Probleme Fizica Scoala

Probleme de zica moderna
Emil Petrescu Daniela Buzatu

30 ianuarie 2005
Cuprins
1 ORIGINILE FIZICII CUANTICE 3
1.1 Energia si impulsul fotonului . . . . . . . . . 3
1.2 Radiat ia termica . . . . . . . . . . . . . .
. . . 10
1.3 Efect fotoelectric . . . . . . . . . . . . . .
. . . 18
1.4 Efect Compton . . . . . . . . . . . . . . .
. . . 25
1.5 Comportarea ondulatorie a microparticulelor 31
1.6 Relat iile de incertitudine . . . . . . . . . . .
. 39
1.7 Modelul Bohr . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . 43
2 FIZIC
A CUANTIC
A 55
2.1 Operatori . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . 55
2.2 Ecuat ia Schr odinger . . . . . . . . . . . . .
. . 75
2.3 Oscilatorul cuantic . . . . . . . . . . . . .
. . . 163
2.4 Modelul vectorial al atomului . . . . . . . . . 187
3 FIZICA SOLIDULUI 195
3.1 Vibrat iile ret elei cristaline . . . . . . . . . .
. 195
3.2 Statistica purtatorilor de sarcina n metale
si semiconductori . . . . . . . . . . . . . . . .
. 211
3.3 Fenomene de transport . . . . . . . . . . . .
. 228
3.4 Proprietat i magnetice . . . . . . . . . . . . .
. 236
1
CUPRINS 2
4 FIZIC
A NUCLEAR
A 256
4.1 Structura nucleului . . . . . . . . . . . . .
. . 256
4.2 React ii nucleare . . . . . . . . . . . . . .
. . . 277
4.3 Radioactivitate . . . . . . . . . . . . . .
. . . . 294
Capitolul 1
ORIGINILE FIZICII
CUANTICE
1.1 Energia si impulsul fotonului
1.1.1 Sa se determine energia si impulsul unui foton a carui lungime de unda corespunde :
a. domeniului vizibil al spectrului ( = 0, 6 m)
b. radiat iei X cu
ungimea de unda de 0, 1 nm
c. radiat iei cu lunimea de unda de 0, 001 nm
Solut ie
Utilizam formulele:
E = h = h
c
p =
h
3
CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 4
Rezu ta ce e trei cazuri:
E = 2, 07 eV p = 1, 1 10
27
kg m/s
E = 12, 4 keV p = 6, 62 10
24
kg m/s
E = 1, 24 MeV p = 6, 62 10
22
kg m/s
1.1.2 Sa se ca cu eze frecvet a uei radiat ii moocromatice a
carei putere este ega a cu P = 3 10
2
W si corespude a 10
14
fotoi /secuda.
So ut ie
Eergia uui foto este h. Puterea este P = Nh. Rezu ta:
=
P
Nh
=
3 10
2
10
14
6, 626 10
34
= 4, 53 10
17
Hz
1.1.3 Sa se determie presiuea exercitata de o radiat ie e ectro
magetica cu itesitatea I, masurat a J/m
2
s ce cade orma
pe o suprafat a care o absoarbe tota itate.
So ut ie
Vom determia
egatura ditre itesitatea radiat iei I si co
cetrat ia de fotoi di uxu umios. Cosideram u ci idru
t cD
c
S
Fig. 1.1
cu ugimea ct si sect iuea S cetru
uxu ui umios (vezi
Fig. 1.1).
Numaru de fotoi care trec timpu t pri S este ega cu
um aru de fotoi di ci idru cosiderat:
N = Sct
Eergia ce strabate sect iuea S iterva u t este:
E = Nh = Scth
Atuci itesitatea I va
:
I =
E
St
= ch
Astfe :
=
I
ch
Variat ia impu su ui uui foto ce este absorbit pe suprafat a
S este h/. Atuci, iterva u de timp t variat ia impu su ui
tuturor fotoi or ce sut absorbit i de suprafat a S este:
P = N
h
= Sct
h

Fort a exercitata de acesti fotoi pe suprafat a S este:
F =
P
t
= Sc
h
Presiuea exercitata de fotoi este:

p =
F
S
= c
h
=
I
c
1.1.4 Sa se determie presiuea exercitata de o radiat ie e ec
tromagetica cu itesitatea I ce cade orma
pe o suprafat a
care o re ecta tota itate.
So ut ie
I acest caz variat ia impu su ui uui foto este ega a cu 2h/

datorita faptu ui ca fotou este re ectat cu 180
o
. Atuci:
p = 2
I
c
1.1.5 Sa se determie presiuea exercitata de o radiat ie e ectro
magetica cu itesitatea I care cade pe o suprafat a care are
coe cietu de re exie .
So ut ie
Aceasta nseamna ca presiunea este determinata n doua moduri:
a. de fotonii care se re ecta si care reprezint a fract ia din
tota itatea fotoni or. Astfe presiunea exercitata de acesti fotoni
este:
p
1
=
2I
c
b. de fotonii care sunt absorbit i si care reprezinta o fract ie
(1 ) din tota itatea fotoni or. Presiunea exercitata de acesti
fotoni este:
p
2
= (1 )
I
c
Rezu ta presiunea tota a:
p = p
1
+p
2
= (1 + )
I
c
1.1.6 Un fascicu
para e
de
umina av and intensitatea I se reecta pe o suprafat a p ana care are coe cientu de re exie . Sa
se ca cu eze presiunea norma a exercitata de fascicu pe aceasta
suprafat a daca ungiu
dintre norma a a suprafat a si direct ia
fascicu u ui este .
Solut ie
Vitez norml pe suprft este c cos . Atunci numrul de
fotoni ce cd pe suprft S n timpul t este:
N
= Sc cos t
Daca fotou este absorbit, atuci variat ia impu su ui pe direct ia
orma a este
h
cos , ir dc fotonul este re ectt pe suprft

S tunci vrit i impulsului este
2h
cos . Vrit i totl impulsului fotonilor cre se re ect este:

P = N
2
cos = 2nSc
t cos
2
Fort exercitt
F =
P
t
= 2nSc
pe suprft
S v

cos
2
Presiune exercitt de fotonii re ectt i v ve expresi:

p
1
=
F
S
= 2nc
cos
2
=
2I
c
cos
2
In mod nlog se obt ine si expresi pentru presiune exercitt de fotonii bsorbit i:
p
2
= (1 )
I
c
cos
2
ir presiune totl v

:
p = p
1
+p
2
= (1 + )
I
c
cos
2
1.1.7 S se rte, pe bz teoriei corpusculre, c pentru rdit i

termic de echilibru este vlbil relt i: p = w/3 (p este presiune rdit iei ir w este densitte volumic de energie).
W d
q
q cos c
c
Fig. 1.2
Solut ie
Considerm rdit i dintr-o incint pe peret ii crei rdit i
se re ect ( = 1) (vezi Fig. 1.2). Numaru
de fotoni care cad
pe unitartea de suprafat a n timpu
dt este:
dn
(c cos )
d
4
dt
unde
dn
=
dw
h
reprezit a cocetrat ia fotoi or cu frecvet a cuprisa iterva
u (, +d), iar dw
este desitatea spectra a de eergie, adica

eergia fotoi or cu frecvet a iterva u
(, + d). Deoa
rece variat ia impu su ui uui foto ce se re ecta este 2
h
cos ,
atuci variat ia impu su ui tuturor fotoi or ce cad pe uitatea
de suprafat a timpu
dt va :
dP =
dw
h
c cos
d
4
dt
2h
cos
Presiuea devie:
dp = 2dw
cos
2
4
sin dd
Pentru a determina resiunea
nala (totala) se face interarea dua toate frecvent ele. Deoarece se considera doar articulele care se ndreat a sre surafat a resectiva interarea dua
se face ntre limitele 0 si , iar interarea dua se face ntre
limitele 0 si 2:
= 2
_
0
dw
1
4
_
0
cos
2
sin d
_
2
o
d
Rezulta:
=
w
3
1.2 Radiat ia termica
1.2.1 Se considera doua surse (cor neru) de radiat ie termica.
Una din ele are temeratura T
1
= 2500 K. Sa se determine temeratura celeilalte surse daca lunimea de unda coresunzatoare
maximului
uterii de emisie este cu = 0, 5 m mai mare ca
ungimea e una corespunzatoare maximu ui sursei primare. Se
cunoaste constanta ui Wien A = 0, 2898 10
2
mK.
So ut ie
Se pun conit ii e:
T
1
= ( +)T
2
= A
Din ce e oua ega itat i rezu ta:
_
A
T
1
+
_
T
2
= A
si
T
2
=
AT
1
A +T
1
= 1747
o
C
1.2.2 O bi a cu iametru
se a a ntrun recipient viat ai
carui peret i sunt ment inut i
a o temperatura apropiata e zero
abso ut. Temperatura init ia a a bi ei este T
o
. Daca se asimi eaza
suprafat a bi ei cu un corp negru, se cere timpu n care tempe
ratura scae e n ori. Se consiera ca bi a este confect ionat a
intrun materia e ensitate si cadu a speci ca c.
Solut ie
Puteea de emisie a unui cop negu este:
R(T) =
1
S
_
d
dt
_
= T
4
und
t n rgia int rna a bil i, iar
t con
tanta St fanBoltzmann. T inand cont ca S = d
2
, n rgia mi
a n unitat a
d tim
t :
d
dt
= T
4
d
2
Dar,
n rgia int rn a a bil i oat
xrimata n funct i d
cadura
a
ci ca rin r lat ia:
= mcT =
4
3
_
d
2
_
3
cT
Daca vom deiva ultima elat ien apot cu timpul si vom t ine
cont de expesia enegiei emise n unitatea de timp, se obt ine:
4
3
_
d
2
_
3
c
dT
dt
= T
4
d
2
R zulta cuat ia dif r nt iala:
dt =
dc
6
dT
T
4
car rin int grar
_
t
0
dt =
dc
6
_
T
o
/n
T
o
dT
T
4
conduc la:
t =
(n
3
1) dc
18T
3
o
1.2.3 Sa
calcul z lungim a d unda cor
unzatoar int n
itat ii maxim din
ctrul unui cor n gru,
tiind ca ut r a d
mi
i a ac
tuia
t R = 5, 67 W/cm
2
. S cunoa
t con
tanta
Wi n A = 0, 2898 10
2
mK si = 5, 67 10
8
Wm
2
K
4
Solut ie
Confom legii StefanBoltzmann:
R = T
4
r zulta t m ratura
T =
4
_
R
= 10
3
K
Conform l gii d d la
ar a lui Wi n:
m
T = A
rezu ta ungimea e una corespunzatoare intensit at ii maxime:
m
=
A
T
= 2, 89 10
6
m
1.2.4 Sa se arate ca pentru va ori mici a e raportu ui /T for
mu a ui P anck se reuce a formu a ui Ray eighJeans, iar pen
tru va ori mari a e ui /T

