INFECTIILE ACUTE

EXTENSIVE ALE
TEGUMENTULUI SI
TESUTURILOR
SUBIACENTE
 INFECTII

• Infectiile localizate

• Infectiile extensive

• Infectiile mainii
 ETIOPATOGENIE

• Infectii aparute dupa traumatisme minore

(intepaturi, plagi superficiale) neglijate sau chiar
neobservate

• Infectii aparute dupa traumatisme deschise grave,

la care in urgenta s-a aplicat un tratament
incomplet sau incorect

• Infectii pe cale hematogena – exceptionale

(septicemii, leucemii, bolicare determina
imunosupresie ).
 SEMNE CLINICE SI DIAGNOSTIC
•Locale:

•Roseata tegumentului(rubor)
•Temperatura locala ridicata(calor)

•Tumefierea regiunii(tumor)

•Durere ce se intensifica progresiv, este continua, pulsatila si

localizata(dolor)
•Generale

• Frison
• Febra
• Alterarea starii generale
• Insomnie, cefaleee,anorexie
• Paraclinic, leucocitoza
 Agentii patogeni incriminati sunt:

•Stafilococulauriu
•Streptococul

•Pneumococul

•Gonococul

•Colibacilul

•Anaerobi(mai rar)
 Diagnosticul pozitiv nu este dificil decit in
cazul abceselor profunde

 Netratat poate evolua local spre o

deschidere la exterior (fistulizare) sau intr-
o cavitate seroasa (peritoneala sau
pleurala). Se poate genereraliza sub
forma septicemiei
Este un proces infectios localizat,caracterizat
printr-un centru de necroza nevascularizat
compus din detritus de tesut local ,leucocite
moarte,componente sangvine, plasma si
bacterii.Aceasta portiune centrala este
inconjurata de o zona de inflamatie
 In stadiul de constituire este medical,constind
in repaus,antibioterapie, comprese umede,
gheata local
 Odata colectia constituita (fluctuenta),
tratamentul este chirurgical, constind incizie si
drenaj adecvat
 Este indicata prelevarea unei cantitati mici de
secretie purulenta pentru identificarea
agentului etiologic si antibiograma
 Este inflamatia foliculului pilos si a glandelor sebacee anexe,
 produs de stafilococ (S Aureus)
 Apare in deosebi la indivizii cu igiena defectuoasa a tegumentelor,
cu iritatii cutanate (escoriatii, eczeme) precum si la bolnavii cu
reactivitate scazuta a organismului
 Topografic,se localizeaza mai frecvent la nivelul gitului, fetei,
feselor, sanilor
 Local: Tumefactie si hiperemie ce evolueaza
spre flictena centrata de un fir de par, cu
formarea si detasarea burbionului in ziua 8-9
de la debut
 General: simptomatologia este nesemnificativa
in cazul furunculelor cu evolutie obisnuita, dar
pot apare semne de tip septicemic(febra
frisoane,cefalee)cand retentiile necrotice sunt
mari
 In mod obisnuit, furunculul evolueaza spre
vindecare spontana
 Poate determina complicatii septice:limfangita,
adenoflegmon, erizipel, septicemie
 In cazul localizarii la nivelul nasului sau buzei
superioare, exista riscul generarii tromboflebitei
septice, cu propagare la sinusurile cavernoase,
reprezentind o complicatie foarte grava
 In perioada de infamatie acuta este
recomandat tratamentul conservator, constind
in prisnite cu alcool
 Cind s-a constituit pustula,tratamentul este
chirurgical-incizia colectiei cu eliminarea
obligatorie a burbionului
 In cazurile cu evolutie grava sau cu complicatii
la distanta se indica administrarea antibioticelor
in functie de antibiograma
Furuncul antracoid-carbuncul

