PUNCTIA VENOASA

Definitie Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o

venă prin intermediul unui ac de puncţie.
Scop
explorator
 recoltarea sângelui pentru examene de laborator – biochimice,
hematologice, serologice şi bacteriologice
terapeutic
 administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase
 recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
 executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
 sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiune arterială.
Materiale necesare(materialele se vor pregătii în funcţie de scopul puncţiei)
- tava medicala
- paduri alcoolizate/ tampoane,alcool, manusi
- seringa+ace sterile
- holder+ac,
- garou sau bandă Esmarch,
- pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză
- bandaj adeziv pentru locul puncţiei
- tavita renala
- vacutainere cu dopuri de diferite culori
- soluţii medicamentoase pentru iv
- materiale pentru perfuzie,transfuzie,sangerare
- tăviţă renală
- etichete
- formular de cerere analize pentru laborator
- recipientel de colectare deseuri
- cutie cu capac pentru transportul probelor de laborator
Pregătirea materialelor:
- formularul de cerere analize trebuie completat corect şi clar cu datele pacientului, analizele
cerute, data şi ora recoltării, numele medicului care indică analizele.
- eprubetele trebuie alese cu grijă în funcţie de analizele care se cer şi de aditivii pe care îi conţin
- fiecare eprubetă trebuie completată corect şi clar cu datele pacientului
Locul punctiei:
- venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un “M”venos prin anastomozarea
lor
- venele antebratului
- venele de pe fata dorsal a mainii
- venele subclaviculare
- venele femurale
1
 - venele maleolare interne
- venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici
- orice vena accesibila
Pregatirea pacientului
• regătirea psihică – se informează asupra scopului puncţiei 
• pregătirea fizică – pentru puncţia la venele braţului, antebraţului: 
- se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient, cât şi pentru persoana care execută
puncţia (decubit dorsal) 
- se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu împiedice circulaţia de
întoarcere la nivelul braţului 
- se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie
- se dezinfectează tegumentele 
- se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei, strângându-l astfel încât să
oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera 
- se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele devenind astfel turgescente
Tehnica

- spalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilor

- se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei, exercitând o uşoară
compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
- se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă, între police
şi restul degetelor;
- se pătrunde cu acul traversând, în ordine tegumentul – în direcţie oblică (unghi de 30 grade), apoi
peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică, până când acul înaintează în gol;
- se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;
- se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa
- se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase: în caz de sângerare, se prelungeşte acul
de puncţie cu un tub din polietilenă care se introduce în vasul colector, garoul rămânând legat de
braţ
- se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a pumnului
- se aplică tamponul îmbibat în soluţie antiseptica la locul de pătrundere a acului şi se retrage brusc
acul
- se comprimă locul puncţiei 2-3 minute, braţul fiind în poziţie verticala
Ingrijiri dupa tehnica
- se face toaleta locală a tegumentului
- se schimbă lenjeria dacă este necesar
- se asigură o poziţie comodă în pat
- se supraveghează pacientul
Consideratii speciale
 pentru evidenţierea venelor
- se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cubitală a mâinii pe faţa anterioară a
antebraţului
- se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă
- tapotament la locul punctiei
2
 - pentru puncţionarea venelor jugulare, pacientul se aşează în decubit dorsal, transversal pe pat, cu
capul lăsat să atârne
- prin puncţia venoasă, se pot fixa catetere
Se evita
- puncţionarea venei din lateral
- puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos
- manevrarea incorectă a instrumentarului steril
- atingerea produsului recoltat
- flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului, deoarece împiedică închiderea plăgii
venoase, favorizând revărsarea sângelui.

Accidente Intervenţiile asistentei

Hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul - se retrage acul şi se comprimă locul puncţiei 1-3 minute
perivenos)
Străpungerea venei (perforarea peretelui - se retrage acul în lumenul venei
opus)
Ameţeli, paloare, lipotimie - se întrerupe puncţia, pacientul se aşează în decubit dorsal
fără pernă, se anunţă medicul.