a formu a
ui Wien.
So ut ie
Uti izam formu a ui P anck pentru ensitatea spectra a a e
nergiei e ectromagnetice:
(, T) = c
1
3
e
c
2
/T
1
unde c
1
si c
2
sunt constante.
a. Pentu valoi mici ale lui /T dezvolt am exponent iala
exp c
2
/T n seie Taylo si ment inem doa pimi doi temeni:
e
c
2
/T
1 +c
2
T
ceea ce conduce la umatoaea expesie pentu fomula Planck:
(, T) c
1
3
1 + c
2
/T 1
= c
2
T
b. Pentu valoi mai ale lui /T vom avea:
e
c
2
/T
1
si densitatea spectala devine:
(, T) c
1
3
e
c
2
/T
1.2.5 Sa se aate ca fomula lui RayleighJeans nu este compa
tibila cu legea StefanBoltzmann.
Solut ie
Densitatea a enegiei electomagnetice pentu nteg spec
tul este:
=
_
(, T)d
unde
(, T) = c
2
T
Se obt ine:
=
_
0
c
2
Td =
ceea ce ne aata ca fomula lui RayleighJeans nu este compati
bila cu legea StefanBoltzmann = T
4
,
ind valabil a doar n
dom niul fr cv nt lor mici.
1.2.6 Sa

tabil a
ca r lat iil dintr d n
itatat il
ctral d
n rgi a camului l ctromagn tic
(, T) si
(, T). Sa se
particu arizeze pentru formu a ui P anck.
So ut ie
Exprimam iferent ia a ensitat ii spectra e e energie:
=
(, T)d =
(, T)
Atunci:
(, T) =
(, T)
d
d
Dar:
= 2 =
2c

si

=
2c
2
CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE
Atunci:
(, T) =
2c
(, T)
Ponind de la fomula lui Planck:
(, T) = c
1
3
e
c
2
/T
1
cu =
2c
se obt ine:
(, T) =
2c
2
c
1
_
2c
_
3
e
c
2
2c
/T
1
(, T) = c
1
16

5
e
c
2
/(T)
1
1.2.7 Sa se stabi easca re at ia intre temperatura si ungimea e
una
m
pentru care
(, T) ensitatea spectra a e energie,

ata e formu a ui P anck, este maxima.
So ut ie
Consieram:
(, T) = c
1
5
e
c
2
/(T)
1
une c
1
si c
2
sunt constante.
=
c
2
T
CAPITOLUL 1.
va rezu ta:
() = c
Prin efectuarea substitut iei
ORIGINILE FIZICII CUANTICE
17
5
e
1
Punem condit ia de maxim a acestei funct ii:
d
d
_
5
e
1
_
= 0
5
4
(e
1) e
5
(e
1)
2
= 0
adica:
5(
5
1) e
= 0
Aceasta ultima ecuat ie este satisfacut a pentru 4, 96,
adica:
T = const
egea e ep asare Wien.
ceea ce reprezinta
1.2.8 Daca se raceste un corp negru,
ungimea e una cores
punzatoare maximu ui
ensitat ii spectra e energetice
(T) se
ep aseaza cu 3000
A. Se cere sa se etermine cu cate grae

a scazut temperatura corpu ui aca temperatura init ia a a fost
1800
o
C. Se cunoaste constanta Wien A = 0, 2898 10
2
mK.
So ut ie
Consieran
egea ep asarii Wien scrisa pentru ce e oua
temperaturi T
o
si T
o
T:
o
T
o
= A
(
o
+ )(T
o
T) = A
rezu ta:
T =
T
o
+
=
T
o
A
T
o
+
T = 366 K
1.3 Efect fotoe ectric
1.3.1 Sa se arate, cu ajutoru
egii coservarii impu su ui si
eergiei, ca u e ectro
iber u poate absorbi u foto.
So ut ie
Presupuem ca fotou este absorbit de e ectro. Atuci e ec
trou
se va pue miscare cu viteza v, iar masa e ectrou ui
va devei:
m =
m
o
_
1 v
2
/c
2
Impu su si eergia e ectrou ui vor avea expresii e:
p = mv =
m
o
v
_
1 v
2
/c
2
E = mc
2
=
m
o
c
2
_
1 v
2
/c
2
Vom scrie egi e de coservare a e eergiei si impu su ui pe
tru procesu de absorbt ie:
h =
m
o
c
2
_
1 v
2
/c
2
m
o
c
2
h
c
=
m
o
v
_
1 v
2
/c
2
adica, eergia fotou ui absorbit este ega a cu eergia cietica a
e ectrou ui (care este diferet a ditre eergia tota a si eergia
de repaus a acestuia). Di ce e doua egi de coservare rezu ta:
m
o
vc
_
1 v
2
/c
2
=
m
o
c
2
_
1 v
2
/c
2
m
o
c
2
Rezu ta:
1
v
c
=
_
1 v
2
/c
2
Atuci:
v
c
= 0 sau
v
c
= 1
Nici ua di aceste doua situat ii u se poate obt ie di puct
de vedere
zic, deoarece pri absorbt ia uui foto e ectrou u
poate ramae repaus si ici u poate cap ata o viteza ega a cu
viteza umiii.
1.3.2 O bi a de cupru stare e ectrica eutra, idepedet a
de a te corpuri, este iradiata cu umia moocromatica av ad
ugimea de uda = 0, 2 m. Pa a
a ce potet ia
maxim
se va carca bi a pierzad fotoe ectroi? Lucru de extract ie a
cupru ui este ega cu L
extr
= 4, 47 eV. (h = 6, 626 10
=34
Js)
So ut ie
Pri pierdere de fotoe ectroi bi a de cupru se carca a u
aumit potet ia . La imita, eergia e ectrou ui ecesara pe
tru a vige fort a de atract ie e ectrostatica si a efectua ucru
mecaic de extract ie este:
h
c
= L
extr
+eU
Rezu ta:
U =
hc
L
extr
e
= 1, 74 V
1.3.3 Pe o suprafat a de a umiiu cade u fascicu
de fotoi cu
= 200 m. Stiid ca ucru
de extract ie a
a umiiu ui este
ega cu L
extr
= 4, 2 eV, sa se a e:
a. eergia cietica a ce ui mai rapid fotoe ectro
b. tesiuea de stopare
c.
ugimea de uda de prag petru a umiiu
So ut ie
a. Legea de coservare a eergiei petru efectu fotoe ectric
se scrie:
hc
= L
extr
+E
c,max
Rezu ta:
E
c,max
=
hc
L
extr
= 2 eV
b. Tesiuea e ectrica de stopare este tesiuea care au
eaza curetu fotoe ectric:
eU
o
= E
c,max
Rezu ta:
U
o
=
1
e
_
hc
L
extr
_
= 2 V
c. La pragu de absorbt ie:
h
p
= L
extr
sau
hc
p
= L
extr
Rezu ta:
p
=
hc
L
extr
= 296 m
1.3.4 Suprafat a uui meta oarecare este i umiata cu o radiat ie
av ad ugimea de uda = 3500
A. A egad o aumita diferet a

de potet ia , fotocuretu
este au at. Micsorad
ugimea de
uda a radiat iei cu 500
A, diferet a de potet ia
de fraare a
trebuit sa
e marita cu U = 0, 59 eV petru a au a di ou
fotocuretu . Cuoscad costata P ack h = 6, 626 10
34
Js, sa se determie sarcia e ectrou ui.
So ut ie
I ce e doua situat ii, coservarea eergiei este:

hc
= L
extr
+eU
hc

= L
extr
+e(U + U)
Rezu ta:
e =
hc
( )U
= 1, 6 10
19
C
1.3.5 Lugimea de uda de prag petru u meta
oarecare este
ega a cu
p
= 2700
A. Sa se determie:
a.
ucru de extract ie a uui e ectro di ace meta
b. viteza maxima a e ectroi or emisi di meta u bombardat cu
radiat ie e ectromagetica cu = 1800
A
c. eergia cietica a acestor e ectroi
Se cuosc e = 1, 6 10
19
C si m
e
= 9, 1 10
31
kg.
So ut ie
a.
L
extr
=
hc
p
= 4, 6 eV
b.
h = L
extr
+E
c,max
= L
extr
+
m
e
v
2
max
2
Rezu ta:
v
max
=
2
m
e
_
hc
L
extr
_
= 9 10
5
m/s
c.
E
ci
=
1
2
mv
2
max
= 2, 3 eV
1.3.6 I umiad succesiv suprafat a uui meta cu radiat ii e e ec
tromagetice
1
= 0, 35 m si
2
= 0, 54 m, se costata ca
viteza maxima a e ectroi or sa micsorat de = 2 ori. Sa

d t rmin lucrul d xtract i din m tal.
Solut i
L g a d con
rvar a n rgi i n c l doua
ituat ii
t :
mv
2
1
2
=
c
1
L
extr
mv
2
2
2
=
hc
2
L
extr
Deoarece v
1
/v
2
= , atunci:
v
2
1
v
2
2
=
2
(hc L
extr
1
)
1
(hc L
extr
2
)
=
2
R zulta:
L
xtr
=
c(
2
2
)
(
2
1)
1
2
= 1, 9 eV
1.3.7 Sa se ca cu eze viteza maxima a
o suprafat a argintat a, aca aceasta
a. raiat ii u travio ete (
1
= 0, 155 m)
b. raiat ii (
2
= 0, 01
A)
Se cunoat e
ucru
e extract ie L
extr
= 4, 7 eV si masa e repaus
a e ectronu ui m
o
= 9, 1 10
31
kg
So ut ie
Consieram fenomenu in punct e veere nere
fotoe ectroni or emisi

se iraiaza cu:
24
ativist.
Re at ia
e
e conservare a energiei se scrie:

m
o
v
2
2
=
hc
L
extr
Rezu ta:
v =
2
m
o
_
hc
L
extr
_
Daca =
1
= 0, 155 m atunci viteza este ega a cu
v = 1, 08 10
6
m/s 3 10
8
m/s
ceea ce ne arata ca, pentru raiat ia u travio eta, tratarea nere
ativista este corecta.
Daca =
2
= 0, 01
A atunci, conform ace uiasi rat ionament,

viteza evine:
v = 4, 4 10
17
m/s > 3 10
8
m/s
ceea ce este imposibi , astfe ca este necesara o tratare re ativista
a fenomenu ui. Legea e conservare a energiei se va scrie:
hc
2
L
extr
= E
c
=
m
o
c
2
_
1 v
2
/c
2
m
o
c
2
Rezu ta:
v = c
_
1
m
2
o
c
4
_
hc
2
L
extr
+m
o
c
2
_
2
= 2, 86 10
8
m/s
1.4 Efect Compton
1.4.1 Un fascicu
e raiat ii X, cu ungimea e una
o
= 0, 1
nm este mpr astiat pe un b oc e carbon. Sa se etermine:
a. energia fotoni or incient i
b.
ungimea e una a raiat iei ifuzate
a = 90
o
fat a e
irect ia fotonu ui incient
c. energia cinetica a e ectronu ui e recu
si unghiu
facut
irect ia sa e miscare cu irect ia fotonu ui incient
So ut ie
a. Energia fotonu ui incient este:
=
c
o
= 12400 eV = 12, 4 keV
b.
= 2
h
m
o
c
e
si
2
=
h
m
o
c
=
o
= 2, 43 10
12
m
Vaiat ia lungimii de unda pentu fotonul mpastiat este egala
cu lungimea de unda Compton.
c. Din legea consevaii enegiei:
hc
o
+m
o
c
2
=
hc
o
+
+mc
2
eergia cietica este:
E
c
= mc
2
m
o
c
2
=
hc
hc
o
+
= 295 eV
1.4.2 Sa se arate ca eergia fotou ui mpr astiat a = 90
o
pri
efect Compto u poate depasi eergia de repaus a e ectrou ui
m
o
c
2
.
So ut ie
Di re at ia Compto:
=
h
m
o
c
(1 cos ) =
h
m
o
c
Eergia radiat iei mprastiate a 90
o
este:
= =
hc
=
hc
o
+
=
hc
o
+
h
m
o
c
Dupa cum se observa, aceasta eergiei creste cu scaderea ui
o
. La imita:
im
o
0
= lim
o
0
hc
o
+
h
m
o
c
= m
o
c
2
1.4.3 Sa se etermine
ungimea e una a fotonu ui incient
aca se stie ca fotonu mpr astiat are energia ega a cu energia
cinetica a e ectronu ui
si se misc a pe irect ii care fac
e recu
ntre e e un unghi e 90
o
. (Fig. 1.3)
mv
j

