Inflamaţia – cursurile 5-7

Inflamaţia acută – TBL, 28 octombrie 2019

Aspecte generale - pg. 29-31, 33-40
Evoluţie – pg. 41-42
Efectele sistemice ale inflamaţiei – pg. 57-58
Clasificare morfologică – pg. 43,44
Tipuri de reacţii inflamatorii la infecţie – pg. 323-326

Inflamaţia cronică – pg. 53-57

Repararea şi regenerarea tisulară - pg. 58-60, 65-67, 69
Vindecarea plăgilor, cicatrizarea şi fibroza – pg. 65-67, 70-72
Inflamaţia acută – TBL, 28 octombrie 2019
Aspecte generale - pg. 29-31, 33-40
Evoluţie – pg. 41-42
Efectele sistemice ale inflamaţiei – pg. 57-58
Clasificare morfologică – pg. 43,44
Tipuri de reacţii inflamatorii la infecţie – pg. 323-326

Inflamaţia cronică – pg. 53-57

Repararea şi regenerarea tisulară - pg. 58-60, 65-67, 69
Vindecarea plăgilor, cicatrizarea şi fibroza – pg. 65-67, 70-72
 Inflamaţia – pg. 29-31

= reacţie complexă a organismului faţă de diferiţi agenţi patogeni

exo- şi endogeni (phlogosis,gr.,= flammeus,lat.= ardere)

- Este o reacţie vascular-exsudativă şi infiltrativ-proliferativă

declanşată de alterarea tisulară produsă de agentul patogen

- Evoluează iniţial conform legilor fizico-chimice şi hemodinamice

locale, fiind influenţată ulterior de factori umorali şi imunobiologici

Cauze: ………………
 INFLAMAŢIA – semne externe – pg. 30
•3000 BC – papirusurile egiptene
•Primul secol – A.C.Celsus (30 BC – 38 AD): rubor, tumor, calor, dolor
•Galenus (112-200): functio laesa
•John Hunter (1793) “inflamaţia nu este o boală ci un răspuns non-specific cu efect
benefic asupra gazdei”
•Julius Cohnheim (1870) – microscop
•Mecsnyikov şiPaul Ehrlich – 1908 – Nobel Prize – fagocitoză + anticorpi
(teoria humorală a imunităţii)
•Sir Thomas Lewis – histamina, AINS
Celsus: rubor et tumor, cum calore et dolore
Galenus: functio laesa

inflammatio
 PATOGENEZA – pg. 31

- Răspuns vascular + acumularea fluidului extravascular

(reacţia vasculară)
- Migrarea şi activarea leucocitelor (reacţia celulară)
- Reacţia sistemică (regenerare+cicatrizare)

- Triplu răspuns la leziunile celulare (Lewis, 1927):

explozie - dilatare capilară la locul leziunii

pâlpâire - dilatare arteriolară peri-lezională
tumefiere - edem
 Fazele inflamaţiei

Faza de alteraţie tisulară – pg. 31

alteraţii produse de agentul patogen
Faza vascular-exsudativă – pg. 33-40
hiperemie şi stază capilară
formarea exsudatului inflamator
fagocitoză
Faza proliferativ-productivă – pg. 33-40, 53
procese reparative
1. Alteraţia tisulară
(Răspândirea infecţiei)
Faza de alteraţie tisulară (stimuli declanşatori) – pg. 31

= leziuni reversibile sau ireversibile ale unei sau mai multor “unităţi
funcţionale” ale unui organ sau ţesut

Cauze:

Factori exogeni
mecanici, fizici, chimici
infecţii cu microorganisme
exo- şi endotoxine
activarea complementului ca heteroantigene

Factori endogeni
necroza tisulară, activare de enzime,
depozite de complexe imune (reacţii de hipersensibilitate)
depozite neimune (săruri de amoniu,uraţi, colesterol)
corpi străini, etc.
 Rolul alteraţiei tisulare

Declanşează reacţii proteolitice în lanţ

Se acumulează metaboliţii:
acid lactic, acizi graşi, corpi cetonici, peptide,
ioni de K, aminoacizi etc
acidoză, hiperionie, hiperosmoză
Se produc autoantigene reacţii imune
Se eliberează mediatori chimici din terminaţiile nervoase,
plachete, mastocite
declanşarea reacţiilor vasculare
Activarea locală a sistemului de coagulare
barieră în propagarea inflamaţiei,
Induce mecanisme de amplificare prin eliberarea
mediatorilor chimici sanguini
2. Faza vascular-exsudativă – pg. 33-34
Chemical mediators of inflammation
Faza vascular-exsudativă
- pg. 33

Tulburări microcirculatorii

Arteriole Artere mici Capilare

catecolamine+
stimuli v-activi

spasm

H, Pg, 5-HT

dilatare paralitică spasm prestază,stază

dilatare poststază

Rezultat: hiperemie arterială, stază capilară, formare exsudat

 Formarea exsudatului inflamator – pg. 34-41
(exsudat vs. transudat – pg. 34)
Hiperionia, hiperosmoza, acidoza – p. 34
exsudarea apei
(edem inflamator)

