Sunteți pe pagina 1din 62

Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T.

Popa, Iași
Disciplina de Fiziopatologie

Inflamația
acută și cronică

Prof. Dr. Veronica Mocanu


veronica.mocanu@umfiasi.ro
Introducere
 Stimulii lezionali pot produce un
răspuns vascular al țesutului conjunctiv
numit “inflamație”.
 Diluează
 Distruge
 Izolează
 Inițiază repararea
 Formele sunt acută și cronică
Cauzele inflamației
 Infecții – bacterii, virusuri
 Reacții imune (de hipersensibilitate
autoimune) – paraziți, tuberculoză,lupus
 Agenți fizici – traumatisme, radiații,
caldură, frig
 Substanțe chimice – corozivi, toxine
bacteriene
 Necroza tisulara - infarct
Inflamația acută
 Raspuns imediat și precoce la o leziune
tisulară (fizică, chimică, microbiologică,
etc.)
 Vasodilație
 Creșterea permeabilității vasculare și edem
 Migrarea leucocitelor (în principal PMN)
Inflamația acută
Inflamația acută
Semne cardinale
 Roșeață (rubor)
 Tumefiere (tumor)
 Caldură (calor)
 Durere (dolor)
 Pierderea funcției
(functio laesa)
Vasodilația
 Scurtă vasoconstricție arteriolara urmată
de vasodilație
 Produce căldură și roșeață
 Deschiderea patului microvascular
 Creșterea presunii intravasculare produce un
transudat precoce (filtrat plasmatic sărac în
proteine) în interstițiu (permeabilitatea
vasculară încă nu este crescută)
Creșterea permeabilității
vasculare
 Creșterea permeabilității vasculare
 Transudatul este înlocuit de exudat (bogat
în proteine)
 Creșterea presiunii osmotice interstițiale
contribuie la edem (apă și ioni)
Creșterea permeabilității
vasculare
 Mecanismele care produc creșterea
permeabilității vasculare
 Histamina, bradikinina, leukotrienele
produc un răspuns scurt (15 – 30 min) -
răspunsul imediat tranzitoriu = contracția
celulelor endoteliale și lărgirea spațiilor
intercelulare (gaps) la nivelul venulelor.
Creșterea permeabilității
vasculare
 Citokinele (TNF, IL-1) induc retracția
juncțiunilor celulelor endoteliale prin
reorganizarea citoscheletului (la 4 – 6 ore
dupa leziune și durează 24 ore sau mai
mult)
 Leziunile severe pot produce distrugerea
imediată și directă a celulelor endoteliale
(necroză, detașare) ducând la creșterea
permeabilității până când sunt reparate
(răspuns imediat prelungit)
Creșterea permeabilității
vasculare
 sau pot produce distrugere întârziată
(leziune termică, UV) sau unele toxine
bacteriene (răspuns întârziat prelungit)
 Marginația și aderarea leucocitelor la
endoteliul pot distruge endoteliul prin
activarea și eliberarea de radicali liberi de
oxigen și enzime proteolitice (leziunea
celulelor endoteliale dependentă de
leucocite)
Creșterea permeabilității
vasculare
 Anumiți mediatori (VEGF) pot produce
creșterea transcitozei via vezicule
intracelulare care călătoresc de la suprafața
luminală către cea bazală a celulelei
endoteliale.
 Neovascularizația.
 Toate aceste mecanisme se pot produce
în răspuns la un agent lezional local.
Creșterea permeabilității
vasculare
Evenimentele leucocitare
 Leucocitele părăsesc vasul prin următoarele
evenimente:
 Marginație și rostogolire
 Aderare și transmigrare
 Chemotaxie și activare
 In țesuturi, participă la:
 Fagocitoză și degranulare
 Leziuni tisulare induse de leucocite
Evenimentele leucocitare
Evenimentele leucocitare
Leziunea tisulară indusă de
leucocite
 Enzimele distrugatoare pot fi eliberate
în spațiul extracelular prin:
 Degranulare prematură
 Fagocitoză frustrata (fagocitul este
incababil să îngurgiteze ținta)
 Substanțe membranolitice (cristale de
urați)
 Activarea leucocitară prelungită
Defecte ale funcției
leucocitelor
 Defecte ale adeziunii:
 Defecte ale LFA-1 si Mac-1 conduc la
tulburarea adeziunii (LAD-1)