0
27
h
h
0
90
Fig. 1.3
So ut ie
Legea e conservare a energiei este:
hc
o
+m
o
c
2
=
hc
+mc
2
Rezu ta energia cinetica:
E
c
= mc
2
m
o
c
2
=
hc
hc
Punan conit ia:

E
c
=
hc
rezu ta:
= 2
o
Din Fig. 1.3 se observa ca:
cos =
h/
h/
o
=
28
=
1
2
e une, pentru = 60
o
rezu ta:
=
o
= 2sin
2
2
= 1, 21 m
1.4.4 Sa se determine unhiul sub
de recul si eneria acestuia
difuzie Comton.
Solut ie
Scriem conservarea imulsului e o
imulsului incident
m
o
v
_
1 (v/c)
2
cos =
h
o
c
h
c
cos
(1.1)
si pe o direct ie perpedicu
m
o
v
_
1 (v/c)
2
si =
h
c
si
Daca se mpart ce e doua re
tg =
si
o
cos
=
o
si

o
care este mr astiat electronul

(vezi Fi. 1.4) ntr-o exerient a de
direct ie aralela cu direct ia
ara pe direct ia fascico u ui icidet
at ii se obt ie:
cos
=
si
o
+
o
cos
mv
j

c
h
c
h
0

Fig. 1.4
Atuci:
tg =
ct
2
1 + /
o
In u tima re at ie e mai sus sa t inut cont e formu a Comp

ton = 2sin
2
/2. Eneria cinetica a electronului va :
E
c
= mc
2
m
o
c
2
= h
_
c
_
1.4.5 Un foton cu ungimea e una
o
= 6 nm este ifuzat sub
un unghi e 90
o
pe un e ectron a at n repaus. Sa se etermine:
a.
ungimea e una a fotonu ui ifuzat
b. energia cinetica a e ectronu ui e recu
So ut ie
a. Din re at ia Compton obt inem:

=
h
m
o
c
si
2
/2 = 2, 43 10
12
m
Rezu ta:
=
o
+ = 6, 00243 10
9
m
b. Di re at ia de coservare a eergiei:
hc
o
+m
o
c
2
=
hc
+mc
2
rezu ta eergia cietica a e ectrou ui de recu :
E
c
=
hc
hc
o
+
= 1, 34 10
20
J = 0, 084 eV
1.4.6 U fascicu
de raze X mooeergetice cade pe u corp
mpr astietor. Lugimea de uda a radiat ii or mpr astiate sub
ughiuri e
1
= 120
o
si
2
= 60
o
se a a raportu = 2. Stiind
ca mr a
ti r a
fac l ctroni lib ri,
a
d t rmin lungim a d unda a radiat iilor incid nt .
Solut i
Lungimil d unda al fotonilor mra

tiat i
unt:
1
=
o
+ 2sin
2
1
/2
2
=
o
+ 2sin
2
2
/2
Dar:
2
=
o
+ 2sin
2
1
/2
o
+ 2sin
2
2
/2
=
R zulta:
o
=
2(sin
2
2
/2 sin
2
1
/2)
1
= 0, 607 10
12
m
1.5 Compotaea ondulatoie a mico
paticulelo
1.5.1 Sa se detemine lungimea de unda de Boglie:
a. pentu un neuton cu enegia de 0, 025 eV

b. coespunzatoae vitezei temice a moleculelo de hidogen a
at la tempeatua t = 20
o
C
Se cunosc masele potonului si neutonului m
p
m
n
1, 67
10
27
kg.
Solut ie
a. Lungimea de unda se calculeaza cu elat ia lui de Boglie:
=
h
p
une p =
2mE
Astfe :
=
h
2m
n
E
= 1, 81
A
b.
In cazu mo ecu e or e hirogen energia cinetica meie a

acestora este:
E
c
=
3kT
2
une k = 1, 38 10
23
J/K
Atunci, ungimea e una corespunzatoare va :
=
h
_
3m
p
kT
= 1, 47 10
10
m
1.5.2 T inan cont e ua ismu
unacorpu scu , cum poate
interpretat a conit ia e cuanti care Bohr a momentu ui cinetic?
So ut ie
Conit ia e cuanti care Bohr a momentu ui cinetic este:
mvr = n h
Impu su are expresia:
= mv =
n h
si
n =
2r

Rezu ta ca ntro orbita Bohr este cuprins un num ar ntreg
e ungimi e una e Brog ie.
1.5.3 Sa se etermine epenent a intre
ungimea e una ,
masuratan
A a unei asociate unui fascicu e e ectroni acce erat i

sub o tensiune U (cunoscuta) masurat a n vo t i.
So ut ie
Lungimea e una asociata particu ei este:
=
h
p
une p =
2mE
Deoarece E = eU rezu ta pentru ungimea e una:
=
h
2meU
=
12, 2
A
1.5.4 Pentru ce va oare a energiei cinetice eroarea re ativa n
eterminarea ungimii e una e Brog ie, va
e 1%, atunci
can prob ema este tratata nere ativist:
a. pentru un e ectron
b. pentru un neutron
So ut ie
Re at ia nere ativista pentru
ungimea e Brog ie este:
o
=
h
2m
o
E
c
In cazu re ativist, energia cinetica are expresia:

E
c
= mc
2
m
o
c
2
si
m =
E
c
+m
o
c
2
c
2
=
E
c
c
2
+m
o
Deoarece
m =
m
o
_
1 v
2
/c
2
atunci viteza si impu su particu ei se pot scrie:
v =
c
_
E
c
(2m
o
c
2
+E
c
)
(E
c
+m
o
c
2
)
p = mv =
E
c
+m
o
c
2
c
2
c
_
E
c
(2m
o
c
2
+E
c
)
(E
c
+m
o
c
2
)
p =
_
2m
o
E
c
_
E
c
2m
o
c
2
+ 1
Atunci
=
h
2m
o
E
c
_
E
c
2m
o
c
2
+ 1
=
o
_
E
c
2m
o
c
2
ungimea e una, conform e nit iei e Brog ie va :
+ 1
une
o
este ungimea e una nere ativista.
Eroarea re ativa este, conform e nit iei:
=
[[
1
Astfe , pe baza re at ii or aterioare se poate exprima eroarea
re ativa fuct ie de eergia cietica a particu ei:
=
_
E
c
2m
o
c
2
+ 1
R zulta:
2
+ 2 + 1 =
E
c
2m
o
c
2
+ 1
Daca = 0, 01,
i n glijam t rm nul n
2
vom obt in ntru
n rgia cin tica xr
ia:
E
c
= 4m
o
c
2
A
tf l, ntru l ctron:
E
c
( V) = 20, 475 k V
iar ntru n utron:
E
c
( V ) = 37, 57 M V
1.5.5
Intr-o x ri nt a Davi
on
i G rm r
-a trimi
un fa
cicul d l ctroni acc l rat i
ub o t n
iun con
tant a d 15 V,
un
i
t m d lan atomic a at la di
tant a d = 0, 233 nm
unul fat a d c lalalt, al unui cri
tal d aluminiu. Sa
calcul z
ungiul
ub car fa
ciculul
t difractat
urafat a cri
talului.
Solut i
Condit ia d difract i Bragg
t :
2d
in = k k =ntreg
iar
=
h
p
=
h
2mE
=
h
2meU
Atunci:
sin
k
= k
h
2
2meU
Pentru k = 1
sin
1
= 0, 68
Pentru k = 2 ar rezu ta ca sin
2
> 1, ceea ce nseamn a ca
maximu e orin oi nu poate
observat.
1.5.6 Un fascicu monoenergetic e e ectroni cu energia cinetica
E
c
= 48 eV cae pe suprafat a unui monocrista
e Ni. Primu
maxim e ifract ie se obt ine pe iret ia = 18
o
fat a e norma a
a crista . Sa se ca cu eze
ungimea e una e Brog ie asociata
e ectroni or:
a. teoretic cu ajutoru formu ei e Brog ie
b. experimenta
cu ajutoru
formu ei Bragg, stiin ca istant a
intre p ane e crista ine este = 0, 926
A.
So ut ie
a. Energia e repaus a e ectronu ui este E
o
= m
o
c
2
= 511
keV. Deoarece E
c
E
o
, putem consiera e ectronii ca in par
ticu e nere ativiste. Atunci:
=
h
p
=
h
2mE
c
= 1, 77 10
10
m
b. Din formu a Bragg:
2 sin = n
Pentru n = 1 se obt ine:
= 2 sin = 1, 76 10
10
m
1.5.7
In cazu
unui fascicu
e e ectroni emisi
e un tun e ec
tronic, ce tensiuni e acce erare sunt necesare pentru a pune n
evient a comportarea onu atorie a e ectroni or prin ifract ie pe
un sistem e p ane crista ine istant ate cu = 0, 3 nm.
So ut ie
Pentru a pune n evient a comportarea onu atorie a e ec
troni or este necesar ca ungimea e una sa
e e orinu
e
marime a constantei ret e ei crista ine:

Dar ungimea e una o vom exprima conform re at iei ui e
Brog ie:
=
h
p
une p = mv
Daca e ectronii sunt acce erat i
a o iferent a e potent ia
atunci:
mv
2
2
= eU
astfe ca viteza este:
v =
_
2eU
m
Impu su poate
exprimat astfe :
p =
2meU
In ocuin cu vom obt ine:
U,
=
h
2meU
Atunci:
U =
1
2me
_
h