Creşterea permeabilităţii capilare – p. 34

exsudarea serului

exsudarea plasmei

leucodiapedeza – p. 34-41

Migrarea chemotactică a
granulocitelor, monocitelor

fagocitoză – p. 34-41(mai ales pgs. 34,37)

Modificări vasculare limfatice secundare – p. 34

limfangită şi limfadenită, cu limfadenopatie!!!
Leucodiapedeza (recrutarea leucocitelor) - encefalită
Leucodiapedeza - miocardită
 Mediatori chimici ai inflamaţiei

Mediatori chimici vasoactivi Mediatori chemotactici

- noradrenalină, dopamină Exogeni: peptide bacteriene (+-)

- spasm arterial
Endogeni:
- Histamină (mastocite) - plasmatici: C5a, kalikreină
produşi de degradare
- Serotonină (trombocite) ai fibrinogenului

- Kinine, leucokinine, IL-8 - celulari: factorul chemotactic al

neuterofilelor
- anafilatoxinele I, II eozinofilelor

- Complement - C3a, C5a - enzime lizozomale

- limfokine etc
- Prostaglandine E1, E2, D2, etc.
(aspirina inhibă PG)
 Faza proliferativ – productivă – p. 34, 37, 58
Rolul fazei proliferative
- eliminarea ţesuturilor alterate
- apariţia celulelor
imunocompetente
- declanşarea proceselor de
reparaţie
1. prin regenerarea
elementelor parenchimatoase
2. prin fibroză – cicatrizare
Faza de proliferare timpurie
- resorbţia, eliminarea exsudatului
- apariţia celulelor imunocompetente
- apariţia histiocitelor, fibroblastelor
- proliferarea capilarelor
ţesut de granulaţie
Faza de proliferare tardivă
- înmulţirea progresivă a fibroblastelor
(secr.subst.fundament, fibre conj.)
- dispariţia progr.a cel.mononucleare
- reducerea reţelei de capilare
fibroză --- cicatrizare
Inflamaţia acută – TBL, 28 octombrie 2019
Aspecte generale - pg. 29-31, 33-40
Evoluţie – pg. 41-42
Efectele sistemice ale inflamaţiei – pg. 57-58
Clasificare morfologică – pg. 43,44
Tipuri de reacţii inflamatorii la infecţie – pg. 323-326

Inflamaţia cronică – pg. 53-57

Repararea şi regenerarea tisulară - pg. 58-60, 65-67, 69
Vindecarea plăgilor, cicatrizarea şi fibroza – pg. 65-67, 70-72
 Tipuri de inflamaţii
în funcţie de evoluţia lor în timp - pg. 30, 41, 42

Infl. hiperacută

Inflamaţia acută
(acutus,lat=ascuţit)
Infl. subacută
Infl. subcronică
Inflamaţia cronică
(chronos,gr.=timp)

Inflamaţia recidivantă (recurentă)


Inflamaţiile acute – pg. 30
- debut brusc, durere, febră,
- Leucocitoză (neutrofile)
- evoluţie de 1-4 săptămâni
Morfologic predomină:
alteraţiile tisulare şi
fenomenele exsudative
Evoluţie, complicaţii – pg. 41,42:
- vindecare: restitutio ad integrum
(regenerare, reparare, remisiune)
organizare conjunctivă
- evoluţie letală
- cronicizare
- propagare:
1. pe cale directă
în cavităţile preformate
2. canalicular: ascendent
descendent
3. pe cale sanguină
(bacteriemie, septicemie, septicopiemie)
4. pe cale limfatică: limfangită
limfadenită – pg. 34
Inflamaţiile cronice – p. 42, 53

- se constituie: Evoluţia, complicaţii – pg. 42, 53-72

- dintr-o inflamaţie acută sau
- sunt iniţial procese cu evoluţie
- vindecare:
lentă, cronică
- evoluţie lungă cu regenerare, fibroză sau cicatrizare
Morfologic predomină: Cicatricea:
procesele proliferative - se retractă şi
- produce tulburări funcţionale
Forme: - apar distrofii secundare
- inflamaţii cronice exsudative
(abcesul cronic, bronşita cronică)
- inflamaţii cronice productive
1. cu apariţia ţesutului de granulaţie
2. cu formare de granuloame
Apendicita acută şi cronică
Inflamaţia acută – TBL, 28 octombrie 2019
Aspecte generale - pg. 29-31, 33-44 (33,34,37)
Evoluţie – pg. 41-42
Efectele sistemice ale inflamaţiei – pg. 57-58
Clasificare morfologică – pg. 43,44
Tipuri de reacţii inflamatorii la infecţie – pg. 323-326