 Absența sialil-Lewis X și defectul epitopilor
pentru selectinele E și P (LAD-2)
 Defectele chemotaxiei/fagocitozei:
 Defectul de asamblare a microtubulilor
conduce la tulburarea locomoției și degranulării
lizozomale (Sindromul Chediak-Higashi)
Defecte ale funcției
leucocitelor
 Defecte ale activității microbicide:
 Deficiența de NADPH oxidază care
generează superoxid, are ca urmare
tulburarea mecanismului de omorâre
dependent de oxigen (boala
granulomatoasă conică)
Fazele inflamației acute
1. Inițiere:
 Stimulare (leziune) cu modificări în microcirculație
 Modificări structurale care conduc la extravazarea fluidelor
 Migrarea leucocitelor
2. Amplificare:
 Mediatorii chimici (plasmatici și celulari) sunt activați și
amplificați
3. Terminare:
 Inhibarea specifică sau disiparea mediatorilor
Inițiere = faza vasculară
Inițiere = faza vasculară
Amplificare
Amplificare
Terminare
Mediatorii chimici
 Derivați din plasmă:
 Complement, kinine, factori de coagulare
 Mulți sunt sub formă de precursori necesitând
activare (clivare enzimatica)
 Derivați celulari:
 Preformați, depozitați în granulații și eliberați
(ex. Histamina)
 Sintetizați atunci când este nevoie (ex.
prostaglandinele)
Mediatorii celulari preformați
 Amine vasoactive
 Histamina: vasodilație și contracția celulelor
endoteliale venulare, lărgire juncțională;
eliberată de mastocite, bazofile, plachete în
răspuns la leziune (traumatisme, căldură),
reacții imune (IgE legate de receptorul FcR,
anafilatoxine (C3a, C5a), citokine (IL-1, IL-
8), neuropeptide, peptide eliberatoare de
histamină derivate din leucocite
Mediatorii celulari preformați
 Serotonina: efecte vasodilatorii similare cu ale
histaminei; eliberată de plachete în procesul de
agregare.
 Componente lizozomale
 Provenite din PMN și macrofage.
 Proteaze acide (active numai în lizozomi)
 Proteaze neutre (elastază și colagenază) care
distrug matricea extracelulară
 Neutralizate de anti-proteaze (din ser și celule).
Mediatorii celulari
formați de novo
 Metaboliții acidului arachidonic
(eicosanoizi)
 Prostaglandine și tromboxan: via calea
ciclooxgenazei; produc vasodilație și edem
prelungit; de asemnea, protecția mucoasei
gastrice; COX este blocată de către aspirină
și antinflamatoarele nonsteroidiene.
Mediatorii celulari
formați de novo
 Leukotrienee: via calea lipoxigenazei; sunt
chemotaxine, vasoconstrictoare, cresc
permeabilitatea vasculară și produc
bronhospasm
 PAF (platelet activating factor)
 Derivat, de asemenea, din fosfolipidele
membranare, produce vasodilație,
creșterea adeziunii leucocitare (conformația
integrinelor)
Mediatorii celulari
formați de novo
 Citokinele
 Produse celulare care acționeaza ca mesaje
pentru alte celule, spunandu-le cum sa se
comporte.
 IL-1, TNF- and -, IFN- sunt importante
în inflamație.
 Creșterea expresiei moleculelor de
adeziune, activarea și agregarea PMN, etc.
Mediatorii celulari
formați de novo
 Oxidul nitric
 Radicali liberi solubili cu acțiune scurtă
având multe funcții
 Produs de celulele endoteliale, macrofage:
 Relaxarea mușchilor vasculari netezi și
vasodilatație
 Omorârea microbilor de către macrofagele
activate
 Se opune adeziunii, agregării și degranulării
plachetare
Mediatorii din plasmă
 Proteaze plasmatice
 Sistemul de coagulare
 Complementul
 Kininele
Cascada coagulării
 Cascada protezelor plasmatice
 Factorul Hageman (factor XII)
 Colagenul, membrana bazală, plachetele
activate transformă XII în XIIa (forma
activă)
 In cele din urmă, fibrinogenul este
transformat în fibrină
 Factor XIIa activează simultan sistemul
fibrinolitic
Sistemul kininic
 Conduce la formarea bradikininei prin
clivarea precursorului (HMWK)
 Permeabilitate vasculară
 Dilatarea arteriolară
