TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII , PUNCTIA

VENOASA
PUNCTIA VENOASA

Definitie Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă pr
de puncţie.

Scop explorator
 recoltarea sângelui pentru examene de laborator – biochim
serologice şi bacteriologice
terapeutic
 administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfu
 recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
 executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
 sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut, hipertens

Materiale necesare Materialele se pregatesc in functie de scop

 tava medicala
 ace de diferite marimi in functie de scop(25-30mm;diametr
6/10,7/10,10/10,seringi de capacitate diferite (in functie de scop)
 garou sau banda Esmarch
 manusi
 paduri cu alcool
 pernita elastica pentru sprijinirea bratului
 tavita renala
 eprubete uscate;
 holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder
 vacutainere,vacutainere cu aditivii specifici in functie de an
ceruta(EDTA,citrat de sodiu 3,8%,heparina)
 etichete
 formular analize pentru laborator
 recipient special de colectare si transportare a probelor de la
 solutii medicamentoase
 materiale pentru perfuzie
 materiale pentru transfuzie
 bandaj adeziv pentru locul punctiei
 recipiente pentru colectarea deseurilor

Locul punctiei:
 venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se forme
anastomozarea lor
 venele antebratului
 venele de pe fata dorsal a mainii
 venele subclaviculare
 venele femurale
 venele maleolare interne
 venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici
 orice vena accesibila
punctie subclaviculara
Pregatirea pacientului pregătirea psihică – se comunica pacientului ce i se va face, i se v
pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa
pregătirea fizică – pentru puncţia la venele braţului, antebraţului:
 se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient, cât
care execută puncţia (decubit dorsal)
 se examinează calitatea şi starea venelor
 se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie
 se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului pu
 se dezinfecteaza tegumentele;
 se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele deveni

Tehnica  spalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilor

 se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locu
o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
 se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizo
dreaptă, între police şi restul degetelor;
 se pătrunde cu acul traversând, în ordine tegumentul – în di
30 grade), apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastic
înaintează în gol;
 se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;
 se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu s
 se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase: in
medicamentelor, recoltarea sângelui, perfuzie
 în caz de sângerare, se prelungeşte acul de puncţie cu un tub
se introduce în vasul colector, garoul rămânând legat de braţ
 se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin
a pumnului
  se aplică tamponul îmbibat în soluţie antiseptica la locul de
se retrage brusc acul
 se comprimă locul puncţiei 2-3 minute, braţul fiind în poziţ

Ingrijiri post tehnica  se face toaleta locală a tegumentului

 se schimbă lenjeria dacă este necesar
 se asigură o poziţie comodă în pat
 se supraveghează pacientul

Consideratii speciale:  pentru evidenţierea venelor

 se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cu
anterioară a antebraţului
 se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă
 tapotament la locul punctiei
 pentru puncţionarea venelor jugulare, pacientul se aşează în
transversal pe pat, cu capul lăsat să atârne
 prin puncţia venoasă, se pot fixa catetere
Se evita
 puncţionarea venei din lateral
 puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos
 manevrarea incorectă a instrumentarului steril
 interzis de a palpa vena dupa dezinfectie
 atingerea produsului recoltat
 flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului,
închiderea plăgii venoase, favorizând revărsarea sângelui.

Accidente Intervenţiile asistentei

Hematom (prin infiltrarea - se retrage acul şi se comprimă

sângelui în ţesutul perivenos) locul puncţiei 1-3 minute

Străpungerea - se retrage acul în lumenul ven

venei (perforarea peretelui
opus)

Ameţeli, paloare, lipotimie - se întrerupe puncţia, pacientu

se aşează în decubit dorsal fără
pernă, se anunţă medicul.
 RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