• Conglomerat de furuncule
• Produs de S. aureus sau Str. Pyogenes
• Poate fi contagios si se poate extinde in alte zone
• Poate avea evolutie grava
• De etiologie neclara
• Predominant pe spate (superior)
Este o inflamatie acuta a glandelor
sudoripare de etiologie
stafilococica
 Agentul etiologic este stafilococul
 Lipsa de igiena,microtraumatismele repetate si
scaderea rezistentei locale si generale a
organismului sunt factori predispozanti de
grefare a infectiei
 Se localizeaza numai la nivelul glandelor
sudoripare apocrine, cu predilectie in regiunea
axilara, uneori perineal sau periareolar
 Exista doua forme clinice
 abcesul tuberozitar-nodozitate ferma,apoi
dureroasa ce creste in volum aparind infiltrarea
tegumentului din jur: daca infectia se extinde
se insoteste de adenopatie regionala
 hidrosadenita recidivanta se caracterizeaza
prin leziuni in diferite stadii de
evolutie:nodozitate debutanta, colectie
inchisa(abces), orificiu de supuratie
 Abcesul tuberozitar se poate resorbi lent sau
poate evolua catre supuratie,fiind posibila
recidiva in acelasi loc ,la mica distanta sau de
partea opusa
 Hidrosadenita recidivantaparineala poate
determina supuratii cronice,rebele la tratament
reunite sub denumirea de maladia Verneuil
 In cazul abcesului tuberozitar este preferabila
pravenirea deschiderii spontane printr-o incizie
chirurgicala:e preferabila chiar excizia in
bloc.Plaga operatorie se lasa deschisa si se
meseaza cu solutii antiseptice
 Incazul hidrosadenitei recidivante,tratamentul
chirurgical consta in exereza in totalitate a
tegumentului afectat,urmata de grefa de piele
 Pentru prevenirea recidivelor se administreaza
autovaccin
 LIMFANGITA ACUTA este o infectie a vaselor
si trunchiurilor limfatice dintr-o regiune
anatomica, produsa de patrunderea germenilor
patogeni la acest nivel

 ADENITA ACUTA este o inflamatie a

ganglionilor limfatici produsa prin difuziunea pe
cale limfatica a unei infectii
 De la nivelul unei plgi tegumentare
infectate,germeni
virulenti(streptococi,stafilococi,colibacili,
pneumococi) patrund in sistemul limfatic
 Limfangita constituie calea de propagare a
infectiei prin vasele si trunchiurile
limfatice,care astfel ajunge la nivelul
ganglionilor limfatici
 Limfangita acuta prezinta doua forme
 limfangita reticulara apare ca o zona de
roseata ce paleste la presiune si reprezinta
inflamatia acuta a capilarelor limfatice
tegumentare
 limfangita tronculara apare ca travee sosii
tegumentare rectilinii,cranial de la nivelul
focarului infectios spre ganglionii regionali.Sub
tegument se palpeaza cordoane groase
indurate dureroase-trunchiurile limfatice
inflamate
 Este produsa de germeni anaerobi sporulati
sau saprofiti ai tractului intestinal (Bacilul
perfringens, Bacilul oedematiens,Vibrionul
septic,etc
 Apare ca urmare a inocularii agentilor etiologici
in plagi contuze cu distructii de parti moi,corpi
straini in plagi,arsuri intinse
suprainfectate,circulatie locala deficitara
 Adenita acuta apare de obicei dupa un proces
de limfangita.Se prezinta ca o formatiune
tumorala unica sau multipla de dimensiuni
variabile,localizata la nivelul grupurilor
ganglionare,mobila, dureroasa cu eritem local
si manifestari generale de infectie
 Se poate produce tromboza extensiva a
vaselor limfatice.procesul infectios poate
depasi peretii acestora producind infectia
tesuturilor adiacente ce poate merge pina la
supuratie (limfangita supurata)sau
necroza(limfangita gangrenoasa
 In cazul adenitei acute depasirea barierei
gamglionare realizeaza
adenoflegmonul(supuratie cu caracter difuz si
extensiv) sau un abces ganglionar(supuratie
localizata cu fluctuenta)
 Masuri generale

