MORFOPATOLOGIE

Preparate macroscopice
1. Infarct miocardic acut
 1. IMA – cord secționat
• Este un infarct ischemic (ALB)
• Miocardul se necrozează
• Zona necrotică devine mai palidă; se vindecă
cu sechele
• Cauze – obstrucţie bruscă şi completă a unei
ramuri a arterei coronare
– obstrucţia poate fi cauzată de
tromboză sau de embolie
2. Infarct renal
 2. Infarct renal- rinichi întreg
• Reprezintă o zonă de necroză albă-cenuşie delimitată
de o bandă violacee (inflamație),tumefiată, în formă de
evantai (datorită dispoziției arterelor)
• Se va vindeca cu sechele
• Rinichiul va avea structură mai compactă
• Se dezvoltă în urma obstruării bruşte şi permanente a
unui ram al arterei renale
• Obstrucţiile pot fi
– Trombi
– Emboli
– Plăci ateromatoase a aortei
3. Infarct pulmonar
3. Infarct pulmonar- plămân secționat
• Este un infarct roşu
• Apare pe fondul induraţiei brune a plămânului
• Zona necrotică are formă conică cu baza spre periferie
şi vârful spre centru
• Culoarea este roşie mai întâi, iar după fixare devine
neagră-cenuşie
• Necroza interesează şi pereţii vaselor sanguine, ceea ce
duce la indurarea cu sânge a zonei necrozate
• Mărit în volum și greutate, cu o consistență crescută
• Zona necrozată este bine delimitată de țesutul
pulmonar adiacent.
4. Rinichi de şoc
4. Rinichi de şoc – rinichi secționat
• Reprezinta insuficienţa renală acută
• Se poate stabili un contrast marcat între
corticală și medulară (corticala este anemică,
iar medulara este hiperemică)
• Apare din cauza cetralizării circulației
5. Tromb călare- bifurcația aortei
• Tromboză – coagularea
sângelui în organismul viu
• Fromarea trombilor este
favorizată de: plăcile
aterosclerotice, fibralații
ventriculare, anevrisme; duce
la ischemia zonelor irigate de
artera sau vena afectată
• Trombul se formează atât în
artere cât şi în vene
• Trombul poate să fie
– Alb (nu conţine hematii)
– Roşu (circulaţie oprită)
– Hialin (fibrină)
6. Anevrism aortic
 6. Anevrism aortic- secțiune de aortă
• Dilatarea patologică în formă de sac a pereţilor unui vas
sanguin
• Anevrismul se poate rupe determinând o hemoragie
• Complicații: tromboză, trombembolie, comprimarea
țesuturilor înconjurătoare, ruptură
• Factori de risc: • Ateroscleroză
• Hipertensiunea
• Fumatul
• Obezitatea
• Diabetul

În preparat se poate observa și un tromb care sa format la nivelul

anevrismului datorită circulației turbulente.
7. Hemoragie subarahnoidină
 7. Hemoragie subarahnoidină-
fragment de creier
• Ruperea unei artere cerebrale la nivelul spaţiului
subarahnoidian (în afara spaţiului cerebral)
• Din cauza spațiului mare, se constată o hemoragie masivă
care a înconjurat creierul
• Hemoragia craniană duce na creșterea presiunii în craniu,
din cauza căruia țesutul afectat devine ischemic și
necrozează
• Factori de risc: hipertensiunea, fumatul, alcool
• Cauze :-- Traume
– Ruperea unui anevrism cerebral
– Malformaţii
• Complicaţii: AVC (accident vascular cerebral)
8. Hemoragie subdurală
 8. Hemoragie subdurală- secțiune de
dură
• Cauze: traume
• Din cauza spațiului redus, hemoragia este
restrânsă
• Hemoragia craniană duce na creșterea
presiunii în craniu, din cauza căruia țesutul
afectat devine ischemic și necrozează.
9. Hipertrofie cardiacă concentrică
 9. Hipertrofie cardiacă concentrică-
secțiune de cord
• Miocardul ventricului stâng se îngroșează (din
cauza efortului depus petru pomparea unui volum
de sânge mai mare), iar ventriculul drept se
micşoreză
• Hipertrofie = mărirea în volum a peretului inimii
• =>Rigidizarea musculaturii inimii
• Cauze : hipertensiunea arterială netratată, stenoză
de valvă aortică, factor genetic
• Apare frecvent la sportivi
• Complicaţie: insuficienţă cardiacă cronică
10. Atrofie cardiacă- cord întreg
• Pe preparat se vede un cord
de adult care este mult mai
mic decât secțiunea de
aortă, ea este atrofiată
(degenerarea inimii)
• Cordul devine mai mică în
volum
• Coronare cu aspect
şerpuitor
• Apare frecvent la pacienții
cu cancer terminal (din
cauza inaniției și scăderii
ponderale marcate)
11. Nefroscleroză ateriosclerotică
 11. Nefroscleroză ateriosclerotică-
rinichi întreg
• Boală renală cauzată de scleroza arterelor
renale mici și mijlocii
• evoluează spre insuficiență renală
• Pe preparat se constată un rinichi deformat,
cicatrizat (probabil din cauza multiplelor
infarcte renale, care au fost provocate de
arterioscleroză)
• Depunere de ateroame alb-gălbui pe o arteră
renală (?)
12. Ateroscleroză aortică
 12. Ateroscleroză- secțiune de aortă
• Îngustarea arterelor în cadrul unui proces lent şi
progresiv (intima se îngroaşă)
• Este rezultatul depunerii lipidelor în intima aortei
sub forma unor plăci de aterom
• Plăcile reduc lumenul vascular şi obstruează
accesul de sânge la ţesuturi
• Macroscopic se vede placă de culoare galbenă,
proeminentă, rotundă, de 1-2 cm diametru
• Factori de risc: HTA, fumatul, obezitatea,
sedentarismul, factori genetici
• Complicații: infarct, ischemie
13. Steatoză hepatică
13. Steatoză hepatică- secțiune de ficat
• ”ficatul gras” – distrofie adipoasă hepatică
• Reprezintă o distrofie lipidică: depunerea de
lipide în citoplasma celulelor ( ̴ adipocite)
• Ficatul devine mai mare în volum şi greutate,
cu zone de culoare galbenă
• Consistenţa ficatului va fi mai moale, marginile
se rotunjesc
• Cauze: alcoolism cronic, intoxicaţii
 14. Amiloidoză

