru revascularizafea, miocardiel.interyentionali
.r.Inlbict mioeardic.instabil.hemodinamic .
Tablou clinic EPAC. Debutul EPAC este brusc instalat, cu
.,.r Angioplaslie.coronariand cu risc inalq pacientii eu disfunctie evolulie rapidd gi extremd, ceea ce il deosebegte de ofiopnee sau
. . Severi dd VS .qau anatomie'cqfqnalfan6 complexd .. ..l dispneea paroxisticd noctumd. Pacienlii se prezintd cu dispnee
intensd, cu tahipnee, nu tolereazd decubitul dorsal, in formele
Stabilizarea pacien{ilor cu transplant cardiac inainte de montarea
severe evidenliindu-se utilizarea mugchilor respiratori accesori.
unui dispozitiv de asistare ventriculard
Dispneea se inso{eqte de tuse cu expectoralie aeratd, rozatd.
.\ngina severi postinfarc( Tegurnentele sunt frecvent reci, pot fi palide sau cianotice,
{ritmiile ventriculare severe postinfarct transpirate, exprimdnd debitul cardiac scizut. Unii pacienli
acuzd gi durere toracicd cu caracter anginos dacd EPAC este de
etiologie ischemic6.
:i5 a cregte consumul miocardic de oxigen. lndicaliile de Auscultalia pulmonard evidenliazd raluri subcrepitante,
-Jntare ale balonului de contrapulsa{ie intraaortic in ICA sunt umede, bilateral, difuze, de obicei peste jumdtatea cAmpurilor
..ltetizaie in tabelul 8. Complicaliile majore sunt ischemia la pulmonare. Acestea pot fi insolite de raluri sibilante datorate
- :\'elul membrelor inferioare, sepsisul,
trombocitopenia. Este brohospasmului asociat, reflex sau datorat edemului de perete
" rntraindicati montarea sa la pacien{ii cu disec{ie de aortd sau bronEic, fbcAnd uneori dificil diagnosticul diferenlia1 cu criza
sufi cienfd aorticd severe.
de astm bronqic. Examenul cardiac identificd tahicardie (cu ritm
Dispozitivele de asistare ventriculari sunt destinate sinusal regulat sau ritm neregulat sugerAnd fibrilalie atriald).
: rcienlilor cu IC sever6, ca punte in aqteptarea transplantului34,
Prezen{a galopului protodiastolic de VS are o specificitate
:rcienlilor care nu sunt eligibili pentru transplant (dispozitiv inaltd (90-97o/o'1 dar sensibilitate joasd (9-51%) in EpAC3r,
llplantat permanent)35 sau ca m[surA temporard in cazul probabil datoritd dilicultdli1or de auscultalie la un pacient critic
r rrienlilor cu disfunclie miocardic[ reversibild.
tahicardic. Suflurile cardiace pot stabili existenla de valvulopatii
Alegerea intre diversele tipuri de dispozitive se face in asociate (atAt regurgitarea/stenoza mitrali cAt gi aorticd putdnd
-.nclie de durata prezisd ailllizdrl| de reversibilitatea cauzei si se asocieze cu EPAC in diverse contexte). Se pot asocia
, -.cului cardiogen, necesitatea suportului uni/bi-ventricular.
semne de presiune venoasd centrali crescutd (turgescentd
:,Lpor1ul circulator mecanic este indicat pacienlilor cu qoc jugular6, hepatomegalie sensibild, edeme periferice). Valorile
-:rdiogen refractar la tratamentul farmacologic/balon de tensiunii arteriale pot fi scdzute (ca semn de debit cardiac
' :nirapuisatie intra-aofiic. Nu existd criterii hemodinamice scazut) sau foafie inalte (in EPAC hipertensiv).
,..lbilite pentru implantarea dispozitivelor de asistare
:ntriculard, ele sunt orientative: index cardiac <2 llminlm2, Teste paraclinice in EPAC. El ectrocardio grama poate arirla
\ <80 mmHg, PCPB >20 mmHg, hipoperfuzie tisulard semne de ischemie miocardici (pAnd la infarct miocardic acut)
rsuficien!6 renalA sau hepatic6 reversibilA)36. in EPAC de etiologie ischemicd. Ea poate identifica elemente
de HVS dacd pacientul este hiperlensiv sau cu stenozd aofticd
severd. A fost descrisd gi aparifia de unde T negative gi alungirea
TRATAMENTUL DE LUNGA DURATi
QT la pacienlii cu EPAC nonischemic, cu remisie pdnd 1a 1

sdptdmdni dupd episodul acut38.


