Sunteți pe pagina 1din 99

INFECTII

INFECTIILE MAINII
ESCARELE DE DECUBIT
CLINICA DE CHIRURGIE PLASTICA
MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVA
SPITALUL CLINIC DE URGENTA BAGDASAR
ARSENI

INFECTII

Infectiile localizate
Infectiile extensive
Infectiile mainii

ETIOPATOGENIE
Infectii aparute dupa traumatisme minore ( intepaturi,
plagi

superficiale) neglijate sau chiar neobservate

Infectii aparute dupa traumatisme deschise grave, la care


in urgenta s-a aplicat un tratament incomplet sau
incorect

Infectii pe cale hematogena -exceptionale ( septicemii,


leucemii, boli care determina imunosupresie).

Este un proces infectios localizat,caracterizat printr-un


centru de necroza cu detritusuri, leucocite
moarte,componente sangvine, plasma si bacterii.
Aceasta portiune centrala este inconjurata de o zona
de inflamatie

Agentii patogeni incriminati


sunt:
Stafilococul auriu
Streptococul
Pneumococul
Gonococul
Colibacilul
Anaerobi(mai rar)

SEMNE CLINICE SI DIAGNOSTIC


Locale:
Roseata tegumentului(rubor)
Temperatura locala ridicata(calor)
Tumefierea regiunii(tumor)
Durere ce se intensifica progresiv, este continua, pulsatila si
localizata(dolor)

Generale

Frison
Febra
Alterarea starii generale
Insomnie, cefaleee,anorexie
Paraclinic, leucocitoza

Diagnosticul pozitiv nu este dificil decat in cazul


abceselor profunde

Netratat poate evolua local spre o deschidere la exterior


(fistulizare) sau intr-o cavitate seroasa (peritoneala
sau pleurala). Se poate genereraliza sub forma
septicemiei

In stadiul de constituire este medical,constind in


repaus,antibioterapie, comprese umede, gheata local

Odata colectia constituita (fluctuenta), tratamentul este


chirurgical, constind incizie si drenaj adecvat

Este indicata prelevarea unei cantitati mici de secretie


purulenta pentru identificarea agentului etiologic si
antibiograma

Este inflamatia foliculului pilos si a glandelor sebacee


anexe,produsa de stafilococ,caracterizat printr-o
necroza locala rapida, numita burbion,urmata de
detasarea si eliminarea acestuia

Germenul incriminat este un stafilococ virulent, in


general rezistent la antibiotice

Apare in deosebi la indivizii cu igiena defectuoasa a


tegumentelor, cu iritatii cutanate (escoriatii,
eczeme) precum si la bolnavii cu reactivitate
scazuta a organismului

Topografic,se localizeaza mai frecvent la nivelul


gatului, fetei, feselor, sanilor

Local: Tumefactie si hiperemie ce evolueaza spre


flictena centrata de un fir de par, cu formarea si
detasarea burbionului in ziua 8-9 de la debut

General: simptomatologia este nesemnificativa in


cazul furunculelor cu evolutie obisnuita, dar pot
apare semne de tip septicemic (febra
frisoane,cefalee) cand retentiile necrotice sunt mari

In mod obisnuit, furunculul evolueaza spre vindecare


spontana

Poate determina complicatii septice: limfangita,


adenoflegmon, erizipel, septicemie

In cazul localizarii la nivelul nasului sau buzei


superioare, exista riscul generarii tromboflebitei
septice, cu propagare la sinusurile cavernoase,
reprezentind o complicatie foarte grava

In perioada de infamatie acuta este recomandat


tratamentul conservator, constind in prisnite cu
alcool

Cind s-a constituit pustula,tratamentul este chirurgicalincizia colectiei cu eliminarea obligatorie a


burbionului

In cazurile cu evolutie grava sau cu complicatii la


distanta se indica administrarea antibioticelor in
functie de antibiograma

Este o inflamatie acuta a glandelor sudoripare


de etiologie stafilococica

Agentul etiologic este stafilococul

Lipsa de igiena,microtraumatismele repetate si


scaderea rezistentei locale si generale a
organismului sunt factori predispozanti de grefare a
infectiei