splină ficat rinichi

 14. Amiloidoză- complex de organe
• Amiloidul se formează numai în condiţii patologice
• Este o substanţă proteică, omogenă
• Se depune pe membrane bazale (MB)
• La nivelul rinichilor se depune în glomeruli
rinichi mare, alb (rinichi cu amiloidoză), crescut în volum și
consistență
• Zonele interesate sunt mai palide
• Pe suprafaţă externă se observă supradenivelări (depuneri
de amiloid) şi şanţuri (zone de cicatrice fibroase)
• Pe ficatul afectat se observă o colorație descrisă în
literatură ca de“ferigă”, crește în volum și consistență
• Și splina afectată crește în volum și consistență; apar
depuneri, care formează o rețea albă.
15. Litiază renală
 15. Litiază renală- rinichi
• Parenchimul rinichiului este atrofiat
• Apar cavităţi dilatate, calculii renali au dus la
formarea unei hidronefroze marcate
• Calculii sunt formaţi din: uraţi, oxalaţi, fosfaţi
de calciu, pigmenţi biliari
• Cresc lent, progresiv
• Este o stare precanceroasă; boala avansată
duce la insuficiență renală
16. Colecistită litiazică
 16. Colecistită litiazică- vezică biliară
întragă
• Calculii biliari apar ca urmare a cristalizării
colesterolului
• Depunerea de colesterol, pigmenţi, rubina,
săruri biliare, carbonaţi şi fosfaţi de calciu în
vezica biliară
• Litiaza biliară reprezintă fenomenul depunerii
şi formării calculilor biliari - care se dezvoltă în
timp, iar colica biliară reprezintă starea de criză
în care nisipul sau pietrele încep să migreze din
vezica biliară pe căile biliare
17. Pericardită fibrinoasă
17. Pericardită fibrinoasă- cord integru
• Inflamaţia fibrinoasă a pericardului
• Se caracterizează prin depunerea de fibrină pe
suprafaţă
• Pericardul este îngroşat, mat, neregulat, cu
depozite pe suprafaţă, de aspect cenuşiu
• Are aspect vilos comparabil cu „limba de
pisică”
18. Pancreatită acută necrotică-
hemoragică
 18. Pancreatită acută necrotică-
hemoragică- pancreas secționat
• Denumită şi „marea dramă abdominală”
• Se datoreză
– Activării intrapancratice a enzimelor pancreatice
– Obstrucţie a ductului pancreatic
– Intoxicaţie alcoolică
– Şoc
– Infecţii
– Traumatisme
• Pancreasul este mărit în dimensiuni
• Pe suprafaţa externă apar zone de hemoragie (culoare
roşie-violacee), zone de necroză (cenuşie) şi zone de
steatonecroză (necroza ţesutului adipos de culoare alb-
gălbuie)
19. Bronhopneumonie
 19. Bronhopneumonie- plămân
secționat
• Reprezintă o inflamaţie acută a bronşiilor şi
bronşiolelor
• Apar focare multiple de condensare a
parenchimului pulmonar (interesează lobi)
• Apare bilateral la persoane cu imunitate scăzută
• Focarele de condensare au culoare alb-cenușie
consistenţă crescută, cu tendinţa de confluare
• În jur se observă parenchim pulmonar normal
aerat, uneori cu emfizem compensator
• Complicaţii: abcese cu puroi
20. Tuberculoză miliară pulmonară
 20. Tuberculoză miliară pulmonară-
plămân secționat
• Inflamaţie cronică granulomatoasă
• Apare prin diseminarea hematogenă a bacilului
Koch
• Dacă imunitatea scade apare necroza cazeoasă
• Se caracterizează prin formaţiuni bine
delimitate, de culoare albă-gălbuie, cu centrul
necrozat, asemănătoare seminţelor de mei
• Sunt răspândite pe întreaga suprafaţa
organului afectat
21. Tuberculoză cavernoasă- plămân
secționat
• Apar prin infecția cu
bacilul Koch
• Se formează caverne
tuberculoase
• NU se fibrozează
• Apare granuloame cu