 Formele evolutive supurative beneficiaza de

tratament chirurgical-incizie si drenaj, asociat
cu antibioterapie
 Este o infectie acuta grava produsa de
germeni anaerobi, caracterizata prin
necroza extensiva atesuturilor cu
eliberarea de gaze si manifestari
generale intense si severe
 Debut brusc cu senzatie de tensiune la nivelul plagii,
secretie brun maronie insotita de gaze si miros fetid
 Tegumentul din jur este lucios,palid si devine apoi
cianotic, rece, marmorat(emfizem bronzat Velpeau)
 Semnele generale sunt intens manifeste:alterarea sterii
generale, febre, febre mare sau hipotermie obnubilare,
dispnee, tahicardie.
 In cazurile grave se instaleaza socul toxicoseptic
 De obicei evolutia este spre generalizarea
infectiei, cu aparitia socului toxicoseptic care,
chir sub tratament intensiv poate duce la exitus
 Pot apare complicatii ca: icterul hemolitic,
glomerulonefrita acuta, hipertensiunea arteriala
cu retentie azotata
 Foarte importanta este profilaxia printr-o atitudine
chirurgicala corecte fata de toate plagile posibil
contaminate cu germeni anaerobi
 Tratamentul curativ:
 local- incizii si excizii largi repetate, cu
debridarea focarelor septice,lavaj abundent
 general –combaterea si tratarea socului toxico-
septic prin reechilibrare hidro electrolitica si
metabolica,seroterapie antigangrenoasa,antibioterapie
CELULITA

 Este inflamatia tesuturilor moi, cu tendinta de difuzie si necroza, fara

a se realiza o colectie propriu-zisa
Etiopatogenie

 Streptococul piogen(grup A betahemolitic) este

agentul etiologic cel mai des incriminat
 Alti streptococi beta hemolitici (grup B, C si G)
precum si stafilococul auriu pot cauza celulite mai
putin extensive si care se asociaza de obicei cu o
plaga deschisa sau cu un abces cutanat
 Celulita superficiala cauzata de alte microorganisme
(bacili gram negativi aerobi) apare rar si in
circumstante speciale (granulocitopenie, ulcere
diabetice)
Semne clinice si diagnostic

 Clinic evolueaza in 3 faze succesive

 Faza de invazie-primele 48 ore-cu eritem local, caldura,
limfangita si adenopatie regionala,insotite de febra, frison,
tahicardie, hipotensiune
 Faza de necroza-urmatoarele 3-4 zile-este caracterizata
de apariitaia de vezicule si bule cu derm subjacent necrozat
cu ulceratii prin care se exteriorizeaza secretie purulenta
 Faza de eliminare a necrozelor este insotita de o
supuratie abundenta si difuza.Starea generala ramine
alterata,ameliorindu-se odata cu eliminarea necrozelor
 Diagnostic
 Se bazeaza pe semnele clinice locale si pe simptomatologia
generala
 Este importanta diferentierea de tromboza venoasa
profunda.diferentele majore sunt:
 temperatura pielii, ridicata in celulita,normala sau
scazuta in TVP
 culoarea pielii- rosie in celulita,normala sau cianotica
in TVP
 suprafata pielii -”coaja de portocala”in celulita,neteda
in TVP
 Limfangita si adenopatia regionala- absenta in TVP
 CLASIFICARE
INFECTIILE DEGETELOR

1.PANARITIUL PERIUNGHIAL

2.PANARITIILE PULPARE

3.INFECTIA CU VIRUS HERPES SIMPLEX

INFECTIILE PALMEI
1.ABCESUL SPATIULUI INTERDIGITAL
2.ABCESELE PALMARE(MEDIOPALMAR,TENARIAN)
3.TENOSINOVITA TENDOANELOR FLEXOARE
4.BURSITELE(RADIALA SI ULNARA)
5.INFECTIILE GANGRENOASE
6.OSTEOMIELITA
7.ARTRITELE PIOGENE
8.BUTONIERA SEPTICA
PRINCIPIILE TRATAMENTULUI IN
INFECTIILE MIINII
• Examenul clinic al miinii si anamneza(camera de garda)
• Profilaxia antitetanica
• Analize de laborator si explorari paraclinice(daca este cazul)
• Faza de debut-TRATAMENT CONSERVATOR (sanse limitate de
reusita)
• Faza de stare-TRATAMENT CHIRURGICAL
 TRATAMENTUL CONSERVATOR

• In fazele de debut ale infectiei(edem ,hiperemie,durere,febra)

• Profilaxia antitetanica
• Pansamente alcoolizate (solutii antiseptice)
• Imobilizarea miinii pe atela gipsata(pozitie functionala)
• Punga cu gheata local
• Pozitie elevata a miinii
• Antibioterapie(cu spectru larg sau tintita antistafilococica)
• Antiinflamatoare nesteroidiene
• Reevaluare zilnica si trecerea la tratament chirurgical in caz de esec
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL

• In perioada de stare sau in caz de esec al tratamentului conservator

• Antibiograma(cultura microbiana din plaga)
• Antibioterapie cu spectru larg(initial) apoi tintita(conform
antibiogramei)
• Incizii largi(din tesut sanatos in tesut sanatos),excizia tesuturilor
devitalizate,evacuarea colectiilor purulente,excizia tesutului infiltrat
edematos,hemostaza,.
• Lavaj abundent cu solutii antiseptice si ser fiziologic
• Pansament si imobilizare pe atela gipsata a miinii
• Inchiderea plagilor in urgenta aminata prin sutura,PPLD,plastii cu
lambouri locale sau la distanta
• Videcare per secundam (plagi muscate om)
 PANARITIUL PERIUNGHIAL
(Paronichiul,Eponichiul)
• Este cea mai frecventa infectie a
mainii
• Infectia pliului lateral
unghial(Paronichiul)este produsa
de traumatisme
superficiale( manichiura, unghii
artificiale..)
• extinderea infectiei la nivelul
marginii proximale a unghiei-
Eponichiul
• Extinderea infectiei sub unghie-
Panaritiu subunghial
 SEMNE CLINICE

• Initial eritem si durere la

nivelul pliului lateral
unghial urmate apoi de
consituirea unei abces
local asociat cu durere
intensa,pulsatila
 Tratament chirurgical

• Daca abcesul este foarte

superficial el este evacuat printr-o
incizie a tegumentului de
deasupra abcesului
• Daca infectia este mai extisa
cuprinzind si eponichiul-incizie
Laterala in pliul paronichial cu
decolarea partiala a eponichiului si
rezectia bazei unghiei
• Se pot folosi si 2 incizii laterale
paronichiale, ridicarea Lamboului
eponichial, se vizualizeaza baza
unghiei si se excizeaza o portiune
din ea
 PANARITIUL PULPAR

• Reprezinta abcesul
subcutanat al pulpei
F3.Anatomic F3 la nivel
pulpar este
compartimentata de septuri
fibroase orientate tangential
care creaza un
compartiment inchis si
impiedica diseminare
proximala a infectiei
Semne clinice- Panaritiu Pulpar

• Durere, edem si eritem la

nivel F3
• Datorita configuratiei
anatomice de compartiment
inchis pot apare complicatii:
osteita, necroza
tegumentara, sechestrarea
diafizei f3,artrita AIFD,
tenosinovita
 Tratamentul chirurgical

• Exista mai multe tehnici

operatorii:
• Incizie in “gura de peste”-nu se
recomada(cicatrice dureroasa)
• Incizie in “J”-se recomanda in
abcesele extensive
• Incizii volare transversale sau
longitudinale axate pe tumefactie-
produc cicatrici dureroase
• Incizie longitudinala unilaterala-
dorsal de linia mediolaterala si
distal de AIFD este cea mai folosita
deoarece produce evacuarea
infectiei si nu afecteaza pulpa
digitala
 INFECTIA CU VIRUS HERPES
SIMPLEX
• Apare la nivelul degetului prin
inocularea directa a virusului pe
o leziune locala
• Apare in special la personal
medical, stomatologi
• Clinic degetul afectat devine
dureros, eritematos, apar mici
vezicule si zone hemoragice care
dau nastere la cruste si
descuamari
• Se trateaza conservator
(nechirurgical)
• Evolutia este spre vindecare
spontana in 3-4 saptamini
• Nu se indica incizia zonei
deoarece se poate produce
contaminare bacteriana
secundara
 ABCESUL SPATIULUI
INTERDIGITAL
• Etiopatogenie: • Clinic:
fisuri in tegumentul • durere si edem la nivelul
spatiului comisural, spatiului comisural
• degetele vecine sunt
plaga palmara distala imobilizate in abductie
sau extinderea unei
infectii de la baza
degetului
ABCESUL SPATIULUI INTERDIGITAL

Abcesul se poate prezenta sub forma de

“abces dublu in Clepsidra”in 2 modalitati:
-Colectie subepidermala care comunica
cu o a doua colectie
situata intesutul gras al fetei volare palmare
-2 colectii(dorsal+volar)care
comunica printr-un canal
situat distal delig transvers metacarpian
 Tratament chirurgical-Abces spatiu
comisural
• Trebuie sa respecte 2 concepte:
• Incizia sa nu fie plasata
transversal in spatiu digital
• Trebuie cunoscuta configuratia
de abces dublu in clepsidra
• Cea mai folosita este dubla
incizie: volara in zig-zag
siLongitudinala dorsala urmata
de debridarea celor 2 abcese
 ABCESUL TENARIAN