Se localizeaza numai la nivelul glandelor sudoripare


apocrine, cu predilectie in regiunea axilara, uneori
perineal sau periareolar

Exista doua forme clinice

abcesul tuberozitar- nodozitate ferma,apoi dureroasa


ce creste in volum aparind infiltrarea tegumentului
din jur: daca infectia se extinde se insoteste de
adenopatie regionala

hidrosadenita recidivanta se caracterizeaza prin


leziuni in diferite stadii de evolutie:nodozitate
debutanta, colectie inchisa(abces), orificiu de
supuratie

In cazul abcesului tuberozitar este preferabila


prevenirea deschiderii spontane printr-o incizie
chirurgicala:e preferabila chiar excizia in bloc.Plaga
operatorie se lasa deschisa si se meseaza cu solutii
antiseptice

In cazul hidrosadenitei recidivante,tratamentul


chirurgical consta in exereza in totalitate a
tegumentului afectat,urmata de grefa de piele

Pentru prevenirea recidivelor se administreaza


autovaccin

LIMFANGITA ACUTA este o infectie a vaselor si


trunchiurilor limfatice dintr-o regiune
anatomica, produsa de patrunderea germenilor
patogeni la acest nivel

ADENITA ACUTA este o inflamatie a ganglionilor


limfatici produsa prin difuziunea pe cale
limfatica a unei infectii

De la nivelul unei plagi tegumentare infectate,


germeni virulenti (streptococi, stafilococi,
colibacili, pneumococi) patrund in sistemul limfatic

Limfangita constituie calea de propagare a infectiei


prin vasele si trunchiurile limfatice,care astfel
ajunge la nivelul ganglionilor limfatici

Limfangita acuta prezinta doua forme:

limfangita reticulara apare ca o zona de


roseata ce
paleste la presiune si reprezinta
inflamatia
acuta a capilarelor limfatice
tegumentare
limfangita tronculara apare ca travee rosii
tegumentare rectilinii, cranial de focarul
infectios spre ganglionii regionali.
Sub tegument se
palpeaza cordoane groase
indurate dureroasetrunchiurile limfatice
inflamate

Masuri generale

Formele evolutive supurative beneficiaza de


tratament chirurgical-incizie si drenaj,
asociat cu antibioterapie

Este o infectie acuta grava produsa de germeni


anaerobi, caracterizata prin necroza extensiva
a tesuturilor cu eliberarea de gaze si
manifestari generale intense si severe

Debut brusc cu senzatie de tensiune la nivelul


plagii,
secretie brun maronie insotita de gaze si
miros fetid
Tegumentul din jur este lucios,palid si devine apoi
cianotic, rece, marmorat (emfizem bronzat
Velpeau)
Semnele generale sunt intens manifeste:alterarea
starii generale, febra mare sau hipotermie
obnubilare, dispnee, tahicardie.
In cazurile grave se instaleaza socul toxicoseptic

De obicei evolutia este spre generalizarea


infectiei, cu aparitia socului toxicoseptic care,
chiar sub tratament intensiv poate duce la
exitus

Pot apare complicatii ca: icterul hemolitic, GNA,


HTA cu retentie azotata

Foarte importanta este profilaxia printr-o atitudine


chirurgicala corecte fata de toate plagile posibil
contaminate cu germeni anaerobi
Tratamentul curativ:
- local- incizii si excizii largi repetate, cu
debridarea focarelor septice,lavaj abundent
- general combaterea si tratarea socului toxicoseptic prin reechilibrare hidro electrolitica si
metabolica, seroterapie antigangrenoasa,
antibioterapie

INFECTIILE MAINII

CLASIFICARE
INFECTIILE DEGETELOR
1.PANARITIUL PERIUNGHIAL
2.PANARITIILE PULPARE
3.INFECTIA CU VIRUS HERPES SIMPLEX

INFECTIILE PALMEI
1.ABCESUL SPATIULUI INTERDIGITAL
2.ABCESELE PALMARE(MEDIOPALMAR,TENARIAN)
3.TENOSINOVITA TENDOANELOR FLEXOARE
4.BURSITELE(RADIALA SI ULNARA)
5.INFECTIILE GANGRENOASE
6.OSTEOMIELITA
7.ARTRITELE PIOGENE
8.BUTONIERA SEPTICA

