INFLAMAȚIA

INFLAMAȚI
INFLAMAȚIA

GENERALITĂȚI
• Inflamația este un răspuns de apărare în care intervin celule, vasele
sangvine, proteinele și alți mediatori
• Are ca scop eliminarea cauzei inițiale a leziunilor celulare, dar și a
celulelor și țesuturilor necrozate care apar ca urmare a leziunilor
inițiale și inițierea procesului de reparare
• Inflamația diluează, distruge sau neutralizează agenții patogeni
(microbi, toxine) apoi inițiază evenimentele care conduc la repararea
leziunii
• Reacția inflamatorie și procesul de reparare pot produce prin ele
însele afectări considerabile
INFLAMAȚIA

GENERALITĂȚI
• Componentele principale ale răspunsului inflamator sunt reacția
vasculară și răspunsul celular
• Ambele sunt activate de mediatori derivați din proteine
plasmatice sau produși de diverse celule
• Celulele și moleculele implicate în apărare (leucocite, proteine
plasmatice, etc) circulă în mod normal în sânge; reacția
inflamatorie le aduce la sediul infecției sau al leziunii.
• Celulele din pereții vaselor de sânge și proteinele matricei
extracelulare sunt și ele implicate în inflamație
INFLAMAȚIA ACUTĂ

ETAPELE RĂSPUNSULUI INFLAMATOR

• Recunoașterea agentului patogen
• Recrutarea leucocitelor
• Îndepărtarea (removal) agentului patogen
• Reglarea răspunsului
• Repararea
INFLAMAȚIA

GENERALITĂȚI
INFLAMAȚIA

GENERALITĂȚI
• Inflamația poate fi acută sau cronică.
• Inflamația acută are debut rapid și durată scurtă; caracterizată prin exudare de
lichid și proteine plasmatice și acumulare de neutrofile.
• Inflamația cronică are durată mai lungă; caracterizată de influx de leucocite și
macrofage asociat cu proliferare vasculară și fibroză (cicatrizare)

Caracteristică Inflamație acută Inflamație cronică

Debut Rapid: minute sau ore Lent: zile
Infiltrat inflamator În principal neutrofile Monocite/macrofage și limfocite

Leziune tisulară, fibroză De obicei ușoară și auto-limitată Adesea severă și progresivă

Simptome locale și sistemice Evidente Mai puțin evidente, subtile

INFLAMAȚIA

GENERALITĂȚI
• Manifestările externe ale inflamației:
- creșterea locală a temperaturii (calor)
- eritem (rubor)
- tumefierea (tumor)
- durerea (dolor)
- pierderea funcției (functio laesa)
INFLAMAȚIA
AVANTAJE
• Localizează și izolează agresiunile
tisulare protejând țesutul sănătos
vecin
• Neutralizează și inactivează
substanțele toxice produse de
factori umorali și de enzime
• Distruge (limitează) creșterea
microorganismelor infecțioase
• Prepară aria tisulară pentru
vindecare și reparare eliminând
țesuturile devitalizate și resturile
celulare
DEZAVANTAJE
• Durerea și edemul cu diferite
grade de incapacitate
morfologică / funcțională, rupturi
de organe, hemoragii
• Țesutul cicatriceal excesiv cu
aderențe, contractură, cheloid
• Formarea de fistule (abdominală,
bronhopulmonară, etc)
• Propagare cu distrugerea de țesut
sănătos
INFLAMAȚIA

INFLAMAȚIA ACUTĂ
• Răspunsul inflamator acut asigură migrarea rapidă a leucocitelor și proteinelor plasmatice la
sediul leziunii.
• Componente:
‣ Modificări vasculare:
- alterări ale calibrului vascular: vasodilatație ➞ creșterea fluxului sangvin (eritem și
creșterea temperaturii locale)
- creșterea permeabilității vasculare ➞ extravazarea lichidului și proteinelor plasmatice
(edem)
- activarea celulelor endoteliale ➞ adeziunea leucocitelor
‣ Evenimente celulare:
- migrarea leucocitelor și acumularea lor în leziune (recrutare celulară)
- activarea leucocitelor ➞ îndepărtarea agentului patogen
- principalele leucocite implicate: neutrofilele
INFLAMAȚIA

