INFLAMATIA

= un proces dinamic prin care tesuturile vii

reactioneaza la actiunea diverselor injurii cu
scopul de a distruge agentul patogen , de a
limita procesul distructiv si de a produce
vindecarea tesuturilor afectate
Cauze :
– Agenti fizici : traumatisme , temperaturi
extreme , radiatii …
– Agenti chimici : acizi , otravuri …
– Agenti biologici : bacterii , virusuri , fungi ,
paraziti
– Agenti imunologici : antigen-anticorp
– Alte cauze : vasculare , hormonale
Evolutia clinica a unei inflamatii poate lua
caracterul :
• acut ,
• subacut ,
• cronic
• Microscopic , intr-o inflamatie acuta se remarca
prezenta a trei aspecte esentiale :
1.Hiperemia .
– Este asociata cu modificarile vasculare determinate
deeliberare de mediatori chimici (acetilcolina ,
prostaglandine , kinine , histamina ):
vasoconstrictiepaloarevasodilatatie
capilarainrosirea zonei cu cresterea temperaturii
locale (rubor , calor) .
2. Exudatul inflamator :
– Mediatorii chimici eliberati la locul inflamatiei cresc
permeabilitatea vasculara si permit astfel trecerea
componentelor sangelui , care este bogat proteic 
creste presiunea osmoticaatrage apa, formand
edemul local (tumor)
3. Migratia leucocitelor : fluxul sangvin este incetinit ,
are loc marginatia leucocitara , care asociata cu
cresterea permeabilitatii vasculare permite diapedeza
celulelor cu rol de aparare (granulocite , monocite ,
macrofage) care produc substante antimicrobiene
(lizozim , fagocitina) si inglobeaza si distrug agentul
inflamator .
• Daca inflamatia se prelungeste , in focarul
inflamator apar si limfocite si plasmocite ,
indicator al cronicizarii procesului
• Evolutia :
– Vindecare prin distrugerea agentului patogen
– Suprainfectie , supuratie , prelungirea procesului
inflamator (fie din cauza necrozei accentuate , a
exudatului excesiv , virulenta crescuta a agentului
cauzal )
• Intr-o inflamatie pot fi prezente 3 aspecte
morfopatologice : exudatul inflamator ,
procesul proliferativ celular si procesul
alterativ , iar raportul acestor 3 elemente este
diferit , ceea ce permite o clasificare a
inflamatiilor :
– Inflamatii exudative
– Inflamatii proliferative
– Inflamatii alterative
• In functie de natura exudatului o inflamatie
acuta poate avea caracter de :
– Inflamatie seroasa
– Inflamatie fibrinoasa
– Inflamatie purulenta
– Inflamatie gangrenoasa
– Inflamatie hemoragica
– Inflamatie catarala
Inflamatia seroasa se caracterizeaza printr-un
exudat galbui bogat in proteine,sarac in fibrinogen si
celule inflamatorii .
• Intereseaza atat organe cavitare (pleura , pericard ,
peritoneu , articulatii , aparat respirator , sistem
digestiv…) , unde se pot strange cantitati mari de
exudat cat si organe parenchimatoase (rinichi , ficat ,
miocard …) in cadrul unor boli infectioase cand pe
langa exudat se gasesc si aspecte alterative . Cand
exudatul se incarca si cu mucusexudat seromucos
• Se poate rezorbi fara complicatii sau sau poate
evolua spre exudat serofibros care poate duce la
aparitia de aderente
Inflamatia fibrinoasa apare in cursul unor
inflamatii mai pronuntate cand permeabilitatea
vasculara este mult crescuta iar exudatul este
bogat in fibrina care precipita sub forma unor
depozite albicioase , paroase la nivelul
suprafetelor organelor .
• Se intalneste des in tuberculoza , reumatism ,
la nivelul cavitatilor pericardice , articulare
• La nivelul mucoaselor depozitele de fibrina
seamana cu niste membrane depozite
pseudomembranoase
• Cand depozitele se desprind usor si lasa in urma o
zona congestionata dar neulcerata  inflamatie
cuproasa
• Cand dupa indepartarea membranelor de fibrina
mucoasa ramane ulcerata (ca in difterie) 
inflamatie difteroida
• Uneori inflamatia fibrinoasa se elimina dupa ce s-
a uscat impreuna cu tesutul necrozat (ca in febra
tifoida)  inflamatie crustoasa
Inflamatia purulenta : exudatul este format
din proteine , fibrina , celule inflamatorii (mai
ales granulocite) , tesuturi necrozate , microbi .
• Are culoare diferita , in functie de microbul
incriminat : verde , galben , brun , albicios .
• Bacterii piogene : stafilococ , streptococ ,
meningococ , pneumococ etc.
• Inflamatia purulenta poate avea forma difuza ,
flegmonoasa , localizata , abcedata
• Abcesul poate fistuliza
• Cronicizarea abcesului duce la formarea unei
membrane periferice piogene .
Inflamatia gangrenoasa este data de germeni
anaerobi si de obicei este o complicatie a unei
inflamatii de alt tip .

