(a) Valvulopatii mitrale

Stenoza mitrală Insuficienta mitrală

1. Etiologie 1. Etiologie
98% - leziuni reumatismale, rar - Organică – reumatism, colagenoze,
endocardita septică endocardtia infectioasă, sclerozare,
infarct miocardic, traumatism.
Functională relativă – cardiopatie
ischemică, hipertensiune arterială,
valvulopatii aortice, cardiomiopatie
relativă+++++, miocardita
2. Patogeneza
Ingreunarea trecerii fluxului sanguin 2. Patogeneza
prin orificiul mitral (primul baraj) Regurgitarea fluxului sanguin din
duce la hipertrofia si dilatarea atriului ventriculul sting in atriul sting duce la
stîng, cea ce în viitor duce la cresterea dilatarea si hipertrofia atriului sting,
presiunii in atriul sting (uneori mai mai departe hipertrofia si dilatarea
mult de 25 mm Hg), cu cresterea ventriculului sting cu dezvoltarea in
presiunii in venele si capilarele viitor insuficientei ventriculului sting.
pulmonare. Dacă presiunea creşte Presiunea marită in atriul stîng
brusc in venele si capilarele determină hipertensiunea venoasă
pulmonare (>24 mm Hg) – se dizvoltă pulmonară si hipertensiunea
edem pulmonar, daca creste lent – pulmonară arterială. Cresterea bruscă
aduce la modificarea membranei a presiunii in venele si capilarele
alveolare, spasmul şi ulterior pulmonare duce la dezvoltarea
hipertrofia pereţilor arteriolelor (reflex edemului pulmonar, cresterea treptată
Kitaev) (al doilea baraj) cresterea - insuficienta ventriculară stingă
presiunii in artera pulmonara, cronică.
hipertrofia si dilatarea ventriculului
drept dilatarea atriului drept si
dezvoltarea insuficientei cardiace
drepte. 3. Tabloul clinic
3. Tabloul clinic
X. Acuzele
II. Acuzele Dispneea de caracter diferit (la efort
Dispneea; fizic, dispneea in repaus ortopneea );
Tusea; Tusea;
Hemoptizia; Dureri precordiale de tip ischemic;
Palpitatiile; Sincopa;
Disfonia, disfagia; Fatigabilitatea;
Durerea precordiala;
Fatigabilitatea ;
XI.
Sincopa;
XII.

XIII. Inspectia generala

III. Inspectia generala
Fara particularitati++++ deosebite
Facies mitral, nanism mitral

XIV. Sistemul cardiovascular

IV. Sistemul cardiovascular

XV. Palaparea
V. Palaparea
Socul cardiac marcat. XVI. Pulsul aritmic in caz de
Pulsul arterial – pulsus diferens. fibrilatie atriala
La apex – freamatul catar diastolic Socul cardiac deplasat in stinga si in
jos, uneori freamatul sistolic la apex
VI. Percutia
Dilatarea matitatii relative spre
dreapta si in sus (configuraţia mitrală). A. Percutia
Mărirea matitatii relative in sus si in
spre stinga
VII. Auscultaţia

A. a. Zgomotul I accentuat
1. Auscultaţia
la apex
a. Zgomotul I este diminuat la apex
b. Zgomotul II neschimbat la aorta si
b. Zgomotul II este neshimbat la la
accentuat in focarul pulmonar
apex si accentul la focaru
c. Clacment de deschidere a
pulmonar
mitralei(zg.III intensificat patologic)
c. Suflu holosistolic la apex, se
(opening snap) – ‘’ritm de prepelita’’
propaga spre fosa axillara
d. Uruitura diastolica
e. Suflu diastolic in focarul pulmonar
si sitolic in focarul tricuspidei
(insuficienţa relativă valvulei
tricuspide)
Electrocardiografia XVII. Electrocardiografia
– semne de hipertrofia si dilatare
- semne de suprasolicitare a atriului
atriului sting si ventriculului drept
sting si hipertrofia ventriculului
drept
VIII. Examenul radiologic
- Configiraţia mitrală XVIII. Examenul radiologic
- Proeminarea archului III stîng
 - Dilatarea atriului sting
- Marirea ventriculului sting
IX. Ecocardiografia - Smne de staza venoasa pulmonara
- hipertrofia şi dialatarea atriului
sting
- hipertrofia şi dilatarea a) Ecocardiogr
ventriculului drept afia
- semne de hipertensiunea - marirea cavitatilor atriului sting
pulmonara ventriculului sting si ventriculului
drept
- dilatarea si calcificare
Cateterismul cardiac si angiografie ventricuclului drept
- gradientele transvalvulare, - ruptura cordajelor
suprafata orificiului mitral,
gradientul presional in inima
dreapta si capilarele pulmonare

1. Complicatiile
- edemul pulmonar
- infarct pulmonar XIX. Complicatiile
- embolii arteriale - endocardite infectioasa subacuta
- tulburari de ritm, endocardita - tromboembolisma sistemice
infectioasa - fibrilatia atriala
- insuficienta cardiaca de tip drept - extrasistolie supraventriculara sau
- infectii bronhopulmonare ventriculara
- tromboza atriului stîng

(a) Valvulopatii aortale

XX. Stenoza aortică 1. Insuficienţa

Ingreunarea trecerii singelui din
ventriculul sting in aorta in sistola
ventriculara
aortală
Inchiderea incompleta a valvei aortice
si ca urmare are loc intoarcerea
singelui din aorta on ventriculul sting
in faza diastolei

Clasificare
a) Clasificare
a. absoluta – sigmoidele lezate a. acuta
produc un obstacol b. cronica
b. relativa – orificiul aortic este mic
iar sigmoidele sunt neschimbate