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)

2. Urocultor (Urocultura)
3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac rosu)
4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac galben)
5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice (capac mov)
6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de coagulare (capac bleu)
7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor (capac negru)
8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac gri)
9. Coprocultor (materii fecale)
10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura
Importanta analizelor de laborator
-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective
-infirma sau confirma diagnosticul clinic
-reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului
3
-confirma vindecarea
-semnaleaza aparitia unor complicatii
-permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni
Rolul asistentei
 recolteaza analizele la indicatia medicului
 respecta orarul recoltarilor
 pregatirea psihica-informarea pacientului
 fizica a pacientului-regim alimentar,repaus la pat,asezarea in pozitie corespunzatoare in functie de
recoltare
 pregatirea materialelor si instrumentelor necesare
 efectuarea tehnicii cu professionalism
 completarea imediata si corecta a buletinului de analiza care va cuprinde:numele si prenumele
pacientului,nr salonului si patului,natura produsului,analiza ceruta.data recoltarii
 etichetarea produsului
 transportul analizelor la laborator in conditii de securitate ,ambalate corespunzator(cutii cu capac)

Recoltarea sângelui pentru examene de laborator

    Se respectă protocolul laboratorului!

    Scopul/Indicaţii
   - screening;
   - stabilirea diagnosticului şi monitorizarea răspunsului terapeutic;
   - stabilirea diagnosticului şi diferenţierea tipului de anemie;
   - identificarea tulburărilor de coagulare, monitorizarea hemostazei, a statusului trombolitic;
   - evaluarea preoperatorie;
   - identificarea tulburărilor metabolice şi endocrine.
    Modalităţi de recoltare
   - puncţia capilară;
   - puncţia venoasă;
   - puncţia arterială (este de competenţa medicului);
   - alte metode pentru făt şi nou născut din cordonul ombilical sau din scalp.
    Tipuri de examene
   - examene hematologice, coagulare;
   - examene biochimice;
   - examene imunologice;
   - examene bacteriologice;
   - examene virusologice;
   - examene parazitologice.
    Pregătirea pacientului - Reguli generale
   - se oferă pacientului instrucţiuni simple, precise, adaptate nivelului de înţelegere, evitând termeni
medicali;
   - se explică necesitatea examenului;
   - se obţine consimţământul;
4
   - se informează pacientul cu privire la orarul recoltărilor în raport cu celelalte activităţi din secţie
(servirea mesei, administrarea medicamentelor, efectuarea altor investigaţii);
   - se instruieşte pacientul cu privire la restricţiile alimentare, perioada de post (ore), eventuala întrerupere
a unor medicamente la recomandarea medicului. Majoritatea testelor se recoltează în condiţii bazale (pe
nemâncate, dimineaţa devreme, după trezire şi la minim 8 ore de la ultima masă în condiţii de repaus fizic
şi psihic);
   - se identifică eventuale alergii la substanţe dezinfectante, latex;
   - se combate anxietatea;
   - se oferă informaţii cu privire la timpul necesar până la obţinerea rezultatelor.
Erori de recoltare
- pacientul nu este instruit corespunzător privind procedura;
- pacientul nu este pregătit corect sau nu se respectă recomandările privind dieta, consumul de
medicamente, postură incorectă;
- manevrare, etichetare incorectă;
- recipient inadecvat, cantitate de produs insuficientă;
- transport şi conservare necorespunzătoare;
- neetanşeizarea recipientelor, contaminarea probelor;
- întârzierea expedierii produselor la laborator, păstrarea în condiţii necorespunzătoare;
- nerespectarea ordinii de recoltare (de umplere a flacoanelor);
- neomogenizarea corectă a sângelui cu anticoagulantul/aditivul din flacon;
- menţinerea garoului mai mult de 1 minut poate modifica o serie de rezultate (produce hemoconcentraţie,
modificarea proteinelor plasmatice, activarea plachetelor);