• Flora anaeroba produce putrefactie cu

distrugeri mari de tesut , cu degajare de gaze
urat mirositoare
Inflamatia hemoragica se caracterizeaza
printr-un exudat sangvinolent
• Este de obicei o complicatie a altor tipuri de
inflamatie
• Cauze frecvente : gripa , tuberculoza , tumori
maligne , meningite
Inflamatia catarala  in inflamatiile acute
localizate exudatul seros , fibrino , sau purulent
se amesteca cu cantitati mare de mucus si
devine seromucos , fibrinomucos sau
mucopurulent .
• Apare in rinite , faringite , laringite , bronsite ,
gastrite , enterocolite
Inflamatia cronica
Debuteaza in acest mod sau este urmare a
unei inflamatii acute nevindecate
• Se deosebeste prin :
– Absenta PMN
– Angiogeneza
– Proliferarea fibroblastilor cu producere de colagen
– Fibroza
• Cauze :
– Persistenta infectiei in care
microorganismele sunt rezistente la atacul
PMN
– Prezenta unor corpi straini
– Boli autoimune
– Cauze necunoscute
Inflamatia granulomatoasa
inflamatia cronica in care macrofagele modificate
(celule epitelioide) grupate in foliculi sunt
inconjurate de limfocite
• Apare in : sarcoidoza , granulom de corp strain , b.
Crohn , tuberculoza (care prezinta in plus necroza
de cazeificare in centrul granulomului)
• Celulele epitelioide sunt macrofage modificate ce
pot lua forma celulelor gigante multinucleate ;
Celula Langhans prezinta nucleii asezati sub forma
unei potcoave , iar in granulomul de corp strain
nucleul ocupa toata citoplasma (celule sincitiale)
Ulceratia  o inflamatie in care suprafata unui organ
sau tesut est edistrusa ca urmare a unui proces de
necroza si cu prezenta unui tesut inflamator
– Poate avea caracter benign (inflamator ) sau
malign (cancere)

Ulcer varicos
Sinus  traiect liniar intr-o inflamatie cronica
granulomatoasa care se intinde de la cavitate la
suprafata organului

Sinus pilonidal
Fistula o comunicare intre 2 cavitati . Poate fi
congenitala (fistula eso-traheala) sau
dobandita(gastro-colica intr-un cancer colic)

Empiemul este o
colectie de puroi in
cavitatea unui organ .
Celulita este extinderea procesului inflamator in
tesutul conjunctiv .
 Vindecarea
Se realizeaza prin :
– Regenerare
– Reparare prin inlocuirea cu tesut fibros (cicatrice)
Capacitatea de vindecare depinde de structura
tesutului respectiv :
• Celulele labile au o mare capacitate de regenerare
(piele , maduva osoasa)
• Celulele stabile au o mica capacitate de regenerare
(hepatocit …)
• Celulele permanente nu se pot regenera (neuronul)
Factori care influenteaza vindecarea :
• Locali : infectiosi , slaba vascularizatie ,
prezenta de corpi straini , mobilizarea
exagerata
• Generali : deficiente vitaminice , nutritionale ,
de Zinc , exces de glucocorticoizi , boli cronice
debilitante
Vindecarea tegumentului :
1. Vindecarea per primam intentionem
2. Vindecarea pe secundam intentionem : apare in
plagi mari , cu pierderi de tesut , necroza , infectie.
Plaga larga va fi umpluta cu un cheag de sange si
incepe o reactie inflamatorie la jonctiunea intre
tesutul sanatos si plaga , unde un singur strat de
celule epteliale se interpune intre tes. afectat si
tes. sanatos . Dupa 1 saptmana apare un tesut de
granulatie . La 2 saptamani epiteliul acopera
complet plaga , fibroza este extinsa , iar cicatricea
devine mai putin vascularizata in cateva luni , fiind
mult mai groasa decat in primul caz.
• Procesul de cictrizare apare si in organe ca
rinichi , ficat , muschi , miocard …
• In creier , neuronii sunt inlocuiti cu celule
gliale
• Complicatii : cicatricea cheloida (mare ,
groasa , inestetica ,poate da probleme
functionale) , excesul de tesut de granulatie .
• Consolidarea fracturilor : in 5 zile , hematomul
de la nivelul fracturii se transforma in tesut de
granulatie . Dupa 2 saptamani se depun saruri
de calciu iar calusul ia aspect osteoid si apar
osteoblastii si osteocitele (calusul osos
primitiv ) .
 Infectia
• Bolile infectioase constituie un capitol mare in
patologia umana (virusuri , bacterii , fungi ,
paraziti ) si produc boala cand agentii patogeni
invadeaza mediul steril al organismului , unde
se multiplica , dau necroze tisulare sau pot
produce toxine .
• Nu toate bacteriile produc boli (flora
saprofita) , ba chiar constituie o bariera
naturala in fata agentilor patogeni .
• Cai de intrare : piele sau mucoase(BTS, rabie..) ,
prin inhalatie (gripa , tuberculoza…) , prin
ingestie (hepatita A , poliomielita , holera…)
• Factori de aparare :
– Inflamatia acuta
– Inflamatia cronica
– Fagocitoza
– Raspunsul imun mediat umoral sau celular
– Interferonul
• Exemple de mecanisme deficitare de aparare :
– Inhibitia mobilitatii cililor la fumatori
– Distrugerea florei saprofite
(antibioticoterapie prelungita , spalare
excesiva)
– Aclorhidria gastrica
– Boli cronice debilitante (DZ, boli
nutritionale)
– Deficiente imunologice congenitale sau
dobandite
– Predispozitie genetica
Tuberculoza
• Este cauzata de infectia cu Mycobacterium
tuberculosis (bacilul Koch) tipul uman , mai rar cel
bovin sau aviar .
• Infectia se face pe cale aeriana prin picaturi fine de
saliva sau prin fraful contaminat cu bacili . Mai rar
se produce infectia prin ingerarea laptelui de la
vaci bolnave .
• Aspectul specific al leziunii este granulomul sau
foliculul tuberculos . De la primul contact cand
exudatul este nespecific , in cateva saptamani
apare necroza de cazeificare , cand in centrul
granulomului apare o zona necrozata de aspect
branzos .
GRANULOMA
• Primoinfectia cu BK este exogena iar organismul
se imunizeaza in 10-14 zile limitand astfel
leziunea si duce la formarea nodulului lui Ghon ,
o formatiune rotunda , de 1-1,5cm Φ , alb-
cenusie , net delimitata .
• Majoritatea cazurilor se vindeca in cateva
saptamani cu fibrozare sau depuneri de calciu .
10% pot evolua spre compliatii chiar deces .
• Alte organe ce pot fi afectate in afara de
plamani : meningele, pielea , rinichiul , osteo-
articular , organele genitale , intestinul …
• Tuberculoza secundara  microbii pot avea
origine endo sau exogena si prezinta de obicei
3 forme clinice :
– Fibrocavitare
– Fibroase
– Fibrocalcificate