 Importanta analizelor de laborator

-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective
-infirma sau confirma diagnosticul clinic
-reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului
-confirma vindecarea
-semnaleaza aparitia unor complicatii
-permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase
purtatoare de germeni patogeni
 Rolul asistentei
 recolteaza analizele la indicatia medicului
 respecta orarul recoltarilor
 pregatirea psihica-informarea pacientului
 fizica a pacientului-regim alimentar,repaus la pat,asezarea in pozitie
corespunzatoare in functie de recoltare
 pregatirea materialelor si instrumentelor necesare
 efectuarea tehnicii cu professionalism
 completarea imediata si corecta a buletinului de analiza care va
cuprinde:numele si prenumele pacientului,nr salonului si patului,natura
produsului,analiza ceruta.data recoltarii
 etichetarea produsului
 transportul analizelor la laborator in conditii de securitate ,ambalate
corespunzator(cutii cu capac)
VACUTAINERE SI RECIPIENTE PENTRU RECOLTAREA ANALIZELOR DE
LABORATOR
1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)
2. Urocultor (Urocultura)
3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice
(capac rosu)
4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice
(capac galben)
5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice
(capac mov)
6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de
coagulare (capac bleu)
7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de
sedimentare a hematiilor (capac negru)
8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac
gri)
9. Coprocultor (materii fecale)
10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura)
Tipuri de laboratoare :
B
 Laborator de hematologie:pentru analize hematologice;aceste analize se
executa in majoritatea bolilor si in mod special in bolile de sange.
 Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange,urina si alte
produse,analizand substantele minerale sau organice din compozitia lor.
 Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor,in cazul
bolilor infectioase.
 Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul
biologic recoltat.
 Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti,localizati in
corpul uman.
 Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman
cu ocazia unei eventuale boli microbiene.
 Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale
 Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor.
 Laborator de igiena:pentru analiza apei,aerului,alimentelor
 Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .

RECOLTAREA SANGELUI
Sângele se recoltează pentru examene:
 hematologice
 biochimice
 bacteriologice
 parazitologice
 serologice
Recoltarea se face prin:
 punctie capilara
 puncţie venoasă
 puncţie arterială
PUNCTIA CAPILARA

Definitie Recoltarea sangelui capilar pentru analize de laborator

Scop Recoltare:
-analize hematologice:hemoleucograma,hemoglobina
TS(timp de sangerare),TC(timp de coagulare),grup sanguine,
- examen parazitologic
-glicemie,colesterol
Materiale  lanteta sterila sau ac de punctie steril,stilet special steril de unica
necesare folosinta
 antiseptic pentru tegument(alcool 90grade)
 tampoane sterile
 pipeta Potain(pentru numararea elementelor figurate),
 hartie de filtru
 lame de sticla,lamele(pentru frotiu)benzi de testare
 manusi de protectie,
 tavita renala

Locuri de electie  pulpa degetului inelar sau mediu

 lobul urechii,
 fata plantara a halucelui si calcai, la copil

Pregatire pacient Psihica:se explica necesitatea efectuarii tehnicii

Fizica :se aseaza in pozitie sezand cu bratul sprijinit;spalarea mainilor cu
apa si sapun,se usuca corect

Tehnica  se spala mainile

 se imbraca manusile
 e aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool
 se asteapta evaporarea alcoolului
 cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului,perpendicular pe
straturile cutanate
 se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de
filtru
 se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se
recolteaza cu pipeta sau pe lama(se pune o picatura de sange pe benzile
de testarea glicemiei,colesterolului;1picatura pe lama de sticla pentru
frotiu simplu sau frotiu in picatura groasa;
 pentru determinarhematologice(hemoglobina,hematii,leucocite )se
utilizeaza pipeta Potain

Efectuarea  la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4 mm diametru

unui frotiu  se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45° cu lama
(picătura se întinde prin capilaritate)
 lamela se trage către partea liberă a lamei, păstrând aceeaşi
înclinaţie şi antrenând toată picătura fără să o fragmenteze
 se agită lama pentru uscare
 se etichetează şi se trimite la laborator
  un frotiu bun este fara goluri,cu un strat regulat

Examenul in  pentru examenul în picătură groasă sângele se recoltează sub

picatura formă de picătură groasă
groasa  se recoltează pe fiecare extremitate a lamei câte 3 picături cât mai
apropiate între ele
 cu colţul unei lame şlefuite se amestecă picăturile formând o pată
circulară cu diametrul de aproximativ 1,5-2 cm
 se continuă amestecarea picăturilor până se formează un mic
cheag – semnul unei defibrinări complete
 uscarea frotiului se face prin agitarea lamei
 numele bolnavului şi numărul buletinului de analiză se înscriu
direct pe lamă cu creion dermatograf
 picătura groasă se execută pentru punerea în evidenţă a
plasmodiilor malariei (recoltarea se face în cursul accesului febril când
numărul paraziţilor în sânge este foarte mare).