Educalia pacienfilor, modificarea stilului de via1d, tratarea Radiografia pulmonard aratd edem insterstilial bilateral. cu
- :uzelor reversibile, optimizarea tratarnentuiui farmacologic aspectil tipic ,,in fluture", cu disparilia aspectului 1a rezolutia
:ebuie sd aibd 1oc inainte de externare. EPAC.
inainte de externare se recomandd ca pacienlii sd aibd cel E coc ardiografia indicd modifi cdrile cardiace structuraie gi
. -:rrin 24 ore de medicalie administratl oral, lira diuretic sau func{ionale ce pot sta labaza apariliei EPAC.
-otrop iv. Dupd stabilizarea tnitiald trebuie iniliat gi titrat Gazometria arteriald sau mAsurarea non-invazivd a
Iitamentul cLl impact asupra mortalitAlii: beta-blocant, IECA, saturaliei arteriale in oxigen este necesard in cursul
EPAC
3RA (blocanti ai receptorilor angiotensinei), antagoniqti ai severe, deoarece desaturarea progresivd poate indica necesitatea
, dosteronului. ventila{iei mecanice a pacientului.
Hemoleucograma poate identiflca o infeclie intercurentd

617
Capitalul 2 1.2. lnsufcienla cardiacd acuta

sau anemia drept cauzd a decompensdrii cardiace acute.


Ir[ivelul BNPsau l{T-pro BI/P plasmatic este util de
determinat pentru a diferenlia cauzele cardiace de cele non-
cardiace de dispnee acuti, precum qi ca element de prognostic
la pacienlii care se prezintd cu EPAC.