Inflamaţia cronică – pg. 53-57

Repararea şi regenerarea tisulară - pg. 58-60, 65-67, 69
Vindecarea plăgilor, cicatrizarea şi fibroza – pg. 65-67, 70-72
 Reacţiile generale/sistemice
care însoţesc inflamaţiile – pg. 57-58

Febra: substanţe pirogene exogene (bacterii)

substanţe pirogene endogene (leucocite)

Reacţiile de fază acută a serului

- proteine de fază acută negativă
albumine, transferina
- proteine de fază acută pozitivă
globuline (fibrinogen, protrombină, plasminogen,
proteina C-reactivă)

Leucocitoza: I fază: granulocite

Faza II: monocite
Faza III: limfocite

Reacţia de stress
Efecte suistemice ale inflamaţiei – pg. 57-58
 Denumirea inflamaţiilor

Denumirea organului sau ţesutului

+ - ită (-itis)

Examplu: enter-ită (enteritis)

limfadenită, limfangită

excepţii: pneumonie
abces
veziculă
angină, etc
Hepatita cronică
 Orhita
(orchis, gr.=testicul)
Tokio
Inflamaţia acută – TBL, 28 octombrie 2019
Aspecte generale - pg. 29-31, 33-40
Evoluţie – pg. 41-42
Efectele sistemice ale inflamaţiei – pg. 57-58
Clasificare morfologică – pg. 43,44
Tipuri de reacţii inflamatorii la infecţie – pg. 323-326

Inflamaţia cronică – pg. 53-57

Repararea şi regenerarea tisulară - pg. 58-60, 65-67, 69
Vindecarea plăgilor, cicatrizarea şi fibroza – pg. 65-67, 70-72
Tipuri de inflamaţii

Inflamaţii alterative
exsudative
productive
 Inflamaţia alterativă

- predomină fenomenele de alteraţie tisulară,

- fenomenele exsudative şi infiltrative lipsesc sau sunt discrete

Cauze:
- agenţi fizici (căldura), chimici (acizi),
- toxine bacteriene (C.diphteriae), virusuri, etc
- organismul anergic

Morfologic: distrofii necroza elementelor de parenchim

Exemple: miocardita difterică, hepatite fulminante

encefalite, etc

Complicaţii: - tulburări funcţionale grave

- vindecare cu fibroză extinsă
Miocardită alterativă
Inflamaţiile exsudative - pg. 43,44, 323, 324

Inflamaţia seroasă
Inflamaţia fibrinoasă
Inflamaţia purulentă
Inflamaţia putridă (ichoroasă),
gangrenoasă
Inflamaţia hemoragică
INFLAMAŢIA SEROASĂ
INFLAMAŢIA FIBRINOASĂ
Inflamaţia purulentă
Inflamaţia hemoragică
 Inflamaţia seroasă – pg. 43
- Domină exsudarea serului sanguin

Exsudatul seros: sărac în celule

Pe seroase - revărsat:
- exsudat serocitrin (se diferenţiază de transudat !)

Cauze: - inflamaţie perifocală (pleurită, peritonită seroasă - revărsat)

- uremie, colagenoze, alergie, etc
Evoluţie:
- vindecare prin resobţia exsudatului sau prin aderenţe
- transformare în inflamaţie sero-fibrinoasă, sero-purulentă
 Diferenţierea exsudatului seros de transudat – pg. 34

Transudat Exsudat

Greutatea specifică sub 1014 peste 1018

Proteine 1 – 2,5 % 4,8 – 5,6 %

Sediment rare celule leucocite

Proba Rivalta negativă pozitivă

(proba Rivalta: se picură acid acetic în lichidul ce se examinează)

 Proba Rivalta

exsudat
 Inflamaţia seroasă a mucoaselor
= inflamaţie catarală
(katarrheein,gr.=se scurge)

- mucoasa hiperemică, edemaţiată, cu

- secreţie seroasă, sero-mucinoasă
(catar seros, seromucos)
- uneori secreţie mucinoasă (astm bronşic)
- în forme grave: eroziuni ale mucoasei

Cauze: - agenţi fizici, chimici,

infecţii virale (predomină mononuclearele – pg. 324
mai rar bacteriene sau parazitare
- alergie
Evoluţie:
- vindecare (restit.ad integrum)
- suprainfecţie inflamaţie mucopurulentă
Gastrita catarală
 Inflamaţia seroasă – pg. 43, 324

În piele: - exanteme
- papule (urticarie, virusuri) – pg. 324
- vezicule (virusuri, arsuri) – pg. 43
- bule (arsuri, etc)

Evoluţie: leziuni reversibile, cu excepţia bulelor

Exanteme maculo-papuloase
Herpes labial (vezicule intraepiteliale)
Varicelă şi herpes zoster
Leziuni buloase ale pielii
INFLAMAŢIA FIBRINOASĂ
 Inflamaţia fibrinoasă - pg. 43