_
2
16, 7 V
1.5.8 Un fascicu ngust
e e ectroni monoenergetici cae sub
un unghi = 30
o
pe suprafat a unui monocrista
e a uminiu.
Distant a intre oua p ane atomice a e acestui crista
este =
0, 2 nm. Pentru o anumita tensiune e acce erare U
o
se observa
un maxim. Sa se
etermine tensiunea U
o
stiin ca maximu
urmator se prouce can tensiunea e acce erare se mareste e
= 2, 25 ori.
Solut i
Condit iil d obt in r a c lor doua maxim n c l doua cazuri
unt:
2d
in = k
2m U
o
2d
in = (k + 1)
2m U
o

Eliminand k ntr c l doua r lat ii r zulta:
U
o
=

2
8m d
2
in
2
(
1)
2
= 150 V
1.6 Relat iile de incetitudine
1.6.1 Sa se detemine, ponind de la elat iile de incetitudine,
o evaluae a maimii enegiei potent iale medii a unui nucleon
ntun nucleu (consideam nucleul ca

ind o sfea cu diametul
d = 9 10
13
cm, ia masa nucleonului m
n
= 1, 67 10
27
kg).
Solut ie
Maimea impulsului nucleonului n inteioul nucleului este
de odinul:
p
h

Deoarece energia cinetica E
c
= p
2
/2m, atunci:
E
c
1
2m
n
_
h

_
2
10 MeV
Deoarece nuc eonu
este egat n nuc eu, energia potent ia a
meie trebuie sa
e negativa si n va oare abso uta mai mare
ecat energia cinetica:
E
p
10 MeV
1.6.2 Un microscop fo oseste e ectroni pentru a putea istinge
eta ii e 1 m. Care este orinu e marime a vitezei e ectro
ni or.
So ut ie
Din re at ia e incertituine:
p
h
x
ude x = 1 m
Deoarece p = mv rezu ta:
v
h
mx
7 10
3
m/s
Astfel, odinul de maime al vitezei este:
v 10
4
m/s
1.6.3 Sa se eva ueze energia minima posibi a a unui e ectronntr
un atom e hirogen, precum si raza regiunii n care e ectronu
se a a, p ecan e a re at ii e e
So ut ie
T inan cont e re at ia e incertituine
p p
h
r
h
r
Energia tota a are expresia:
E =
p
2
2m
e
2
4
o
r
T inand cont d valuar a imul
ului,
tru n rgia totala:
E
h
2
2m
2
e
2
4
o
r
P ntru d t rminar a n rgi i minim vom
dE
dr
=
h
2
m
3
+
e
2
4
o
r
2
= 0
R zulta:
r =

2
4
o
m
2
= 0, 529 10
10
incertituine.
intre impu s si pozit ie:
41
r zulta
valuar a
un condit ia:
n-
m
Astfel, enegia minima este:
E
min
=
me
4
32
2
2
o

2
= 13, 6 eV
1.6.4 O paticula de masa mse deplaseazantun camp potent ial
unidimensional astfel ca enegia potent ial a este E
p
= kx
2
/2. Sa
se evalueze enegia minima posibila a paticulei n acest camp
ponind de la elat iile de incetitudine ale lui Heisenbeg.
Solut ie
Consideam:
p p
h
x
h
x
Atunci, energia tota a a particu ei va
:
E = E
c
+E
p
=
p
2
2m
+
kx
2
2
E =
h
2
2mx
2
+
kx
2
2
Punem conit ia e minim a energiei:
E
x
= 0
h
2
mx
3
+kx = 0
Rezu ta:
x
4
=
h
2
mk
Atunci energia minima este:
E = h
_
k
m
= h = h
Observat ie: Ca cu u exact rea izat cu ajutoru mecaicii cua
tice coduce a o eergie miima ega a cu h/2.
1.7 Mode u Bohr
1.7.1 Sa se determie raze e orbite or Bohr petru atomu
de
hidroge. Se cuosc: costata P ack h = 6, 626 10
34
Js; sarcia e ectrou ui e = 1, 6 10
19
C si masa e ectrou
ui m
e
= 9, 1 10
31
kg.
So ut ie
I sistemu de referit a egat de e ectrou care se roteste

uc eu ui, fort a cetrifuga este ega a cu fort a de atract ie
juru
e ectrostatica:
m
e
v
2
r
=
e
2
4
o
r
2
Condit ia d cuanti car a mom ntului cin tic ntru l ctron

t :
r = n
S obt in urmatorul
i
t m d cuat ii:
v
2
r =

2
4
o
m

rm

v = n

2
D aici r zulta:
v = n
1
m

r
i
r
n
= n
2
4
o

2
m

2
P ntru cazul n = 1
obt in valoar a rim i orbit Bor din
atomul d idrog n:
a
o
= r
1
=
4
o

2
m

2
= 0, 529 10
10
m
Cea dea na obita Boh ae aza:

n
= n
2
a
o
1.7.2 Sa se detemine vitezele pe obitele Boh, pentu atomul
de hidogen.
Solut ie
Vom t ine cont de ezultatul de la poblema pecedenta si vom
expima vitezele v
n
:
v
n
= n h
1
m
e

n
=
e
2
2
o

1
n
=
v
1
n
und :
v
1
=

2
2
o

= 2, 18 10
6
m/
Vom xrima n continuar vit za n funct i d raza rim i

orbit Bor a
o
:
v
n
= n

2
1
m

(a
o
n)
v
n
=

m

a
o
1
n
2
1.7.3 Sa
calcul z d cat ori
va mari raza orbit i l ctronului unui atom d idrog n car
ga

t n
tar a fundam ntala, daca
t xcitat cu o cuant a (foton) d n rgi E
f
= 12, 09
V. S cunoa
t n rgia l ctronului a at rima orbita Bor
E = 13, 6 eV.
Solut ie
Confom postulatului II al lui Boh:
E
f
= E
n
E
1
Da cum:
E
n
=
E
1
n
2
se obt ine:
E
f
= E
1
_
1
n
2
1
_
Rezulta:
n =
1
_
1 +
E
f
E
1
0, 1111
= 3
Da aza obitelo poate
scisa:

n
= n
2

1
Rezulta ca:

n

1
= n
2
= 9
Raza obitei se va mai de 9 oi.
1.7.4 Sa se calculeze, n lungimi de unda, limitele spectului si
intevalul spectal al seiei Balme pentu atomul de hidogen
(n = 2). Se cunoaste constanta Rydbeg R = 1, 097 10
7
m
1
.
Solut ie
Vom utiliza fomula Balme pentu atomiul de hidogen, n
cazul n = 2:
1
= R
_
1
2
2
1
m
2
_
Pentru cazu can m , atunci ia va oarea minima:
=
4
R
= 3646
A
Pentru cazu
can m = 3, atunci ia va oarea maxima:
M
=
1
R
_
1
2
2
1
3
2
_ = 6563
A
Astfe :
=
M
= 2917
A
1.7.5 U atom de hidroge se a a tro stare excitata carac
terizata pri eergia de egatur a W

eg
= 1, 51 eV. Atomu
exe
cuta o trazit ie pe u ive petru care eergia de excitare este
E
exc
= 10, 18 eV. Se cere eergia fotou ui emis.
So ut ie
Cuoasterea eergiei de egatura duce a cuoasterea eergiei
ive u ui pe care se a a iit ia atomu :
E
i
= W
eg
= 1, 51 eV
Eergia de excitare este eergia trasmisa e ectrou ui a at
pe ive u fudameta petru a ajuge pe u ive excitat. Ato
mu ajuge starea
a a E
f
a carei va oare este:
E
f
= E
1
+E
exc
iar eergia fotou ui emis E va
:
E = W
eg
E
1
E
exc
= 1, 91 eV
1.7.6 U atom de hidroge, excitat pri emisia succesiva a doua
iii spectra e de ugimi de uda
1
= 1281, 8 m si
2
= 102, 57
m, ajuge starea fudameta a. Sa se determie eergia
starii excitate si
cuatic pricipa
a
acestei stari.
um aru
cuosc costata ui P ack h = 6, 626 10
34
Js viteza umiii
c si eergia de ioizare di starea fudameta a E
1
= 13, 6 eV.
So ut ie
Scriem postu atu
II a
ui Bohr petru ce e doua iii spec
tra e emise:
hc
1
= E

E
k
hc
Se

2
= E
k
E
1
Expresia eergiei ive e or di atomu
de hidroge este data
de re at ia:
E

=
m
e
e
4
8h
2
2
o
n
2
T inand cont d ac a
ta ultima xr
i , r cum
i d fatul
ca n rgia d l gatura a l ctronului n atomul d idrog n
t
W
l g
= E
1
, ezulta:
hc
1
=
m
e
e
4
8h
2
2
o
_
1
k
2
1
n
2
_
hc
2
=
m
e
e
4
8h
2
o
_
1
1
k
2
_
Adunam cele doua ecuat ii de mai sus:
hc
_
1
1
+
1
2
_
= W
eg
_
1
1
n
2
_
Rezu ta pentru numaru cuantic principa
n, va oarea:
n =
W
eg
W
eg
hc
1
+
2
2
= 5
iar energia corespunzatoare va
:
E
5
=
W
eg
25
= 0, 544 eV
1.7.7 Sa se ca cu eze variat ia
ungimii e una a fotonu ui emis
e un atom e hirogen care apare atorita recu u ui pe care
sufera atomu n urma emisiei. Ce viteza va capata atomu e hi
rogen atorita trecerii e ectronu ui e pe a oua orbita pe prima
orbita? Se a masa atomu ui e hirogen M = 1, 68 10
27
kg
So ut ie
Ap icam egi e e conservare a e energiei si impu su ui pentru
emisia fotonu ui ntrun sistemn care init ia atomu e hirogen
este n repaus:
W
2
= W
1
+
Mv
2
2
+h
0
Mv
h
c
ude W
2
si W
1
reprezit a eergii e e ectrou ui atomu
de
hidroge iaite si dupa emisia cuatei de
umia:
W
2
W
1
= h
Uti izad ce e trei ecuat ii rezu ta:
h h
=
h
2
2
2c
2
M
CAPITOLUL 1.
sau
h
_
c
_
=
h
2
2
2c
2
ORIGINILE FIZICII CUANTICE
50
M
_
1 +
_
2
h
2
2
2
M
Astfe , variat ia ungimii e una este:
=
h
2Mc
6, 6 10
6
A
Pentu a a a viteza atomului de hidogen vom utiliza legea
de consevae a impulsului:
Mv =
h
c
W
2
W
1
c
=
3W
1
4c
Rezulta:
v = 3, 2m/s
1.7.8 La obsevaea spectului hidogenului atomic, sa obt inut
cu ajutoul unei et ele de difact ie cu constanta l = 1, 95 m ca
una din liniile spectale ale seiei Balme de odin k = 2 coes
punde unghiului 30
o
. Sa se detemine num aul cuantic al
nivelului enegetic al atomului de pe cae ae loc tanzit ia.
Solut ie
Pentu deteminaea lungimii de unda vom utiliza condit ia
de obt inee a unui maxim de difact ie:
l sin = k
Rezu ta:
=
sin
k
Dr, conform formulei Blmer scris
pentru seri
Blmer
(n = 2) vem:
=
1
= R
_
1
2
2
1
m
2
_
ude R = 1, 097677 10
7
m
1
este costata Rydberg. Pri
urmare combi ad ce e doua expresii rezu ta um aru
cuatic
m:
m = 2
_
R si
Rl sin 4k
= 4
1.7.9 De cate oi se maeste aza atomului de hidogen a at
n stae fundamental a, daca este excitat cu un foton cu enegia
egala cu E = 10, 2 eV?
So ut ie
Fie E

eergia ive u ui eergetic pe care ajuge e ectrou
dupa absorbt ia fotou ui cu eergia E. Atuci:
E