Tratamentul EPAC. Managementul pacien{ilor cu EPAC


incepe de la primul contact medical, prin pozilionarea corectd a
pacientului in gezut gi administrarea de oxigen pe sondd nazald
cu un debit de 6 10 l/min. in paralel se obline acces venos gi
se efectueazd examenul clinic qi primele investigalii paraclinice
(electrocardiogramd cu 12 derivalii, radiografie, ecocardiografie)
qi se instituie cAt mai rapid monitorizarcaBCG continu[.
Tratamentul poate varia in funclie de etiologia EPAC. Cu toate
acestea, existd cAteva principii terapeutice clasice, incluzdnd
administrarea intravenoasi de: sau sindrom Tako-tsubo).
- diuretice: furosemid, put6.nd incepe cu un bolus de 20 mg, in IMA, cauzele de qoc pot fi foarte diverse (tabelul 9).
urmat de administrarea iv continud, pAnd la 100 mg furosemid/24 incluzAnd gi cauze non-cardiogene care necesitd un diagnostic
ore, diferenlial rapid pentru un tratament adecvat.
nitrali (dacd valorile TA o permit): se poate incepe cu
admininsitrarea sublinguald a unei tablete de nitroglicerind, Tabloul clinic al qocului cardiogen. Manifestdrile clinice
urmatd de introducerea in perfuzie continud a nitroglicerinei depind de viteza de instalare a SC. Tabloul clasic cuprinde
injectabile incep6nd cu 0,2-0,4 mcg/kg/min cu titrarea dozei pe hipotensiune arterial|,tahicardie (cu exceplia situa{iilor in care
baza tensiunii arleriale medii qi a simptomatologiei, bradicardia este o cauza a SC), semne de hipoperfuzie sistemicd
* morfind: pentru efectul anxiolitic qi de ameliorare a durerii, (tegumente reci, cianoza extremitdlilor, oligo-anurie, alterarea
fiind indicatd introducerea sa c6t mai precoce in EPAC; se vor statusului mental) qi eventual dispnee datoratd congestier
administra bolusuri de 2 mg morfnd iv, dar tttrarea sa este pulmonare asociateal.
limitatd de efectele adverse de depresie a centrului respirator.
Ventiialia non-invazivd gi in special cea de tip CPAP Tratamentul qocului cardiogen. Principala mdsurd pentru
(Continuous Positive Air"ways Pressure) prin mascd facial| a tratamentul SC este stabilirea cauzei (vezifi.gura 3). Este importanri
ardtat ameliorarea prognosticului qi sciderea nevoii de intuba{ie stabilirea diagnosticului diferenfial al hipotensiunii prin disfunciie
a pacien{ilor cu EPAC la care apare insuficienld ventilatorie sever[ de VS sau VD de cea produsd prin scdderea presiunilo:
(PaCO, > 50mmHg)3e. Aparilia oboselii muqchilor respiratori de umplere cardiace, respectiv deshidratare sau vasodilatade
sau a hipoxiei severe cu instabilitate hemodinamicd in cursul excesivd iatrogend, cauze mai uqor reversibile ;i cu altd atitudrn;
EPAC poate s[ conducd la necesitatea de intubare orotraheali cu terapeuticd. De aceea, pnmul pas pentru un tratament corect esl-
ventilalie mecanic6. rcprezerftat de monitorizarea invazivd a presiuniloq de exempl"
prin cateterism Swan-Ganz.
in etiologiile valr'ulare sau prin diseclie de aortd, corecti;
$ocULCARDTOGEN chirurgicald este principala mdsurd. Suportul inotrop s-
nonfarmacologic poate fi necesar pdnd la intervenfia chirurgicald"
$ocul cardiogen (SC) reprezintd situalia clinicd de hipo- in cazul SC din infarctul miocardic acut, in afara mlsurilo:
perfuzie tisulari inadecvatd datorati disfuncfiei cardiace, suportive, principala mdsurd este revascularizarea miocardici-
descrisd de urmdtorii parametri: hipotensiune persistentd intervenlionald sau chirurgical i, doveditd a ameliora supravieliuire.
(persistenla unor valori ale tensiunii arteriale sistolice cul3ohlal ana2 (vezi Capitolul 13.3).
<80 90 mmHg sau reducerea presiunii arteriale medii cu inunele cazuri de SC tratamentul cu agenli inotropi (dopamin:
peste 30 mmHg fali de nivelul bazal), reducere severd a dobutamina etc. - vezi mai sus) poate stabiliza pacienlii cu ns:
debitului cardiac (<1,8 l/ min/m2) in prezenla unor presiuni de colaps hemodinamic progresiv. Tratamentul cu balon d.
de umplere VS normale sau crescuteao. contrapulsalie intraaortic reprezintd deseori un suport ce ofer.
tirnpul necesar stabilizdrii qi stabilirii cauzei SC.
Etiologia qocului cardiogen. Cele mai frecvente cauze ale
SC sunt infarctul miocardic acut (SC put6nd ap[rea la cca 5-8o/o
din pacienlii spitalizali cu IMA cu supradenivelare ST dar gi la EVOLUTTE $r PROGNOSTTC
2-3 % din IMA fbrd supradenivelare ST), mai ales in prezenla
complicafiilor mecanice ale acestuia, dar qi insuficienlele Datele din registrele de insuficien{d cardiacd au indicat c"
valvulare acute (ex. prin rupturi valr'u1are in endocardite), principal factor de prognostic negativ in ICA prezentarea c-
disec{ie acutd sau disfunc}ie acutd de VS (ex. in miocarditd acutd goc cardiogen. De asemenea, in EuroHeart Failure Sun;