La imunodeprimati pot sa apara complicatii ca

pleurezia , tiberculoza bronsica , intestinala ,
tuberculoza miliara , generalizata .
Granulomatoze asemanatoare tuberculozei :
• Infectii cu micobacterii atipice (M. avium , M.
scofulaceum , …) dau leziuni asemanatoare
TBC sau chiar identice sau apar ca granuloame
cu c elule spumoase .

• Sarcoidoza (b. Besnier-Boeck-Schaumann) are

etiologie necunoscuta iar leziunile cenusii-
roscate sunt asemanatoare TBC sar fara
necroza
• Lepra apare dupa o perioada lunga de
incubatie , de 3-20 ani . Este legata de o stare
de imunodeficienta si afecteaza limf.T . Are 2
forme :

– Lepra tuberculoida cand leziunile sunt limitate la

piele , mucoase , nervi
– Lepra lepromatoasa cand afecteaza zone extinse ,
organe .
• Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala
data de infectia cu Treponema pallidum .
– Perioada primara  sancrul de inoculare , 1-3
saptamani
– Perioada secundara :
raspandirea pe cale
sangvina a infectiei duce
la aparitia sifilideor
secundare , la 2-3 luni
dupa primoinfectie .
 – Sifilisul tertiar apare la 2,3-30 ani de la
primoiunfectie si afecteaza 85% aparatul
cardiovascuar si aprox 10% sistemul nervos
central

Sifilisul poate fi si congenital cand mama

infecteaza fatul dupa luna a 5-a de sarcina .
Poate provoca avorturi spontane , nasteri
premature , decese ale fatului .
• Fatul poate fi viabil cand boala prezinta :
Øsemne precoce (cheratita interstitiala ,
surditate , distrofie dentara cu excavatia
concava a incisivilor triada Hutchinson ,
osteocondrita , pemfigus palmo-plantar )
ØSemne tardive , exprimate in jurul varstei de
15-20 ani : nas in şa , tibie in iatagan ,
elemente ale triadei Huthinson , gome in orice
organ , leziuni ale nervilor optici si auditivi .
• Limfogranulomul venerian este dat de infectia
cu o Chlamidie si se transmite sexual .
Leziunea papulo-veziculoasa ulcerata apare
dupa 1,2 saptamani .
• Actinomicoza este data de infectia cu
Actinomices israeli sau bovis . Multa vreme s-a
considerat ca acest microorganism este o
ciuperca dar azi
se acepta ca este
o bacterie anaeroba
gram negativa .
Se localizeaza de
obicei in cavitatea
bucala ,plaman ,
abdomen .
Actinomicoza cutanata
• Toxoplasmoza este o granulomatoza
parazitara data de infestarea cu Toxoplasma .
Infectia se face pe cale digestiva de la pisici
sau transplacentar .
• Ecchinococoza (chistul hidatic) este o
parazitoza data de infectia cu Taenia
ecchinococus . , parazit eliminat in fecalele
cainelui .
• Trichinoza se produce prin consumul de carme
de porc insuficient preparata termic infestata
cu Trichinela spiralis .