Recoltarea sângelui venos cu sistem vacutainer

 Avantaje:  Utilizarea acestei metode de prelevare asigura:

– confortul pacientului
– calitatea probei de sange
– securitatea personalului medical
Pregatire:
● Materiale:
– holder – un tub de material plastic care prezinta, la partea superioara, amboul la care se ataseaza acul de
punctie prin infiletare, iar la partea inferioara doua aripioare.
– acul de punctie protejat de carcasa bicolora.
– tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori conventionale.
-dop bleu: citrat Na 3,2%, -teste de coagulare
-dop negru: citrat Na 3,8; 3,2%, -VSH

5
 -dop mov: EDTA K3;Hemoleucograma
-dop rosu: fara anticoagulant-biochimie
– materiale necesare efectuarii punctiei venoase.
● Pacient:
– pregatirea psihica:
– se anunta si i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii.
– pregatirea fizica:
– recoltarea se face dimineata pe nemancate
– se aseaza pacientul in decubit dorsal, confortabil, cu membrul superior in abductie, extensie si supinatie.
Efectuare:
Asistenta:
-se spala pe maini cu apa si sapun
-imbraca manusile
-verifica banda de siguranta a acului (integritate, valabilitate)
-indeparteaza carcasa de culoare alba a acului prin miscari de rasucire
-infileteaza capatul liber al acului in holder
-alege locul punctiei si il aseptizeaza
-indeparteaza carcasa colorata a acului.
●Efectuarea punctiei venoase
Obligatoriu, desigilarea acului se face in fata pacientului.
- Se verifica inca o data corecta pozitionare a bratului si se atrage atentia pacientului sa nu efectueze
miscari bruste
-Se solicita pacientului sa stranga pumnul (pentru a mari staza venoasa)
-Se înşurubează foarte bine acul în holder
- Se ancoreaza vena cu policele la 4-5 cm de locul punctiei
- Se punctioneaza vena cu acul la un unghi de insertie de aproximativ 30 grade
-Se asambleaza vacutainerul tinandu-se cu cealalta mana cat mai fix holderul cu acul
-Dupa ce incepe sa curga sangele in vacutainer se cere pacientului sa desfaca pumnul
-Se lasa tubul sa se umple pana cand vacuumul este epuizat si curgerea sangelui inceteaza
-Se scoate vacutainerul asigurandu-se fixitatea sistemului ac-holder
-Se introduce un nou vacutainer prin miscare de impingere-rotatie
-Cand se introduce ultimul vacutainer si incepe sa fie umplut cu sange, se desface garoul
-Se retrage din vena sistemul ac-holder
-Pacientul mentine bratul in extensie cca 5 minute cu compresie pe locul punctiei\ fara a flecta antebratul
pe brat.
Vacutainerele cu aditivi (cele cu capac albastru, mov, negru, verde, gri) se agita pentru amestecarea
sangelui cu anticoagulantii / aditivii respectivi; agitarea se face prin rasturnare blanda si complete a
tubului de 8-10 ori, fara a se produce spuma. O agitare energica produce hemoliza plasmei si activarea
coagularii facand proba improprie efectuarii analizei
După recoltare se aruncă acul utilizat în cutia special destinată acestui scop (cutie galbena
din plastic pentru desuri medicale intepatoare si taietoare, marcata cu simbolul pentru risc biologic).