= domină exsudarea plasmei

precipitarea fibrinogenului exsudat fibrinos

Pe seroase:
depozite membranoase de fibrină
pericardita fibrinoasă: cord vilos
pleurita fibrinoasă: membrană ondulată
meningita fibrinoasă
peritonită, artrită fibrinoasă: membrană netedă
Cauze: - perifocală (pleurită, pericardită, peritonită fibrinoasă)
- uremie, reumatism, colagenoze, etc
Evoluţie: - vindecare prin organizarea exsudatului (aderenţe)
- transformare într-un alt tip de inflamaţie exsudativă

În organe: pneumonia lobară (faza de hepatizaţie cenuşie)

Pericardită fibrinoasă (cord vilos)
1. Pericardită fibrinoasă (cord vilos)
2. Pleurită fibrinoasă
 Pleurită fibrinoasă

winding membrane
Peritonită fibrinoasă
Pericardită fibrinoasă
Organizarea exsudatului, aderenţe pericardice
 Pneumonie lobară
(hepatizaţia cenuşie şi galbenă)
 Inflamaţia fibrinoasă
la nivelul mucoaselor

1. inflamaţia pseudomembranoasă
pseudomembrană de fibrină alb-gălbuie
- se desprinde foarte uşor în căile respiratorii
- aderă puternic de mucoasă în faringe, intestin, căi urinare

2. inflamaţia pseudomembranoasă-crustoasă
necroza mucoasei + fibrină = crustă (--- ulceraţie)
- intestin: dizenterie, febră tifoidă
- vezică urinară
Laringo-traheo-bronşită crupoasă
 Laringo-traheită
pseudomembranoasă

Angină pseudomembranoasă
Inflamaţia pseudomembranoasă-crustoasă
- febră tifoidă (plăcile Payer)
Inflamaţia purulentă
 Inflamaţia purulentă (septică) – pg. 43, 323-324

= predomină leucodiapedeza (neutrofile)

- exsudat purulent, puroi, inflamaţii piogene (pus, lat; pyon, apostema, gr.)
- necroză de lichefiere

Pe seroase: depozite fibrino-purulente

puroi în cavitate: empiem
Pleurită purulentă – empiem toracic, piotorace
Pericardită purulentă – empiem pericardic
Peritonită purulentă: difuză, circumscrisă
Artrită purulentă – piartros
Cauze: - inflamaţii şi perforaţii ale organelor vecine
Evoluţie: stare generală gravă
vindecare prin aderenţe sau închistarea puroiului
Pleurită şi pericardită fibrino-purulentă
Peritonită purulentă
Empiem toracic (piotorax)
Pleurită şi pericardită purulente
Macroscopic: puroi
Microscopic: neutrofile
Aderenţe peritoneale şi pleurale
 Inflamaţia purulentă
a ţesutului conjunctiv şi organelor – pg. 43, 323-324

Flegmon: - infiltrat purulent difuz

Ex: apendicită, colecistită, miometrită flegmonoasă
Evoluţie: - numai proces acut, care se vindecă sau se
transformă în abces
- complicaţii letale

Abces: - cavitate localizată plină cu puroi, indusă de bacterii piogene

(Stafilococcus aureus, Streptococcus pneumoniae, Klebsiella pneumoniae, N. gonorrhoeae)
- prin supuraţie (necroză + leucodiapedeză masivă-neutrofile)
Forme: - abces recent: perete şi limite imprecise
- abces cronic: căptuşit de membrană piogenă
Localizare: ţesuturi, organe (plămân, ficat, rinichi, creier, etc)
Patogeneză: abces primar (solitar, multiple)
abcese metastatice
Evoluţie: - resorbţie, cicatrizare sau incapsulare
- evacuare: fistulizare, ulcerare
- piemie, septicopiemie
Abcesul rece: în tuberculoză (spondilită tuberculoasă, etc)
Flegmon
Meningita purulentă
Apendicită flegmonoasă
Enterobius vermicularis
Abces
Abcesul cronic
Abcese hepatice
Abces cerebral
Pneumonie abcedată Abces metastatic în
miocard
Abcesul rece
Blue Lagoon - Malta
 Inflamaţia purulentă a mucoaselor

Pe mucoase:
- catar sero-, mucopurulent
- inflamaţie pur purulentă
În organe căptuşite cu mucoasă:
- empiem sau pio-......
Ex: empiem apendicular
empiem al vezicii biliare
piosalpinx, piometră

Cauze: germeni piogeni

frecvent suprainfecţie

Evoluţie: vindecare
cronicizare
complicaţii letale
Bronşiolită purulentă şi laringo-traheită
Pionefroză, empiem al colecistului şi piosalpinx
 Inflamaţia gangrenoasă/Necroza tisulară – p. 324

Seroase:
- domină putrefacţia, exsudat rău - pleurită, pericardită putridă
mirositor - peritonită stercorală după perforaţie de colon
- puţine elemente inflamatorii
- inflamaţie ulcero-necrotică Mucoase:
- Clostridium perfringens - enterocolită
- Clostridium perfringens, infecţii cu alţi - angina Plaut-Vincent, noma
germeni anaerobi +
anergia organismului (neutropenie),
Organe:
ex. boli hematologice (leucemii)
- apendicită, colecistită gangrenoasă
- gangrena pulmonară