PRINCIPIILE TRATAMENTULUI IN
INFECTIILE MAINII
Examenul clinic al miinii si anamneza(camera de garda)
Profilaxia antitetanica
Analize de laborator si explorari paraclinice (daca este
cazul)

Faza de debut-TRATAMENT CONSERVATOR (sanse

limitate de reusita)
Faza de stare-TRATAMENT CHIRURGICAL

TRATAMENTUL CONSERVATOR

In fazele de debut ale infectiei (edem ,hiperemie,durere,febra)


Profilaxia antitetanica
Pansamente alcoolizate (solutii antiseptice)
Imobilizarea mainii pe atela gipsata (pozitie functionala)
Punga cu gheata local
Pozitie elevata a mainii
Antibioterapie(cu spectru larg sau tintita antistafilococica)
Antiinflamatoare nesteroidiene
Reevaluare zilnica si trecerea la tratament chirurgical in caz de
esec

TRATAMENTUL CHIRURGICAL
In perioada de stare sau in caz de esec al tratamentului

conservator
Antibiograma (cultura microbiana din plaga)
Antibioterapie cu spectru larg(initial) apoi tintita(conform
antibiogramei)
Incizii largi(din tesut sanatos in tesut sanatos),excizia
tesuturilor devitalizate, evacuarea colectiilor
purulente,
hemostaza.
Lavaj abundent cu solutii antiseptice si SF
Pansament si imobilizare pe atela gipsata a mainii
Inchiderea plagilor in UA prin sutura, PPLD, plastii cu
lambouri locale sau la distanta
Vindecare per secundam (plagi muscate om)

PANARITIUL PERIUNGHIAL
(Paronichiul, Eponichiul)
Este cea mai frecventa

infectie a mainii
Infectia pliului lateral
unghial (Paronichiul este
produsa de traumatisme unghii
artificiale)
Extinderea infectiei sub
unghie-Panaritiu subunghial

SEMNE CLINICE

Initial eritem si durere la


nivelul pliului lateral
unghial urmate apoi de
consituirea unei abces
local asociat cu durere
intensa,pulsatila

Tratament chirurgical
Daca abcesul este foarte

superficial el este evacuat


printr-o incizie a
tegumentului de deasupra
abcesului
Daca infectia este mai extisa
cuprinzind si eponichiulincizie Laterala in pliul
paronichial cu decolarea
partiala a eponichiului si
rezectia bazei unghiei
Se pot folosi si 2 incizii
laterale paronichiale,
ridicarea Lamboului
eponichial, se vizualizeaza
baza unghiei si se excizeaza
o portiune din ea

PANARITIUL PULPAR
Reprezinta abcesul
subcutanat al pulpei F3.
Anatomic F3 la nivel pulpar
este compartimentata de
septuri fibroase orientate
tangential care creaza un
compartiment inchis si
impiedica diseminare
proximala a infectiei

Semne clinice- Panaritiu Pulpar

Durere, edem si eritem la

nivel F3
Datorita configuratiei
anatomice de compartiment
inchis pot apare complicatii:
osteita, necroza
tegumentara, sechestrarea
diafizei f3, artrita AIFD,
tenosinovita

Tratamentul chirurgical
Exista mai multe tehnici

operatorii:
Incizie in gura de peste-nu
se recomada (cicatrice
dureroasa)
Incizii volare transversale
sau longitudinale axate pe
tumefactie-produc cicatrici
dureroase
Incizie longitudinala
unilaterala-dorsal de linia
mediolaterala si distal de
AIFD este cea mai folosita
deoarece produce evacuarea
infectiei si nu afecteaza
pulpa digitala

