Reactie de aparare

Este o reactie tisulara care consta in raspunsul vaselor sanguine si a

leucocitelor.
Principali aparatori ai organismului proteinele plasmatice leucocite si
fagocite.
Raspunsul inflamator coordoneaza reactia vaselor saguine reactia
leucocitelor si reactia proteinelor plasmatice.
Natura intensitatea durata de actiune a durata patogenului si
reactivitatea organismului.
inflamatia acuta se instaleaza rapid cateva ore zile.
Inflamatia trece intr-o faza cronica
Inflamatia cronica
fie de la debut cronica sau precede inflamatia acuta
instalarea insidioasa mai lenta fara manifestari zgomotoase, nu se
vindeca, este de lunga durata si asociaza prezenta limfocite macrofage
proliferarea tesutului conjunctiv fibroza proliferare vase sanguine si
distrugere celulara.
Reactia inflamatorie se incheie in momentul in care agentul patogen a
fost distrus.
Este in stransa legatura cu proces de regenerare.
Artrita reumatoida ateroscleroza fibroza pulmonara diabet zaharat de
tip 2 inflamatie cronica

Inflamatia acuta
Reprezinta un fenomen raspuns rapid al organismului si are 3
componente
 Modificarea calibrului vascular cu cresterea fluxului sangvin in
zona
 modificari structurale ale microcirculatiei car epermit
extravazarea leucocitelor si
 Migrarea si acumularea leucocitelor unde este nevoie in focarul
inflamator
Inflamatia acuta are manifestari locale la poarta de intrare a agentului
patogen
Semnele celsiene rubor calor dolor si tumor
Manifestari sistemice :
Febra
Disproteinimia
Leucocitoza
Etiologia inflamatiei:
Agent infectios
Mecanica traumatisme energie
termici caldura
chimici medicamente
cancer
autoimuna

Reactia a vaselor sanguine

 Vasodiltatie arteriolara si apoi capilara cresterea fluxului sanguin
in focar
 Eliberarea de histamina vasodilatatoare creste permeabilitatea
microcirculatie lichidele bogate in proteine extravazeaza si apare
edem
 In inflamatie proteinele plasmatice strabat peretele capilar
 Leucocitele pot strabate peretele capilar macrofagele si
neutrofilele fagociteaza
 procesul incepe cu marginalizarea si aderarea la endoteliu
vascular prin intermediulor citokinelor care sunt secretate de
tesuturi ca raspuns la agenti patogeni
Fortele starling : forta hidrostatica presiunea osmotica oncotica
leucocitele si proteinele plasmatice strabat peretele prin gap
Factori chemotactici : citokine acid arahidonic leucotriene si anumiti
produsi bacterieni.
Indepartarea agentilor patogeni se face prin fagocitoza
Leucocitele si macrofagele secreta factorul de crestere si stimuleaza
proliferarea cel endoteliale fibro sinteza de colagen enizme necesare
refacerii de tesut
Mediatori care sunt implicati in inflamatie se gasesc in celule, mediatori
celulari iar altele in plasma mediatorii plasmatici
Mediatorii celulari : histamina serotonina
 Histamina se gaseste in bazofile si in trombocite mastocite in
cantitate mai mica. Intodeuana intr o forma inactiva, este o
substanta mult prea agresiva , dilitatie arterioloara si cresterea
permeabilitati
 Serotonina trombocite si mastocite
factori plasmatici: sistemul complement este un complex de cel putin
de 20 fractiuni proteice sintetizate in ficat. Determina activarea si
stimuleaza chemotaxia leucocitelor si opsonizarea. Se fixeaza de
suprafata particulei . Produce vasodilatatie moderata .