Piele:
- flegmon, abces putrid
- gangrena gazoasă
Noma
 Inflamaţia hemoragică

- eritrodiapedeză pronunţată exsudat hemoragic

Seroase: hemoragii subseroase

se asociază la: tbc, metastaze tumorale

Mucoase: căi respiratorii --- gripa toxică

tub digestiv, căi urinare,
endometru, etc

Organe: pneumonii hemoragice

encefalita hemoragică
septicemii, antrax, pesta

Piele: antrax, variola vera

Cistită hemoragică
 Septicemia cu meningocococ

Watterhouse-Friderichsen syndrome
Waterhouse Friderichsen syndrome
Antrax
Encefalită hemoragică
Enterocolită hemoragică
Laringotraheită fibrinos-hemoragică
 Infecţiile la persoanele cu imunodeficienţe/
persoane imunocompromise – pg. 325

Imunodeficienţe:
primare:
deficit de anticorpi (agamaglobulinemia X-linkată)
defecte ale limfocitelor T
dobândite:
leucemia
infecţia HIV/boala SIDA (distruge limfocitele T helper CD4+)
medicamente imunosupresoare
transplant
malnutriţie

Infecţii oportuniste:
CMV şi Pneumocytis carinii
- mai frecvent în SIDA (afectare pulmonară)
Pneumocytis aeruginosa (fibroza chistică)
infecţii bacteriene (agamaglobulinemia X-linkată)
rotavirusuri, enterovirusuri (defecte ale limfocitelor T)
S. Pneumoniae (asplenism), Neisseria, S. Aureus, Herpes virus
Inflamaţia acută – TBL, 28 octombrie 2019
Aspecte generale - pg. 29-31, 33-40
Evoluţie – pg. 41-42
Efectele sistemice ale inflamaţiei – pg. 57-58
Clasificare morfologică – pg. 43,44
Tipuri de reacţii inflamatorii la infecţie – pg. 323-326

Inflamaţia cronică
Aspecte generale - pg. 53-56
Organizarea conjunctivă, repararea şi regenerarea tisulară - pg. 58-60
Cicatrizarea – pg. 65,66
Angiogeneza – pg. 66,67
Vindecarea plăgilor, cicatrizarea şi fibroza – pg. 65-67, 69-72
Inflamaţia granulomatoasă – pg. 56-57
 Chronos şi Rhea

Ouranos şi Terra (Roman Gaea)

Zeus şi Hera

Castrarea lui Ouranus

(Giorgio Vasari şi Cristofano Gherardi, 1560)
 Tipuri de inflamaţii
în funcţie de evoluţia lor în timp - pg. 30, 42

Infl. hiperacută

Inflamaţia acută
(acutus,lat=ascuţit)
Infl. subacută
Infl. subcronică
Inflamaţia cronică
(chronos,gr.=timp)

Inflamaţia recidivantă (recurentă)


Inflamaţiile acute – pg. 30
- debut brusc, durere, febră,
- Leucocitoză (neutrofile)
- evoluţie de 1-4 săptămâni
Morfologic predomină:
alteraţiile tisulare şi
fenomenele exsudative
Evoluţie, complicaţii – pg. 41,42:
- vindecare: restitutio ad integrum
(regenerare, reparare, remisiune)
organizare conjunctivă
- evoluţie letală
- cronicizare
- propagare:
1. pe cale directă
în cavităţile preformate
2. canalicular: ascendent
descendent
3. pe cale sanguină
(bacteriemie, septicemie, septicopiemie)
4. pe cale limfatică: limfangită
limfadenită – pg. 34
 Faza proliferativ – productivă – p. 34, 37, 53
Rolul fazei proliferative
- eliminarea ţesuturilor alterate
- apariţia celulelor
imunocompetente
- declanşarea proceselor de
reparaţie
1. prin regenerarea
elementelor parenchimatoase
2. prin fibroză – cicatrizare
Faza de proliferare timpurie
- resorbţia, eliminarea exsudatului
- apariţia celulelor imunocompetente
- apariţia histiocitelor, fibroblastelor
- proliferarea capilarelor
ţesut de granulaţie
Faza de proliferare tardivă
- înmulţirea progresivă a fibroblastelor
(secr.subst.fundament, fibre conj.)
- dispariţia progr.a cel.mononucleare
- reducerea reţelei de capilare
fibroză --- cicatrizare
Celulele inflamatorii Ţesutul de granulaţie
Ţesutul de granulaţie
Inflamaţiile cronice – p. 42, 53

se constituie dintr-o inflamaţie acută Evoluţia, complicaţii – pg. 53

sau sunt iniţial procese cu evoluţie
lentă/cronică
- vindecare:
- evoluţie lungă
cu regenerare, fibroză sau cicatrizare
Morfologic predomină:
procesele proliferative
Cicatricea:
- se retractă şi
Forme: - produce tulburări funcţionale
- inflamaţii cronice exsudative - apar distrofii secundare
(abcesul cronic, bronşita cronică)
- inflamaţii cronice productive (persistente)
1. cu apariţia ţesutului de granulaţie
2. cu formare de granuloame
Apendicita acută şi cronică
 Caracterul unei inflamaţii