6
Pregatirea probelor pentru laborator:
– se eticheteaza tuburile
– se trimit la laborator.
Reorganizare:
– se reorganizeaza locul de munca
– acele utilizate se depun in containerul destinat
Ingrijirea pacientului dupa tehnica:
– aceeasi ca la punctia venoasa.
Tuburile vacuumtainer se utilizeaza in functie de codul de culoare al dopului de cauciuc astfel:
●Rosu si portocaliu: pentru chimie clinica
– teste de disproteinemie
– electroforeza, transaminaze, amilazemie, fosfataza, uree sanguina, glicemie, acid uric, creatinina,
bilirubinemie, calcemie, fosforemie, sideremie, lipemie, rezerva alcalina, ionograma, proteina “C”
reactiva, Latex, Helicobacter.
– antigen Australia
– Waler-Rose, Rh., Grup sanguin
– ASLO, RBW.
●Negru:  VSH-ului (se agita dupa recoltare printr-o miscare lenta).
●Bleu: pentru determinari de coagulare
– fibrinogen
– timp de protrombina (se agita dupa recoltare cu miscari lente).
●Mov: pentru determinari hematologice – EDTA-K3
– hematocrit, HLG cu formula leucocitara.
– indici eritrocitari VEM, HEM, CHEM.
– rezistenta globulara
(se agita dupa recoltare prin miscari lente).
●Verde: vacuumtainer cu litiu heparina pentru analize biochimice
Ordinea recomandată pentru utilizarea vacutainerelor la recoltarea de sange venos la acelaşi
pacient este:
1. flaconul pentru hemocultura
2. vacutainere pentru coagulare (dop albastru)
3. vacutainer pentru ser (dop rosu)
4. vacutainer cu heparina(dop verde)
5. vacutainer cu EDTA pentru hemograma (dop mov)
6. vacutainer pentru VSH (dop negru)
In cazul in care nu se recolteaza hemocultura, ordinea este:
1. vacutainer pentru ser (dop rosu)
2. vacutainer pentru coagulare (dop albastru)
3. vacutainer cu heparina (cu dop verde)
7
4. vacutainer cu EDTA pentru hemograma (dop mov)
5. vacutainer pentru VSH (dop negru)
Atentie! 
Recoltarea se va efectua direct in vacutainer. Nu se recolteaza in seringa pentru a se transfera in
vacutainer, intrucat exista riscul de coagulare a sangelui. O proportie incorecta sange:anticoagulant poate
determina rezultate modificate ale testelor de laborator.
-se vor folosi manusi, de unica folosinta;
-se vor utiliza ace standard, nu mai mic de 21-22 G, cu exceptia copiilor si a pacientilor varstnici, cu vene
dificil de punctionat;
-vacutainerele trebuie tinute la temperatura camerei;
-se va evita punctionarea zonelor unde exista leziuni cutanate vizibile.
- se va evita recoltarea dintr-o zona cu hematoame;
-este necesara uscarea zonei dezinfectate inainte de punctionare; a vacutainerului.
-se va evita agitarea energica, intucat aceasta poate cauza coagularea sau hemoliza sangelui.

ANALIZE HEMATOLOGICE :
Hemoleucograma-vacutainer cu K3EDTA (cu capac mov
 hemoglobina;  HGB
 hematocrit; (HCT )  
 leucocite; WBC
 eritrocite; RBC  
 trombocite PLT
Formula leucocitara
• neutrofile(NEU)
• eozinofilele(EOS)
• limfocitele(LY)
• monocitele(MO)
• basophile(BAS)
indici eritrocitari:
 volumul eritrocitar mediu (VEM),
 hemoglobina eritrocitara medie (HEM),
 concentratia medie de hemoglobina (CHEM)
 volum trombocitar mediu (VTM)
VSH :vacutainer capac negru- se recolteaza fara
staza-menţinerea garoului determină valori false;
valorile in mm la 1h/2h

 TESTE COAGULAR-vacutainer cu dop bleu/albastru

 Fibrinogen
8
  timp Quick 12-15 secunde sau 80-100%.–
 APTT(timp de tromboplastina partial activat
 INR( international normalized ratio.