INFLAMAȚIA ACUTĂ
INFLAMAȚIA ACUTĂ

STIMULI DECLANȘATORI
• Infecții (bacteriene, fungice, virale, parazitare) - cele mai
frecvente
• Traumatisme: penetrante sau non-penetrante. Agenți fizici și
chimici: leziuni termice, iradiere, substanțe chimice, etc.
• Necroza tisulară
• Corpi străini
• Reacții imune (de hipersensibilitate) față de substanțe din mediul
înconjurător sau față de țesuturi proprii
INFLAMAȚIA ACUTĂ: ETAPE: RECUNOAȘTEREA AGENTULUI PATOGEN

RECUNOAȘTEREA AGENTULUI PATOGEN

• Agenții patogeni (microbi) declanșează „semnale de pericol” prin modele
moleculare
• Tiparele moleculare sunt recunoscute de receptori aflați pe fagocite, celule
dendritice sau celule epiteliale:
- TLR (toll-like receptors): localizați pe membrana celulară și în endozomi,
recunosc produșii diverșilor microbi (ex.: endotoxine, ADN bacterian, ARN
viral). Recunoașterea liganzilor ➞ activarea unor factori de transcriere ➞
producerea mediatori ai inflamatiei, citokine antivirale (interferon), proteine
care activează limfocitele și stimulează răspunsul imun
- inflamazomul: complex citoplasmatic multiproteic, induce secreția de IL-1
activă biologic, mediator important al recrutării leucocitelor
INFLAMAȚIA ACUTĂ: ETAPE: MODIFICĂRI VASCULARE

MODIFICĂRILE VASCULARE: CALIBRUL

VASCULAR
• Modificări ale calibrului vascular:
- Vasoconstricție tranzitorie ➞ vasodilatație arteriolară (eritem și
creșterea temperaturii)

- Stază (creșterea permeabilității capilare, creșterea vâscozității

sangvine și încetinirea vitezei de curgere a sângelui)

- Marginație: acumularea de-a lungul suprafeței endoteliale

vasculare a leucocitelor, în special neutrofile
INFLAMAȚIA ACUTĂ: ETAPE: MODIFICĂRI VASCULARE

MODIFICĂRILE VASCULARE:
PERMEABILITATEA VASCULARĂ
• Creșterea permeabilității vasculare favorizează deplasarea lichidului bogat în proteine
și a celulelor din vase în afara lor cu acumularea exsudatului (edem tisular)
• Mecanisme:
‣ Contracția celulelor endoteliale în venulele postcapilare (cel mai important):
- rapidă, de scurtă durată (15-30 min.): histamină, bradikinină
- lentă (la 4-6h), prelungită (>= 24h): TNF, IL-1
‣ Leziune endotelială prin necroza și detașarea cel. endoteliale; afectează capilare,
venule și arteriole (ex.: toxine, raze X sau UV); extravazarea începe imediat și
persistă ore ➞ zile
‣ Intensificarea transcitozei
‣ Extravazare din vase de neoformație
INFLAMAȚIA ACUTĂ: ETAPE: MODIFICĂRI VASCULARE

MODIFICĂRILE VASCULARE LIMFATICE

• În inflamație, vasele limfatice drenează edemul, leucocitele și
resturile celulare
• În inflamații grave sunt interesate secundar vasele limfatice ➞
limfangită și ganglionii de drenaj ➞ limfadenită
• Ganglionii limfatici inflamați au dimensiuni crescute (=
limfadenopatie) prin
‣ hiperplazia foliculilor limfoizi
‣ histiocitoză sinusală
Limfadenită reactivă
INFLAMAȚIA ACUTĂ: ETAPE: EVENIMENTE CELULARE