Este determinat de:

- natura agentului patogen

- intensitatea (virulenţa) agentului patogen
- localizarea procesului
- rezistenţa nespecifică şi specifică a organismului
- procesele imunobiologice din organism
 Imunitatea specifică –
spontană şi post-vacinare

• variola - 1721 – Europe

• Secolul 18 – Edward Jenner ––

1798 - vaccinare (vacca, lat. =
cow)

• 1870 – războiul Franco-Prusian –

20 000 soldaţi francezi ucişi de
variolă
 Premii Nobel

1901: Emil von Behring şi

Shibasaburo Kitasato – difteria şi
tetanos
1902: Ronald Ross – malaria
1905: Robert Koch
1908: Elie Mecsnyikov and Paul
Ehrlich – antitoxina difterică,
fagocitoza
 Poliomielita
6

5
5

4
4

Females
3 Males
F+M

1
1

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0
1950-1960 1961-1970 1971-1980 1981-1990 1991-2011
 Tuberculoza
25.00%

20.00%

15.00%
Females
Males
F+M
10.00%

5.00%

0.00%
1950-1960 1961-1970 1971-1980 1981-1990 1991-2011
 Febra tifoidă

50
50

40

30
Females
26 Males
24
F+M

20

10

1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0
1950-1960 1961-1970 1971-1980 1981-1990 1991-2011
 Sifilis
7

6
6

5
5

4 Females
Males
3
F+M

1 1 1 1 1
1

0 0 0 0 0 0 0 0
0
1950-1960 1961-1970 1971-1980 1981-1990 1991-2011
 Hepatita
5.00%

4.50%

4.00%

3.50%

3.00%
Females
2.50% Males
F+M
2.00%

1.50%

1.00%

0.50%

0.00%
1950-1960 1961-1970 1971-1980 1981-1990 1991-2011
 Ciroza hepatică

12.00%

10.00%

8.00%

Females
Males
6.00%
F+M

4.00%

2.00%

0.00%
1950-1960 1961-1970 1971-1980 1981-1990 1991-2011
 Bolile cardiovasculare

25.00%

20.00%

Females
15.00%
Males
F+M

10.00%

5.00%

0.00%
1950-1960 1961-1970 1971-1980 1981-1990 1991-2011
 Nobel prizes related on inflammation
• 1922: Archibad Vivian Hill and Otto Fritz Meyerhof – the relationship between the
consumption of oxygen and the metabolism of lactic acid in the muscles
• 1927: Julius Wagner-Jaurreg – benefits of malaria inocculation in the treatment of dementia
paralytica
• 1939: Gerhard Domagk – antibacterial effect of Prontosil on his daughter; he was
pathologist
• 1945: Ernst Boris Chain, Alexander Fleming and Howard Walter Florey – antibacterial effect
of Penicillin
• 1951: Max Theiler: yellow fever
• 1952: Selman Abraham Waksman – streptomycin – first anti-TBC drug
• 1954: John Frank Enders, Frederick Chapman Robbins and Thomas Huckle Weller –
culture of poliomyelitis virus in tissues
• 1960: Frank Macfarlane Burnet – acquired immunological tolerance
• 1972: Gerald Maurice Edelman and Rodney Robert Porter – the chemical structure of
antibodies
• 1976: Baruch Samuel Blumberg and Daniel Carleton Gajdusek – new mechanisms for the
origin and dissemination of infectious diseases
• 1982: Sune Karl Bergstrőm, Bengt Ingemar Samuelsson and John Robert Vane –
prostaglandins
• 1984: Niels Kaj Jerne, Georges Jean Franz Kőhler and Cesar Milstein – principles for
production of monoclonal antibodies
• 1987: Susumu Tonegawa – genetic principle for generation of antibody diversity – gene
therapy
• 1996: Peter Charles Doherty and Rolf Mrtin Zinkernagel – cell mediated immune response
• 2005: Barry James Marshall and John Robin Warren – Helicobacter pylori and gastritis
• 2008: Harald zur Hausen – HPV and Françoise Barre-Sinoussi and Luc Montagnier - HIV
Muzeul Nobel – Swedish Academy
Stockholm – Concert House
 DEFINIŢII

• Restitutio ad integrum – ţesutul se poate reface în totalitate, fiind

identic cu ţesutul normal

• Organizare – vindecare prin cicatrice fibroasă (în prima etapă ţesut

de granulaţie, apoi fagocitare şi fibrozare)

