PUNCTIA VENOASA

Definitie Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui
ac de puncţie.
Scop explorator
 recoltarea sângelui pentru examene de laborator – biochimice, hematologice,
serologice şi bacteriologice
terapeutic
 administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase
 recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
 executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
 sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiune arterială.
Materiale - tava medicala, paduri alcoolizate sau tampoane si alcool, manusi
necesare - sterile:ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm – în funcţie de scop,
seringi de capacitate – în funcţie de scop,holder+ac, pense
- garou sau bandă Esmarch,
- pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză
- vacutainere cu dopuri de diferite culori ,cilindru gradat, fiole cu soluţii
medicamentoase, soluţii perfuzabile, cilindru gradat, tăviţă renală
(materialele se vor pregătii în funcţie de scopul puncţiei)
Locul punctiei:
- venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un “M”venos
prin anastomozarea lor
- venele antebratului
- venele de pe fata dorsal a mainii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici
- orice vena accesibila
Pregatirea regătirea psihică – se informează asupra scopului puncţiei
pacientului pregătirea fizică – pentru puncţia la venele braţului, antebraţului:
-se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient, cât şi pentru persoana care
execută puncţia (decubit dorsal)
-se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu împiedice
circulaţia de întoarcere la nivelul braţului
-se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie
-se dezinfectează tegumentele

1
 -se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei, strângându-l astfel
încât să oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera
-se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele devenind astfel turgescente
- spalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilor
Tehnica - se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei,
exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
- se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizoul în sus, în mâna
dreaptă, între police şi restul degetelor;
- se pătrunde cu acul traversând, în ordine tegumentul – în direcţie oblică
(unghi de 30 grade), apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică,
până când acul înaintează în gol;
- se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;
- se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa
- se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase: în caz de sângerare,
se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă care se introduce în
vasul colector, garoul rămânând legat de braţ
- se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea
garoului şi a pumnului
- se aplică tamponul îmbibat în soluţie antiseptica la locul de pătrundere a
acului şi se retrage brusc acul
- se comprimă locul puncţiei 2-3 minute, braţul fiind în poziţie verticala
Ingrijiri - se face toaleta locală a tegumentului
dupa tehnica - se schimbă lenjeria dacă este necesar
- se asigură o poziţie comodă în pat
- se supraveghează pacientul
Consideratii  pentru evidenţierea venelor
speciale: - se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cubitală a mâinii pe
faţa anterioară a antebraţului
- se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă
- tapotament la locul punctiei
- pentru puncţionarea venelor jugulare, pacientul se aşează în decubit dorsal,
transversal pe pat, cu capul lăsat să atârne
- prin puncţia venoasă, se pot fixa catetere
Se evita
- puncţionarea venei din lateral
- puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos
- manevrarea incorectă a instrumentarului steril
- atingerea produsului recoltat
- flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului, deoarece
împiedică închiderea plăgii venoase, favorizând revărsarea sângelui.

Accidente Intervenţiile asistentei

Hematom (prin infiltrarea sângelui în - se retrage acul şi se comprimă
2
 ţesutul perivenos) locul puncţiei 1-3 minute
Străpungerea venei (perforarea - se retrage acul în lumenul venei
peretelui opus)
Ameţeli, paloare, lipotimie - se întrerupe puncţia, pacientul
se aşează în decubit dorsal fără
pernă, se anunţă medicul.

Recoltarea sangelui pentru examene de laborator

“Calitatea unei analize de laborator începe de la corectitudinea recoltării”

Sangele se recolteaza pentru examinari hematologice, biochimice, serologice, bacteriologice

Recoltarea se face prin:
punctie capilara
puncţie venoasă
puncţie arterial

Examene hematologice: hemoleucogramă cu formulă leucocitară. hemoglobină (Hb);
hematocrit (Ht),timp de sângerare (TS).timp de coagulare (TC);Viteza de sedimentare
a hematiilor (VSH)Timp Quick (TQ sau indice de protrombină); Timpul de tromboplastina
partiala activata (APTT) ; Grup sanguin pentru determinarea grupelor de sânge etc.
Examene biochimice: Glicemie; Uree; Creatinină; Acid uric; TGP (transaminaza glutam
piruvica) ALAT/ALT (alaninaminotransferaza); TGO (transaminaza glutam oxalica)
ASAT/AST(aspartaminotransferaza); Ionograma; Colesterol; Bilirubina; Fosfataza alcalină;
Rezervă alcalină etc.
Examen bacteriologic: Hemocultura – pentru descoperirea bacteriilor din sânge când se
suspectează o septicemie sau o bacteriemie.
Examene serologice: Antistreptolizina O -ASLO ( diagnosticul RAA, scarlatină); factorul
reumatoid Waaler-Rose –poliartrită reumatoidă; VDRL, TPHA(sifilis) etc.