Recoltarea sangelui cu sistem vacutainer

Inaintea recoltarii sangelui,

 desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat.
 inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1), avand grija sa nu
indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2)
 asamblati acul la holder (3).
Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta
cu instructiunile de mai jos
a.Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la
plica cotului, ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii
drepte.b. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul
a penetrat vena; apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte,
indexul si degetele mijlocii sustinandu-l.
c.sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu viteza
proprie ;se elibereaza garoul din jurul bratului pacientului imediat ce
sangele a aparut in vacutainer,cu mana stanga ,sustinand in continuare
holderul
d.se retrage vacutainerul cu mana dreapta,apasand usor cu degetul mare
pe una din marginile holderului
e. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul,
efectuati 8-10 miscari de inversiune a tubului.f. Daca se recolteaza mai
 mult de un vacutainer, inserati cel de-al doilea tub si repetati pasii
descrisi mai sus .
.
Ordinea de recoltare a tuburilor:
1. recipientele pentru hemocultura;
2. tuburile fara aditivi;
3. tuburile ce contin citrat;
4. tuburile ce contin heparina;
5. tuburile ce contin EDTA
De respectat
 utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i
se recolteaza probe de sange
 evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;
 dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui
tampon steril imbibat in solutie de alcool 70%, prin miscari circulare,
din interior spre exterior
 dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la
punctionare (daca zona este umeda, poate fi indusa hemoliza probei);
 la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv
pentru a asigura hemostaza si a evita formarea hematomului (durata
recomandata a compresiei 2-3 minute);
 formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu
datele pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele
medicului care indica analizele.
 fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele
pacientului
 a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se
poate produce hemoliza.
 acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita
inteparea), indoit sau taiat, ci va fi depus intr-un container de plastic
rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare.

TIPURI DE VACUTAINERE
CULOARE ANTICOAGULANT ANALIZE DE LABORATOR
DOP SAU ADITIV

ROSU Fara aditivi Biochimie,serologie

MOV EDTA Hematologie :Ht,Hb,HLG

NEGRU Citrat de sodiu VSH

 ALBASTRU Citrat de sodiu Hematologie:factori ai coagularii-timp
Quik,APTT

VERDE Heparina Biochimie :ionograma,hormone,gaze

arteriale

GALBEN Citrate de Hemocultura

dextroza=mediu de
cultura pentru eritrocite

GRI Florura de sodiu Glicemie

Examene hematologice

Tabel cu analize hematologice

Test Mod de recoltare: Valoare normala/unitate de
Pv=punctie venoasa masura
Pc =punctie
capilara

 Hemoleucograma cu pc
formula pv.cu holder+ac in
leucocitara vacutainer dop mov
(contine EDTA)
sau
cu seringa 2ml-
2ml sange/EDTA

 Hemoglobina(Hb) B:13-17g/100mL
“
F:11-15g/100mL

 Hematocrit (Ht) “ B:42-48%

F:40-43%

 Eritrocite (H) “
4 000 000-6 000 000/mmc
(hematii,globule rosii)

 Leucocite (L) “ 4000-10000/mmc

(globule albe) >leucocitoza

 Formula leucocitara “  Granulocite neutrofile

- nesegmentate(GNnesegm)=1-
4%;50-250/mmc
 -segmentate(GNsegm)=50-
70%;2500-4800/mmc
 Limfocite=25-
30/%;1200-2400/mmc
 Monocite =4-8%;300-
640/mmc
 Eozinofile =1-3%;100-
200/mmc
 Bazofile =0,5-1/%;20-
40/mmc

 Trombocite “ 150 000-400 000/mmc

 VSH(viteza de pv fara staza; F:1h=2-12mm;2h=12-20mm

sedimentare a hematiilor) vacutainer dop B:1h=1-10mm;2h=7-15mm
negru(cu citrate de
Na)
sau
cu seringa 2ml -
1,6mlsange/0,4ml
citrate de sodium
3,8%

