Sunteți pe pagina 1din 3

Inflamatia

Inflamatia este o reactie nespecifica de aparare a organismului, ce are un caracter local sau general in functie de severitatea si
intinderea leziunilor produse de factorii patogeni.
Cand factorul patogen are o intensitate mica sau medie reactia inflamatorie se desfasoara local. Daca factorul patogen are intensitate
mare se produc leziuni importante, se actioneaza mecanismele de aparare din intreg organismul si apare RSPA(r. sistemica post agresiva)
Reactia inflamatorie se declanseaza cand factorul patogen are o intensitate suficient de mare pentru a produce leziuni tisulare.
Factorii patogeni cu intensitate mica nu depasesc barierele de protectie exterioara (tegumente, mucoase) si nu declansaza reactia
inflamatorie

Agentii etiologici ai inflamatiei


Mecanismele inflamatie sunt comune indiferent de actiunea agentului etiologic. Agenti etiologici ai inflamatiei sunt orice factor din mediu
sau din organism care poate sa produca leziuni tisulare.
1) factori biologici: virusuri, bacterii, paraziti
2) factori chimici, care au origine exogena: medicamente, acizi, baze)
origine endogena: acizii biliari, HCl, diverse enzime
3) factori fizici: temperaturile crescute sau scazute, radiatiile ionizante, traumatisme

Desfasurarea R. inflamatorii
Reactia inflamatorie este o succesiune dinamica a unor procese care se desfasoara dupa urmatoarea secventa:
1.eliberarea sau activarea mediatorilor inflamatiei, care declanseaza si moduleaza modificarile locale din focarul inflamator.
2.modificarile vasculare manifestate prin vasodilatatie, cresterea permeabilitati capilare si staza locala cu formarea exudatului inflamator.
3.formarea infiltratului celular inflamator
4.procese reparatorii centrale (vindecarea si cicatrizarea)

Mediatorii inflamatiei
Intensitatea si viteza desfasurarii reactiei inflamatorii e controlata si modulata de mediatorii chimici, proveniti din surse celulare sau
umorale eliberate local sub actiunea factorilor etiologici, care au declansat reactia inflamatorie.
1.Aminele biogene care sunt reprezentate de catecolamine, histamine si serotonina.
a) catecolaminele (adrenalina si noradrenalina) ce sunt eliberate din terminatiile nervoase senzitive din jurul vaselor sub actiunea
agentilor etiologici. Efectele lor sunt reprezentate de vasoconstrictie, initiate de scurta durata (secunde).
b) histamina provine din histidina si este depozitata cu heparina drept granulele din mastocite si nefrocitele bazofile. Eliberarea histaminei
se face prin degranularea mastocitelor si bazofilelor, adica cu expulzarea continutului granulelor declansata prin mecanism specific imun sau prin
mecanisme nespecifice.
Efectele histaminei pe organe
la nivel cutanat si tisular produce vasodilatatie si cresterea permeabilitatii capilare, explicand aparitia leziunilor caracteristice eritematoase rosii.
la nivel bronsic produce bronhoconstrictie, hipersecretie de mucus si edem al mucoasei bronsice. Edemul este o acumulare excesiva de lichid in
tesutul organelor.Aceste fenomene stau la baza crizei de astm bronsic in care descarcarea de histamine joaca un rol important.
la nivel digestiv, histamina produce contractii intestinale dureroase si edem al mucoasei.
la nivelul glandelor fundice ale stomacului, histamina stimuleaza secretia de HCl
la nivelul circulatiei contribuie la instalarea socului anafilactic prin vasodilatatie periferica generalizata care produce hipertensiune si deces rapid.
Socul anafilactic este o stare de hipersensibilitate grava care rezulta dintr-un raspuns alergic imediat si anormal la o substanta puternic
sensibilizanta. Clinic apare inrosirea tegumentelor, prurit generalizat, edem al buzelor, limbii si cailor respiratorii, obstructie bronsica , hipotensiune
arteriala si deces rapid.
c) Serotonina este depozitata in proportia de 10% in granulele dense ale trombocitului, restul se gaseste in SNC si tractul gastrointestinal.
Efectele serotoninei sunt:
creste permeabiliatea
capilara, produce vasodilataie,
stimuleaza agregarea trombocitelor, declanseaza durere la locul inflamatiei, adica are efect dolorigen.
eliberata in cantitati mari stimuleaza musculatura neteda a tractului digestiv.
2) Sistemul kininelor plastice. Kininele circula in plasma duf forma unor precursori inactivi. Cele mai importante sunt kalicreina si prekalicreina care
au urmatoarele efecte:
vasodilatatie,
activeaza plasminogenul in plasmina
cresterea permeabilitatii capilare,
contracta musculatura neteda si produc durere
3) Sistemul complementului este un sistem multienzimatic ce participa la raspunsul imun si la reactia inflamatorie. Factorii sist sunt sintetizati in
ficat si se gasesc permanent in plasma.
In reactia inflamatorie ne intereseaza fractiunile C3a si C5a. Cele 2 fractiuni se cheama anafilatoxine. Actioneaza asupra mastocitelor si
bazofilelor din focarul inflamator si elibereaza histamina, prosteoglandine, tromboxani si leucotriene.
Anafilatoxinele au urmatoarele efecte : vasodilatatie,
crestera permeabi vaselor,
contracta musculatura neteda,