Recoltarea sangelui venos prin sistemul vacutainer

Scop: explorator.
Materiale necesare:
-holder – un tub de material plastic, care prezinta la partea superioara amboul la care se ataseaza
acul de punctie prin infiletare, iar in partea inferioara are 2 aripioare;
-acul de punctie este protejat de carcasa bicolora;
-tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori;
 analize biochimice si imunologice – vacutainer cu capac rosu
 analize hematologice – vacutainer cu capac mov cu K2-EDTA )

3
  teste de coagulare – vacutainer cu capac bleu cu 3.2% citrat citrate de sodium)
 VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) –vacutainer cu capac negru +3,8% citrat de
sodium
-stativ pentru eprubete
-manusi
-garou;
-tavite renale;
-tampoane de vata imbibate in alcool medicinal;
-pernita;
-musama si aleza
- bandaj adeziv pentru locul punctiei
- formular analize pentru laborator
- recipient transport a probe de laborator
-recipiente pentru colectarea deseurilor
Toate aceste materiale sunt pregatite pe masuta de tratament
Tip de vacuum Conţinut/anticoagulant Tip de examene
capac roşu fără aditivi, fără anticoagulant examene biochimice, serologice, determinare de grup sanguin
capac mov EDTA hematologice, HLG
capac negru citrat de Na VSH
capac albastru citrat de Na timp de protrombină, factori ai coagulării
capac verde heparină biochimie, electroliţi, hormoni, gaze arteriale
capac galben citrat de dextroză hemocultură pentru germeni anaerobi
capac gri hemocultură pentru germeni aerobi

Pregătirea materialelor:
-formularul de cerere analize trebuie completat corect şi clar cu datele pacientului, analizele
cerute, data şi ora recoltării, numele medicului care indică analizele.
- eprubetele trebuie alese cu grijă în funcţie de analizele care se cer şi de aditivii pe care îi conţin
- fiecare eprubetă trebuie completată corect şi clar cu datele pacientului
Pregatirea bolnavului
Bolnavul este pregatit psihic: se comunică pacientului ce i se va face, i se va explica procedura
pentru a-i reduce anxietatea şi a ne asigura de cooperarea sa; se explica importanta tehnicii dar si
necesitatea efectuarii acesteia.
Pregatirea fizica
Pozitionarea pacientului -în poziţie şezândă sau în decubit dorsal
Pacientul este rugat sa intinda bratul pe suportul special al scaunului de recolta astfel incat sa
formeze o linie dreapta de la umar la incheietura mainii; se evita hiperextensia.
Asezarea in clinostatism:
In situatiile in care recoltarea nu poate fi efectuata in pozitie sezanda (pacient imobilizabil,
anxios, cu stare generala alterata, etc), pacientul este culcat. Pacientul este rugat sa intinda bratul
astfel incat sa formeze o linie dreapta de la umar la incheietura mainii
Se realizeaza sprijinirea bratului care urmeaza sa fie punctionat fie prin sprijin pe un suport fix,
fie de catre o alta persoana la nivelul suprafetei pe care este culcat, sau chiar usor mai jos decat

4
suprafata de clinostatism (pentru a evita regurgitarea aditivilor din vacutainere in
momentulrecoltarii)
Efectuarea punctiei venoase
-se spală mâinile bine şi se pun mănuşi
-confirmarea identităţii pacientului (pentru a se evita confuzia şi a nu se lua analize la un alt
pacient)
-se face o scurtă anamneza referitor la ce a simţit pacientul şi la eventulele incidente în cazul
unor recoltări anterioare (lipotimii, ameţeli)
-evaluarea celui mai bun loc de puncţie venoasă
-se observă şi se palpează vena pentru o mai precisă localizare
-se montează garoul proximal faţă de zona aleasă pentru puncţie cca 7-8 cm Dacă venele nu s-au
dilatat corespunzător se cere pacientului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva ori.
(pacientul trebuie sa ţină pumnul strâns în timp ce se puncţionează vena şi să-l deschidă după ce
se introduce acul în venă).
-se dezinfectează zona aleasă pentru puncţie cu paduri cu alcool până acesta rămâne curat;
aseptizarea zonei de punctie se efectueaza prin miscari blande fara sa se produca hiperemie. Se
lasa sa se usuce (nu se sufla !)
-se imobilizează vena presând cu policele exact sub locul ales pentru puncţie şi se întinde de
piele
-se puncţionează vena sub un unghi de 30 grade. Dacă se foloseşte eprubeta, ea se va umple
automat până la nivelul la care este marcată. Dacă se foloseşte seringa, se va evita aspirarea
bruscă şi rapidă, deoarece se va colaba vena.
- holderul trebuie menţinut într-o poziţie sigură pentru a evita iesirea lui din venă
-se va îndepărta garoul imediat ce sângele începe să curgă adecvat, pentru a preveni staza şi
hemoconcentraţia sângelui ce pot afecta rezultatele probelor recoltate
- se va evita să se ţină garoul mai mult de 3 minute
- se schimbă cu atenţie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate accidental acul din
venă sau a se perfora vena
- după umplere, fiecare eprubetă se va agita cu blândeţe pentru amestecarea aditivilor cu sângele
-se desface garoul întotdeauna înainte de scoaterea acului
- se pune o compresă sterilă deasupra acului la nivelul locului de puncţie şi se scoate cu blândeţe
acul din venă. Întotdeauna se scoate întâi eprubeta din holder şi apoi se scoate acul
-se presează locul puncţiei pentru 2-3 minute sau până când se opreşte sângerarea dacă aceasta
durează mai mult de atât. Aceasta previne extravazarea sângelui în ţesutul din jur şi formarea
hematomului( nu se flecteaza antebratul pe brat)
- după oprirea sângerării se aplică un bandaj adeziv
-a se evita agitarea puternică şi bruscă a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliză.
-se reverifică locul puncţiei pentru a se vedea dacă s-a produs hematom. În cazul în care s-a
produs hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, după care se aplică comprese calde.
Se eticheteaza tuburile si se trimit la laborator, se reorganizeaza locul de munca, acele utilizate se
depun in recipientul pentru intepatoare marcat cu simbolul pentru risc biologic; manusile,
tamponul la infectioase cutia cu sac galben).
Consideraţii speciale:
- nu se va recolta niciodata de pe braţul sau piciorul care au fost folosite deja pentru diverse
terapii intravenoase sau transfuzii, deoarece rezultatul analizelor poate fi afectat.