 Teste de coagulare:

 APTT(activitate pv.vacutainer 25-35”

partial a tromboplastinei dop bleu
tisulare

 Timp Quick “ 13-15”

sau
cu seringa de 5ml cu
 Timp Howel ac sterile-4,5ml
1-2minute
sange/0,5ml citrat de
sodiu

 IP(Indice de “ 85-100%
protrombina)

 Fibrinogen 200 -400mg/dl

 Timp de sangerare – pc 2-4minute
TS
este timpul care se scurge
din momentul inteparii
lobului urechii sau pulpei
degetului pana la oprirea
sangerarii

 Timp de coagulare- pc 5-8minute

TC
este timpul scurs de la
recoltare(punere pe lama)
pana la coagularea picaturii

Hemoleucograma completa( HGL)

Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati:
 RBC (eritrocite sau hematii) – Numarul de globule rosii din sange
 WBC (leucocite ) – Numarul de globule albe din sange
 HGB (hemoglobina) – Cantitatea totala de hemoglobina din sange
 PLT (platelete sau trombocite) – Numarul de trombocite
 HCT ( hematocrit) – Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange
exprimata in procente
 numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara)
 neutrofilele(NEU)
 eozinofilele(EOS)
 limfocitele(LY)
 monocitele(MO)
 basophile(BAS)
indici eritrocitari :
Evaluarea hematiilor (eritrocitelor) din punct de vedere al volumului si continutului
in hemoglobina se realizeaza prin masurarea sau calcularea urmatorilor parametrii:
 volumului eritrocitar mediu (VEM,MCV);
 hmoglobina eritrocitara medie (HEM,MCH);
 concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM,MCHC);
 largimea distributiei eritrocitare (RDW)
Recipientul de recoltare-vacutainer cu capac mov/roz – K3 EDTA;
Globule roşii şi un limfocit văzute la microscop
-
\
Eritropoieza - formarea globulelor rosii

VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH)

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este o probă care exprimă grosimea statului
de depunere a eritrocitelor (hematiilor), exprimat în milimetrii [mm], în eprubetă,
într-un interval de o oră [1h], 2 ore [2h] sau o zi [24h] . După cum se ştie,
în plasmă, eritrocitele se află în suspensie. După recoltarea unei probe de sânge şi
depunerea ei într-o eprubetă împreună cu o substanţă anticoagulantă, are loc o
sedimentare a hematiilor (eritrocitelor) care constă în depunerea lor la fund, proces ce
are loc simultan cu limpezirea, clarificarea probei în partea ei superioară..Mod de
recoltare –punctie venoasa cu holder+ac -vacutainer cu capac negru
sau
 seringa de 2ml si ac de punctie venoasa;
 pipete Westergreen cu stativul corespunzator;
 citrat de sodiu 3,8%, solutie sterila;
 materiale necesare recoltarii sângelui prin punctie venoasa.
Tehnica
 se aspira în seringa solutie de anticoagulant cu care se clateste seringa,
retinându-se 0,4ml;
 se punctioneaza vena, dupa dezinfectare, si se aspira sânge în seringa pâna la 2
ml;
 continutul seringii se amesteca prin cateva miscari de rasturnare;
 proba se trece apoi într-o eprubeta din care se aspira cu pipeta Westergreen
pâna la diviziunea 0, astfel încât coloana de sânge sa fie continua;
metoda manuala Westergren: se aseaza tubul in pozitie verticala intr-un
suport gradat milimetric si se citeste nivelul de sedimentare a hematiilor in mm dupa 1
ora; in unele teste este citit rezultatul si dupa un interval de 2 ore, dar acesta nu
furnizeaza informatii suplimentare
 se plaseaza pipeta în stativ în pozitie perfect verticala;
 citirea se face dupa o ora, iar rezultatul se exprima în mm coloana de plasma
separata de eritrocite în decurs de o ora (mm/ora).
Valori normale:
• barbat: 1 – 10 mm/ora;
• femeie: 2 – 13 mm/ora;
Variatii fiziologice:
• la femei, V.S.H.-ul creste în timpul menstruatiei;
• la femei, V.S.H.-ul creste în sarcina (mai ales în ultimele luni).
Variatii patologice:
• Cresterea V.S.H.-ului apare în boli infectioase sau inflamatorii (pneumonii,
rheumatism articular acut, tuberculoza activa, septicemie, pielonefrite), în anemii,
infarct miocardic,leucemii, neoplasme, etc.
• Scaderea V.S.H.-ului apare în poliglobulii, etc.

