FIZIOPATOLOGIA SÂNGELUI.

SERIA LEUCOCITARĂ
Hematopoieza
• turnover celular continuu şi rapid în consens cu necesităţile
organismului
• proliferarea tuturor celor trei linii celulare este controlată de
mecanisme reglatoare
întrerupere/dereglare va determina
proliferarea celulara excesivă și necontrolată
Hematopoieza
• bolile maligne ale sistemului hematopoietic își au originea la nivelul
celulelor stem hematogene și cel mai frecvent sunt clasificate în
funcţie de liniile celulare implicate (granulocite, monocite, limfocite
sau eritrocite)
• leucemiile reprezintă proliferarea neoplazică a unui tip celular
particular (granulocite, monocite, limfocite) și se caracterizează prin
creșterea numarului leucocitelor în sângele circulant
CONSIDERAŢII GENERALE

• sistemul hematologic este format din două componente: sângele şi

locurile de formare (maduva hematogenă şi sistemul
reticuloendotelial, SRE)
• sângele reprezintă aproximativ 7-10% din greutatea corporală
normală și este format din plasmă şi elemente figurate
CONSIDERAŢII GENERALE
• organ “supraspecializat,,
1. Rol de transport:
- transportă oxigenul de la nivel pulmonar (legat de
hemoglobină şi liber dizolvat în plasmă, facilitând schimburile
gazoase), nutrienţi de la nivelul tractului gastrointestinal,
produşi ai metabolismului celular spre plămâni, piele , ficat şi
rinichi pentru a fi eliminaţi, precum și hormoni, enzime şi
vitamine.
2. Rol de ligand:
-circulă prin sistemul vascular şi serveşte ca liant între organele
corpului omenesc.
3. Rol de apărare:
-datorat în principal, activităţii fagocitare a leucocitelor
LEUCEMIA
• boala malignă progresivă a organelor hematopoietice
• caracterizată prin proliferarea şi dezvoltarea necontrolata a
leucocitelor precum şi a precursorilor acestora în sânge şi măduva
hematogenă
• caracteristica de baza a acestei boli este reprezentată de existența
unui defect de maturare și imunocompetență a celulelor leucemice
LEUCEMIA
• cauza apariţiei bolii este de cele mai multe ori necunoscută
• au fost descrise o serie de mecanisme genetice (translocații sau
deleții cromozomiale) implicate în declanșarea bolii, acestea fiind
potențate de o serie de factori favorizanți: vârsta, chimioterapia
anterioară, etnia, sexul, preexistența unor boli genetice, expunerea la
radiații ionizante și infecțiile virale (HTLV-1)
• leucemiile
-limfoide/mieloide
-acute/cronice
LEUCEMIA ACUTĂ MIELOBLASTICĂ
• AML este o formă de neoplazie a sângelui şi maduvei hematogene
• evoluţie rapidă si fatala în absenta tratamentului specific
• în fiecare an fiind raportate aproximativ 10.600 cazuri noi, atât la copii
cât şi la adulţi.
• În mod fiziologic maduva hematoformatoare conține celule stem care
vor da naştere liniilor celulare sanguine mature cu morfologie și
funcții necesare menținerii homeostaziei organismului
LEUCEMIA ACUTĂ MIELOBLASTICĂ
• celulele stem se transformă într-o linie celulara albă imatură,
mieloblaşti
• celulele leucemice sunt incapabile să îşi exercite funcţia, dar se
comportă ca procese expansive înlocuitoare de spatiu
producţie scăzută de eritrocite şi de trombocite
• aceste mecanisme predispun organismul la infecţii, anemie şi
sângerări
• o altă caracteristică a celulelor leucemice este capacitatea mare de
diseminare, cu invazia ţesuturilor extramedulare: cerebral şi medular,
osos, piele şi gingii
LEUCEMIA ACUTĂ MIELOBLASTICĂ
• fiziopatologic, leucemiile au câteva trăsături comune
• au fost puse în evidentă numeroase translocaţii genetice (care
determină erori ale mitozei) cea mai frecventă fiind translocaţia
cromozomilor 9 si 22, t(9;22) sau cromozomul Philadelphia
LEUCEMIA ACUTĂ MIELOBLASTICĂ
• este cea mai frecventă formă de leucemie a adultului,cu debut tardiv,
după vârsta de 65 de ani
• este rezultatul proliferării anormale a celulelor precursoare mieloide,
scăderii apoptozei şi încetării diferenţierii celulare
• primele doua mecanisme duc la cresterea exagerată a numarului
leucocitelor în sânge și maduva hematogenă (leucocitoza), pe când
ultimul se însoțește de prezența anormală a blaştilor în periferie