4)Citokinele sunt polipeptide eliberate din mai multe tipuri de celule dar mai ales din macrofage si limfocite. Ele sunt mediatori foarte importanti in
apararea nespecifica si specifica. Rolul lor este de mesager intercelular cu efecte biologice multiple. Cele mai importante dintre citokine sunt
interleukinele si limfokinele.
Factorul de necroza si tumorala (TNF) care are efect citotoxic asupra celulelor tumorale. IL1 actioneaza linfocitele T, IL8 si 10
declansara r. febrila. IL-6 stimuleaza producerea de limfocite B si sinteza de anticorpi. Interferonul este o citokina cu actiune antivirala si care
stimuleaza activitatea limfocitelor NK. (natural- killer).
Efectele comnule ale citokinelor determina vasodilatatie, au efect litic (distrugere) asupra bacteriilor, stimuleaza sinteza proteinelor de faza
acuta la nivel hepatic, iar la nivelul SNC induc febra, somn si anorexie
5) Lipidele biologic active care cuprind urmatoarele : prostaglandinele (PG.), tromboxanii (TX.), leucotrienele (LT.)
Sinteza lor porneste de la acidul arahidonic, care se elibereaza la nivelul focarului inflamator din fosfolipidele membranelor celulare distruse.
Din fosfolipidele membranare, sub actiunea enzimei fosfolipaza A2 rezulta produsul de activare a plachetar (PAF) si acidul arahidonic, din
care sub actiunea ciclooxigenazei (COX) rezulta PG SI TX. Din actiunea lipooxigenazei asupra acidului arahidonic rezulta LT.
Enzima PLA 2 activata de numerosi stimuli hormonali, nervosi, chimici, mecanici.
Enzima COX e de 2 tipuri: COX 1 prezenta in celule neactivate si are rol de protectie celulara la nivelul stomacului si rinichiului;
COX 2 se gaseste in leucocite, celule endoteliale, fibroblasti. Ea este activata de citokine, toxine si determina
declansarea inflamatiei.
5a) PAF are efect proinflamator, produce:
vasodilatatie, creste permeabilitatea vasculara,
efect chemotactil pentru trombocite, neutrofile
activeaza agregarea plachetara si eliberarea TXA
5b) Efectele PG in inflamatie: vasodilatatie, cresterea permeabilitati capilare, cresterea sensibilitatea dureroasa, are rol pirogen (febra)
5c) TX stimuleaza agregarea plachetara, efect puternic constrictor, efect bronhioconstrictor
TXA2 are efect procoagulant si vasoconstrictor. Anumite medicamente inflamatorii blocheaza actiunea COX 2 si blocheaza sinteza de TX, astfel
avand efect antiagregant, adica nu se mai fac trombi in circulatia sangvina. Pe acest principiu actioneaza aspirina.
5d) LT. 3LT (C4, D4 si E4) formeaza substituente lent reactive a anafilaxiei SRSA
Efectele SRSA: vasocdilatarie, bronhoconstrictie, cresterea perm cap, initiaza formarea infiltratului celular inflamator.
Toate lipidele biologice active care au efect bronhoconstrictor sunt implicate in patogenia astmului bronsic alergic
6) Enzimele lizozomale : hidrolazele si proteazele. Ele sunt eliberate din veziculele lizozomale din macrofagele si neutrofile. Odata eliberate ele
distrug alte celule si tesuturi din jurul lor. Concomitent activeaza precursori plasmatici extravazati pe care ii transforma in substante biologic active.
Prin actiunea enzimelor proteolitice in focarul inflamatiei apar proteine denaturate, resturi peptidice, care au urmatoarele efecte: vasodilatatie,
cresterea permeabilitatii vasculare, activeaza sistemul complementului, produc vasodilatatia si au efecte chemotactice.