= E
1
+ E
ude E
1
= 13, 6 eV este eergia ive u ui fudameta . Re
zu ta:
=
_
E
1
E
1
+ E
= 3
Atuci, raza oii orbite Bohr devie:
r

=
2
r
1
= 9r
1
ude r
1
este raza atomu ui de hidroge a at starea fudame
ta a.
1.7.10 Care este cea mai mare va oare a ugimii de uda di
seria spectra a Lyma a hidrogeu ui.
So ut ie
Lugimi e de uda a e seriei Lyma sut date de formu a:
1
= R
_
1
1
1
k
2
_
ude R este costata Rydberg. Daca este maxima atuci 1/
va
miima. Acest ucru se petrece petru k = 2.
1
= R
_
1
1
4
_
=
3R
4
Rezu ta:
=
4
3R
= 1215
A
1.7.11 Ce eergie trebuie comuicat a atomi or de hidroge pe
tru ca spectru
de emisie a
acestora sa cot ia doar doua
di seria Ba mer?
So ut ie
= 2.
I cazu seriei Ba mer dezexcitarea are oc pe ive u
Petru aceasta atomu trebuie excitat pe ive u eergetic = 4,
petru a obt ie pri dezexcitare doua iii spectra e. Atuci:
E
1

2
= E
1
+ E ude E
1
= 13, 6 eV
Rezu ta:
E =
E
1

2
iii
E
1
= E
1
_
1

2
1
_
= 12, 75 eV
1.7.12 Sa se ca cu eze ugimi e de uda a e
iii or spectra e
emise de atomii de hidroge excitat i cu u fascicu de e ectroi
mooeergetici cu eergia E = 12, 09 eV. (R = 1.09767710
7
)
So ut ie
Pri excitare, e ectroii ajug pe ive u eergetic . Atuci:
E
1

2
= E
1
+ E
Rezu ta:
=
_
E
1
E
1
+ E
= 3
Trazit ii e pe care e pot efectua e ectroii sut de pe ive u
= 3 pe ive u
k = 2, de pe ive u = 3 pe ive u
k =
1 si
de pe ive u = 2 pe ive u k = 1. Lugimi e de uda emise
sut:
1
= R
_
1
k
2
1

2
_
a.
= 3; k = 1 = 1025
A
= 3; k = 2 = 6559
b.
A
= 2; k = 1 = 1215
c.
A
Capito u 2
FIZIC
A CUANTIC
A
2.1 Operatori
2.1.1 Sa se gaseasca expresii e exp icite a e operatori or:
a.
A
1
= (d/dx +x)
2
b.
A
2
= (xd/dx)
2
So ut ie
a. Ap icam operatorii uei fuct ii :
A
1
=
_
d
dx
+x
_
2
=
_
d
dx
+x
__
d
dx
+x
_
A
1
=
_
d
dx
+x
__
d
dx
+x
_
A
1
=
d
dx
2
+ 2x
d
dx
+x
2
+
55
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 56
Atunci, o ratorul
A
1
ar xr
ia:
A
1
=
d
2
dx
2
+ 2x
d
dx
+x
2
+ 1
b.
A
2
=
_
x
d
dx
_
2
=
_
x
d
dx
__
x
d
dx
_
2
= x
_
d
dx
+x
d
2
dx
2
_
A
2
= x
d
dx
+x
2
d
2
dx
2
Atunci, o ratorul
A
2
ar xr
ia:
A
2
= x
2
d
2
dx
2
+x
d
dx
xr
ia o ratorului d tran
lat i
2.1.2 Sa

ga
a
c a
tran
forma funct ia (x) n (x +a).
Solut i
Fi
T o ratorul cautat. Atunci:
T(x) = (x +a)
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 57
D zvoltam n
ri Ta lor funct ia (x +a) n jurul lui x:
(x +a) = (x) +a
d
dx
+
car
a
2
2!
d
2
dx
2
+....
(x +a)
n=0
a
n
n!
d
n
dx
n
(x)
A
tf l, o ratorul
T va av a xr
ia:
T =
n=0
a
n
n!
d
n
dx
n
Daca vom t in
cont ca:
n=0
x
n
n!
= x x
R zulta:
T = x
_
a
d
dx
_
2.1.3 Sa
d t rmin o ratorul adjunct o ratorului:
A =
d
dx
Solut i
P ntru d t rminar a o ratorului adjunct
con
id ra r lat ia
d d nit i a ac
tuia:
_
,
A
_
=
_
A
+
,
_
CAPITOU 2.
A CUANTIC
A 58
Rezulta:
_
+
d
dx
dx =
_
+
A
+
_
dx
Dar:
_
+
d
dx
dx =
[
+
_
+
d
dx
dx
FIZIC
Deoarece funct ia (x) tinde la zero atunci

atunci:
_
+
cand x ,
d
dx
dx =
_
+
d
dx
_
dx
Rezulta:
A
+
=
d
dx
adica
_
d
dx
_
+
=
d
dx
2.1.4 Sa
a. d/dx
b. id/dx
Solut ie
a. Ecuat
scie:
d
dx
=
CAPITOLUL
A CUANTIC
A 59
R zulta:
=
x
Pentru ca
= i,
. Ecuat
i
d
dx
se detemine valoile popii ale opeatoilo:
ia cu valoi
2.
popii
pentu pimul
opeato
se va
FIZIC
marginita la
t n c
ar ca
funct ia
a
R.
ia cu valori proprii este, n acest caz:
=
d
sau
dx
= i
Rezulta:
= e
ix
Din ace easi motive ca mai sus, R.
2.1.5 Sa se gaseasc a funct ii e si va ori e proprii a e operatoru ui
/.
Solut ie
Vom alica oeratorul unei funct ii :
d
d
=
Rezulta:
= e
(funct iile rorii)

Vom imune condit ia de eriodicitate:
() = ( + 2)
CAPITOU 2. FIZIC
A CUANTIC
A 60
Atunci:
e
= e
(+2)
De aici rezulta:
e
2
= 1
i valoril rorii
unt:
= im m = 0, 1, 2, 3, ....
2.1.6 Sa se etermine va ori e proprii si funct ii e proprii cores
punzatoare operatoru ui

2
x
2
+
2
x

x
So ut ie
Ecuat ia cu funct ii si va ori proprii este:

2
dx
2
+
2
x
d
dx
=
Facem schimarea de variail a
u = x
=
u
x
si
d
dx
=
1
x
du
dx
u
x
2
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 61
d
2
dx
2
=
1
x
2
du
dx
+
1
x
d
2
u
dx
2
+
2u
x
3
1
x
2
du
dx
d
2
dx
2
=
2
x
2
du
dx
+
1
x
d
2
u
dx
2
+
2u
x
3
Atunci:
d
2
dx
2
+
2
x
d
dx
=
1
x
d
2
u
dx
2
=
u
x
Rezu ta ecuat ia

2
u
x
2
= u
Ea are so ut ii e
u
1
= c
1
e
x
si u
2
= c
2
e
Deoarece a ambe e funct ii trebuie sa e nite este necesar

ca =
2
< 0, unde este un numar real.
Solut ia generala este o cominat ie liniara de u
1
si u
2
astfel
ca:
=
c
1
e
ix
+c
2
e
ix
x
Pentru ca sa
e
nita si n x = 0 este necesar ca:
c
1
+c
2
= 0
Atunci:
c
1
= c
2
= c
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 62
si
=
c
x
_
e
ix
e
ix
= c
sin x
x
2.1.7 Sa se calculeze comutatorii dintre operatorii:
a. x si d/dx
. / si f(r, , )
Solut ie
a.
_
x,
d
dx
_
= x
d
dx

d
dx
(x) =
Rezulta ca:
_
x,
d
dx
_
= 1
.
_
, f(r, , )
_
=
(f) f
=
f
=
f
Rezulta:
_
, f(r, , )
_
=
f
CAPITOU 2. FIZIC
A CUANTIC
A 63
2.1.8 Se dau oeratorii
A,
B si
C. Sa se demonstreze urmatoarele relat ii:

[
B,
C] =
A[
B,
C] + [
A,
C]
B
[
A,
C] =
B[
A,
C] + [
A,
B]
C
Solut ie
[
B,
C] = (
B)
C(
B) =
B +
B
=
A(
C)
A(
B) + (
A)
B =
A[
B,
C] + [
A,
C]
B
Analog se demonstreaza si cea dea doua relat ie.
2.1.9 Sa se arate ca prin operat ii algerice cu comutatori,
mutatorul sumelor este egal cu suma comutatorilor:
_
i
co
A
i
,
k
B
k
_
=
i,k
_
A
i
,
B
k
_
Solut ie
_
i
A
i
,
k
B
k
_
=
_
i
A
i
__
k
B
k
_
_
k
B
k
__
i
A
i
_
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
A 64
_
i
A
i
,
k
B
k
_
=
i
k
A
i
B
k
k
i
B
k
A
i
_
i
A
i
,
k
B
k
_
=
i
FIZIC
k
_
A
i
B
k
B
k
A
i
_
_
i
A
i
,
k
B
k
_
=
i
k
_
A
i
,
B
k
_
2.1.10 Sa se determine derivata temporala a produsului a doi
operatori.
Solut ie
Pentru rezolvare se t ine cont ca derivata totala la timp pen
tru un operator este:
d
C
dt
=
C
t
+
1
i h
C,
H
_
unde
H este operatorul Hamilton.

d
dt
_
B
_
=
t
_
B
_
+
1
i h
_
B,
H
_
d
dt
_
B
_
=
A
t
B +
B
t
+
1
Rezulta:
i h
A
_
B,
H
_
+
1
i h
_
A,
H
_
B
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
A 65
d
dt
_
B
_
=
_
A
t
+
1
i h
_
A,
H
_
_
B +
A
_
B
t
+
1
FIZIC
i h
_
B,
H
_
_
=
d
A
dt
B +
A
d
B
dt
2.1.11 Sa se gaseasca descompunerea operatorului
_
B
_
1
n funct ie e puteri e ui , une este un numar rea
So ut ie
Consieram ca operatoru
_
B
_
1
se ezvo t a n serie
astfe :
_
B
_
1
=
n
L
n
Ap icam
_
a reapta operatoru
mic.