BIOCHIMIE SANGE-Vacutainer cu dop rosu

Uree;
Creatinina;
Acid uric;
CPK (creatin fosfokinaza)
TGO (transaminaza glutamica oxaloacetica)/ ASAT/AST(aspartaminotransferaza ;
TGP (transaminaza glutamica piruvica/ ALAT/ALT(alaninaminotransferaza) ;
Bilirubina totala;directa,indirecta;
GGT (Gama-glutamil transferaza);
Colesterol
Colesterol “bun”sau sau lipoproteine cu densitate mare- HDL;
Colesterol “rau” (lipoproteine cu densitate mica)  LDL ;
LDH (lactat dehidrogenaza)- Este importantă pentru evaluarea extinderii IMA,
Trigliceride;
Glicemie -Screening pentru Diabet Zaharat, calcularea necesarului de insulină
Hemoglobina glicozilată =vacutainer cu dop gri/mov(Evaluează pe termen lung, nivelurile
serice medii ale glucozei)
Ionograma (Na,K,Ca,Mg,Cl,P)
Fosfataze (alcalina,acida)
Amilaze
Rezerva alcalina
Sideremie
IMUNOCHIMIE:
Markeri tiroidieni :TSH (Hormonul stimulant al tiroidei); FT4 (Tiroxina libera) ;T3 (Triiodotironina);
Tiroglobulina
Hormoni de fertilitate: FSH (Hormon foliculo-stimulant) ;LH (Hormon luteinizant) ;Estradiol
Progesteron ; Prolactina ;Testosteron
EXAMENE IMUNOLOGICE -VACUTAINER CU DOP ROSU
Electroforeza :albumin; globuline-alfa 1, alfa2, beta, gamma;
Imunoelectroforeza :Imunoglobulina G (IgG),Imunoglobulina M (IgM).Imunoglobulina A (IgA)
Imunoglobulina E (IgE)
VDRL (Venereal Disease Research Laboratory)-sifilis
RPR (Rapid Plasma Reagin, test non-treponemic)-sifilis
TPHA (test de hemaglutinare pentru treponema pallidum-sifilis
Testele de aglutinare Waaler-Rose si Latex–poliartrită reumatoidă.
PCR –proteina C reactiva
Anticorpi anti-nucleari (ANA)
ASLO (anticorpi anti-streptolizina O)– diagnosticul RAA, scarlatină
Toxoplasma gondi - anticorpi IgG
9
Toxoplasma gondi - anticorpi IgM
Reacţia Weill-Felix – tifos exantematic.
Reacţia Vidal – febra tifoidă

Recoltarea sângelui pentru examene bacteriologice

Hemocultura

Definitie: introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen bacteriologic

Scop
-identificarea bacteriilor prezente in sange cand se suspecteaza
-o septicemie(cu stafilococ,meningococ,bacil Koch-bolnavul are febra ridicata cu oscilatii
mari,frison,stare generala alterata)
-o bacteriemie:febra tifoida,bruceloza,endocardita maligna subacuta
Materiale necesare:
• Garou
• manusi sterile,masca facial
• tampoane si comprese sterile,betadina
• seringa sterila de 20 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil /Vacutainere si Holder
• camp decupat steril
• 3- 4 ace sterile
• recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob
• formular cerere analize laborator
• recipient pentru transportat analizele
• bandaj adeziv
• etichete
• tavita renala
Recoltarea-se face inaintea administrarii tratamentului cu antibiotic;se face in timpul
puseului febril
• confirmarea identitatii pacientului
• se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica
procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de
cooperarea sa.
• se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de sange la intervale diferite de timp.
• se spala mainile bine,se dezinfecteaza si se pun manusi sterile
• se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru punctie
• se izoleaza locul cu un camp steril
• se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu betadine
• aseptizarea se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei
punctionate cu flora existenta pe pielea din jur.