INFECTIA CU VIRUS HERPES


SIMPLEX
Apare la nivelul degetului

prin inocularea directa a


virusului pe o leziune locala
Apare in special la personal
medical, stomatologi
Clinic degetul afectat devine
dureros, eritematos, apar
mici vezicule si zone
hemoragice care dau
nastere la cruste si
descuamari

Se trateaza conservator

(nechirurgical)
Evolutia este spre vindecare
spontana in 3-4 saptamini
Nu se indica incizia zonei
deoarece se poate produce
contaminare bacteriana
secundara

ABCESUL SPATIULUI
INTERDIGITAL
Etiopatogenie:
fisuri in tegumentul
spatiului comisural,
plaga palmara
distala sau
extinderea unei
infectii de la baza
degetului

Clinic:
durere si edem la
nivelul spatiului
comisural
degetele vecine sunt
imobilizate in
abductie

ABCESUL SPATIULUI INTERDIGITAL

Abcesul se poate prezenta sub forma de


abces dublu in Clepsidrain 2 modalitati:
-Colectie subepidermala care comunica
cu o a doua colectie
situata intesutul gras al fetei volare palmare
-2 colectii(dorsal+volar)care
comunica printr-un canal
situat distal de lig transvers metacarpian

Tratament chirurgical-Abces spatiu


comisural
Incizia sa nu fie plasata
transversal in spatiu
digital
Cea mai folosita este
dubla incizie: volara in
zig-zag si Longitudinala
dorsala urmata de
debridarea celor 2
abcese

ABCESUL TENARIAN
Etiopatogenie:
- plaga penetranta a
- abces subcutanat al

policelui
- tenosinovita a policelui sau
indexului
-extensia unei infectii din
bursa radiala sau spatiul
mediopalmar
Clinic: durere locala intensa
pulsatila cu imposibilitatea
efectuarii miscarilor
policelui, edem al eminentei
tenare, eritem

Tratament chirurgical-Abces
Tenarian
Sunt descrise mai multe

tehnici operatorii:
Incizie situata proximal la
2 cm si paralela cu pliul
de flexie AMF
Incizie situata in pliul de
flexie tenarian al policelui
Incizie dorsala
perpendiculara pe
marginea libera a
spatiului I comisural
Cele mai avantajoase sunt
inciziile combinate
(volara in spatiul tenarian
si dorsala perpendiculara
in spatiul I comisural

Abces Tenarian-debridare cu protejarea


pediculilor vasculo-nervosi

ABCESUL MEDIOPALMAR
ANATOMIE: Spatiul

mediopalmar este situat


profund de TF,
superficial de fascia
care acopera interososii
volari si M2, 3 lateral
delimitat de septul
sagital al aponevrozei
palmare ce se insera pe
M3, iar medial de fascia
mm hipotenari

Abcesul Mediopalmar
Etiopatogenie:
Plagi penetrante
mediopalmare
Ruptura unei
tenosinovite a TF dg
3,4,5
Extinderea unui
abces palmar distal

Clinic:
Mana isi pierde
concavitatea palmara
Apare edem dorsal
Mobilitatea dg 3,4
este dureroasa si
limitata

Tratament chirurgical-abces
Mediopalmar
Tehnici operatorii:
Incizie in pliul palmar
distal deasupra M3,4
Incizie longitudinala
in spatiul III
comisural
Incizie longitudinala
palmara cu o usoara
curbura

TENOSINOVITELE TENDOANELOR
FLEXOARE
Prezenta puroiului in teaca

flexorului distruge
mecanismul de glisare al
tendonului care duce la
limitarea functiei acestuia si
pierderea mobilitatii. De
asemenea distruge aportul
arterial producind necroza
tendonului.
Etiopatogenie: plagi
penetrante sau origine
hematogena
Cel mai frecvent sunt
afectate: dg 2,3,4

Tenosinovitele tendoanelor flexoareaspect clinic

Pozitie in flexie a degetului


Edem simetric al degetului
Durere la palpare pe traiectul
tendonului
Durere lancinanta la extensia
pasiva a degetului (simptomul
cel mai
precoce)