B
_
. Obt inem:
I =
n
n
_
B
_
L
n
I =
L
0
L
0
+
L
1
L
2
+...
I =
L
0
+
n=1
n
_
L
n
L
n1
_
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 66
Prin ienti care
I =
L
0
Rezu ta:
L
0
=
A
1
Deasemenea:
O =
L
n
L
n1
si
L
n
=
L
n1
Rezu ta:

L
n
=
A
1
L
n1
Sa gasit o re at ie e recurent a:
L
1
=
A
1
L
0
=
A
1
A
1
L
2
=
A
1
L
1
=
A
1
A
1
A
1
Rezu ta:
_
B
_
1
=
A
1
+
A
1
A
1
+
2
A
1
A
1
A
1
+...
2.1.12 Daca se cunoaste ca operatorii
L si
M satisfac re at ia:
L =
I
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 67
sa se etermine

M
2
M
2
L
So ut ie
M
2
M
2
L =
M
2
M +
M
2
L =
M
2
M
2
L =
_
L
_
M +
M
_
L
_
=
M
2
M
2
L = 2
M
2.1.13 Sa se gaseasc a conjugatu
A si
B.
So ut ie
Prin e nit ie
_
1
_
B
_
2
dv =
_
2
_
_
prousu ui operatori or

B
_
+
1
_
dv
Sa consideram prima integrala:
Notam:
B
2
=
3
si introducem
A
+
_
1
_
B
_
2
dv =
_
A
3
dv =
_
3
_
A
+
1
_
dv
Introducem o noua funct ie
4
=
A
+
1
si deoarece
3
=
B
2
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
A 68
_
3
_
A
+
1
_
dv =
_
_
B
2
_
4
dv
_
3
_
A
+
1
_
dv =
_
B
2
dv =
_
2
_
FIZIC
4
_
dv
_
3
_
A
+
1
_
dv =
_
2
_
B
+
A
+
1
_
dv
Rezulta:
_
B
_
+
=
B
+
A
+
2.1.14 Sa se arate ca daca
L si
M sunt operatori hermitici,

operatorii:
F =
1
2
_
M +
L
_
si
f =
i
2
_
L
_
sunt hermitici.
Solut ie
F
+
=
1
2
_
_
M
_
+
+
_
L
_
+
_
F
+
=
1
2
_
M
+
+
+
L
+
M
+
_
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
A 69
F
+
=
1
2
_
L +
M
_
=
f
+
=
i
2
_
_
M
_
+
L
_
+
_
=
=
i
2
FIZIC
M
+
L
+
L
+
M
+
_
=
i
2
_
L
_
=
f
2.1.15 Stiind ca operatorii pozit iei si impulsului sunt de nit i:
x = x =
z = z
p
x
= i h
x
p

= i h

p
z
= i h
z
sa se calculeze comutatorii:
a. [ x, x], [ x, ], [ x, z]
. [ x, p
x
], [ x, p

], [ x p
z
]
c. [ p
x
, p
x
], [ p
x
, p

], p
x
, p
z
]
Solut ie
a.
[ x, x] = xx xx = 0
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 70
[ x, ] = x x = 0
[ x, z] = xz zx = 0
.
[ x, p
x
] = x
_
i h
x
_
+i h
x
(x)
= i hx
x
+i hx
x
+i h
[ x, p
x
] = i h
[ x, p

] = x
_
i h

_
+i h

(x) = 0
[ x, p
z
] = x
_
i h

z
_
+i h
z
(x) = 0
c.
[ p
x
, p
x
] = (i h)
2
2
x
2
(i h)
2
x
2
= 0
[ p
x
, p

] = (i h)
2
x
(i h)
2
x
= 0
[ p
x
, p
z
] = (i h)
2
xz
(i h)
2
zx
= 0
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 71
2.1.16 Sa se demonstreze urmatoarele relat ii:
[
l
x
, x] = 0; [
l
x
, ] = i h z; [
l
x
, z] = i h
[
l
x
, p
x
] = 0; [
l
x
, p

] = i h p
z
; [
l
x
, p
z
] = i h p

[
l
x
,
l
x
] = 0; [
l
x
,
l

] = i h
z
; [
l
x
,
l
z
] = i h
l

unde
l
x
,
l

si
l
z
sunt componentele momentului cinetic.
Solut ie
Vom folosi rezultatele de la prolema precedent a, de nit ia
momentului cinetic, precum si proprietat ile comutatorilor:
[
l
x
, x] = [ p
z
z p

, x] = [ p
z
, x] [ z p

, x]
= [ , x] p
z
+ [ p
z
, x] [ z, x] p

z[ p

, x] = 0
[
l
x
, ] = [ p
z
z p

, ] = [ p
z
, ] [ z p

, ]
= [ , ] p
z
+ [ p
z
, ] [ z, ] p

z[ p

, ] = i h z
[
l
x
, z] = [ p
z
z p

, z] = [ p
z
, z] [ z p

, z]
= [ , z] p
z
+ [ p
z
, z] [ z, z] p

z[ p

, z] = i h
[
l
x
, p
x
] = [[ p
z
z p

, p
x
] = [ , p
x
] p
z
+ [ p
z
, p
x
]
[ z, p
z
] p

z[ p

, p
z
] = 0
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
A 72
[
l
x
, p

] = [[ p
z
z p

, p

] = [ , p

] p
z
+ [ p
z
, p

]
[ z, p

] p

z[ p

, p

] = i h p
z
[
l
x
, p
z
] = [ p
z
z p

, p
z
] = [ , p
z
] p
z
+ [ p
z
, p
FIZIC
z
]
[
z
]

,
z
] =

[
l
x
,
l

]
z

,
x

z
] =
z
,
x
] +

,
z
] =
l
z
[
l
x
,
l
z
]
z

,

x
] =

]
z
z, p
p
z[ p
p
i h p
[ p
z p
z p
x p
[ p
z p
[ z p
x p
i h
[ p
z p
x p
p
x[ , p
p
+ z[ p

, ] p
x
= i h( z p
x
x p
z
) = i h
l

Aceste relat ii precum si analoagele lor ot inute prin per
mut ari circulare, se pot scrie su forma condensata cu ajutorul
unui tensor antisimetric de ordin trei, l
ikl
, i, k, l = 1, 2, 3:
[
l
i
, x
k
] = i hl
ikl
x
l
[
l
i
, p
k
] = i hl
ikl
p
l
[
l
i
,
l
k
] = i hl
ikl
l
l
2.1.17 Sa se arate ca:
[
l
x
,
l
2
] = [

l

,
l
2
] = [
l
z
,
l
2
] = 0
unde
l
2
=
l
2
x
+
l
2

+
l
2
z
Solut ie
[
l
x
,
l
2
] = [
l
x
,
l
2
x
+
l
2

+
l
2
z
] =
l
x
,
l
2
x
] +
l
x
,
l
2

] +
l
x
,
l
2
z
]
=
l
x
[
l
x
,
l
x
] +
l
x
,
l
x
]
l
x
+
l

[

l
x
,
l

] + [
l
x
,
l

]
l

+
l
z
[
l
x
,
l
z
] + [
l
x
,
l
z
]
l
z
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 73
Se t ine cont ca:
[
l
x
,
l
x
] = 0 [
x
,
l

] = i h
l
z
[
l

,
l
z
] = i h
l
x
[
l
z
,
l
x
] = i h
l

Atunci:
[
l
x
,
l
2
] = i h
l
z
+i h
l
z
l

i h
l
z

l

i h
l
z
= 0
2.1.18 Se considera operatorii:
A =
1
2
_
x +
d
dx
_
B =
1
2
_
x
d
dx
_
Sa se calculeze [
A,
B].
Solut ie
Conform de nit iei unui comutator:
[
A,
B] =
A =
1
2
_
x +
d
dx
__
x
d
dx
_
1
2
_
x
d
dx
__
x +
d
dx
_
=
1
2
_
x
2
x
d
dx
+ +x
d
dx
d
2
dx
2
x
2
x
d
dx
+ +x
d
dx
+
d
2
dx
2
_
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
A 74
[
A,
FIZIC
B] =
Rezulta:
[
A,
B] = I
2.1.19 Sa se determine operatorul conjugat cu operatorul:
exp
_
i
_
unde este un numr rel.
Solut ie
Prin de nit ie:
exp
_
i
_
=
n=0
_
i
_
n
n!
Deoarece oeratorul conjuat oeratorului
n
este (1)
n
n
atunci:
__
i
_
n
_
+
= (i)
n
_
_
n
=
_
i
_
n
Aceasta arata ca oeratorul de mai sus este hermitic deoarece
=
, stfel c:
_
e
i
_
+
= e
i
CAPITOU 2. FIZIC
A CUANTIC
A 75
2.1.20 Sa se studieze daca oeratorul
i
d
dx
este hermitic.
Solut ie
_
+
1
i
d
2
dx
dx =
_
+
2
_
_
i
d
dx
_
+
_
dx
i
_
+
1
d
2
dx
dx = i
1
2
[
+
i
_
+
2
d
1
dx
=
_
2
_
i
d
dx
1
_
dx
Atunci:
_
i
d
dx
_
+
= i
d
dx
astfel ca operatorul este unul hermitic.
2.2 Ecuat ia Schrodinger
2.2.1 La momentul t = 0 starea unei particule cuantice liere
este descrisa de funct ia de unda:
(x, 0) = Aexp
_
x
2
2a
+ik
o
x
_
unde A, a, k
o
sunt constante. Sa se determine constanta de nor
mare.
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 76
Solut ie
(x, 0)(x, 0) = A
Aexp
_
x
2
2a
ik
o
x
_
exp
_
x
2
2a
+ik
o
x
_
Astfel:
[[
2
= [A[
2
exp
_
x
2
a
_
Condit ia de normare este:
_
+
[[
2
dx = [A[
2
_
+
x
2
a
dx = 1
Pentru calculul integralei facem schimarea de variaila:
=
x
a
Atunci, condit ia de normare se va scrie su forma:
a[A[
2
_
+
e

2
d = 1
Dar integrala anterioara este o integrala Poisson al carui re
zultat este:
_
+
e

2
d =
R zulta:
a[A[
2
= 1
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 77
i
[A[ =
1
4
a
2.2.2 Sa
d t rmin
olut ia g n rala a cuat i i Scr oding r d nd nt a d tim ntru o articula lib ra.
Solut i
Cautam ntru cuat ia Scr oding r t morala:
i
(x, t)
t
=
h
2
2m
2
(x, t)
x
2
o solut ie de forma
(x, t) = u(x)(t)
Rezulta:
i h
d
dt
=
h
2
2mu
d
2
u
dx
2
= E
Deoarece u(x) treuie sa e nita la [x[ , punem E > 0.
Notand cu k
2
=
2mE
h
2
, gasim
(t) = e
iEt
h
si
u(x) = e
ikx
O solut ie particulara este:
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 78
= e
iEt
h
+ikx
Solut ia generala este o suprapunere de solut ii particulare
(x, t) =
+
_
c(k)e
ikx
iEt
h
dk
E =
h
2
k
2
2m
2.2.3 Sa se determine densitatea de curent de proailitate pen
tru particula liera care se deplaseaza n sensul axei Ox.
Solut ie
Densitatea curentului de proailitate este
j =
h
2im
_
x
_
Deoarece
= u(x)e
iEt
h
rezulta densitatea curentului de proailitaten funct ie de solut ia
u(x) a ecuat iei Schr odinger atemporala. Astfel:
j =
h
2im
_
u
du
dx
u
du
dx
_
Deoarece
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
A 79
u(x) = Ae
ikx
= Ae
i
2mE
h
x
= Ae
FIZIC
i
px
h
rezulta:
j =
p
m
[A[
2
= v [A[
2
Astfel densitatea de curent de proailitate este proport ionala
cu viteza particulei.
2.2.4 Sa se determine funct iile proprii si spectrul de energii cores
punzatoare pentru o particula ce se poate misca lier n groapa
de potent ial cu peret i in nit i (vezi Fig. 2.1)
V (x) =
_
0, x (0, a)
+, x (, 0) (a, +)
Solut ie
Valoarea atriuita lui V (x) n afara intervalului (0, a) face
imposiila par asirea acestui interval.
In aceste condit ii, funct iile

proprii ale energiei sunt solut ii ale ecuat iei Schr odinger:
h
2
2m
d
2
dx
2
= E
cu proprietatea ca (x) = 0 cand x (, 0) (a, +) .
In
cazul ca E > 0 ecuat ia de mai sus se poate scrie:
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 80
O
x a