Clasificare etiologica:
a. congenitala J. Etiologie
b. reumatismala a. infectie reumatica
c. degenerativa b. endocardita infectioasa
c. valve aortice bicuspide
Hemodinamica d. luesul
Din cauza suprafetei aortice reduse se e. bolile ereditare tesutului
mareste gradientul presional ventricul- conjunctiv (sindromul Marfan,
aorta, sistola devine mai lunga, pe Ehler-Danlos)
urma ca mechanism de compensare se f. anevrism disectant a aortei
dezvolta hipertrofia ventriculului g. ruptura unei valve sau sinusului
sting. Hipertrofia marcata in viitor Valsalva
duce la ischemia relativa a
miocardului; fibroza interstiţială;
a) Hemodinam
tulburarea de umplere diastolica. In
ica
viitor se dezvolta decompensarea si
dilatarea ventriculului sting cu In fiecare diastola ventriculara o parte
dilatarea atriului sting, cresterea din debitul sistolic se reintoarce din
presiunii in venele si capilarele aorta in ventriculul sting ceace duce la
pulmonare cu dezvoltarea astmului hipertrofia si dilatarea ventriculului
cardiac si edemului pulmonar. In sting. Debitul sistolic se mareste si ca
fazele tardive – decompensarea urmare creste tensiunea sistolica dar
ventricuclului drept cu instalarea din cauza regurgitatiei tensiunea
insuficientei cardiace globale. diastolica scade. La epuizarea
mechanismelor de compensare se
Acuzele adauga insuficienta mitrala relativa .
Mult timp asimptomatic (în perioada In viitor se dezvolta insuficienta
hemodinamicii compensate). ventriculara stinga. Din cauza
a. dureri de tip anginos hipertrofiei se dezvolta insuficienta
b. dispnee coronariana.
c. sincopa
K.

Examenul obiectiv: L. Acuzele

Peroada lunga asimptomatica.
B. Inspectia
a. Dispneea de efort
Paliditatea tegumentelor++++
b. Astenia

C. Palparea
Pulsul este de amplitudinea mica si
creste incet (pulsus parvus et tardus). Inspectia
Socul apexian deplasat in stinga.
La baza cordului freamat sistolic mai
des in partea dreapta sternului.
D. Percutia
Matitatea relativa deplasată in stînga
E. Auscultatia
Zgomotul I poate fi normal sau Semnul Sabrazez – zvacniri ritmice
diminuat. Zgomotul II este diminuat in
focarul aortei. Poate aparea
dedublarea ’’paradoxala’’. Poate fi
auzit Zgomotul IV – galop presistolic.
Suflu holosistolic – aspru, crescendo-
descrescendo cu propagarea pe
arterele carotide.
F. Electrocardiografia
Semne de hipertrofia ventriculului coborire rapide (pulsus alter et celer)
sting, supraincarcare sistolice si semne Socul apexian deplasat inferior si in
ischemia coronariana.
G. Examenul radiologic
Configuratie aortica (sabou olandez). dublu Traube – zgomot sinchron cu
H. Ecocardiografia
Hipertrofie si dilatarea ventriculului
sting
Reducere a suprafetei orificiului aortal
Gradient presional crescut
Dilatarea aortei ascendente
Reducerea deschiderei valvelor aortice
Cateterismul cardiac si angiografia
c. Angina pectorala
Examenul obiectiv
Paloarea tegumentelor
Dansul carotidelor – pulsatii ample
in regiunea carotidelor
Semnul de Musset – miscarea ritmica
a capului cu pulsul
Semnul Muller – pulsatia ritmica a
amigadalelor si luetei
Semnul Landolfi – pulsaţia pupilelor
alternantă ritmică sincronă cu pulsul
de mioza cu midriaza
ale gambei cind bolnavul pune picior
pe picior
(1) Puls
capilar
Quincke
XXI. Palparea
Pulsul este amplu cu ascensiune si
stinga (sp. i/c VI).
Tensiunea arteriala sistolică creste iar
diastolică scade.
La artera femorala se aude zgomot
pulsatiile transmise vasului, la
compresia usuoara cu stetoscop se
aud două sufluri – sistolic si diastolic
(semnul Duroziez)
a) Percutia
Matitatea relativa deplasata in stinga
Auscultatia
Se masoara gradientul transstenotic, Zgomotul I este diminuat. Zgomotul II
calcularea volumului telediastolic
I. Complicatii
Insuficienta ventriculara stinga
Insuficienta cardiaca globala
Tulburari de ritm
Embolii sistemice
Endocardita infectioasa
Moarte subite
poate fi normal, diminuat, accentuat.
Galop presistolic (zgomotul IV), mai
des galop protodiastolic (zgomotul
III), suflu diastolic in focarul aortic –
descrescento, holodiastolic cu
intensitatea maxima in punctul Erb.
La virf – suflu sistolic (mitralizarea
insuficienţei aortice), suflu diastolic
(Austin Flint) – stenoza mitrala
relativa.
B. Electrocardiografia
Hipertrofia ventriculului sting cu
supraincarcarediastolice, semne de
ischemia coronariana
C. Examenul radiologic
Dilatarea ventriculului sting, dilatarea
aortei
D. Ecocardiografia
Dilatarea ventriculului sting
Dilatarea aortei ascendente si inelului
aortic
Presenta regurgitatiei
Catetetismul cardiac si angiografia
Evidentieasa fluxul regurgitant,
functia sistolica si presiunea
telediastolica sin aorta
E. Complicatii
Endocardita infectioasa
Insuficienta cardiaca