Daca pacientul se prezinta in primele 24-48 ore


tratamentul este conservator:
-Antibioterapie sistemica
-Imobilizare pe atela gipsata
Daca simptomatologia nu se remite
dupa 48 ore de tratament conservator
Se decide interventia chirurgicala

Tratamentul chirurgicalTenosinovitele tendoanelor flexoare


Drenaj deschis: incizie

mediolaterala pina la nivelul


spatiului comisural
Incizie transversala palmara
prin care se introduce in
interiorul tecii un cateter
subtire prin care se
instileaza un antibiotic
Drenaj distal cu instilare
proximala de antibiotic
Lavaj inchis al tecii

INFECTIILE DUPA PLAGI


MUSCATE
Plagi produse de

oameni;localizate in special
la nivel AMF; culturi din
plaga au aratat o incidenta
crescuta a germenului
Eikenella corrodens(tulpina
gram negativa anaeroba
sensibila la peniciline)

Plagi muscate de animale-

incidenta crecuta a
germenului pasteurella
multicida(coc gram negativ)care da infectii greu de
controlat

PRICIPII DE TRATAMENT:
PLAGA MUSCATA NU SE SUTUREAZA PRIMAR.

DACA PLAGA ESTE PUNCTIFORMA, ESTE


NECESARA LARGIREA EI, DEBRIDARE SI LASATA
DESCHISA

SUTURA PLAGII SE FACE IN URGENTA AMINATA


CIND SEMNELE INFECTIEI AU DISPARUT.
INCHIDEREA SE REALIZEAZA SI PRIN PPLD SAU
PLASTII CU LAMBOURI

OSTEOMIELITA OASELOR MAINII

CAUZE:
Plaga infectata, artrita
septica
Tenosinovita
Hematogena(foarte rara)
Cel mai frecvent germen
implicat este stafilococul
auriu

TRATAMENT CHIRURGICAL
Incizii volare si dorsale
Zona infectata se

debrideaza, se scot
sechestrele, lavaj
in continuare 2 modalitati:
Vindecare per secundam
Drenaj lavaj prin 2 tuburi
de dren si sutura plagii la
7 zile, PPLD sau plastie
cu lambouri
In cazul infectiilor severe
ale degetelor se poate
ajunge la amputatie

ARTRITELE SEPTICE

DEFINITIE:Infectia spatiului articular


-Monoarticulara
-Poliarticulara
-Supurativa
-Nonsupurativa

ETIOPATOGENIE:
-Plagi infectate
-Plagi muscate
-Osteite
-Tenosinovite
-Diseminare hematogena

GRUP DE RISC:
-Batrinii, copii sub 2 ani
-pacientii care se drogheaza
-pacientii cu hemodializa
-persoanele care iau steroizi
-diabeticii
-pacientii cu neoplazii
-pacientii cu artrita reumatoida
-cei cu proteze articulare
-traumatisme
-catetere intravenoase

CLINIC ARTICULATIA ESTE:


-CALDA
-TUMEFIATA
-DUREROASA
-CU IMPOTENTA FUNCTIONALA

ARTRITA SEPTICA
DIAGNOSTIC

ANAMNEZA
EXAMEN CLINIC
RX. MANA

RX - artrita septica si
osteita a primul rand
de oase carpiene

TRATAMENTUL ARTRITEI SEPTICE

- ESTE INDIVIDUALIZAT
- MEDICAL SI CHIRURGICAL
- REZULTATUL FINAL DEPINDE DE
PRECOCITATEA INSTITUIRII TRATAMENTULUI

TRATAMENTUL CHIRURGICAL
-INCIZII LONGITUDINALE DORSO-LATERALE
-SE DESCHIDE ARTICULATIA
-LAVAJ ABUNDENT
-PLAGA SE LASA DESCHISA
-VINDECAREA ESTE PER SECUNDAM
SAU SUTURA PLAGII
CIND SEMNELE INFECTIEI AU DISPARUT