10
 • dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare
• se punctioneaza vena si se recolteaza sange
• se dezinfecteaza cu betadina dopul de cauciuc al recipientul cu mediu de cultura
• se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele
• se introduc cate 10 ml de sange in recipientele cu medii de cultura la adulti si 2 ml pentru
copil
• se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele pacientului, data si ora recoltarii
numele medicului care a indicat , temperatura pacientului in momentul recoltarii,
specificarea oricarei antibioteraii recente , suspiciunea de diagnostic.
• se transporta imediat la laborator
• se descarca seringa, manusile si acele in recipiente specifice, separate
Indiferent de tipul de mediu de cultura este necesara verificarea cantitatii de sange venos care trebuie
recoltata pentru a se asigura raportul optim sange/mediu ce consta in 10 ml sânge venos sau 5 ml sânge
venos la 50 ml mediu de cultură (1/5 - 1/10).
Evaluarea rezultatelor
o normal-hemocultura negative
o patologic –se identifica germeni patogeni;
o se efectueaza antibiograma

.
Flacoane de hemocultura cu medii aerobe si anaerobe de tip BACTEC

PUNCŢIA CAPILARĂ
Obiectivele procedurii
-Prelevare de sânge capilar pentru analize de laborator (HLG, dozarea hemoglobinei, glicemie),
prin înţepătură.
Pregătirea materialelor

11
-Tavă medicală
-Ace seringă /lanteta sterile
-Tampoane de vată
-Soluţie dezinfectantă-alcool 90 grade
-Hârtie de filtru
-Mănuşi de protecţie
-Lame de sticlăsi lamele
-Tuburi; pipette(Potain)
-Cronometru
Pregătirea pacientului
a) psihică:
-Informaţi şi explicaţi pacientului procedura
-Obţineţi consimţământul informat
b) fizică:
-Poziţionaţi pacientul: şezând cu mâna sprijinită sau decubit, în funcţie de starea generală
-Alegeţi locului de elecţie :
-adult:pulpa degetului inelar sau mijlociu
-lobul urechii
-copil:faţa plantară a halucelui, călcâi
Efectuarea procedurii:
-Verificaţi recomandarea medicală
-Spălaţi-vă pe mâini
-Îmbrăcaţi mănuşile de protecţie
-Aseptizaţi regiunea aleasă cu tampon de vată îmbibat în dezinfectant
-Aşteptaţi evaporarea soluţiei dezinfectante
-Cu o miscare brusca intepati pielea pulpei degetului in partea laterala a extremitatii,
perpendicular pe straturile cutanate- adanca de cel mult 2 mm
-Ştergeţi prima picătură cu hârtie de filtru sau uscată
-Se evita congestionarea printr-o frecare puternica si prelungita
-Prelevaţi sângele în funcţie de scopul urmărit:
-Pe lama perfect uscată şi curată (frotiu-hemograma, grupa sanguină, timp de sângerare şi
coagulare)
-Se aspiră în tuburile (pentru analiza gazelor sanguine)
-Picătura se pune pe bandeletă sau stripsuri (glicemie)
-2-3 picături pe fiecare extremitate a lamei (picatura groasă-dg. malarie şi tifos exantematic)
-Ştergeţi cu un tampon steril
-Faceţi o uşoară compresiune
- Cand se punctioneaza calcaiul, dupa terminarea recoltarii se aplica tamponul steril uscat si
se preseaza usor locul punctiei; se ridica piciorul copilului pana se opreste sangerarea.
Îngrijirea pacientului

12
-Observaţi starea pacientului
-Aplicaţi un tampon steril uşor compresiv
Reorganizarea locului de muncă
-Acele, lantetele folosite se colectează în recipiente speciale pentru obiecte tăietoare, înţepătoare
(cu pereţii duri)
-Tampoanle de vată sau hârtia de filtru, mănuşile se colectează în recipiente speciale pentru
materiale cu potenţial infecţios
-Dezbrăcaţi mănuşile
-Spălaţi-vă pe mâini
Notarea procedurii
Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire:
-Data, motivul efectuării puncţiei
-Semnătura

 Pregatirea produsului pentru laborator-efectuarea frotiului:

-la extremitatea unei lame se pune o picatura de 3-4 mm. diametru.
-se aseaza o lamele cu marginile slefuite in unghi de 45grade cu lama ( picatura se intinde prin
capilaritate ).
-lamela se trage catre partea libera a lamei, pastrand aceeasi inclinatie si antrenand toata picatura
fara sa o fragmenteze.
-se agita lama pentru uscare
-se eticheteaza, se trimite la laborator.