EVENIMENTE CELULARE: RECRUTAREA

LEUCOCITELOR
• În mod normal leucocitele circulă rapid în torentul sangvin; în inflamație
trebuie oprite și atrase în afara vaselor
• Etape:
- Marginația și rularea. Marginația = acumularea leucocitelor la periferia
vaselor. Rularea = reostogolirea pe suprafața endotelială datorată activării
celulelor endoteliale ➞ expresia de molecule de adeziune (selectine) ➞
atașarea laxă a leucocitelor
- Adeziunea: legarea mai strânsă de cel. endoteliale prin integrine
- Transmigrarea prin diapedeză la nivelul venulelor; determinată de
chemokinele produse în țesuturile extravasculare
- Chemotactism: după extravazare, leucocitele se îndreaptă spre sediul
infecției datorită unui gradient chimic (chemotactism).
INFLAMAȚIA ACUTĂ: ETAPE: EVENIMENTE CELULARE

RECRUTAREA LEUCOCITELOR
INFLAMAȚIA ACUTĂ: ETAPE: EVENIMENTE CELULARE

RECRUTAREA LEUCOCITELOR
Exsudare

Marginatie

Migrare
INFLAMAȚIA ACUTĂ: ETAPE: EVENIMENTE CELULARE

RECRUTAREA LEUCOCITELOR
• Neutrofilele predomină în infiltratul inflamator în primele 6 -
24h, apoi sunt înlocuite de monocite în 24 - 48h
INFLAMAȚIA ACUTĂ: ETAPE: EVENIMENTE CELULARE

ACTIVAREA LEUCOCITELOR
• Activarea leucocitelor este produsă de microbi, celule necrozate
și mediatori chimici
• Activarea leucocitelor duce la creșterea:
- Fagocitozei
- Distrugerii microbilor fagocitați
- Eliberarea de substanțe care distrug microbii în mediul
extracelular
- Sinteza de mediatori care amplifică reacția inflamatorie
INFLAMAȚIA ACUTĂ: ETAPE: EVENIMENTE CELULARE

ACTIVAREA LEUCOCITELOR
INFLAMAȚIA ACUTĂ: ETAPE: EVENIMENTE CELULARE

FAGOCITOZA
• Etape:
- Recunoașterea și atașarea particulelor care vor fi fagocitate prin
receptorii leucocitari pentru motive moleculare asociate
bacteriilor / celulelor moarte sau prin receptorii pentru opsonine
(imunoglobuline sau subfracțiuni ale complementului)
- Înglobarea particulei prin emiterea de pseudopode ➞ formarea
unei vezicule de fagocitoză (fagozom)
- Distrugerea și degradarea microbilor prin fuziunea fagozomului
cu lizozomii și acțiunea enzimelor lizozomale și a speciilor
reactive de oxigen
INFLAMAȚIA ACUTĂ: ETAPE: EVENIMENTE CELULARE

MECANISME BACTERICIDE ALE

NEUTROFILELOR
• Intracelulare:
- Specii reactive de oxigen (SRO): produse în urma arderii oxidative
(respiratorii) prin activarea oxidazei fagocitare și mieloperoxidazei.
SRO sunt ionul superoxid, peroxidul de hidrogen, radicalul hipocloros.
- Hidrolazele lizozomale, în special elastaza
• Secreția de substanțe microbicide: elastaza, lizozim, defensine, etc
• Capcane extracelulare ale neutrofilelor (NET): rețele fibrilare
extracelulare alcătuite din cromatină; asigură o concentrație crescută
locală a aubstanțelor antimicrobiene și împiedică diseminarea microbilor
INFLAMAȚIA ACUTĂ: ETAPE: EVENIMENTE CELULARE