5
- de asemenea, se va evita recoltarea de sânge din zone edemaţiate,zone cu hematoame sau răni
vasculare
-dacă pacientul are vene vizbile, pronunţate, se va recolta evitând folosirea garoului, prevenindu-
se astfel formarea de hematoame.
-dacă pacientul are tulburări de coagulare sau este sub tratament cu anticoagulante, se va presa
ferm locul puncţiei cel puţin 5 minute pentru prevenirea formării hematomului şi se va specifica
tratamentul anticoagulant pe cererea de analize ce se trimite la laborator
-se va evita puncţia venoasă din picior deoarece poate creşte riscul apariţiei tromboflebitei
Dupa recoltare acul se arunca direct in recipientul de deseuri intepatoare
Nu se recolteaza sange din bratul in care se administreaza intravenos diverse lichide. Se va
recolta din celalalt brat. Daca nu este posibil atunci recoltarea se va efectua dupa
intreruperea completa a perfuziei, la cel putin cateva minute de la intrerupere. Se va nota daca
recoltarea a fost efectuata proximal sau distal fata de locul perfuziei.

Ordinea recomandată pentru utilizarea vacutainerelor la recoltarea de sange venos la

acelaşi pacient este:
1. flaconul pentru hemocultura
2. vacutainere pentru coagulare (dop albastru)
3. vacutainer pentru ser (dop rosu)
4. vacutainer cu heparina(dop verde)
5. vacutainer cu EDTA pentru hemograma (dop mov)
6. vacutainer pentru VSH (dop negru)
In cazul in care nu se recolteaza hemocultura, ordinea este:
1. vacutainer pentru ser (dop rosu)
2. vacutainer pentru coagulare (dop albastru)
3. vacutainer cu heparina (cu dop verde)
4. vacutainer cu EDTA pentru hemograma (dop mov)
5. vacutainer pentru VSH (dop negru)

Schema operaţiunilor

1) Se îndepărteazăcapacul necolorat al acului dublu (care acoperă partea de

ac în înveliş de cauciuc) prin răsucire uşoară.

2) Se înşurubează foarte bine în holder

6
 3) Se aplică garoul. Se pregăteşte locul venopuncţiei (se dezinfecteaza cu un
tampon cu alcool printr-o miscare circulara de la centru spre periferie şi apoi se usuca zona la aer
pentru a preveni hemoliza). Se plasează braţul în poziţia obişnuită pentru venopuncţie (îndreptat
în jos pentru a preveni refluxul sangelui). Se îndepărtează capacul colorat al acului dublu. Se
puncţionează vena cu miscari ferme, in unghi de insertie de 30º.

4) Se alege primul tub şi se împinge în holder, apăsând în acelaşi timp cu

degetele mijlociu şi arătător pe marginea (bordura) holderului până ce partea dinspre tub a acului
dublu străpunge diafragma de cauciuc a capacului tubului. Se are în vedere ca tubul să fie
centrat în holder pentru ca acul să înţepe zona centrală a capacului. Vacuumul din tub extrage din
venă cantitatea de sânge care incepe să curgă in tub. Imediat se îndepărtează garoul.

5) Când primul tub este plin şi sângele incetează să curgă, se scoate din
holder (şi din ac) apăsând uşor cu degetul mare pe bordura holderului. Conform ordinii de
recoltare recomandate se umplu cu sânge tuburile următoare.

6) Pentru a asigura un amestec corect al probei cu aditivii din tub, se

răstoară uşor tuburile de 8 – 10 ori imedit după recoltare. A nu se agita deoarece sângele poate
hemoliza. După ce s-a utilizat ultimul tub se scoate acul din venă.