• Ţesut de granulaţie – ţesut conjunctiv tânăr, constituit din celule

inflamatorii, fibroblaste, miofibrobalste, fibre de colagen şi
numeroase capilare neoformate

• Granulom – agregare microscopică de celule inflamatorii,

predominant limfocite şi macrofage (histiocite), uneori cu constituire
de celule gigante multinulceate, în jurul unor elemente/structuri care
nu pot fi fagocitate

• Cicatrizare – înlocuirea ţesutului lezat cu ţesut conjunctiv fibros

Ţesutul de
granulaţie
Organizarea
conjunctivă

Ţesut de granulaţie
Ciacatrice post infarct miocardic
 Inflamaţii productive

- predomină procesele proliferative

Se disting 3 tipuri:
inflamaţii cu formare de ţesut de granulaţie
inflamaţii cu fibroză mai discretă
inflamaţii cu formare de granuloame

Forme de inflamaţii productive:

Inflamaţii productive nespecifice
Inflamaţia granulomatoasă
Granuloame de corp străin
Inflamaţii specifice - TBC
 Inflamaţii productive nespecifice

Organizarea conjunctivă cicatrizarea

Vindecarea plăgilor: per primam
per secundam
Vindecarea fracturilor osoase
Ulcerul cronic
Inflamaţia productivă a mucoaselor
Inflamaţia productivă a organelor parenchimatoase
Vindecarea plăgilor
- per primam
plăgi secţionate, suturate, neinfectate

- per secundam
plăgi contuze, infectate
Vindecarea per secundam cu
formare în exces de ţesut cicatriceal
(cheloid)
Piele normală şi cheloidul
 Bone fracture healing
haemorrhage within the bone from the
ruptured vessels in the marrow cavity and
around the bone in relation to periosteum

haematoma

the devitalized fragments of bone and soft tissue

are phagocyted organization of the hematoma

proliferation of fibroblasts and osteoblasts

new bone+cartilage = callus

lamellar bone replacing

bone remodelation
Ulcerul cronic gastric – pp. 44
Inflamaţii productive ale mucoaselor şi organelor
Globe Arena - Stockholm
 Creşterea şi structura ţesuturilor

este influenţată de:

diviziunea, înmulţirea celulelor
diferenţierea celulelor
creşterea în volum a celulelor

Tipuri deţesuturi

1. ţesuturi labile
- celule intermitotice, cu capacitate de replicare
(celulele hematopoietice ale măduvei spinării, celule limfoide,
celule epiteliale – piele, cavitate bucală, intestin, endometru)
2. ţesuturi stabile
- formate din celule postmitotice reversibile
(hepatocite, os, tubi renali) – mitul lui Prometeu
3. ţesuturi permanente, statice
- formate din celule postmitotice fixate
(celule musculare, neuroni???)
 Regenerarea

= înlocuirea celulelor, ţesuturilor distruse

Regenerarea fiziologică: - epitelii, sânge

Regenerarea patologică: - restituţie ad integrum
- regenerare reparatoare

Regenerarea este influenţată de:

- vârsta, irigaţia sanguină, inervaţia
- starea funcţională
- tipul ţesutului: labil, stabil, permanent
 Regenerare – alte organe
• ficat

• rinichi

• Mușchi

• Țesut nervos
Piele
Rinichi
Ficat
Compensatory growth of the liver
 FOREIGN BODY GRANULOMA

= chronic granulomatous inflammation defined as a localized

accumulation of activated macrophages and inflammatory cells
around foreign bodies which cannot be phagocytated

- fusion of macrophages leads to formation of giant multinucleated

cells

- lipogranuloma
- oleogranuloma
Granulom de corp străin
Foreign body granuloma
Foreign body granuloma
Foreign body granuloma
 Hydatid cyst

Echynococcus granulosus
Grape seed
55-year-old man, abdominal pain → intestinal obstruction → tumor
Macroscopic view: intestinal obstructive and infiltrative white mass
Microscopic view: eosinophils + giant cells, no tumor cells
Final diagnosis: granulomatous colitis, probably parasites-related
A 75-year-old woman presented with a bluish discoloration,
measuring 1 cm in diameter, on the dorsal surface of the terminal phalanx
of her right index finger. The patient reported that she had stuck the tip
of her finger with a lead pencil 50 years earlier. At the time, the point of the pencil
had broken off and remained lodged in her finger. In the intervening years, the
mass had slowly enlarged, changed color, and become tender (Panel A, arrow).
Histologic examination of a biopsy specimen (Panel B) showed degenerative tissue
with calcification (arrows) and granulomas associated with histiocytes laden with
fragments of black graphite. On the basis of the clinical presentation and pathologic
findings, we determined this lesion to be a pencilcore
granuloma. The core
of a pencil is composed of graphite, clay, wax, and lacquer. Each of these components
may cause delayed granulomatous reactions in the skin. Thus, as in this case,
penciltip
injury should be considered when black granular fragments are found
in cutaneous tissue. The pencilcore
granuloma was not removed, in accordance
with the patient’s wishes. After 10 months of clinical observation, there were no
changes in its size or color.
 Inflamaţii specifice

