Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Inflamatia este o reactie nespecifica de aparare a organismului, ce are un caracter local sau general in functie de severitatea si
intinderea leziunilor produse de factorii patogeni.
Cand factorul patogen are o intensitate mica sau medie reactia inflamatorie se desfasoara local. Daca factorul patogen are intensitate
mare se produc leziuni importante, se actioneaza mecanismele de aparare din intreg organismul si apare RSPA(r. sistemica post agresiva)
Reactia inflamatorie se declanseaza cand factorul patogen are o intensitate suficient de mare pentru a produce leziuni tisulare.
Factorii patogeni cu intensitate mica nu depasesc barierele de protectie exterioara (tegumente, mucoase) si nu declansaza reactia
inflamatorie
Desfasurarea R. inflamatorii
Reactia inflamatorie este o succesiune dinamica a unor procese care se desfasoara dupa urmatoarea secventa:
1.eliberarea sau activarea mediatorilor inflamatiei, care declanseaza si moduleaza modificarile locale din focarul inflamator.
2.modificarile vasculare manifestate prin vasodilatatie, cresterea permeabilitati capilare si staza locala cu formarea exudatului inflamator.
3.formarea infiltratului celular inflamator
4.procese reparatorii centrale (vindecarea si cicatrizarea)
Mediatorii inflamatiei
Intensitatea si viteza desfasurarii reactiei inflamatorii e controlata si modulata de mediatorii chimici, proveniti din surse celulare sau
umorale eliberate local sub actiunea factorilor etiologici, care au declansat reactia inflamatorie.
1.Aminele biogene care sunt reprezentate de catecolamine, histamine si serotonina.
a) catecolaminele (adrenalina si noradrenalina) ce sunt eliberate din terminatiile nervoase senzitive din jurul vaselor sub actiunea
agentilor etiologici. Efectele lor sunt reprezentate de vasoconstrictie, initiate de scurta durata (secunde).
b) histamina provine din histidina si este depozitata cu heparina drept granulele din mastocite si nefrocitele bazofile. Eliberarea histaminei
se face prin degranularea mastocitelor si bazofilelor, adica cu expulzarea continutului granulelor declansata prin mecanism specific imun sau prin
mecanisme nespecifice.
Efectele histaminei pe organe
la nivel cutanat si tisular produce vasodilatatie si cresterea permeabilitatii capilare, explicand aparitia leziunilor caracteristice eritematoase rosii.
la nivel bronsic produce bronhoconstrictie, hipersecretie de mucus si edem al mucoasei bronsice. Edemul este o acumulare excesiva de lichid in
tesutul organelor.Aceste fenomene stau la baza crizei de astm bronsic in care descarcarea de histamine joaca un rol important.
la nivel digestiv, histamina produce contractii intestinale dureroase si edem al mucoasei.
la nivelul glandelor fundice ale stomacului, histamina stimuleaza secretia de HCl
la nivelul circulatiei contribuie la instalarea socului anafilactic prin vasodilatatie periferica generalizata care produce hipertensiune si deces rapid.
Socul anafilactic este o stare de hipersensibilitate grava care rezulta dintr-un raspuns alergic imediat si anormal la o substanta puternic
sensibilizanta. Clinic apare inrosirea tegumentelor, prurit generalizat, edem al buzelor, limbii si cailor respiratorii, obstructie bronsica , hipotensiune
arteriala si deces rapid.
c) Serotonina este depozitata in proportia de 10% in granulele dense ale trombocitului, restul se gaseste in SNC si tractul gastrointestinal.
Efectele serotoninei sunt:
creste permeabiliatea
capilara, produce vasodilataie,
stimuleaza agregarea trombocitelor, declanseaza durere la locul inflamatiei, adica are efect dolorigen.
eliberata in cantitati mari stimuleaza musculatura neteda a tractului digestiv.
2) Sistemul kininelor plastice. Kininele circula in plasma duf forma unor precursori inactivi. Cele mai importante sunt kalicreina si prekalicreina care
au urmatoarele efecte:
vasodilatatie,
activeaza plasminogenul in plasmina
cresterea permeabilitatii capilare,
contracta musculatura neteda si produc durere
3) Sistemul complementului este un sistem multienzimatic ce participa la raspunsul imun si la reactia inflamatorie. Factorii sist sunt sintetizati in
ficat si se gasesc permanent in plasma.
In reactia inflamatorie ne intereseaza fractiunile C3a si C5a. Cele 2 fractiuni se cheama anafilatoxine. Actioneaza asupra mastocitelor si
bazofilelor din focarul inflamator si elibereaza histamina, prosteoglandine, tromboxani si leucotriene.
Anafilatoxinele au urmatoarele efecte : vasodilatatie,
crestera permeabi vaselor,
contracta musculatura neteda,
4)Citokinele sunt polipeptide eliberate din mai multe tipuri de celule dar mai ales din macrofage si limfocite. Ele sunt mediatori foarte importanti in
apararea nespecifica si specifica. Rolul lor este de mesager intercelular cu efecte biologice multiple. Cele mai importante dintre citokine sunt
interleukinele si limfokinele.
Factorul de necroza si tumorala (TNF) care are efect citotoxic asupra celulelor tumorale. IL1 actioneaza linfocitele T, IL8 si 10
declansara r. febrila. IL-6 stimuleaza producerea de limfocite B si sinteza de anticorpi. Interferonul este o citokina cu actiune antivirala si care
stimuleaza activitatea limfocitelor NK. (natural- killer).