Modificarile vasculare
In focarul inflamator se manifesta prin vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare, staza locala.
a)Vasodilatatia poate fi precedata pe o scurta perioada de vasoconstrictie. Este produsa de reflexul de axon si intretinuta de
catecolamine.
Produsa de efectele vasodilatatoare ale histaminei, kininelor, lipidelor biologice active
Vasodilatatia si cresterea fluxului sangvin local determina hiperemia (roseata) tegumentului si explica cresterea temperaturii locale (calor)
la nivel focarului inflamator.
Vasodilatatia pasiva apare din cauza acidozei locale. Vasele nu mai raspund la nici un stimul constrictor.
b) Cresterea permeabilitatii capilare. Pc creste de la inceputul reac. inflamatorii. Factorii de crestere a permeabilitatii capilare contracta
celulele musculare netede periendoteliale si celulele endoteliale, largind spatiile dintre jonctiunile interendoteliale.
Cresterea pc permite trecerea plasmei din lumenul vascular in interstitiu cu formarea exudatului inflamator si tumefierea locala (tumor)
Exudatul inflamator este format din plasma exudata bogata in proteina, celule sg, produsi locali de catabolism. Prin iesirea plasmei in
interstitiu se produce hemoconcentratia care impreuna cu incetinirea fluxului sangelui (prin vasodilatatie si compresiune produsa de edemul local)
determina staza si hipoxie locala.
c) Staza si hipoxia favorizeaza plasmoxodia prin cresterea presiunii hidrostatice si prin leziunile hipoxice ale endoteliului capilar
Tulburarile pot fi agravate de activitatea aderarii si agregarii trombocitelor (TXA) si a coagularii cu fenemene de microtrombi

Infiltratul inflamator celular


Vasoconstrictia si staza locala fac ca elementele figurate care in mod normal ocupa o pozitie centrala in torentul sanguin sa treaca la
periferie (marginatie leucocitara) si sa adere de endoteliul vascular
Leucocitele polimorfonucleare (PMN) si macrofagele sunt capabile sa perceapa prezenta unor compusi cu efect chemotactic.
Chemotactismul intereseaza leucocitele si are 3 etape
1) Marginatia leucocitara si aderenta la endoteliul inflamat sub actiunea IL1, TFNa
2) Diapeteza transendoteliala a leucocitelor (emit pseudopode cu rol in locomotie)
3) Migrarea pana in focarul inflamator este favorizata de degradarea proteinelo tesutului conjunctiv de catre elastaza si colagenaze
Factorii chemotactici
C5a
C3a
plasmina
leucotriene
toxine bacteriene
fragmente de colagen si proteine degradate
unele citokine

Modificari metabolice in focarul inflamator


Staza si hipoxia din focarul inflamator asociata cu actiunea hidrolazelor lizozomale determina producerea unor tulburari metabolice locale
care afecteaza toate metabolismele intermediare.
Predomina fenomenele de catabolism, acidoza locala si hiperhidratare
a) Metabolismul glucidic, glicoliza anaeroba determinata de hipoxia locala produce acumularea de acid lactic si piruvic. Excesul de acid
lactic determinat de acidoza locala din focarul inflamator
b) Metabolismul protidic, in focarul inflamator predomina proteoliza sub actiunea factorului patogen si a enzimelor proteolitice din
celulele distruse si fagocite, rezulta acumularea de resturi de proteine denaturate, peptide, aa.
c) Metabolismul lipidic, predomina lipoliza. Din degranularea de lipide si fosfolipide membranare se sintetizeaza lipide biologic active
b) Metabolismul hidroelectric, in focarul inflamator se produce hiperhidratarea prin acidoza locala care imbiba pompele de Na/K
membranare decat la intrarea apei si a Na in celule.
Se produce hiperhidratarea celulara care lizeaza celulele si amplifica leziunile tisulare initiale.
Se produce si o hiperhidratare interstitiala prin cresterea permeabilitatii capilare, prin acumularea de produsi de catabolism.
Hiperhidratarea duce la aparitia focarelor inflamatorii si se manifesta clinic prin tumori.
Tulburarile metabolice localde determina

acumularea unor factori algogeni (serotonina, bradikinina,PG)


cresterea concentratiei de ioni de H si K la care se adauga stimularea prin compresiunea

(edem) a terminatiilor nervoase libere cu producerea durerii


Echilibrul acido-bazic in focarul inflamator acidoza din cauza acidului lactic, produs de catabolism celular si CO2 care din cauza
stazei sangelui nu mai pot fi indepartate din focarul inflamator.
Efectele acidozei induce vasodilatatie paralitica
cresterea permeabilitatii capilare
modifica activitatea unor enzime
produce durere

Procesele reparatorii
Intervin in
1) Asanarea focarului inflamator consta in indepartarea resturilor celulare provenite din distructiile tisulare de la nivelul focarului
inflamator si a microorganismelor patogene in cursul inflamatiilor septice. Procesul este realizat in micro si macrofagele vasculare si tisulare ajunse
prin chemotactism in focarul inflamator
2) Vindecarea fara sechele survine atunci cand leziunile se limiteaza exclusiv in celulele endoteliale sau epiteliale fara ca stroma
conjunctiva sa fie afectata
3) Cicatrizarea
a) primara se produce in cazul unor leziuni tisulare minime (incizii chirurgicale)
b) secundara se produce in cazul distructiilor tisulare care determina un defect de substanta (ulcer, cavitatea unui
abces) care necesita un volum mare de tesut reparator.