V
Fig. 2.1
d
2
dx
2
+
2mE
h
2
= 0
Notand cu:
k =
_
2Em
h
2
ecuat ia devine:
d
2
dx
2
+k
2
= 0
a carei solut ie este de forma:
(x) = Asin kx +Bcos kx , x (0, a)
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 81
Deoarece n afara intervalului (0, a) valoarea lui este nula,
din condit ia de continuitate a lui :
(0) = 0
(a) = 0
Rezulta:
(0) = Asin 0 + Bcos 0 = 0 , adica B = 0
(a) = Asin ka = 0
Cazul k = 0 se elimina deoarece duce la solut ia (x) =
0 x (0, a). Atunci:
ka = n, n N0
R zulta ca cuat ia Scroding r
t
ati
facut a numai ntru
valoril aram trului d forma:
k
n
=
n
a
n N0
Atunci, ntru n rgi r zulta valoril :
E
n
= n
2
2

2
2ma
2
n N0
S ctrul n rg tic
t di
cr t.
Funct ia d unda cor
unzatoar n rgi i E
n

t :
n
(x) = A
n

in
n
a
x
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 82
Valoar a lui A
n
,
au mai r ci
modulul lui
d t rmina din
condit ia d normar :
+
_
(x) (x) dx = 1
In situat ia noastra rezulta:

_
+
[A
n
[
2
sin
2
n
a
xdx = 1
R zulta:
[A
n
[
2
=
2
a
d und :
A
n
=
_
2
a
x (i)
une este un factor e faza pe care
n
(x) =
_
2
a
sin
n
a
x
vom a ege zero.
Atunci:

In cazul n car E = 0 cuat ia
h
2
2m
d
2
dx
2
= 0
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 83
si:
(x) = Ax +B
Condit iile de continuitate ale funct
numai daca A = 0 si B = 0
apart ine spectrului de energii.
In cazul n care E < 0 vom nota

k
Scr oding r d vin :
iei de stare suntndeplinite

ceea ce nseamna ca E = 0 nu
cu:
=
_
2m[E[
h
2
si ecuat ia lui Schr odinger va deveni n acest caz:
+
d
2
dx
2
k
2
= 0
cu solut ia generala de forma:
(x) = Aexp
_
+k
x
_
+Aexp
_
k
x
_
Condit iile de continuitate ale funct iei sunt ndeplinite si n
acest caz numai daca A = 0 si B = 0, deci si n aceasta situat ie
nu exista valori proprii negative.
Oservat ii
1.

In cazul acestei proleme nu am facut uz de condit ia generala
de continuitate a derivatei. Ea nu este ndeplinit a la capetele in
tervalului aceasta
ind legata de existent a saltului la in nit pe
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 84
carel sufera energia potent iala.
2. Se remarca deoseirea fat a de comportarea n condit ii ana
loage a unei particule clasice. O astfel de particula poate executa
o miscare oscilatorie cu orice energie ntre cei doi peret i rigizi
sau poate
n repaus cand E = 0.
In cadrul mecanicii cuantice

miscarea va avea loc numai pentru anumite valori ale energiei,
num arul lor ind .
In plus energia starii fundamentale E

i
este
diferita de zero, adica n interiorul gropii de potent ial particula
cuantic a nu poate
n repaus. Aceasta concluzie poate privita
ca o consecint a a relat iilor de nedeterminare a lui Heisenerg.
2.2.5 Sa se determine valorile x = (< x
2
> < x >
2
)
1
2
si
p = ( 
2
)
1
2
petru o particu a tro groapa cu
peret i i it i de
argime a.
So ut ie
Fuct ia de stare petru o particu a groapa cu peret i i it i
este:
(x) =
_
2
a
sin
n
a
x
Atunci:
< x >=
a
_
0
_
2
a
(
in
n
a
x) (x)
_
2
a
in(
n
a
x)dx =
a
2
< x
2
>=
a
_
0
(x)x
2
(x)dx =
a
2
3
_
1
3
2
2
n
2
_
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
A 85
x = a
_
1
12
1
2
2
n
2
_1
2

x
=

i
d
dx
FIZIC
_
_
2
a
in
n
a
x
_

x
=

i
_
2
a
n
a
co
n
a
x
<
x
>=
+
_
p
x
=
h
i
2
a
_
n
a
_
a
_
0
_
co
n
a
x
__
in
n
a
x
_
dx = 0

2
x
= h
2
x
2
= h
2
x
2
= h
2
_
2
a
n
2
2
a
2
in
n
a
x
<
2
x
>=
2
2
a
n
2
2
a
2
a
_
0
in
2
_
n
a
2
x
_
dx =
2
n
2
2
a
2
=
n
2

2
4a
2
p =
h
2a
2.2.6
I prob ema 2.2.4 cosideram particu a starea fuda

meta a. Sa se eva ueze eergia miima de excitare
a. a = 10
10
m si m = 9, 1 10
31
kg
b. a = 10
14
m si m = 1, 673 10
27
kg
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 86
So ut ie
Eergia miima de excitare este:
E = E
2
E
1
=
4
2

2
2ma
2
2

2
2ma
2
=
3
2

2
2ma
2
Ef ctuand calcul l r zulta:
E = 113 V
E = 6, 15 M V
cazuri e:
Primul caz cor

und unui l ctron a at ntr-o r giun rmi
a al car i dim n
iuni
unt comarabil cu c l al unui atom,
iar c l d -al doil a caz cor
und unui roton a at ntr-o r giun
rmi
a al car i dim n
iuni
unt comarabil cu c l al unui
nucl u.
2.2.7 Un l ctron cu vit za v
0
= 10
6
m/

mi
c a lib r ntr-o
atrunzand aoi ntr-o r giun und xi
ta
r giun din
at iu,
un cam cu n rgia ot nt ial a U
o
= 4 V (v zi Fig. 2.2). Sa

calcul z :
n rgia l ctronului n rima r giun (n V)
a.
b. di
tant a la car d n
itat a d robabilitat d localizar a
l ctronului n r giun a a doua
cad d ori
Solut i
a. P ntru un l ctron n r lativi
t (cazul no
tru), n rgia
a
cin tica
t :
E
c
=
mv
2
o
2
= 2, 84 V
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 87
O
x
I II
0
U
E
Fig. 2.2
b. En rgia ot nt iala a ar xr
ia (v zi Fig. 2.2):
U(x) =
_
0 x < 0
U
o
x 0
In r giun a n car x 0, cuat ia Scr oding r

t :
h
2
2m
d
2
II
dx
2
+U
o
II
= E
II
sau
d
2
II
dx
2
2m
h
2
(U
o
E)
II
= 0
Notam cu:
k
2
2
=
2m
h
2
(U
o
E)
Astfel, ecuat ia Schr odinger se va scrie su forma:
d
2
II
dx
2
k
2
2
II
= 0
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 88
Solut ia acestei ecuat ii este:
II
= A
2
e
k
2
x
+B
2
e
k
2
x
Aceasta solut ie treuie sa
e marginita la in nit. Atunci
A
2
= 0. Funct ia de unda devine:
II
= B
2
e
k
2
x
Densitatea de proailitate de a gasi particula n regiunea a
doua este:
P
2
(x) =
II
II
= [B
2
[
2
e
2k
2
x
pentru x = 0 P
2
(0) = [B
2
[
2
petru x = a P
2
(a) = [B
2
[
2
e
2k
2
a
Puem codit ia ceruta de prob ema:
P
2
(a) =
1
e
P
2
(0)
Rezu ta:
a =
1
2k
2
=
1
2
h
_
2m(U
o
E)
100
A
2.2.8 O particu a cuantica e masa m se a a ntro groapa e
potent ia
biimensiona a cu peret ii impenetrabi i
e aturi a si
b (vezi Fig. 2.3). Sa se etermine va ori e proprii a e energiei
particu ei si funct ii e proprii corespunzatoare.
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 89
O
b
a
y
x
Fig. 2.3
So ut ie
Deoarece = (x, ) ecuat ia Schr odinger este:
h
2
2m
_
x
2
+

2
_
= E
Alegem funct ia de unda de forma:
(x, ) =
1
(x)
2
( )
si ecuat ia Schrodinger se va scrie:
2
2m
_
2
( )
d
2
1
(x)
dx
2
+
1
(x)
d
2
2
( )
d
2
_
= E
1
(x)
2
( )
1
1
d
2
1
dx
2
+
1
2
d
2
2
d
2
+
2mE
h
2
= 0
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 90
Se ot in ecuat iile:
1

1
d
2
1
dx
2
=
2
1
1
2
d
2
2
d
2
= k
2
2
unde k
2
1
+k
2
2
=
2m
h
2
E
Solut iile acestor ecuat ii sunt:
1
= A
1
sin k
1
x +B
1
cos k
1
x 0 x a
2
= A
2
sin k
2
+B
2
cos k
2
0
Punem condit iile la limita:
(0) =
1
(a) = 0
Din
1
(0) = 0 rezulta B
1
cos 0 = 0 si B
1
= 0
Din
1
(a) = 0 rezulta A
1
sin k
1
a = 0 si k
1
=
n
1
a
und n
1
= 1, 2, 3, ... A
tf l:
1
(x) = B
1
in
n
1
a
x cu n
1
= 1, 2, 3...
In mod analog vom obt in

i ntru
olut ia
2
xr
ia:
2
( ) = B
2
in
n
2
b

k
2
=
n
2
b
;
2
= 1, 2, 3, ...
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 91
Atunci:
n
2
1
2
a
2
+n
2
2
2
b
2
=
2mE

2
Valoril o
ibil al n rgi i
unt:
E =

2
2
2m
_
n
2
1
a
2
+
n
2
2
b
2
_
Funct ia d unda va av a xr
ia:
(x, ) =
1
(x)
2
( ) = C
in
n
1
a
x
in
n