Efectele comnule ale citokinelor determina vasodilatatie, au efect litic (distrugere) asupra bacteriilor, stimuleaza sinteza proteinelor de faza
acuta la nivel hepatic, iar la nivelul SNC induc febra, somn si anorexie
5) Lipidele biologic active care cuprind urmatoarele : prostaglandinele (PG.), tromboxanii (TX.), leucotrienele (LT.)
Sinteza lor porneste de la acidul arahidonic, care se elibereaza la nivelul focarului inflamator din fosfolipidele membranelor celulare distruse.
Din fosfolipidele membranare, sub actiunea enzimei fosfolipaza A2 rezulta produsul de activare a plachetar (PAF) si acidul arahidonic, din
care sub actiunea ciclooxigenazei (COX) rezulta PG SI TX. Din actiunea lipooxigenazei asupra acidului arahidonic rezulta LT.
Enzima PLA 2 activata de numerosi stimuli hormonali, nervosi, chimici, mecanici.
Enzima COX e de 2 tipuri: COX 1 prezenta in celule neactivate si are rol de protectie celulara la nivelul stomacului si rinichiului;
COX 2 se gaseste in leucocite, celule endoteliale, fibroblasti. Ea este activata de citokine, toxine si determina
declansarea inflamatiei.
5a) PAF are efect proinflamator, produce:
vasodilatatie, creste permeabilitatea vasculara,
efect chemotactil pentru trombocite, neutrofile
activeaza agregarea plachetara si eliberarea TXA
5b) Efectele PG in inflamatie: vasodilatatie, cresterea permeabilitati capilare, cresterea sensibilitatea dureroasa, are rol pirogen (febra)
5c) TX stimuleaza agregarea plachetara, efect puternic constrictor, efect bronhioconstrictor
TXA2 are efect procoagulant si vasoconstrictor. Anumite medicamente inflamatorii blocheaza actiunea COX 2 si blocheaza sinteza de TX, astfel
avand efect antiagregant, adica nu se mai fac trombi in circulatia sangvina. Pe acest principiu actioneaza aspirina.
5d) LT. 3LT (C4, D4 si E4) formeaza substituente lent reactive a anafilaxiei SRSA
Efectele SRSA: vasocdilatarie, bronhoconstrictie, cresterea perm cap, initiaza formarea infiltratului celular inflamator.
Toate lipidele biologice active care au efect bronhoconstrictor sunt implicate in patogenia astmului bronsic alergic
6) Enzimele lizozomale : hidrolazele si proteazele. Ele sunt eliberate din veziculele lizozomale din macrofagele si neutrofile. Odata eliberate ele
distrug alte celule si tesuturi din jurul lor. Concomitent activeaza precursori plasmatici extravazati pe care ii transforma in substante biologic active.
Prin actiunea enzimelor proteolitice in focarul inflamatiei apar proteine denaturate, resturi peptidice, care au urmatoarele efecte: vasodilatatie,
cresterea permeabilitatii vasculare, activeaza sistemul complementului, produc vasodilatatia si au efecte chemotactice.
Modificarile vasculare
In focarul inflamator se manifesta prin vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare, staza locala.
a)Vasodilatatia poate fi precedata pe o scurta perioada de vasoconstrictie. Este produsa de reflexul de axon si intretinuta de
catecolamine.
Produsa de efectele vasodilatatoare ale histaminei, kininelor, lipidelor biologice active
Vasodilatatia si cresterea fluxului sangvin local determina hiperemia (roseata) tegumentului si explica cresterea temperaturii locale (calor)
la nivel focarului inflamator.
Vasodilatatia pasiva apare din cauza acidozei locale. Vasele nu mai raspund la nici un stimul constrictor.
b) Cresterea permeabilitatii capilare. Pc creste de la inceputul reac. inflamatorii. Factorii de crestere a permeabilitatii capilare contracta
celulele musculare netede periendoteliale si celulele endoteliale, largind spatiile dintre jonctiunile interendoteliale.
Cresterea pc permite trecerea plasmei din lumenul vascular in interstitiu cu formarea exudatului inflamator si tumefierea locala (tumor)
Exudatul inflamator este format din plasma exudata bogata in proteina, celule sg, produsi locali de catabolism. Prin iesirea plasmei in
interstitiu se produce hemoconcentratia care impreuna cu incetinirea fluxului sangelui (prin vasodilatatie si compresiune produsa de edemul local)
determina staza si hipoxie locala.
c) Staza si hipoxia favorizeaza plasmoxodia prin cresterea presiunii hidrostatice si prin leziunile hipoxice ale endoteliului capilar
Tulburarile pot fi agravate de activitatea aderarii si agregarii trombocitelor (TXA) si a coagularii cu fenemene de microtrombi
Procesele reparatorii
Intervin in
1) Asanarea focarului inflamator consta in indepartarea resturilor celulare provenite din distructiile tisulare de la nivelul focarului
inflamator si a microorganismelor patogene in cursul inflamatiilor septice. Procesul este realizat in micro si macrofagele vasculare si tisulare ajunse
prin chemotactism in focarul inflamator
2) Vindecarea fara sechele survine atunci cand leziunile se limiteaza exclusiv in celulele endoteliale sau epiteliale fara ca stroma
conjunctiva sa fie afectata
3) Cicatrizarea
a) primara se produce in cazul unor leziuni tisulare minime (incizii chirurgicale)
b) secundara se produce in cazul distructiilor tisulare care determina un defect de substanta (ulcer, cavitatea unui
abces) care necesita un volum mare de tesut reparator.