MEDIATORI AI INFLAMAȚIEI
INFLAMAȚIA ACUTĂ: ETAPE: EVENIMENTE CELULARE

MEDIATORI AI INFLAMAȚIEI
INFLAMAȚIA ACUTĂ: EVOLUȚIE

EVOLUȚIA INFLAMAȚIEI ACUTE

INFLAMAȚIA ACUTĂ: EVOLUȚIE

EVOLUȚIA INFLAMAȚIEI
INFLAMAȚIA ACUTĂ

CLASIFICAREA MORFOLOGICĂ
• Aspectul morfologic al inflamațiilor acute este dat de reacțiile
vasculare si celulare care depind de: intensitatea răspunsului
inflamator, cauza specifică și tipul de țesut implicat.
• Tipurile morfologice se asociază frecvent cu etiologii și situații clinice
specifice
• Tipuri:
- Inflamația seroasă
- Inflamația fibrinoasă
- Inflamația purulentă (septică)
- Inflamația alterativă
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA SEROASĂ

INFLAMAȚIA SEROASĂ
• Reprezintă stadiul de debut pentru majoritatea inflamațiilor
• Caracterizată prin acumularea unui lichid apos, relativ sărac în
proteine, ce provine fie din plasmă, fie din secreția cel. mezoteliale
care tapetează cavitățile seroase ➞ revărsat
• Lichidul care se acumulează este galben-citrin, conține albumine
și săruri în cantitate moderată, puțin fibrinogen, rare elemente
celulare (PMN și celule mezoteliale)
• Evoluție spre vindecare sau spre inflamație sero-fibrinoasă
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA SEROASĂ

INFLAMAȚIA SEROASĂ
• Localizare: pleură, pericard, peritoneu (revărsate), meninge, piele
(vezicule, flictene)

Flictenă - aspect macroscopic Flictenă - aspect microscopic

INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA FIBRINOASĂ

INFLAMAȚIA FIBRINOASĂ
• Consecință a unor leziuni mai grave care produc creșterea permeabilității
vasculare pentru molecule mari (fibrinogen)
• Fibrinogenul se transformă în fibrină sub acțiunea tromboplastinei
• Exsudatul fibrinos are aspect de pseudomembrane, culoare albicios-gălbuie,
prezente pe suprafața seroaselor și mucoaselor
• Caracteristică pentru țesuturile care tapetează cavitățile corpului: meninge,
pericard, pleură.
• Evoluție:
- remisiune: prin fibrinoliza exsudatului și îndepărtarea detritusurilor de către
macrofage
- organizare: exsudatele bogate în fibrină pot fi înlocuite de o masă de
fibroblaști și vase de sânge ➞ cicatrizare
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA FIBRINOASĂ

PLEUREZIA FIBRINOASĂ
• Etiologie: boli pulmonare (tuberculoză, pneumonie,
infarct pulmonar, abcese pulmonare, bronșiectazii),
boli sistemice (artrită reumatoidă, lupus eritematos
diseminat, uremie), ocazional (postiradiere - terapia
tumorilor maligne pulmonare și mediastinale)
• Macroscopie: pleură îngroșată, mată, acoperită de
depozite alb-cenușii de fibrină. Aspect de „limbă de
pisică”. Exsudat redus sau absent în cavitatea
pleurală, frecătură pleurală
• Microscopie: rețea eozinofilă, dantelată de fibrină cu
rare PMN, țesut de granulație la limita cu
parenchimul pulmonar, pleură dispărută în zona
afectată
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA FIBRINOASĂ

PERICARDITA FIBRINOASĂ
• Inflamație acută exsudativă a pericardului cu
apariția de depozite de fibrină pe suprafața
acestuia
• Etiologie: infecțioasă (virală, fungică, TBC),
imună (febră reumatismală, sarcoidoze, boli
autoimune), metabolică (uremie), în infarctul
miocardic transmural, sindormul Dressler,
idiopatică
• Macroscopic: depozite de fibrină cenușii-
albicioase, la nivelul apexului și ventriculului
stâng, aspect de „limbă de pisică”, cord vilos.
• Microscopic: rețea fibrinoasă eozinofilă, cu rare
hematii și PMN, țesut de granulație
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA FIBRINOASĂ