Factorii de coagulare .
Pe cale extrinseca
Hagheman factorul 12 Kinine si Bradikinina au rolul de a creste
permeabilitatea vaselor contractilitatea musculaturii netede
vasodilatatie si durere
Actiunea este de scurta durata fiind inectivata rapid de enzima kinaza.
sistemul kininelor e in stransa corelatie cu factoriii de coagularea
Evolutia inflamatiei acuta : rezolutie completa sau poate fi urmata de
aparitia de cicatrici fibroze cand leziunile sunt foarte extrinse cand
actiunea agentului patogen este de lunga durata cand tesuturile in care
apare inflamatia nu au capacitatea de a se regenera .
Inflamatia acuta este insotita de transudat care poate fi seros purulent
hemoragic. Bogat in proteine.
Exsudat este fara proteine apare in afara inflamatiei, strabate
membrana in virtutea gradientilor presionali.
Celule in fagocitoza: macrofage , neutrofile.
Manifestarile sistemice:
 Febra reprezinta creseterea temperaturii corpului cu 1-4 grade
celsius. Este una din manifestarile principale in inflamatia acuta si
in special cand agentul este infectios.Febra nu este hipertermia.
 Hipertermia apare in absenta inflamatiei, cand exista leziune a
sistemului nervos central. Febra este manifestare sistemica a
reactiei inflamatoriei.Se produce datorita substantei pirogeni
celule din hipotalamus stimuleaza prin sinteza de prostaglandine .
 Pirogenii pot fi exogeni sau endogeni. Pirogenii exogeni sunt orice
particula non self.Acesti pirogeni exogeni stimuleaza leucocitele
sa produca citokine. Exemple citokine: interleukina 1 si factor de
necroza tumorala pnf . Aceste citokine sunt pirogeni endogeni.
 Citokinele stimuleaza sinteza de enzime care convertesc acid
arahidonic in prostaglandine. Prostaglandinele stimuleaza
producerea de neurotransmitatori cum ar fi ampc care reseteaza
punctul de temperatura la un nivel mai mare.Sunt activate
mecanismele de termogeneza .
Unele substante cum ar fi aspirina scad febra.
Febra accentueaza raspunsul limfocitelor la antigeni.
Frisonul inseamna contractii involuntare a grupelor musculare
antagoniste.
Cresterea temperaturii este reversibila.
Principalul mecanism de termoliza este transpiratia.

Disproteinemia
raport modificat intre albumine si globuline. In cursul unui procent
inflamator concentratia plasmatica a acestor proteine creste. Proteine
implicate:
 proteina c reactiva in special in inflamatia acuta
 fibrinogenul care este si factor de coagulare si este sintetizat in
ficat. sinteza acestor proteine la nivelul hepatocitelor este reglata
de interleukina 1 si 6. Proteina c reactiva actioneaza ca
 opsonina.Fibrinogenul se fixeaza la suprafa bacteriilor si
determina simpexa acestora. Fixandu se de suprafata antigenului
ii creste greutatea moleculara.
Proteina C reactiva este un marker de predispozitie la aparitia
infarctului miocardic.

Leucocitoza
In special cand agentul patogen este reprezentat de bacterii.In
inflamatia acuta.Nu trebuie confundata cu reactia leucemoida.Reactia
leucemoida cresterea leucocitelor peste 40.000 . Leucocitoza este o
crestere peste 10.000 dar pana in 20-30.000
Citokinele factorii de necroza si cresc eliberarea de neutrofile imature
nesegmentate din maduva hematogena in sange . Neutrofile
segmentate mai multe.
Majoritatea infectiilor bacteriene se insotesc de neutrofilie. In infectie
virala apare limfocitoza si poate sa scada numarul de neutrofile. In
bolile alergice si in parazitoze apare eozinofilia. Unele organisme
Ricketsi protozoare leucopenie. Organismele tarate nu reactioneaza
prin leucocitoza.Inflamatia acuta: cresterea pulsului a presiunii arteriale
inapetenta somnolenta . In infectiile bacteriene severe numarul marii
de bacterii si endotoxine stimuleaza productia de citokine in mod
exagerat.Iar numarul crescut de citokine poate determina coagulare
vasculara diseminata, insuficienta cardiaca dereglari metabolice si
apare asa numitul soc septic. Si apar modificari ireversibile ale
metabolismului. Exista si deficiente reactii inflamatorii la
imunodepresii .
Nu este neaparat sa se manifeste toate 3 .
Artropatii
Osteoartritele
Osteoartitele sunt afectiunii cronice ale articulatiilor dar la debut nu
este inflamatia ca si agent patogen. Este o boala care afecteaza doar
articulatiile cu sinoviala, mari . Mai frecvente la femei si mai frecvente
la persoanele obeze sau varstnice.
Defectul apare la nivelul cartilajului articular. Apar leziuni ale cartilajului
fie posttraumatice fie prin degenerescenta prin tulburari metabolice
mai ales la femei la menopauza.Cartilajul se fisureaza se erodeaza .
Apare inflamatia in os . Pana sa apara inflamatia in os, etilologia este
degenerativa.Evolutia este in inflamatia cronica.Evolueaza in pusee se
remite pentru o anumita perioada.La fiecare puseu apare fibroza in
membrana sinoviala in ligamente.Aceasta fibroza in timp duce la
anchiloza.Apare redoarea matinala .La nivelul osului cortical poate
apare lipsa de substanta. Poate aparea lipsa de substanta si la nivelul
osului subcondral care se numesc geode. Datorita presiunii mari pe
articulatie apar osteofitele.Osteofitul este un pinten osos care
deformeaza planul care urmaresc planul e
ste in planul suprafetei articulare.In osteoartrite apar geode chiar
histuri intraosoase , apare osteofite datorita presiunii mari pe suprafata
articulatie. Osteofitele se pot rupe si formeaza fragemnte osoase
numite osiculi , cad in membrana articulara o irita si intretin durerea si
inflamatia. Poate aparea sinovita. Se poate aduna lichid mecanic se
numeste bursita.Care jeneaza miscarea articulatii.In timp se ajunge la
proteza.
Evolutia este prin inflamatie cronica nu se mai vindeca , devine
nefunctionala.