• Etiopatogenie:plaga penetranta ,
un abces subcutanat al policelui, o
tenosinovita a policelui sau
indexului, extensia unei infectii din
bursa radiala sau spatiul
mediopalmar
• Clinic: durere locala intensa
pulsatila cu imposibilitatea
efecturii miscarilor policelui, edem
al eminentei tenare, eritem
 Tratament chirurgical-Abces Tenarian

• Sunt descrise mai multe tehnici

operatorii:
• Incizie situata proximal la 2 cm
si paralela cu pliul de flexie
AMF
• Incizie situata in pliul de flexie
tenarian al policelui
• Incizie dorsala perpendiculara
pe marginea libera a spatiului I
comisural
• Cele mai avantajoase sunt
inciziile combinate( volara in
spatiul tenarian si dorsala
perpendiculara in spatiul I
comisural
Abces Tenarian-debridare cu protejarea
pediculilor vasculo-nervosi
 ABCESUL MEDIOPALMAR

• ANATOMIE:Spatiul
mediopalmar este situat
profund de tendoanele
flexoare,superficial de fascia
care acopera interososii
volari si M2, 3 lateral
delimitat de septul sagital al
aponevrozei palmare ce se
insera pe M3 iar medial de
fascia mm hipotenari
 Abcesul Mediopalmar

• Etiopatogenie: • Clinic:
• Plagi penetrante • Mana isi pierde
mediopalmare concavitatea palmara
• Ruptura unei • Apare edem dorsal
tenosinovite a TF dg • Mobilitatea dg 3,4 este
3,4,5 dureroasa si limitata
• Extinderea unui abces
palmar distal
 Tratament chirurgical-abces
Mediopalmar
• Tehnici operatorii:
• Incizie in pliul palmar
distal deasupra M3,4
• Incizie longitudinala in
spatiul III comisural
• Incizie longitudinala
palmara cu o usoara
curbura
 TENOSINOVITELE TENDOANELOR
FLEXOARE
• Prezenta puroiului in teaca
flexorului distruge mecanismul
deglisare al tendonului care duce
la limitarea functiei acestuia si
pierderea mobilitatii.Deasemea
distruge aportul arterial producind
necroza tendonului.
• Etiopatogenie: plagi penetrante
sau origine hematogena
• Cel mai frecvent sunt afectate: dg
2,3,4
 Tenosinovitele tendoanelor flexoare-
aspect clinic
• Pozitie in flexie a degetului
• Edem simetric al degetului
• Durere la palpare pe
traiectul tendonului
• Durere lancinanta la extensia
pasiva a degetului
(simptomul cel mai precoce)
Daca pacientul se prezinta in primele 24-48 ore
tratamentul este conservator:
-Antibioterapie sistemica
-Imobilizare pe atela gipsata

Daca simptomatologia nu se remite

dupa 48 ore de tratament conservator
Se decide interventia chirurgicala
 Tratamentul chirurgical- Tenosinovitele
tendoanelor flexoare
• Drenaj deschis: incizie
mediolaterala pina la nivelul
spatiului comisural
• Incizie transversala palmara
prin care se introduce in
interiorul tecii un cateter
subtire prin care se instileaza
un antibiotic
• Drenaj distal cu instilare
proximala de antibiotic
• Lavaj inchis al tecii
 INFECTIILE BURSEI RADIALE SI
ULNARE
BURSA RADIALA ESTE BURSA ULNARA ESTE
EXTINDEREA PROXIMALA A EXTINDEREA PROXIMALA A
TECII TENDONULUI TECII TENDONULUI
FLEXOR LUNG DE POLICE FLEXORULUI PROFUND
PINA IN ANTEBRATUL DISTAL AL DEGETULUI 5.