centrul necrotic
• La vârful plămânului
cavernele sunt mai mari
• Se elimină materiale
necrotice (alb-gălbui) prin
bronhiile mari prin tuse
22. Ulcer gastric cronic
 22. Ulcer gastric cronic- stomac
secționat
• În preparat se observă două ulcere
• Pierdere de substanţă a mucoasei gastrice
• Interesează mucoasa, submucoasa şi musculatura
• Ulceraţie rotundă sau ovală, de dimensiuni diferite, bine
delimitată
• Pliurile mucoasei iradiază spre zona de ulceraţie
• Fundul ulceraţiei este neted şi prezintă semne de
hemoragie
• Factori favorizanţi: medicamente antiinflamatori nesteroizi
• Complicaţiile:
• Perforaţie – sucul gastric intră în peritoneu => peritonită
• Hemoragie
• Transformare malignă – carcinom gastric
23. Ciroză hepatică
 23. Ciroză hepatică -ficat
• Leziune hepatică difuză şi ireversibilă
• Se modifică structura normală a ficatului
• Se formează pseudolobuli care nu au vene centro-
lobulare, şi în care hepatocitele se formează haotic
• Fiatul este micşorat în volum şi greutate
• Marginea anterioră este ascuţită
• Consistenţă crescută cu noduli de diferite dimensiuni,
înconjuraţi de septuri fibroase
• Apar şanţuri între V.portă şi V.cavă (dilatări venoase –
varice)
• Cauza: intoxicaţia alcoolică, infecţii virale
• Comlicaţii: ruptura varicelor - hemoragie, hemoroizi
24. Teratom matur ovarian
 24. Teratom matur ovarian- complex
de organe
• În preparat se observă un uter, o trompă uterină și un
ovar neafectat, dar celalalt ovar este înconjurat de
tumora benignă.
• Tumora pornește din celule nediferențiate, din această
cauză, pe secțiune se observă fragmente de păr, dinți,
oase.
• Este o formaţiune solidă pe secţiune
• Conţine numeroase chisturi mici şi focare de hemoragie
• Complicaţii:
– Torsiunea pediculului
– Ruptura tumorii
– Diseminarea conţinutului tumoral în cav. abdominală =>
peritonite cu granuloame de corpi străini
25. Hemangiom cavernos hepatic
25. Hemangiom cavernos hepatic- ficat
de copil
• Tumoră benignă de origine vasculară
• Este o formaţiune tumorală nodulară, bine
delimitată, proeminentă de culoare roşie-
neagră şi consistenţă spongioasă
• Nu este încapsulată!
• Se compune din vase de sânge care
proliferează lent
• Complicații: comprimarea țesuturilor
învecinate
26. a) Leiomiom uterin submucos
26. b) Leiomiom uterin subseros

Comprimă organele din jur

 26. Leiomiom uterin
• Este o tumoră benignă, dată de hiperestrogenism
(frecvent la femeile tinere)
• Are origine în fibre musculare netede din miometru
• Apare sub forma unor noduli de dimensiuni variabile,
bine delimitaţi, neîncapsulaţi, de aspect fasciculat pe
secţiune alcătuind „vârtejuri”
• Are culoare cenuşie-albiciosă şi consistenţă crescută
• Se localizează intramural, submucos sau subseros
• Complicații: Comprimarea țesuturilor învecinate,
sterilitate, ruperea pedicululor
27. Polip intestinal
27. Polip intestinal- colon secționat
• Tumoră benignă conopidiformă
• Apare în două forme: sesyl (fără pedicul) și
pediculat
• Se poate maligniza
• Porneşte din mucoasă
• Are aspect conopidiform, proeminent
• Complicaţie: creştere în dimensiuni =>
obstrucţia intestinului
28. Carcinom gastric- secțiune de
stomac
• Varianta difuză-infiltrativă
(se vede în grosimea
peretelui)
• Tumoră malignă (cu
prognostic rău), din cauza
simptomelor difuze și
întârziate
• Dă metastaze
• Nu are capsulă
• Se formează din epiteliu