 Determinarea timpului de sangerare

T.S. reprezinta timpul scurs din momentul inteparii pulpei degetului sau lobului urechii si pana la
oprirea sangerarii.
Materiale necesare:ace sterile, alcool, tampoane de vata, hartie de filtru, cronometru sau ceas cu
secundar.
Tehnica:
-se dezinfecteaza lobul urechii sau pulpa degetului
-se executa untepatura la o adancime de aproximativ 4 mm.
-se porneste cronometrul
-se absoarbe cu hartia de filtru picatura care se formeaza spontan.
Valori normale : 2 -4 minute.

 Determinarea timpului de coagulare

T.C. reprezinta timpul scurs de la recoltarea sangelui si pana la coagularea lui.
Materiale necesare:ace sterile, lame de sticla, tampoane de vata, alcool, ceas cu secundar, o
camera umeda ( realizata prin punerea intr-o cutie Petri, unei rondele de hartie de filtru imbibata
cu ser fiziologic, pe care se aseaza 2 baghete desticla si se acopera cu capac).
13
Tehnica:
-pe lama de sticla se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului si se da drumul
cronometrului exact in momentul in care picatura a atins lama .
-se pune in camera umeda si se inchide cu capac
-se observa continuu picatura, inclinandu-se la stanga si la dreapta camera cu lama, avand grija
sa un se scurga picatura de pe lama.
-Cand picatura de sange un se mai deformeaza, sangele este coagulat.
Valori normale : 5 –8 minute.

 Picatura groasa pentru diagnosticul unor boli parazitare cum ar fi malaria(pune in

evidenta plamodiile malariei)
-Se depun pe mijlocul unei lame de microscop 3 picaturi de sange obtinute prin punctie
capilara (prima picatura dupa punctie se sterge)
-Cu o bagheta sau cu varful unei alte lame de sticla se defibrineaza picatura groasa astfel
obtinuta prin miscari circulare care intind picatura la diametrul 1cm; aceasta manevra se
efectueaza timp de 10-15 minute
Dupa defibrinare, lama se asaza pe o suprafata perfect neteda, orizontala; se acopera cu o
placa Petri si se lasa sa se usuce la temperatura camerei timp de 8-12 ore. Daca temperatura
camerei depaseste 250C se lasa la uscat intr-o incinta cu temperatura reglabila fixata la 24-
250C.
Dupa efectuarea recoltarii, atat acul sau lanteta cu care s-a efectuat punctia capilara cat si lamele
sau bagheta utilizate in efectuarea frotiului se arunca in containerul de deseuri infectioase
taietoare.