INGRIJIRILE POSTOPERATORII IN
INFECTIILE MAINII

REPREZINTA
CHEIA SUCCESULUI
ORICAREI INTERVENTII
DE LA NIVELUL MAINII

PANSAMENTUL MAINII
-ESTE OBLIGATORIU
-SE FOLOSESC SOLUTII ANTISEPTICE
-NICIODATA NU SE VA STRINGE FOARTE TARE
PENTRU A NU SUPRIMA CIRCULATIA DISTALA
-SE SCHIMBA ZILNIC PENTRU A URMARI
REGRESIA INFECTIEI SAU APARITIA
EVENTUALELOR COMPLICATII

ASOCIEREA ANTIBIOTERAPIEI

ANTIBIOTERAPIE CU SPECTRU LARG


(PRIMELE 24-48 Ore)
APOI ANTIBIOTERAPIE TINTITA
CONFORM ANTIBIOGRAMEI

IMOBILIZAREA MAINII

IMOBILIZAREA MAINII IN
POZITIE FUNCTIONALA
ESTE OBLIGATORIE

DURATA IMOBILIZARII ESTE


VARIABILA IN FUNCTIE DE
GRAVITATEA LEZIUNILOR
DAR NU TREBUIE SA
DEPASEASCA 8-10 ZILE

RECUPERAREA FUNCTIONAlA
A MAINII

ESTE EXTREM DE IMPORTANTA


TREBUIE INCEPUTA CIT MAI PRECOCE
(LA 3-4 ZILE)
SI CONTINUATA PINA LA
OBTINEREA UNUI BILANT FUNCTIONAL MAXIMAL
FIZIOKINETOTERAPEUTUL(ROL IMPORTANT)

ESCARELE DE DECUBIT

Definiie
Escara de decubit reprezint o necroz
masiv, n bloc, a tuturor esuturilor,
consecin a compresiunii exercitate
de greutatea corpului bolnavului datorit
poziiei sale nemicate prelungite.

Etiologie
Aparine preponderent :

traumatismelor (TCC, TVM)


arsurilor
fracturilor
cancerelor

Patogenia
Cadrul gnosologic al problemei cuprinde 3
componente importante:

o component vascular (microvascular)


o component metabolic imunitar
o component septic

Observaiile clinice i
experimentale au putut conduce la
anumite concluzii:

Escarele de decubit pot fi reproduse experimental


Apar mai frecvent n paralizia flasc dect n cea spastic
Cu ct masa muscular este mai dezvoltat, cu att rezistena la
presiune este mai mare
Forele presionale cresc la nivelul suprafeelor mici (sub care se
afl proeminene osoase), respectiv n zonele ischiadice i
trohanteriene, i mai puin la nivelul sacrului
Apariia infeciei determin extensia inflamaiei, tromboza vaselor
mari i extinderea necrozei tisulare. La presiuni mai mari apare
degenerescena muscular i tromboza venoas.

Cauze, factori favorizani


1. Presiunea ndelungat, nentrerupt, este cauza cea mai comun a

apariiei leziunilor de escar.


2. Contracturile i spasticitatea contribuie adesea, expunnd esuturile la
traumatisme prin flexia articular. Contractura rigidizeaz articulaia n
flexie, n timp ce spasticitatea contribuie prin forele de forfecare i frecare
repetate.
3. Imposibilitatea precepiei durerii, n cazul bolilor neurologice sau
postmedicamentos
4. Calitatea tegumentului
5. Incontinena urinar
Contaminarea bacterian prin ngrijirea necorespunztoare a pielii i n
cazul incontinenei urinare sau de fecale, dei nu este considerat un factor
etiologic, este cu siguran un factor care ntrzie vindecarea plgilor.
6. Malnutriia, hipoproteinemia i anemia reflect tarele pacientului cu
escare, i contribuie implicit la creterea vulnerabilitii esuturilor la
traumatisme i ntrzie vindecarea plgilor.

Profilaxia escarelor
Primul pas l reprezint reducerea sau eliminarea cauzei,
deci a presiunii exercitate pe zonele de sprijin prelungit.

ntoarcerea i repoziionarea pacientului rmne piatra

de rezisten n prevenirea i tratamentul escarelor.