Specificitatea este determinată de:

- agentul patogen şi
- reactivitatea modificată a organismului

Tuberculoza
Granulomatoze tuberculoide
Sifilisul (lues)
Reumatismul acut
Granulomul reumatoid
Scleromul
Actinomicoza
Micozele
Granulomatoze parazitare
 Tuberculoza

= infl. specifică cu formare de granuloame specifice:

tuberculi, foliculi tuberculoşi

Specificitatea este determinată de:

1. M. tuberculosis, care produce:
- necroză cazeoasă
- apariţia celulelor epiteloide
celule gigante Langhans
- inhibă migrarea granulocitelor
- inhibă proliferarea capilarelor
2. Reactivitatea organismului
organism normergic, hiperergic, anergic
- tubercul productiv sau exsudativ
Necroza cazeoasă Celule epiteloide şi
Langhans
Celule epiteloide şi Langhans
 Tipuri de tuberculi

Tuberculul exsudativ Tuberculul proliferativ

- în organismul normergic - în organismul hiperergic

şi anergic şi cu imunitate relativă

Micro: exsudat sero-fibrinos, Micro: predomină procesul

cu cazeificare timpurie granulativ cu celule
şi extinsă epiteloide, şi Langhans
puţine celule epiteloide,
limfocite Tipuri: tubercul mixt
epiteloid, fibros
Evoluţie: lichefiere-ramolire
precoce Evoluţie: tendinţă la fibroză
lichefiere-ramolire tardivă
 Tubercul exsudativ (1) şi proliferativ (2,3)

1 2 3
Tuberculom cerebral
 Evoluţia tuberculozei

Infecţia: obişnuit pe cale aerogenă

rar: alimentar, percutan, diaplacentar

Tuberculoza primară
Complexul primar (Ranke-Ghon)
(complicaţiile compl. primar)

Tuberculoza postprimară (secundară)

Tuberculoza izolată de organe
 Tuberculoza primară

Complexul primar tuberculos Diseminare hematogenă discretă:

1. afectul primar nodulii Simon în vârful

propagarea limfogenă plămânilor
focare tbc. latente în
diferite organe (rinichi,
2. limfangita tuberculoasă oase, org. genitale etc)

3. limfadenita tbc. regională Soarta complexului primar:

- vindecare, dar cu bacili viabili
Localizare: plămân + lnn. hilari (microbioză latentă)
rar: intestin + lnn.mezenterici - rar: propagare directă,
hematogenă sau lifatică
 Nodulii Simon

Complexul primar
Ranke-Ghon
Vindecarea complexului primar
 Complicaţiile complexului primar tbc

1. propagare directă ftizie primară

2. diseminare hematogenă:
tuberculoza miliară
septicemie tbc. (Landouzy)

3. propagare limfogenă:
limfadenită tbc: mediastinală, cervicală

4. diseminare limfo-hematogenă
Ftizie primară Tuberculoză miliară
Limfadenită tuberculoasă
Limfadenită tuberculoasă cervicală
 Tuberculoza postprimară
(secundară)

- reactivarea focarelor Simon, respectiv a focarelor latente

din alte organe

1. Tuberculoza izolată de organe

plămân, urogentital, oase, lnn.
suprarenale, SNC etc
- propagare canaliculară
- ftizie de organ
- foarte rar: propagare hematogenă

2. Tuberculoza cu diseminare hematogenă tardivă

- la tineri, în stări de imunodeficienţă
- tuberculoză miliară
Tuberculoză pulmonară postprimară
 Boli cu granuloame tuberculoide

Sarcoidoza (b. Besnier-Boeck-Schaumann)

Sifilis
Lepra (M.leprae)
Pseudotuberculoza (Yersinia pseutotbc)
Limfogranulomul inghinal (Chlamydia tr.)
Boala zgârieturii de pisică (Chlamydia ?)
Tularemia (Francisella tularensis)
Bruceloza (Brucella abortus)
Listerioza (Listeria monocztogenes)
Altele: boala Crohn
febra tifoidă, unele micoze,
granulomul de talc, zirconiu, etc
chalazeon
Sarcoidoză
 Granuloame tuberculoide

Limfogranulomul inghinal
Boala zgârieturii de pisică
Pseudotuberculoza
Tularemia, unele micoze

Microscopic: granuloame histiocitare,

epiteloide, cu abcedare centrală,
uneori şi celule gigante
= limfadenită reticulocitară abced.
Sifilis
Rinosclerom
 Micoze

Dermatomicoze
Granuloame micotice
Fungi exogeni patogeni:
histoplasmoza, blastomicoza
criptococcoza
Ciuperci saprofiţi endogeni:
Candida, Aspergyllus etc
Aspergyllus- creier, Candida – veica urinara
Mycotic infections
Actinomicoză