RECOLTAREA GLICEMIEI-GLUCOTEST

14
 GLUCOTESTUL este un sistem test de asistenta pentru investigarea nivelului de glucoza in sange. Este
utilizat de pacientii cu diabet zaharat la domiciliu , dar si in conditii de spital, in urgente pentru
determinarea rapida a glicemiei.
- Glucotestul are la bază o tehnologie avansată care permite monitorizarea glicemiei simplu şi precis, într-
un timp foarte scurt.
- Sistemul test conţine:
- Glucometru,
- teste,
- lanţete sterile,
- dispozitiv de înţepare,
- soluţie de control.
- Glucometru poate preleva proba de sânge necesara testării din zone alternative , de obicei din pulpa
degetului sau dinlobul urechii sau regiune calcaneana , la sugari ; se preleveaza sange capilar.
Tehnica de recoltare a sangelui pentru GLUCOTEST
- Mainile pacientului trebuie sa fie spalate cu apa calda si sapun iar apoi sa fie sterse si uscate
- Solutiile antiseptice nu se folosesc deoarece influenteaza negativ masuratoarea
- Se scoate o bandeleta de test din folie, dupa prealabila verificare a etalonarii cu bandeleta -martor
- Capatul cu 3 liniute negre al bandeletei de test se introduce in fanta pentru bandeleta si se impinge
inauntru pana cand se opreste, iar acest lucru porneste automat glucometrul
- La pornire, glucometrul va afisa ora, luna, ziua si mesajul "Aplicati proba de sange" de obicei sub forma
grafica "picatura de sange", iar acest lucru indica faptul ca glucometrul este pregatit sa se aplice proba de
sange pe bandeleta de test pentru glicemie
Cum se obtine picatura de sange?
- Se utilizează dispozitivul de înţepare pentru a obţine o picătură de sânge,
- Înainte de a preleva o probă de sânge din pulpa degetului, locul prelevării trebuie sa fie uscat, curat şi
cald. - Pentru a încălzi locul prelevării, se spală cu apă caldă, se freacă pielea energic timp de câteva
secunde sau se aplică o compresă caldă..
- Nu se stoarce locul înţepării.
- Se aplică imediat proba prelevată pe bandeleta de test.

15
- Lanţetele sunt de unică folosinţă.
- Se utilizează o lanţetă nouă la fiecare monitorizare.
- La aruncarea lanţetelor folosite, se respectă normele in vigoare privind gestionarea deseurilor rezultate
din practica medicala
Aplicarea picăturii de sânge pe bandeleta de test
- Se atinge picătura de sânge de zona albă din capătul bandeletei de test.
- Sângele va fi absorbit în bandeletă şi aparatul începe testarea.
- Pe ecranul de afişaj se vede numărătoarea inversă.
- Daca nu începe numărătoarea inversă: înseamnă că nu s-a aplicat o cantitate suficientă de sânge pe
bandeleta de test.
- Se aplică o a doua picătura de sânge pe bandeletă la cel mult 30 secunde de la prima aplicare.
- Dacă nici acum nu începe numărătoarea inversă şi au trecut mai mult de 30
secunde, se aruncă bandeleta de test, se opreşte glucometrul, se încearcă din
nou cu o nouă bandeletă.
- Rezultatul testării glicemiei apare pe ecranul de afişaj şi este stocat în
memoria glucometrului.

DISPOZITIV DE INTEPARE

34 Deşurubaţi capacul dispozitivului de înțepare.

35 Introduceţi lanţeta în elementul de inserție.
36 Îndepărtaţi prin rotire şi tragere capacul protector al lanţetei.
37 Înşurubaţi la loc capacul dispozitivului de înțepare.
38 Reglați adâncimea de penetrare dorită: minim = 1 (superficial) până la maxim = 5 (profund) 39
Încărcaţi dispozitivul de înțepare trăgând înapoi de mânerul cu arc.
40 Fixaţi dispozitivul de înțepare pe deget şi apăsaţi butonul de acţionare.
41 Măsurarea poate fi efectuată cu picătura de sânge recoltată.
42 Deşurubaţi capacul dispozitivului de înțepare.
43 Introduceţi acul în capacul protector.
44 Împingeţi mânerul cu arc înainte, pentru a elimina lanţeta.
45 Înşurubaţi la loc capacul dispozitivului de înțepare.
Cu ajutorul dispozitivului de înțepare, recoltaţi o picătură de sânge

16
Plasați picătura de sânge la capătul bandeletei, pe muchie, în zona de aplicare a bandeletei de
testare IME-DC (49). Sângele este absorbit automat. Un semnal sonor confirmă începutul
măsurării.

Simptomele unei hipoglicemii:

■ Transpiraţie, Greață
■ Palpitaţii ,Furnicături în buze
■ Scăderea capacității de concentrare
■ Oscilaţii ale vocii
■ Tremor (în anumite situaţii, în întregul corp) ,Tulburări de vedere
■ Pierderea capacităţii de orientare; scăderea vitezei de gândire
■ Pierderea cunoştinţei , Convulsii)

17