DIFTERIA
• Inflamația fibrinoasă localizată la nivelul mucoaselor – apare
caracteristic în difterie şi dizenterie
• Bacilul difteric (Corynebacterium diphtheriae) determină
apariția de pseudomembrane pe mucoasa respiratorie, care se
pot extinde pe amigdale, pilieri, faringe, dând
faringoamigdalita difterică pseudomembranoasă. Extinderea
la nivelul laringelui determină laringita obstructivă sau crupul
difteric
• Macroscopic: falsele membrane sunt pete albicioase, slab
ancorate, care se detașează ușor; după îndepartare ramâ mici
exulceraţii (ulceraţii superficiale)
• Microscopic: falsele membrane sunt constituite din fibrină,
PMN alterate, colonii microbiene şi celule epiteliale
necrozate
INFLAMAȚIA ACUTĂ

INFLAMAȚIA PURULENTĂ
• Manifestată prin acumularea unei cantități mari de exsudat purulent (puroi) alcătuit din
neutrofile, celule necrozate și lichid de edem
• Cauzată de bacterii piogene (stafilococ, streptococ, meningococ, E. coli)
• Localizare
‣ în țesuturi sau organe sub formă de abces sau flegmon
- Abcesul = inflamație purulentă focală, circumscrisă, caracterizată printr-o regiune
mare, centrală de necroză înconjurată de un strat de neutrofile integre, apoi de un
strat cu vase dilatate și proliferare fibroblastică (tentativa de reparare)
- Flegmonul (inflamația flegmonoasă): nu are delimitare precisă, exsudatul purulent
se întinde printre elementele tisulare
‣ pe suprafața mucoaselor (catar purulent) în bronșită, endometrită, uretrită
‣ pe seroase: peritonită, pericardită, pleurezie purulente
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA PURULENTĂ

ABCESUL HEPATIC
• Colecție purulentă circumscrisă în ficat
• Clasificare în funcție de poarta de intrare a agenților piogeni:
- duct biliar ➞ abces colangitic
- vena portă ➞ abces pileflebitic
- arterială (a. hepatică) ➞ abces pioemic
- extensie directă de la colecist
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA PURULENTĂ: ABCESUL HEPATIC

MACROSCOPIE
• Abcesele colangitice: multiple, frecvent confluente, cu puroi cu tentă verzuie
• Abcesele pileflebitice: multiple, dispuse sub formă de ciorchine sau trifoi
• Abcesele pioemice: multiple, mici, 3-4mm, distribuite uniform sau grupate
subcapsular

Abces hepatic colangitic Abces pileflebitic

INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA PURULENTĂ: ABCESUL HEPATIC

MICROSCOPIE
• Centrul leziunii: cantitate mare de neutrofile în diverse stadii de
degradare, celule necrozate și germeni
• La periferie: țesut de granulație cu vase de neoformație, proliferare
fibroblastică cu limfocite, plasmocite și macrofage („membrană
piogenă”)

• Evoluție:
- fistulizare
- închistare
- transformare chistică
reziduală și calcificare
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA PURULENTĂ

FLEGMONUL
• Inflamația exsudativă, supurativă, difuză
• Agenți etiologici virulenți într-un țesut care opune rezistență
scăzută (lax, adipos)
• Ex.: abcesul planșeului bucal, flegmon fesier, apendice, colecist
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA PURULENTĂ: FLEGMONUL

APENDICITA ACUTĂ FLEGMONOASĂ

• Inflamați exsudativă, purulentă a apendicelui vermiform
• Etiopatogenie: obstrucția lumenului ➞ distensia apendicelui ➞ colaps vascular ➞ ischemia
mucoasei ➞ invazie bacteriană
• Macroscopic: edem, congestie, lumen dilatat cu puroi, perete îngroșat, depozite fibrinoase pe
seroasă
• Microscopic: în lumen PMN degradate și detritus necrotic, ulcerația mucoasei, infiltrat inflamator
în toate straturile apendicelui, edem, hiperemie, exsudat fibrino-purulent pe seroasă
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA PURULENTĂ