Ea trebuie efectuat la fiecare 2 ore, chiar dac
exist saltele sau pturi speciale antidecubit. n
timpul
transferului i repoziionrii trebuie avut grij de a
evita forele de frecare i forfecare la nivelul
suprafeelor de sprijin.

Stadiul local de evoluie: cuprinde


urmtoarele etape :
inflamatorie
de necroz
de ulcerare
de granulare

Stadiul 1 piele intact, dar cu roea n


dreptul zonei de presiune maxim (n dreptul
unui relief osos) dup mai mult de 1 or de
sprijin.
Stadiul 2 vezicul sau alt leziune dermic,
cu sau fr semne de infecie.
Stadiul 3 distrucii subcutanate la nivel
muscular, cu sau fr infecie.
Stadiul 4 implicarea osului sau a articulaiei, cu
sau fr infecie.

Investigaiile paraclinice evideniaz n


general un pacient denutrit, anemic, cu
caracteristici de

- catabolizant cronic i deprimat imunitar


- cu indici paraclinici de diabet, anemie grav
cu leucocitoz (hiperglicemie)
cu hiperazotemie, cu balan de azot mult
negativ acidotic
hipercoagulant
hipoproteinemic

Prevenirea escarelor de decubit se


face cu ajutorul unei echipe care
trebuie s cuprind :

specialistul bolii de baz


fizioterapeutul recuperaionist
reanimatorul specialist de terapie intensiv
nutriionistul pentru bolile cronice

Cele trei direcii fundamentale ale


profilaxiei sunt :
patul antidecubit
rotaia permanent a bolnavului
supraalimentaia

Tratamentul conservator
Se adreseaz escarelor de gradul 1 i 2, include
ngrijirea adecvat a plgii, debridarea esuturilor
necrotice, optimizarea nutriiei, scderea
presiunii locale i reducerea spasticitii, toate n
intenia de a favoriza vindecarea secundar. Se
poate adresa i pacienilor cu escare de gradul 3
i 4 n cazul coexistenei unor probleme
medicale importante, care contraindic
tratamentul chirurgical.

Tratamentul chirurgical
se adreseaz pacienilor cu escare de gradul 3 i 4, care necesit

reconstrucii cu lambouri. Alegerea tipului de lambou depinde de localizarea


escarei.
Odat luat decizia operatorie de reconstrucie, plaga se debrideaz.
Debridarea pentru escarele care vor fi tratate chirurgical este diferit de
debridarea efectuat pentru escarele tratate conservator, aceasta din urm
fiind mult mai blnd i mai conservatoare.
n cazul tratamentului chirurgical mai agresiv, se practic excizia esuturilor
scleroase i desfiinarea tuturor fundurilor de sac (bursectomie); trebuie tiut
c dup o asemenea excizie, nchiderea primar a unei escare de decubit
s-ar face aproape ntotdeauna sub tensiune i ar fi sortit eecului. De
aceea punctul de vedere corect al tratamentului reconstructiv include excizia
tuturor esuturilor necrozate, inclusiv a osului, urmat de umplerea spaiului
mort creat prin excizie cu un muchi adus printr-un lambou mare, larg,
protejnd n acelai timp alte lambouri din teritoriile adiacente pentru a
putea fi folosite ulterior ca soluii de rezerv. Alegerea lamboului pentru
reconstrucie depinde n primul rnd de localizarea escarei.

Complicaii
De-a lungul evoluiei bolii, pot apare
urmtoarele tipuri de complicaii:
hemoragii
artrite pe articulaii deschise
tendinite necrozante
secreii purulente.

ISCHIAL SORES
Preoperative aspect

ISCHIAL SORES
Intraoperative aspects

ISCHIAL SORES
Immediately postoperative
aspect

Late postoperative aspect

ISCHIAL SORES
Preoperative aspect

ISCHIAL SORES
Intraoperatory aspects harvesting biceps femural
flap

ISCHIAL SORES
Postoperatory aspect

ISCHIAL SORES
Preoperative aspect

ISCHIAL SORES
Gluteal miocutaneous flap

Postoperative aspect