Artrita
De la inceput boli inflamatorie.Foarte frecvente.Poliartrita reumatoida
este boala autoimuna.Inflamatia este cronica evolueaza in pusee, se
acutizeaza se remite.Afecteaza femeile tinere intre 20 si 40 ani.
Debuteaza prin puseele articulare mici radiocarpiene interfalangiene.
Puseul inflamator nu dureaza mult o ora doua si apoi se remita
spontan.Afecteaza simetric.Apoi apar toate semnele celsiene.Pacientii
au antigenul HLA 27
Etiologia este necunoscuta, banuim ca exista etiologie bacteriana virala
hormonala. Articulare afectate sunt deformate .Apare redoare matinala
, dificultate durere . Tipic pentru poliartrita reumatoida este deviatia
ulnara a degetelor.Nu exista tratament. Evolutia este pe toata viata.
Inflamatie cronica.
Etiologia este inflamatia.

Spondilita anchilopoietica
Este mai rara ca poliartrita.Afecteaza barbatii tineri in perioada
adolescentei , debutul la coloanei vertebrale in articulatiile
interapofizare. Inflamatia apare la nivelul platourile intervertebrale si la
nivelul articulatiei . In timp duce anchiloza intregii coloane. Apare gatul
de lup.In timpul 2 afecteaza si articulatiile sacroiliace. Inflamatia cronica
.De la debut inflamatorie , autoimuna. In timp datorita inflamatiilor
repetate care apar la nivelul coloanei vertebrale apar calcificari la
ligamentele care sustin coloana. Pe radiografie este descrisa la tulpina
de bambus. Primele calcificari sunt sidesmofite. Sunt perpendiculare pe
suprafa articulara. In timp se rigidizeaza articulatia sacroiliaca. Se
sudeaza vertebrele . Nu exista tratament. Persoanele scad in inaltime si
li se accentueaza cifoza toracala iar miscarile laterale sunt imposibile.

Inflamatia este o reactie normala

Manifestarile locale apar la poarta de intrare

Oasele au continut mai mic de apa.Plamanul are mai putin apa, pielea
are continut moderat de apa.
Muschii contin foarte multa apa.
Trebuie sa eliminam zilnic egala cu cea ingerata.exista o formula pentru
necesarul zilnic de apa. 35 ml pe kg corp. Cea mai importanta metoda
de eliminarea a apei este urina. Apoi din materiile fecale, pielea prin
transpiratie 300-500 ml pe 24 h , prin expiratie .40% apa intracelulara
din totalul de 60%. 20% apa extracelulara. La spatiul extracelular avem
lichidul din spatiul interstitial si lichidul din interiorul vaselor din
plasma.
Presiunea osmotica
280-300 mmosmol . Acolo unde avem saruri, apa este retinuta.Clorura
de sodiu se gaseste in plasma in cantitate 0,9 g %. Plasma contine
proteine , serul este plasma fara proteine dar care contine clorura de
sodiu.
Daca eritrocitul intr o solutie 0,3 % apa intra in eritrocit. Eritrocitul se
balonizeaza si se sparge .
Fortele de filtrare se numesc fortele starling
presiunea hidrostatica , presiunea care o imprima ventriculul stang la
fiecare sistola ventriculara. 60-70-80 ml pe bataie. La capatul capilarului
35 mmHg dupa ce traverseaza 15 mmHg .
Forta osmotica si oncotica pastreaza apa in vase.