SANGE -BIOCHIMIE
Test
Mod de recoltare
Valori
normale/unit.mas.

 Uree p.v. vacutainer cu 15 -45 mg/dl

dop rosu (fara
anticoagulant)

 Creatinina “ 0,6 -1,2 mg/dl

 Acid uric “ 1,5-7mg/dl

 Glicemie “ 65 -110 mg/dl

 ALT/TGP “ 9-52/U/L
TGP(transaminaza glutam piruvica)
ALAT/ALT(alaninaminotransferaza)
 AST/TGO
TGO(transaminaza glutam oxalica)
ASAT/AST(aspartaminotransferaza 14-36U/L

 GGT-gama GT “ 0-40U/L

 Ionograma(dozarea ionilor) “ Cl -98 – 107 mmol/l

K-3,5 -5,00 mmol/ l
Na -135 -145
mmol/l
 Ca-85-110/mmol/L

 Trigliceride “ 40-165mg/dl

 Colesterol “ 120 - 200 mg/dl

 HDL”colesterol bun” F:45-65mg%
B:35-55mg%

 LDL”colesterol rau” <150mg font="">

 Bilirubina totala “ 0-12mg/L

 Bilirubina directa 0-3mg/dl
 Bilirubina indirecta 0-11mg/dl

 Fosfataza alcsalina “ 38-126/U/L

 Magneziu “ 1.70-2.70mg/dl

 Rezerva alcalina “ 22-29mmol/l

 Amilaza “ 25-110/U/L

 Electroforeza
67-86g/l
-proteine totale
53-65%;42-56g/l
-albumine
34-47%;15-30g/1
-globuline
-raport albumin/globuline A/G 1,13
-globuline Alfa1=2-5,5%
Alfa 2=6-12%
Beta =
Gamma=11-21%

RECOLTAREA DE TESTE SANGUINE PENTRU MASURAREA

GLICEMIEI
.

Materiale necesare  manusi

  glucometru portabil
 paduri alcoolizate
 comprese tifon
 bandaj adeziv
Pregatirea echipamentului:
 se va verifica glucometrul si toate accesorile
acestuia( ace, reserve, banda de citire, baterie etc)

Recoltarea:
 confirmarea identitatii pacientului( pentru a se
evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient).
 se comunica pacientului ce i se va face, i se va
explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne
asigura de cooperarea sa.
 se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul
urechii pentru adulti, calcaie pentru nou nascut)
 se spala mainile bine si se pun manusi
 daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se
pot aplica comprese calde, umede timp de 10 minute
 se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si
apoi se usuca cu o compresa
 se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de
deschide) si apoi se punctioneaza locul dintr-o singura
miscare scurta si rapida
 dupa punctionare se va evita sa se faca
Consideratii speciale: compresie sau sa se “stoarca” locul, pentru a evita
amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare.
 se lasa sa curga picatura de sange pe banda
pregatita a glucometrului, asigurandu-ne ca este
suficienta pentru citirea rezultatului
 dupa recoltare se mentine compresie pe locul
punctionarii pana se opreste sangerarea
 dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj
adeziv.
 se noteaza rezultatul , data si ora.

 se va evita recoltarea din locuri edematiate,

cianotice.Daca nu se poate obtine sange capilar, se va
punctiona o vena cu seringa si se va pune din seringa pe
banda glucometrului o picatura mare de sange
  daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa
glucometrul si sa isi recolteze singur trebuie invatat sa o
faca corect cel mai indicat fiind sa I se ofere si un ghid
scris de folosire a glucometrului.De asemenea va trebui
sa stie care sunt valorile glicemice anormale pentru care
va trebui sa vina la spital

ANALIZE SEROLOGICE - IMUNOLOGICE

Examenele serologice:
 cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului.
 se utilizeaza pentru diagnosticul bolilor infecto-contagioase,a bolilor dermato-
venerice transmisibile pe cale sexual,prin sange infectat
Serul nehemolizat are o culoare gălbuie, cel hemolizat este roz.