 Bronhoconstricție
 Producerea durerii
 Rapid inactivată (kininaze)
Sistemul complement
 Componentele C1-C9 sunt prezente în forma
inactivă
 Activate via căile clasică (C1) sau alternativă (C3)
pentru a genera MAC (C5 – C9)
 In inflamația acută
 Vasodilație, permeabilitate vasculară, degranularea
mastocitelor (C3a, C5a)
 Chemotaxia leucocitelor, crește aviditatea integrinelor
(C5a)
 Opsonina, creșterea fagocitozei (C3b, C3bi)
Mediatorii inflamației
Mediatorii inflamației
Evoluția inflamației acute
 Rezolutie completă
 Leziune tisulară minimă
 Capacitate de regenerare
 Cicatrice (fibroza)
 In țesuturile incapabile de regenerare
 Depunere excesivă de fibrină și organizarea
în țesut fibros
Evoluția inflamației acute
 Formarea abceselor în infecțiile
bacteriene sau fungice
 Progresia spre inflamația cronică
Inflamația cronică
 Infiltrat cu limfocite, macrofage, plasmocite
(leucocite mononucleare)
 Distrugerea țesuturilor de către celulele inflamatorii
 Incercări de a reparara prin fibroza și angiogeneza
(formare de noi vase)
 Atunci când faza acută nu se rezolvă:
 Leziune persistentă sau infecție (ulcer, TBC)
 Expunere prelungită la agenții toxici (siliciu)
 Status de boală autoimună (artrita reumatoidă, lupus
eritematos)
Celulele inflamatorii (sistemul
fagocitelor mononucleare)
 Macrofagele
 Împrăștiate peste tot (microglia, celulele
Kupffer, histiocite sinusurilor, macrofage
alveolare, etc)
 Circulă ca monocite și ajung la locul
agresiunii în 24 – 48 ore și se transformă
 Sunt activate de către citokinele derivate
din limfocitele T, endotoxine și alți produși
ai inflamației
Celulele inflamatorii
 Limfocitele T si B
 Activate de antigen (via macrofage și celule
dendritice)
 Eliberarea de citokine care activează
macrofagele. Macrofagele eliberează, la rândul
lor, citokine care activează limfocitele până cand
stimulul este înlăturat
 Plasmocitele
 Limfocite B diferențiate terminal
 Produc anticorpi
Celulele inflamatorii
 Eozinofilele
 Apar în ariile de infecție cu paraziți sau
reacții alergice (mediate de IgE)
Celulele inflamatorii
Inflamația granulomatoasă
 Grupuri de macrofage activate de
limfocitele T, care îngurgitează și
înconjoară corpurile străine nedigerabile
(micobacterii, H. capsulatum, dioxid de
siliciu, material de sutură)
 Seamănă cu celulele scuamoase și sunt
numite granuloame “epitelioide”
Inflamația granulomatoasă
Ganglionii limfatici și vasele
limfatice
 Limfaticele drenează țesuturile
 Fluxul crește în inflamație
 Antigenul ajunge la ganglionul limfatic
 Toxinele, agenții infecțiosi ajung la ganglion
 Limfadenită, limfagită
 De obicei, sunt conținute aici, altfel apare
bacteriemia
 Apoi macrofagele rezidente în țesuturi ar trebui
să prevină infecția extinsă
Manifestări sistemice
 Leucocitoza
 Creșterea globulelor albe
 Infecția bacteriană (neutrofilie)
 Infecția parazitară (eozinofilie)
 Infecția virală (limfocitoză)
Manifestări sistemice
 Proteinele de fază acută
 Creșterea VSH
 Scăderea raportului A/G
Proteinele de fază acută
Manifestări sistemice
 Febra
 Mediată de citokine (în special IL-1, IL-6,
TNF), este o reacție de fază acută.
 Efecte:
 Crește mobilitatea leucocitelor
 Crește fagocitoza
 Crește proliferarea leucocitelor
 Scade efectul endotoxinelor
 Scade multiplicarea unor bacterii
Febra

Dalala si Zhukovsky, 2006


Inflamația acută și cronică
Inflamația în patologie
 La baza multor boli
Inflamația în patologie
 Bronșită acută
Inflamația în patologie
 Bronșită cronică
Inflamația în patologie
 Gastrita cronică
Inflamația în patologie
 Pancreatita cronica
Inflamația în patologie
 Boala inflamatorie a intestinului
Inflamația în patologie
 Artrită reumatoidă

S-ar putea să vă placă și