618
t:: tratat de CARDIOLOGIE

-.rrtalitatea la I an de la episodul de ICA a fost mai micd la asociali cu prognostic defavorabil: valori tensionale scdzute la
:,::ienfii cu ICA de novo decet la cei internati cu decompensdri ptezenlare, nivel crescut de troponind gi peptide natriuretice,
: : ICC ( 1 6,4 v ers us 23,2Yo, p < 0,00 1 )43. Cel mai bun prognostic prezen\6 congestiei sistemice la extemarea de la episodul acutr.
i --ost asociat cu ICA hipertensivd. Interesant, fraclia de ejeclie a VS nu s-a corelat cu prognosticul
Dintre factorii de prognostic negativ asociali in ICA pe termen scurt, acesta fiind similar in ICA cu FE pdstratd 9i
:.:inem: hipoantremia, insuficienla renald, infarctul miocardic scdzutdaa.
r :oala cerebrovasculard in antecedente. De asemenea. au fost

BIBLIOGRATIE

)ickstein K, Cohen-Solal A, Filippatos G, McMurray JJV, ponikowski p, mofiality in hearl failure. N Engl J Med. 2005; 352(15):1539_ 1549.
Poole-Wilson PA, et al. ESC Guidelines for the diagnosis and treahnent of 2l.Thomas J! Kelly RF, Thomas SJ, et al. Utility of history physical
.cute and chronic heart failure 2008. Eur Heaft J . 2008;29:2388-2442. examination, electrocardiogram, and chest radiograph for differentiating
- Gheorghiade M, Pang PS. Acute Heart Failure Syndromes. J Am Coll normal from decreased systolic function in patients with heart failure. Am J
, ardiol. 2009; 53(7 ):557 -573. Med. 2002: I l2(.6):437-445.
\ieminen MS, Bohm M, Cowie MR et al, on behalf of the Task Force 22. Anand,I, et al Anemia and its relationship to clinical outcome in hearl failure.
-,r Acute Hearl Failure of the European Society of Cardiology. Executive Circulation. 2004; 1 1 0(2):1 49 -1 54.
:unmary of the guidelines on the diagnosis and treatment of acute heart 23. Silverberg DS, Wexler D, Iaina A. The role of anemia in the progression of
lilure. Eur Heart J. 2005;26(4):384-416. congestive hearl faih-rre. Is there a place for eq4hropoietin and intravenous
- -eerlink JR. Diagnosis and management ol acute heart failure. In: Libby iron? J Nephrol. 2004; 17(6):749-761.
?. Bonow RO, Mann DL, Zipes DP, editors. Braunwald,s heart disease: a 24. Mohamad H. Yamani, Standard medical therapy of heart failure. In: patrick
::rtbook ofcardiovascular medicine. 8th ed. Philadelphia: Elsevier Saunders; M. McCarthy, James B. Young, eds., Heart failure: a combined medical
:,r08. and surgical approach, 1st ed., Blackwell Publishing, Massachusetts, USA.
' MS, Brutsaerl D, Dickslein K el a/. EuroHeart Failure Suwey II 2007 , pg2l-43
"ieminen 25. Fonarow GC. Pharmacologic therapies for acutely decompensated hean
EFIFS II): a survey on hospitalized acute heaft failure patients: description
: population. Eur Heart J. 2006;27(22):2725-36. failure. Rev Cardiovasc Med. 2002; 3(suppl 4):Sl 8-27.
" ':incy CW, Lopatin M, Stevenson LW et al. Clinical presentation, 26. Ronco C, McCulloough P, Anker SD et al. Cardiorenal s;'ndromes: reporl
::anagement, and in-hospital outcomes of patients admitted with acute lrom the consensus conference ofthe Acute Dialysis euality Initiative. Eur
:ecompensated hearl failure with preserwed systolic function: a report from Head J. 2010; 31 :703-1 11.
-je Acute Decompensated Hearl Failure National Regisny (ADHERE) 27. Salvador DR, Rey NR, Ramos GC, Punzalan FE.Continuous infusion
J3tabase. J Am Coll Cardiol. 2006; 47 (1):7 6-84. versus bolus injection olloopdiuretics in congestive heart failue. Cochrane
- -'\
eil J, Eschenhagen ! Hitt S, et al. Preserved Frank-Starling mechanism in Database Syst Rev. 2005; (3):CD003 1 78.