Exista deshidratari si hiperhidratari

Deshidratarea inseamna ca organismul pierde apa si saruri. In functie
de tonicitatea spatiului interstitial : hipertone, izotone , hipotone.
 Deshidratari hipertone in spatiu extracelular mai multe saruri
decat apa.
Se activeaza secretia de Adh si aldosteron determina reabsorbtia de Na
scade sudoratia . Da senzatia de sete,un comportament voluntar.
Cauze: nu beau suficiente lichide, se afla in medii foarte calde. Fie prin
transpiratie excesiva,prin varsaturi,scauni diareice sau insuficiente
renale.
 Deshidratari hipotone
Apar cand se pierd lichide cu multe saruri.Sau ies din spatiu interstitial
si se acumuleaza in diverse cavitati sau tesuturi si organismul numai
beneficiaza de aceste tesuturi. Se stimuelaza secretia de ADH care
determina poliuria apoase poate aparea socul volemic.Apare si
manifestari neurologice . Nu exista senzatia de sete.
Deshidratari izotone
Pierdem proportional apa si saruri. In hemoragii , in pierderi de plasma
in pancreatita acuta, arsuri extinse , cand se folosesc diuretice. Sarurile
sunt implicate in contractilitate. Orice dezechilibru perturba activitatea
inimii.

Reactivi
Hiperhidratari
Retin foarte multa apa in spatiu interstitial sau extracelular.
Hiperhidratari interstiale predominant sau mixte.

Soc
Reactie a organismului fata de agenti patogeni.
Conditie in care sistemul cardiovascular se prabuseste.
Anomalie hemodinamica, o integritate anatomica si functionala a
sistemului endocrin si exista un interval de timp necesar mobilizarii
acestor mecanisme .
 Sincopa apare datorita unui flux sanguin insuficient cerebral
consta in stare de inconstienta temporala si amnezie retrograda.
 Lipotimia este o stare incompleta de pierderea a constiintei fara
amnezia retrograda.
 Colapsul este asemanator socului apare intodeauna dupa o
agresiune externa si reprezinta o prabusire a tuturor sistemelor.
 Coma este o pierdere a constiintei partiala sau completa cu
pastrarea initiala a functiilor vegetative.
 Socul reprezinta o dereglare acuta grava a circulatiei periferice
determinata de perturbarea volumului circulator sau de
diminuarea volumului sagvin circulant.Se caracterizeaza clinic prin
: stare de prostratie anxietate la inceput, semne de hipoxie
tisulara periferica cu paloare tegumentara cu tegumente reci cu
transpiratii profuze reci si cianoza.Prabusirea tensiunii arteriale.
Pulsul este filant si rapid. Semnele periferice sunt importante.
In starea de soc presiunea arteriala sistolica sub 80 mmHg scade
diureza scade debit urinar sub 25 scade bicarbonatul standard arterial.
exista soc hipovolemic si socul normovolemic
 Socul hipovolemic scade volemia sunt 50 .Apare in socul
hemoragic, deshidratari
 Socul normovolemic in infarct miocardic apare insuficienta soc
neurogen soc anafilactic

Soc reversibil si ireversibil

socul reversibil refractar
socul irefractar merge spre exitus

Apar tulburari hemodinamice

diminuarea volumui patului vascular prin contractia sfincterelor
arteriolar si capilar.
Cresterea volumului sangvin circulant
Mecanisme de adaptare a cordului