MENINGITA PURULENTĂ
• Proces inflamator acut al leptomeningelui și LCR din spațiul subarahnoidian de
etiologie bacteriană
• Urgență medicală: netratată duce la deces
• Etiologie: la nou-născuți - E. coli, streptococ de grup B; la copii - H. influenzae;
adolescenți și adulți tineri - meningococ; vârstnici - pneumococ și L.
monocytogenes; imunodeprimați - Klebsiella și anaerobi
• Patogeneză:
- prin diseminare hematogenă
- inoculare directă după traumatisme
- extensie locală de la sinusuri, abcese dentare, plăgi chirurgicale, etc
• Clinic: febră, cefalee intensă, fotofobie, confuzie, somnolență, redoare de ceafă,
greață, vărsături
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA PURULENTĂ

MENINGITA PURULENTĂ
• Macroscopie: meninge cu luciu dispărut, îngroșat, vase meningeale
dilatate, depozite purulente galben-cenușii în spațiul
subarahnoidian, grad variabil de edem cerebral
• Microscopic: exsudat purulent în spațiul subarahnoidian,
hiperemie vasculară, edem cerebral
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA ALTERATIVĂ

INFLAMAȚIA CATARALĂ
• Inflamația catarală este o formă de trecere între inflamația
predominant exsudativă și cele alterative
• În exsudat se găsesc și celule descuamate din mucoasă
• Exsudatul cataral are un conținut mare de mucus
• Exemple: rinite alergice, bronșite, enterite toxice
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA ALTERATIVĂ

ULCERUL

• Defect local (lipsă de substanță, excavație) a suprafeței unui

organ sau țesut produs de necroza celulelor și depunderea de țesut
necrotic și inflamator
• Ulcerația se produce numai în cazul necrozei localizate în
apropierea suprafeței organului
• Localizare: mucoasa cavității bucale, stomac, intestin, tract
urogenital și țesuturile subcutanate ale membrelor inferioare la
vârstnici cu tulburări circulatorii
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA ALTERATIVĂ

ULCERUL GASTRIC ȘI DUODENAL

• Ulcerul peptic gastric și duodenal: necroza e dată de HCl, pepsină, sucuri
digestive. Inflamația acută coexistă cu inflamația cronică
• Infiltrat masiv cu PMN și dilatație vasculară la marginile ulcerației
• Odată cu cronicizare, marginile și baza ulcerului se cicatrizează, cu
acumulare de limfocite, macrofage și plasmocite
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA ALTERATIVĂ

ULCERUL GASTRIC ȘI DUODENAL

INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA ALTERATIVĂ

ENTERITA ULCERO-NECROTICĂ

• Inflamație acută, necrotizantă la nivelul intestinului subțire

• Boală gravă ce pune în pericol viața nou-născuților prematur
(săptămâna 2-3 de viață)
• Inflamație, necroză și hemoragie la nivelul intestinului
• Etiopatogenie:
- imaturitatea funcțională a mucoasei intestinale
- floră intestinală anormală (colonizare bacteriană): C. difficile, C.
perfringens, E. coli, S. epydermidis
• Complicații: gangrenă intestinală, perforație, sepsis, șoc, se poate
vindeca cu stricturi
INFLAMAȚIA ACUTĂ: INFLAMAȚIA ALTERATIVĂ

ENTERITA ULCERO-NECROTICĂ
• Macroscopie: ileonul terminal cel mai frecvent afectat, leziuni
multiple, intestin dilatat, congestiv, cu arii bine delimitate de necroză
alternând cu zone de pierdere de substanță (ulcerații)
• Microscopic: necroză de coagulare alternând cu ulcerații, infiltrat
inflamator mixt, hiperemie vasculară, edem
INFLAMAȚIA ACUTĂ

INFLAMAȚIA GANGRENOASĂ

• Inflamația gangrenoasă este dată de

germeni anaerobi sau facultativi anaerobi
cu descompunerea componentelor tisulare
➞ miros fetid caracteristic
• Combinație de hipoperfuzie (ischemie
acută) cu infecție bacteriană
• Exemple: piciorul diabetic cu
microangiopatie, complicație a infarctului
intestinal