.-uman end stage hearl flailure. Cardiovasc Res 1998; 37: 541-8. 28. Hemandez AF, O'Connor CM, Starling RC el al Rationale and design of the
:rancis GS, Cohn JN. The autonomic neruous system in congestive hearl Acute Study of Clinical Effectiveness of Nesiritide in Decompensated Hearl
,:ilure. Ann Rev Med 1986: 37:23547. Failure Trial (ASCEND-HF). Am Heart J 2009;l 57(2'):271-7.
' laniels LB, Maisel AS. Natriuretic peptides. J Am Coll Cardiol 2007; 50: 29. Schulz R, Rose J, Martin C, Brodde OE, Heusch G. Development of short-
:i57 68. term myocardial hibemation. lts limitation by the severity of ischemia and
lJchards AM. Natriuretic peptides: update on peptide release, bioactivity, inotropic stimulation. Circulation. 1993; 88(2):684-695.
:-nd clinical use. Hlpefiension 2007; 50: 25 30. 30. Indolli C, Piscione F, Penone-Filardi P, et al. Inotropic stimulation by
,JropperMA, Wiener-Kronish J, Hashimoto S. Acute cardiogenic pulmonary dobutamine increases left ventricular regional tunction at the expense of
:Jema. Clin ChestMed 1994; 15:501. metabolism in hibemating myocardium. Am Heart J. 1996; \32(3):542-549.
- ,:andhi SK, Powers JC, Nomeir ,\M, et al. The pathogenesis of acute 31.Li11eberg J, Ylonen V, Lehtonen L, Toivonen L. The calcium sensitizer
:almonary edema associated with h)?ertension. NE IM 2001 ; 344:17. levosimendan and cardiac arrhythmias: An analysis ofthe safety database of
. :{ogg K, McMurray J. Neurohumoral pathways in heart failure with preserved heart failure treatment studies. Scand Cardiovasc J. 2004; 38(2):30-84.
r' stolic function. Prog Cardiovasc Dis 2005; 47:351-66. 32. Gheorghiade M, Hall Y Lakier JB, Goldstein S. Comparative hemodynamic
- ,-aljffRM, Bengtson JR. Cardiogenic Shock. NEJM 1994;330(24):1724-30. and neurohormonal eflects of intravenous captopril and digoxin and their
:,ualdi JC, Goldhaber SZ. Rightventriculardysfunction after acute pulmonary combinations in patients with severe heart failure. J Am Coll Cardiol.
:mbolism: Pathophysiologic flactors, detection, and therapeutic implications. 1989;1 3(1):1 34-1 42.
\m Heaft J 199 5 ;1 30(6): 127 6-1282. 33. Gheorghiade M, van Veldhuisen Dj, Colucci WS. Contemporary use of
- :lalrerty JD, Bax JJ, Deluca L, et al. Acute heart failure sl,ndromes in digoxin in the managenrent of cardiovascular disorders. Circulation. 2006
ratients with coronary artery disease: early assessment and treatment. J Am May 30;1 13(21):2556-64.
loll Cardiol 2009 ;53 :25443. 34. Miller LW. Patient selection lor use of ventricular assist devices as a bridge
- \fehta PA, Dubrey SW. High oueut heart failure. Q J Med 2009; 102:235- to fansplantation. Ann Thorac Surg. 2003; 75:566-57 1 .
tJl. 35.Lretz K, Miller LW. Will left-ventricular assist device therapy replace heart
: Davie AP, Francis CM, Love MP, el al. Value of the electrocardiogram in transplantation in the foreseeable future? Curr Opin Cardiol. 2005; 20(2):132-
:dentifying heart failure due to left ventricular systolic dysfunction. Br Med 137.
:. 1996; 312(7 02s):222. 36.Lietz K, Miller LW Left ventricular assist devices: Evolving devices and
: Bristow M, et al. Cardiac-resytchronization therapy with or without an indications fbr use in ischemic heart disease. Cun Opin Cardiol. 2004;
:mplantable defibrillator in advanced chronic heart failure. N Engl J Med. 1 9(6):61 3-61.
1004; 350(21):21 40-2150. 37. Ware LB, Matthay MA. Acute pulmonary edema. NEJM 2005; 353:27gg-
. Cleland I, et al. The effect of cardiac reslnchronization on morbidity and 96.

619