INFECTIILE TECILOR SINOVIALE

ALE DEGETELOR I SI V
SE POT PROPAGA ASTFEL
PINA IN ANTEBRATUL DISTAL
DIND NASTERE LA ABCESE IN “POTCOAVA”
 INFECTIILE GANGRENOASE
ALE MAINII
• ETIOPATOGENIE
EXISTA O GAMA VARIATA DE GERMENI CARE
PRODUC INFECTII GANGRENOASE
:-Streptococi anaerobi sau microaerofili= Infectie
Meleney (gangrena rapida a degetului dupa o
plaga punctiforma)
-Gangrena gazoasa clasica produsa de
Clostridii( dupa plagi sau traumatisme complexe
de mana)
TRATAMENTUL ESTE CHIRURGICAL DE URGENTA
SI CONSTA IN INCIZII LARGI,DEBRIDARE,
LAVAJ ABUNDENT AL PLAGII.

PLAGA ESTE LASATA DESCHISA,

AMPUTATIA SEGMENTULUI DE MEMBRU INTERESAT
POATE FI NECESARA
PENTRU SALVAREA VIETII PACIENTULUI
 INFECTIILE DUPA PLAGI
MUSCATE
• Plagi produse de oameni;localizate
in special la nivel AMF; culturi din
plaga au aratat o incidenta
crescuta a germenului Eikenella
corrodens(tulpina gram negativa
anaeroba sensibila la peniciline)

• Plagi muscate de animale-

incidenta crecuta a germenului
pasteurella multicida(coc gram
negativ)-care da infectii greu de
controlat
 PRICIPII DE TRATAMENT:

PLAGA MUSCATA NU SE SUTUREAZA PRIMAR.

DACA PLAGA ESTE PUNCTIFORMA ESTE

NECESARA LARGIREA EI, DEBRIDARE SI LASATA
DESCHISA

SUTURA PLAGII SE FACE IN URGENTA AMINATA

CIND SEMNELE INFECTIEI AUDISPARUT.
INCHIDEREA SE REALIZEAZA SI PRIN PPLD SAU
PLASTII CU LAMBOURI
OSTEOMIELITA OASELOR MAINII

• CAUZE:
• Plaga infectataArtrita
septica
• Tenosinovita
• Hematogena(foarte rara)
• Cel mai frecvent implicat
germen este stafilococul
auriu
 TRATAMENT CHIRURGICAL

• Incizii volare si dorsale

• Zona infectata se debrideaza , se
evacueaza sechestrele, lavaj
abundent
• in continuare 2 modalitati:
• Vindecare per secundam
• Drenaj lavaj prin 2 tuburi de
dren si sutura plagii la 7
zile,PPLD sau plastie lu
lambouri
In cazul infectiilor severe ale
degetelor se poate ajunge la
amputatie
 ARTRITELE SEPTICE

DEFINITIE:Infectia spatiului articular

-Monoarticulara
-Poliarticulara
-Supurativa
-Nonsupurativa
 ETIOPATOGENIE:

-Plagi infectate
-Plagi muscate
-Osteite
-Tenosinovite
-Diseminare hematogena
 GRUP DE RISC:

-Batrinii, copii sub 2 ani

-pacientii care se drogheaza
-pacientii cu hemodializa
-persoanele care iau steroizi
-diabeticii
-pacientii cu neoplazii
-pacientii cu artrita reumatoida
-cei cu proteze articulare
-Traumatisme
-Catetere intravenoase
 CLINIC ARTICULATIA ESTE:

-CALDA

-TUMEFIATA

-DUREROASA

-CU IMPOTENTA FUNCTIONALA

 ARTRITA SEPTICA

• DIAGNOSTIC
• ANAMNEZA
• EXAMEN CLINIC
• RX. MANA

(in dreapta )Un caz de

artrita septica si osteita a
primul rind de oase
carpiene
 GERMENII IMPLICATI IN PATOGENIE:

-GRAM POZITIVI (70-80%)

STAFILOCOCUL AUREU(35-40%)

-STREPTOCOCI GRAM NEGATICI AEROBI(9-20%)

-GRAM NEGATIVI COCI(NEISSERIA GONORRHOEA)

 TRATAMENTUL ARTRITEI SEPTICE

-ESTE INDIVIDUALIZAT

-MEDICAL SI CHIRURGICAL

-REZULTATUL FINAL DEPINDE DE

PRECOCITATEA INSTITUIRII TRATAMENTULUI
 TRATAMENTUL MEDICAL

ANTIBIOTERAPIE SISTEMICA

-PE TERMEN LUNG

-SPECIFICA
(stafilococ=oxacilina +_aminoglicozide;
gonococ=ceftriaxona)
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL

-INCIZII LONGITUDINALE DORSO-LATERALE

-SE DESCHIDE ARTICULATIA

-LAVAJ ABUNDENT

-PLAGA SE LASA DESCHISA

-VINDECAREA ESTE PER SECUNDAM
SAU SUTURA PLAGII
CIND SEMNELE INFECTIEI AU DISPARUT
INGRIJIRILE POSTOPERATORII IN
INFECTIILE MAINII

REPREZINTA
CHEIA SUCCESULUI
ORICAREI INTERVENTII
DE LA NIVELUL MAINII
 PANSAMENTUL MAINII

-ESTE OBLIGATORIU

-SE FOLOSESC SOLUTII ANTISEPTICE

-NICIODATA NU SE VA STRINGE FOARTE TARE

PENTRU A NU SUPRIMA CIRCULATIA DISTALA

-SE SCHIMBA ZILNIC PENTRU A URMARI

REGRESIA INFECTIEI SAU APARITIA
EVENTUALELOR COMLICATII
ASOCIEREA ANTIBIOTERAPIEI

ANTIBIOTERAPIE CU SPECTRU LARG

(PRIMELE 24-48 Ore)

APOI ANTIBIOTERAPIE TINTITA

CONFORM ANTIBIOGRAMEI
 IMOBILIZAREA MAINII

• IMOBILIZAREA MAINII IN
POZITIE FUNCTIONALA ESTE
OBLIGATORIE .
• DURATA IMOBILIZARII ESTE
VARIABILA IN FUNCTIE DE
GRAVITATEA LEZIUNILOR
DAR NU TREBUIE SA
DEPASEASCA 8-10 ZILE
 RECUPERAREA FUNCTIONAlA
A MAINII

ESTE EXTREM DE IMPORTANTA

TREBUIE INCEPUTA CIT MAI PRECOCE

(LA 3-4 ZILE)
SI CONTINUATA PINA LA
OBTINEREA UNUI BILANT FUNCTIONAL MAXIMAL

FIZIOKINETOTERAPEUTUL(ROL IMPORTANT)
ESCARELE DE DECUBIT
 Definiţie

• Escara de decubit reprezintă o necroză masivă, în bloc, a tuturor

ţesuturilor, consecinţă a compresiunii exercitate de greutatea
corpului bolnavului datorită poziţiei sale nemişcate prelungite.
Etiologie
Aparţine preponderent :
• traumatismelor (traumatismelor cranio-cerebrale, vertebro-
medulare)
• arsurilor
• fracturilor
• cancerelor
Patogenia
Cadrul gnosologic al problemei cuprinde 3
componente importante:

• o componentă vasculară (microvasculară)

• o componentă metabolic imunitară
• o componentă septică
 Observaţiile clinice şi experimentale au
putut conduce la anumite concluzii:

• Escarele de decubit pot fi reproduse experimental

• Apar mai frecvent în paralizia flască decât în cea spastică
• Cu cât masa musculară este mai dezvoltată, cu atât rezistenţa la
presiune este mai mare
• Forţele presionale cresc la nivelul suprafeţelor mici (sub care se află
proeminenţe osoase), respectiv în zonele ischiadice şi trohanteriene, şi
mai puţin la nivelul sacrului
• Apariţia infecţiei determină extensia inflamaţiei, tromboza vaselor mari
şi extinderea necrozei tisulare. La presiuni mai mari apare
degenerescenţa musculară şi tromboza venoasă.
Cauze, factori favorizanţi

• 1. Presiunea îndelungată, neîntreruptă, este cauza cea mai comună a apariţiei

leziunilor de escară.
• 2. Contracturile şi spasticitatea contribuie adesea, expunând ţesuturile la
traumatisme prin flexia articulară. Contractura rigidizează articulaţia în flexie, în
timp ce spasticitatea contribuie prin forţele de forfecare şi frecare repetate.
• 3. Imposibilitatea precepţiei durerii, în cazul bolilor neurologice sau
postmedicamentos
• 4. Calitatea tegumentului
• 5. Incontinenţa urinară
• Contaminarea bacteriană prin îngrijirea necorespunzătoare a pielii şi în cazul
incontinenţei urinare sau de fecale, deşi nu este considerată un factor etiologic,
este cu siguranţă un factor care întârzie vindecarea plăgilor.
• 6. Malnutriţia, hipoproteinemia şi anemia reflectă tarele pacientului cu escare, şi
contribuie implicit la creşterea vulnerabilităţii ţesuturilor la traumatisme şi
întârzie vindecarea plăgilor.
Profilaxia escarelor

