Insuficienta coronariana

Insuficienta coronariana se refera la incapacitatea areterelor coronare de a asigura

aportul de oxigen solicitat de miocard intr-un anumit moment (dezechilibrul intre aportul
si consumul de O2 la nivelul miocardului).
Factorii de risc sunt reprezentati de: predispozitia genetica, fumat, sedentarism,
asocierea hiperlipoproteinemiilor, hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat, obezitatii,
deficitul de estrogeni.
Mecanismele compensatorii activate de scaderea fluxului coronarian sunt
reprezentate de scaderea rezistentei vasculare la nivelul coronarian si cresterea extractiei
de O2 prin stimularea reglarii metabolice a circulatiei coronariene.
Scaderea fluxului sanguin coronarian se manifesta sub forma ischemiei care poate fi de
origine coronariana sau extracoronariana.

Ischemia coronariana reprezinta deficitul de irigare al unei zone de miocard

datorita vasoconstrictiei accentuate, dilatatiei insuficiente, spasmului determinat de
fixarea unui tromb intravascular, embolilor sau trombilor vasculari care obstrueaza
complet lumenul, furtului coronarian.
Se manifesta sub forma angieni pectorale stabile, anginei instabile, spasmului coronarian
si angieni microvasculare.
Ischemia extracoronariana este datorata excesului de activare a factorilor
consumatori de O2: contractia izometrica, cresterea frecventei cardiace, perturbarea
indexului tensiune/timp.
Un factor important pentru aprecierea evolutiei bolii coronariene este reprezentat de
durata ischemiei coronariene: in cazul unei ishemii de scurta durata deficitul de O2 este
tranzitoriu si ischemia are caracter reversibil, pe cand o ischemie de lunga durata
determina necroza teritoriului neirigat ci instalarea infarctului miocardic acut.
Prezenta ischemiei determina scaderea sau pierderea inotropismului, pierderea capacitatii
de relaxare musculara in poriunea hipoirigata, trecerea metabolismului din aerobioza in
anaerobioza si alterarea contractilitatii miocardice.
Reperfuzia miocardica se refera la perioada urmatoare vasoconstrictiei,
caracterizata printr-un aport sporit de O2 care sta la originea producerii speciilor reactive
de oxigen ca urmare a trecerii xantindehidrogenazei la xantinoxidaza, aparand asa-numita
lezare celulara prin reoxigenare.

Forme de ischemie coronariana

Angina pectorala stabila este o manifestare a rigiditatii vasculare instalata pe

fondul vasoconstrictiei coronariene, in conditii de stress psihic, efort, frig, cu aparitia
vasoconstrictiei, determinand scaderea aportului de O2 catre miocard, cresterea
productiei de kinine si metaboliti toxici cu aparitia durerii.
Angina instabila are un substrat multifactorial: rigiditatea vasculara de tip
aterosclerotic la care se asociaza modificari evolutive ale aterosclerozei coronariene,
interventia spasmului coronarian, activarea si interventia trombocitelor, disfunctia
endoteliala, interventia unor factori extracardiaci, cu aparitia crizelor dureroase atipice.
 Angina Prinzmetal este o forma de ischemie transmurala determinata de un
vasospasm de natura simpatica, declansat in perioadele de somn paradoxal; apare in
repaus sau noaptea. Prezinta modificari ECG caracteristice numai in timpul accesului
dureros la care se pot asocia tulburari de ritm severe, stari sincopale sau moarte subita.
Ischemia silentioasa este rezultatul unor anomalii structurale reprezentate de
existenta filetelor nervoase simpatice la nivelul ventriculului stang.
Sindromul X este caracterizat prin aparitia de accese anginoase la subiecti cu
functie normala a ventriculului stang in repaus, cu subdenivelare de ST la efort,
angiocoronografie care evidentiaza coronare normale; substratul acestei manifestari este
reprezentat de o limitare a capacitatii de dilatare a aretelor coronare.