Prin contractia si relaxarea sfincter precapilar sangele poate fi deviat

intr un anumit teritoriu.
Cea mai importanta forta starling este cea hidrostatica.
In soc sunt afectate toate sistemele
In final apare insuficienta de organ. Pot fi afectate organe vitale sau
nevitale. Vitale cord si creier si celelalte digestiv pielea tegumentul
renalul si respiratorul.In final insuficienta multipla de organ . In general
este ireversibila.
Organele au grade diferite de actiune.
Repercursiunile sunt intodeauna sistemice.
Insuficenta de organ este un factor agravant al socului. La nivelul
tubului digestiv are loc o afectare directa care induce vasoconstrictia si
indirecta prin hipoxia determinata de soc care este agresiva si severa.
La nivelul stomacului scade ph , scade mucus protector duce la aparitia
unor ulceratii.La nivelul intestinului apar modificari de permeabilitate a
mucoasei care permit trecerea umorilor inafara in spatiul peritoneal,
iritatie peritoneala.Acumularea lichidelor in peritoneu ascita.Ascita
lichid bogat in apa si saruri. Inflamatia a intestinului tesut adipos
peritoneu poate duce la coagulare vasculara diseminata.Apare in vasele
mici arteriole si capilare .Sangele coaguleaza in aceste vase apar
cheaguri ischemie cu necroza.
Determina consumul tuturor factorilor de coagulare. Organismul reactiv
poate declansa hemoragie.
La nivelul ficatului toate functiile sunt afectate. Apare insuficienta
hepatica.
La nivelul rinichiului exista o presiune efectiva de filtrare.Apare
insuficienta renala acuta
La nivel pulmonar
poate aparea edem interstitial prin insuficienta cardiaca . Poate
patrunde si in alveole .
Creste rezistenta vasculara pulmonara datorita edemului interstitial
Etiologie socului: socul cardiogen in infarctul miocardic acut,
cardiomiopatii , defecte atriale , ruptura de muschi papulari , ruptura
de perete ventricular.
soc cardiogen obstructiv prin tamponada cardiaca, embolii pulmonare ,
anevrism disecant de aorta.
soc hipovolemic in hemoragii deshidratarii arsuri.
soc traumatic prin zdrobirea tesuturilor sau a masei musculare apare
mioglobina care se excreta renal si blocheaza tubii uriniferi.
soc septic este insotit de toate manifestarile sistemice ale inflamatiei

1. Inflamatia este
 a. O reactie de aparare a organismului la actiunea unor agenti
patogeni
b. Mecanism termogenetic
c. Insuficienta reactiei imune
d. O reactie patologica uneori

2. Inflamatia poate fi
a. Uneori cauza de boala
b. Mecanism adaptiv
c. Acuta sau cronica
d. Proces de regenerare

3. Raspunsul inflamator coordoneaza:

a. Proteinele plasmatice
b. Reactia vaselor sanguine
c. Leucocitele
d. Eritrocitele

4. Etiologia inflamatiei acute este

a. Niciodata chimica
b. Infectioasa
c. Intotdeauna traumatica
d. Imuna

5. Reactiile locale ale inflamatiei sunt

a. Edemul
b. Eritemul
c. Necroza
d. Usturimea

6. Eritemul apare prin:

a. Vasodilatatie
b. Modificari structurale ale peretilor vasculari
 c. Lezarea celulara
d. Vasoconstrictie

7. Manifestarile sistemice ale reactiei inflamatorii sunt

a. Edemul
b. Disproteinemia
c. Febra
d. Alergia

8. Mediatorii chimici implicati in inflamatie sunt

a. Histamina
b. Factorii de coagulare
c. Serotonina
d. Extrinseci

9. Artrita se caracterizeaza prin

a. Debut dupa varsta de 70 ani
b. O afectiune doar a sexului masculin
c. Poate avea mecanism autoimun
d. Evolutie in pusee

10. Artroza se caracterizeaza prin

a. Insuficienta vasculara
b. Inflamatie cronica
c. Anemie
d. Afectarea articulatiilor sinoviale

11. Cat reprezinta apa intracelulara din totalul apei din

organism?
a. 80%
b. 60%
c. 15%
d. 40%
12. Valoarea normala a presiunii osmotice este:
a. 220 mOsm/ml
b. 300 mOsm/ml
c. 200 mOsm/ml
d. 280 mOsm/ml

13. Fortele Starling sunt reprezentate de

a. Presiunea efectiva de filtrare
b. Presiunea hidrostatica
c. Presiunea oncotica
d. Presiunea osmotica

14. Deshidratarile sunt diagnosticate in functie de

a. Pierderea ionilor de Ca
b. Pierderea ionilor de Na
c. Tonicitatea spatiului extracelular
d. Deficitul de apa

15. Deshidratarea hipotona se caracterizeaza prin:

a. Pierderi numai de saruri
b. Pierderi de lichide hipertone
c. Pierderi de saruri si lichide
d. Pierderi numai de lichide