ANALIZE IMUNOLOGICE
Afectiunea Agent Test serologic Mod de Valori
etiologic recoltare normale

SIDA(sindromul Virusul HIV ELISA Pv5-7ml negativ

imuno-deficientei sange
umane) Vacutainer cu
dop rosu

Sifilis (lues) Treponema VDRL,RPR,RBW Pv 5ml sange negativ

palidum (Bordette fara
Wasserman) anticoagulant

RAA(Reumatism Streptococ ASLO Pv5-7ml 100-200ui

articular acut)- beta (antistreptolizinele sange
scarlatina hemolitic O) Vacutainer cu
dop rosu

Hepatita A VHA Anticorpi antiVHA negativ

Hepatita B VHB Anticorpi antiVHB negativ

Hepatita C VHC Anticorpi antiHCV negativ

Alergii Diverse Testul cu anticorpi Pv5-7ml negativ
alergene IgE sange
Testul RAST vacutainer cu
dop auriu

Bruceloza Brucella brucela Pv7-10ml absent

abortis/suis/ sange
melitesis vacutainer cu
dop rosu

Gripa Virusuri Test sanguine Pv5-7ml absent

gripale:A ELISA sau exudat sange
AH1N1 faringian vacutainer cu
AH1N5 dop albastru
sau mov

EXAMEN BACTERIOLOGIC DIN SANGE

HEMOCULTURA:
Definitie  introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru
examen bacteriologic

 identificarea bacteriilor prezente in sange cand se

suspecteaza
Scop
 o septicemie(cu stafilococ,meningococ,bacil Koch-
bolnavul are febra ridicata cu oscilatii mari,frison,stare
generala alterata)
 totodata se examineaza si rezistenta bacteriilor la
antibiotice si chimioterapice-se efectueaza antibiograma
 o bacteriemie:febra tifoida,bruceloza,endocardita
maligna subacuta

Materiale necesare:  garou

 manusi sterile,masca faciala
 paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod
 seringa sterila de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru
copil
 camp decupat steril
 3 sau 4 ace sterile
 recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob(unul cu
dop galben si unul cu dop albastru)
  formular cerere analize laborator
 recipient pentru transportat analizele
 comprese
 bandaj adeziv
 etichete
 tavita renala
Pregatirea echipamentului:
 se va verifica data de expirare a recipientelor cu mediile
de cultura.

Recoltarea:  confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita

confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient).
 se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica
procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de
cooperarea sa.
 se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de
sange la intervale diferite de timp.
 se spala mainile bine si se pun manusi sterile
 se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru
punctie
 se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri
cu alcool iodat sau betadine .Curatarea zonei se face dinauntru
spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei
punctionate cu flora existenta pe pielea din jur.
 dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte
de punctionare
 se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult si
2 pana la 6 ml pentru copil
 se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de
cauciuc al recipientul cu mediu de cultura
 se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata
sangele
 se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de
cultura la adulti si 2 ml pentru copil
 se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele
pacientului, data si ora recoltarii numele medicului care a
indicat , temperatura pacientului in momentul recoltarii,
specificarea oricarei antibioteraii recente , suspiciunea de
diagnostic.
  se transporta imediat la laborator
 se descarca seringa, manusile si acele in recipiente
specifice, separate
 se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a
produs hematom.In cazul in care s-a produs hematom se va
presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica
comprese calde.

Evaluarea  normal-hemocultura negative

rezultatelor  patologic –se identifica germeni patogeni;
 se efectueaza antibiograma

Consideratii speciale:
 fiecare proba se va lua la intervale de timp specificate si
din locuri diferite
 se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe mana
cu linii venoase prinse recent, in afara de cazul cand se
suspecteaza ca respectivul cateter a produs sepsisul.
 principala complicatie a manevrei poate fi hematomul