• Primul pas îl reprezintă reducerea sau eliminarea

cauzei, deci a presiunii exercitate pe zonele de
sprijin prelungit. Întoarcerea şi repoziţionarea
pacientului rămâne piatra de rezistenţă în
prevenirea şi tratamentul escarelor. Ea trebuie
efectuată la fiecare 2 ore, chiar dacă există saltele
sau pături speciale antidecubit. În timpul
transferului şi repoziţionării trebuie avut grijă de a
evita forţele de frecare şi forfecare la nivelul
suprafeţelor de sprijin.
Stadiul local de evoluţie: cuprinde
următoarle etape :

• inflamatorie
• de necroză
• de ulcerare
• de granulare
• Stadiul 1 – piele intactă, dar cu roşeaţă în
dreptul zonei de presiune maximă (în dreptul unui
relief osos) după mai mult de 1 oră de sprijin.
• Stadiul 2 – veziculă sau altă leziune dermică, cu
sau fără semne de infecţie.
• Stadiul 3 – distrucţii subcutanate la nivel
muscular, cu sau fără infecţie.
• Stadiul 4 – implicarea osului sau a articulaţiei, cu
sau fără infecţie.
Investigaţiile paraclinice evidenţiază în general un
pacient denutrit, anemic, cu caracteristici de

• - catabolizant cronic şi deprimat imunitar

• - cu indici paraclinici de diabet, anemie gravă
• cu leucocitoză (hiperglicemie)
• cu hiperazotemie, cu balanţă de azot mult negativă
acidotic
• hipercoagulant
• hipoproteinemic
 Prevenirea escarelor de decubit se face cu
ajutorul unei echipe care trebuie să cuprindă :

• specialistul bolii de bază

• fizioterapeutul recuperaţionist
• reanimatorul specialist de terapie intensivă
• nutriţionistul pentru bolile cronice
Cele trei direcţii fundamentale ale
profilaxiei sunt :

• patul antidecubit
• rotaţia permanentă a bolnavului
• supraalimentaţia
Tratamentul conservator

• Se adresează escarelor de gradul 1 şi 2, include

îngrijirea adecvată a plăgii, debridarea ţesuturilor
necrotice, optimizarea nutriţiei, scăderea presiunii
locale şi reducerea spasticităţii, toate în intenţia de
a favoriza vindecarea secundară. Se poate adresa şi
pacienţilor cu escare de gradul 3 şi 4 în cazul
coexistenţei unor probleme medicale importante,
care contraindică tratamentul chirurgical.
Tratamentul chirurgical

• se adresează pacienţilor cu escare de gradul 3 şi 4, care necesită reconstrucţii cu

lambouri. Alegerea tipului de lambou depinde de localizarea escarei.
• Odată luată decizia operatorie de reconstrucţie, plaga se debridează. Debridarea
pentru escarele care vor fi tratate chirurgical este diferită de debridarea
efectuată pentru escarele tratate conservator, aceasta din urmă fiind mult mai
blândă şi mai conservatoare.
• În cazul tratamentului chirurgical mai agresiv, se practică excizia ţesuturilor
scleroase şi desfiinţarea tuturor fundurilor de sac (bursectomie); trebuie ştiut că
după o asemenea excizie, închiderea primară a unei escare de decubit s-ar face
aproape întotdeauna sub tensiune şi ar fi sortită eşecului. De aceea punctul de
vedere corect al tratamentului reconstructiv include excizia tuturor ţesuturilor
necrozate, inclusiv a osului, urmată de umplerea spaţiului mort creat prin excizie
cu un muşchi adus printr-un lambou mare, larg, protejând în acelaşi timp alte
lambouri din teritoriile adiacente pentru a putea fi folosite ulterior ca soluţii de
rezervă. Alegerea lamboului pentru reconstrucţie depinde în primul rând de
localizarea escarei.
Complicaţii

De-a lungul evoluţiei bolii, pot apare următoarele tipuri de complicaţii:

• hemoragii
• artrite pe articulaţii deschise
• tendinite necrozante
• secreţii purulente.