• pe parcursul evoluției bolii un numar din ce în ce mai mare de celule
imature vor înlocui mielocitele normale, megacariocitele şi
eritrocitele, favorizand sângerarile, anemia şi infecţiile
 LEUCEMIA ACUTĂ MIELOBLASTICĂ
MANIFESTARI CLINICE
✓ fatigabilitatea (datorită anemiei)
✓ sângerările (trombocitopenie)
✓ febra (infecţii)
- infecţiile sunt de obicei severe: E. coli,
Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella pneumoniae
- poartă de intrare cavitatea bucală, faringe, tract
respirator, colon descendent, tract urinar și piele
datorita depașirii mecanismelor de apărare (de
barieră)
- sângerările sunt mai frecvent cutanate, gingivale,
mucoase, la nivelul tractului gastro-intestinal și
tractului urinar
- apariția echimozelor şi peteşiilor initial spontan și
lipsite de o cauză aparentă, paloare
mucotegumentara, hematuria , metroragiile și ciclurile
menstruale abundente fac parte din istoria naturala a
bolii.
LEUCEMIA ACUTĂ MIELOBLASTICĂ
• anorexia este asociată cu scădere ponderală, pervertirea gustului și atrofii
musculare cu dificultăți de deglutiţie
• hepatosplenomegalia secundară hematopoiezei extramedulare, se
însoţeste de dureri abdominale şi senzație de plenitudine
• diseminarea leziunilor la nivelul țesutului osos are ca urmare apariția
durerilor osoase şi articulare ( prin distensia periostului).
• leziunile de la nivelul SNC care apar fie datorita infiltrării leucemice, fie
hemoragiilor
- manifestările clinice variază ca și complexitate și gravitate de la cefalee
până la alterarea senzoriului, parestezii, iritație meningeana și coma
LEUCOPENIA
• Leucopenia se definește ca fiind scăderea numarului total de leucocite
circulante sub 4000/mm3→ această scădere se face pe seama oricarei
subclase a liniei albe și se datorează unor factori exogeni și endogeni
• Neutropenia apare în infecţii severe şi prelungite, când cererea de
granulocite depaşeşte producţia lor
• cauze noninfectioase:
1. scăderea producţiei de granulocite sau granulocitopoieza ineficientă
2. scăderea duratei de viaţă a neutrofilelor
3. distribuţie anormală sau sechestrarea neutrofilelor.
• cauzele infecțioase - mononucleoza infecțioasă în care scăderea numarului
de leucocite se datorează distrucției masive de LyB infectate viral
MONONUCLEOZA INFECȚIOASĂ
• infectare cu EBV
• apare la vârste tinere, exceptional peste 40 de ani şi are ca simptome
predominante febra şi alterarea stării generale
• Boala are ca mecanism fiziopatologic principal afectarea LyB de
infecția virală.
• Infecția iniţial localizată la nivelul celulelor epiteliale ale orofaringelui,
nazofaringelui şi glandelor salivare va ajunge în torentul sanguin via Ly
B şi de aici la nivelul organelor limfoide.
• Infectarea Ly B va permite răspândirea virusului în întreg organismul.
MONONUCLEOZA INFECȚIOASĂ
• Ly B produc anticorpi (IgG, IgM , IgA) împotriva virusului
• ulterior are loc activarea masivă a LyT citotoxice (CD8) și directionarea lor
împotriva Ly B infectate, urmate de distrucție masivă, ceea ce explică
instalarea leucopeniei
• răspunsul imun astfel iniţiat, urmat de proliferarea celulară la nivelul
organelor limfatice va duce la hipertrofia acestora (ganglioni limfatici,
splină, amigdale si mai rar ficat).
• Inflamaţia ganglionilor limfatici este acompaniată în cazurile severe de
hepato-splenomegalie.
• la nivelul ficatului apare o citoliza marcata, cu cresterea enzimelor
hepatice, precum si a nivelului bilirubinemiei, ceea ce se manifesta clinic
prin aparitia icterului.
MONONUCLEOZA INFECȚIOASĂ
• afectarea SNC cu grade diferite de severitate de la meningită,
encefalită pâna la sindrom Guillain-Barre, paralizii și boli
demielinizante
• edemul palpebral şi periorbital, keratita, uveita, conjunctivita, retinita,
sindromul oculoglandular
• afectarea pulmonară
• splenomegalia se însoțește de friabilitate crescută a acestui organ,
care poate fi lezat chiar și în cadrul unor traumatisme minore,
necesitând ulterior îndepărtarea organului afectat prin intervenţie
chirurgicală