P ntru a d t rmina con
tanta C vom imun
normar a funct i i d unda:
_
a
0
_
b
0
dxd = 1
[C[
2
_
a
0
in
2
_
n
1
a
x
_
dx
_
b
0
in
2
_
n
2
b

_
d = 1
R zulta:
[C[ =
_
4
ab
Atunci, funct ia d unda va av a forma
(x, ) =
_
4
ab
_
in
n
1
a
x
condit ia d
nala:
__
in
n
2
b

_
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 92
2.2.9 Sa
d mon
tr z ca n cazul n car n rgia ot nt ial a

t
funct i ara V (x) = V (x), funct ia proprie (x) cores
punzatoare unei valori proprii nedegenerate E este
e para,
e
impara.
Solut ie
Fie o funct ie proprie (x) corespunzatoare valorii proprii E
ce satisface ecuat ia Schr odinger:
h
2
2m
d
2
(x)
dx
2
+V (x)(x) = E(x)
Daca n ecuat ia de mai sus se schim a x n x si t inem cont
de simetria energiei potent iale:
h
2
2m
d
2
(x)
dx
2
+V (x)(x) = E(x)
Aceasta nseamna ca funct ia de unda (x) satisface aceeasi
ecuat ie ca si funct ia (x). Daca E este valoare proprie nedege
nerata atunci avem:
(x) = (x)
unde este o constanta. Schimban n re at ia e mai sus pe x
cu x obt inem:
(x) = (x) =
2
(x)
Rezulta:
2
= 1 sau = 1
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 93
So ut ia (x)
ind unica, vom avea:
(x) = (x) sau (x) = (x)
Oservat ie: Daca E este o valoare proprie degenerata de ordin
doi, o solut ie (x) va
n general lipsita de proprietat i de pari
tate. Pornind de la o astfel de solut ie putem construi solut iile:
1
(x) = (x) + (x)
2
(x) = (x) (x)
care sunt respectiv funct ie para si funct ie impara. Funct iile
1
si
2
sunt liniar independente si ortogonale.
2.2.10 Sa se determine funct iile proprii ale energiei unei parti
cule care se misc antrun potent ial unidimensional de tip treapta
de potent ial
U (x) =
_
0 pentru x < 0
U
0
pentru x 0
pentru cazul cand energia E a particulei este mai mica decat
n alt imea treptei de potent ial.
Solut ie
Ecuat ia lui Schr odinger n regiunea I n care x < 0 este:
d
2
I
dx
2
+
2mE
h
2
I
= 0
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 94
si n regiunea II n care x > 0
d
2
II
dx
2
+
2m
h
2
(E U
0
)
II
= 0
Se efectueaza sustitut iile:
k
2
1
=
2mE
h
2
si k
2
2
=
2m(U
0
E)
h
2
si ecuat iile de mai sus devin:
d
2
I
dx
2
+k
2
1
I
= 0
si
d
2
II
dx
2
k
2
2
II
= 0
Solut iile acestor ecuat ii sunt:
I
= a
1
e
ik
1
x
+a
2
e
ik
1
x
pentru x 0
II
= a
3
e
k
2
x
+a
4
e
k
2
x
pentru x > 0
Funct iile proprii treuie sa
e funct ii de modul patrat
tegraile. Din acest motiv ele nu treuie sa tinda spre valori
in nite. Atunci a
3
= 0 si
II
= a
4
e
k
2
x
Condit iile de continuitate pentru funct ie si derivata se pun
n punctul x = 0. Astfel:
I
(0) =
II
(0)
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 95
d
I
dx
x=0
=
d
II
dx
x=0
Rezulta
in
a
1
+a
2
= a
4
si
ik
1
a
1
ik
1
a
2
= k
2
a
4
de unde
a
2
=
k
1
ik
2
k
1
+ik
2
a
1
si a
4
=
2k
1
k
1
+ik
2
a
1
Notam
A
=
a
1
k
1
+ik
2
Atunci funct ia proprie a energiei este:
I
(x) = A
[(k
1
+ik
2
)e
ik
1
x
+ (k
1
ik
2
)e
ik
1
x
]
II
(x) = 2k
1
A
e
k
2
x
x > 0
Daca A
este num ar real solut ia este reala.
sa introducem unghiul de nit prin:
= rg(k
1
+ik
2
)
sin =
k
2
_
k
2
1
+k
2
2
si cos =
k
1
_
k
2
1
+k
2
2
=
_
E
U
Este convenail
0
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
A 96
Atunci:
I
= 2A
FIZIC
_
k
2
1
+k
2
2
cos(k
1
x +) pentru
II
= 2k
1
A
x < 0
e
k
2
x
pentru x > 0
Notand:
2A
_
k
2
1
+k
2
2
= C
I
= C cos(k
1
x +)
II
= C
_
E
U
0
e
k
2
x
Funct ia (x) nu este integraila modul patrat.
Constanta C
poate
determinata dintro condit ie de normare n sens genera
lizat.
2.2.11 Sa se determine spectrul de energii si funct iile proprii
corespunzatoare ale unei particule a carei energie potent iala este
(vezi Fig. 2.4):
V (x) =
_
0 [x[ < a
V
0
[x[ a
Sa se normeze funct iile proprii corespunzatoare la valori proprii
din spectrul discret.
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 97
O
0
V
V
a
a
x
Fig. 2.4
Solut ie
Spectrul energiei este un spectru mixt: discret cand E < V
0
si continuu cand E > V
0
.
Notam funct ia proprie astfel:
(x) =
_
_
_
I
(x) , x a
II
(x), a < x < a
III
(x) , x a
I
(x) si
III
(x) sunt solut ii ale ecuat iei:
h
2
2m
d
2
dx
2
+V
0
= E , [x[ a
iar
II
este o solut ie a ecuat iei:
h
2
2m
d
2
dx
2
= E, [x[ < a
In plus treuiesc ndeplinite condit iile de continuitate pentru

CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 98
funct ie si derivat a n punctele x = a si x = a.
I
(a) =
II
(a)
I
(a) =
II
(a)
II
(a) =
III
(a)
II
(a) =
III
(a)
a. Cand E < V
0
spectrul de valori este discret.
In acest caz notam cu:

k
1
=
_
2mE
h
2
2
=
_
2m(V
0
E)
h
2
Cu aceste notat ii ecuat ia Schrodinger pentru cazul [x[ a
devine:
d
2
dx
2
k
2
2
= 0
cu o solut ie generala de forma:
(x) = a exp (+k
2
x) + exp (k
2
x)
iar ecuat ia Schrodinger pentru cazul [x[ < a devine:
d
2
dx
2
+k
2
1
= 0, [x[ < a
cu o solut ie generala de forma:
(x) = a cos k
1
x + sin k
1
x
Solut ia marginit a para este de forma:
I
(x) = Aexp (k
2
x)
II
(x) = Bcos k
1
x
III
(x) =
I
(x) = Aexp (k
2
x)
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 99
Aceasta solut ie are o astfel de forma deoarece la +si
solut ia treuie sa
e
nita. Din acest motiv la termenul ce
cont ine pe exp (k
2
x) nu treuie sa existe, iar la + termenul
ce cont ine pe exp (k
2
x) nu treuie sa existe.
Solut ia impara marginit a este de forma:
I
(x) = C exp (k
2
x)
II
(x) = Dsin k
1
x
III
(x) = C exp (k
2
x)
In cazul solut iei pare condit iile de continuitate pentru funct ie

si derivate n punctul x = a sunt:
Aexp (k
2
a) = Bcos k
1
a
k
2
Aexp (k
2
a) = Bk
1
sin k
1
a
Condit iile de continuitate pentru funct ie si derivate n punc
tul x = a sunt identice cu acestea.
Sistemul de mai sus are solut ii daca:
k
1
tg k
1
a = k
2
Notand cu x = k
1
a si cu = k
2
a, ecuat ia de mai sus devine:
= xtg x
In plus x > 0, > 0 si:

x
2
+
2
= k
2
1
a
2
+k
2
2
a
2
=
2ma
2
h
2
V
0
Ultimele doua condit ii sunt ndeplinite simultan numai pen
tru anumite valori ale energiei. Aceasta rezulta din rezolvarea
numeric a sau gra ca a acestor ecuat ii.
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 100
2 / p
p
2 / p 3
p 2
2 / p 5

x
x tg = x ctg =
Fig. 2.5
Vom reprezenta funct ia = xtg xn domeniilen care aceasta
este pozitiva ( curele continuii din Fig. 2.5).
Cura x
2
+
2
=
2ma
2
h
2
V
0
este un sfert de cerc.
In cazul aces
tei solut ii, spectrul de energii are cel put in o valoare proprie n
intervalul (0, V
0
) .
In cazul solut iei impare condit iile de continuitate pentru funct ie

si derivat a n punctul x = a sunt:
C exp (k
2
a) = Dsin k
1
a
Ck
2
exp (k
2
a) = Dk
1
cos k
1
a
k
2
= k
1
ctg k
1
a
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 101
Utilizand aceleasi relat ii ca si n cazul anterioar ot inem
relat iile:
= xctg x
x
2
+
2
=
2ma
2
h
2
V
0
Ecuat iile de mai sus sunt reprezentate n Fig. 2.5.
Pentru ca sa existe cel put in o solut ie este necesar ca:
_
2ma
2
h
2
V
0
_
1/2
>
In cazul ca:
N
2

_
2ma
2

2
V
0
_
1/2
N + 1
2
cu N = 0, 1, 2, ... numarul
tarilor l gat
t
gal cu N + 1
( ntru N=0
mnul galitat ii
xclud ).
T inand cont d di
cut ia ant rioar a, din r lat iil d continuitat ntru funct i
i d rivat , ntru
olut ia ara, r zulta:
B = A
x (k
2
a)
cos k
1
a
Solut ia para este:
I
(x) = Aexp (k
2
x) x a
II
(x) =
Aexp (k
2
a)
cos k
1
a
cos k
1
x a < x < +a
III
(x) = Aexp (k
2
x) x a
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 102
Condit ia de normare se exprima prin relat ia:
+
_
[(x)[
2
dx = 1
Rezulta:
a
_
[
I
(x)[
2
dx +
a
_
a
[
II
(x)[
2
dx +
+
_
a
[
III
(x)[
2
dx = 1
sau:
[A[
2
a
_
exp(2k
2
x)dx +[A[
2
exp (2k
2
a)
cos
2
k
1
a
a
_
a
cos
2
k
1
xdx
+[A[
2
+
_
a
exp (2k
2
x) dx = 1
[A[
2
_
1
2k
2
exp (2k
2
a) +
exp (2k
2
a)
cos
2
k
1
a
a +
1
2k
2
exp (2k
2
a)
_
= 1
[A[
2
_
1
k
2
+
a
cos
2
k
1
a
_
exp(2k
2
a) = 1
In plus mai avem relat ia:

tg k
1
a =
k
2
k
1
1
cos
2
k
1
a
= tg
2
k
1
a + 1 =
k
2
2
k
2
1
+ 1
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
A 103
adica:
[A[
2
exp (2k
2
a)
_
1
k
2
+a
k
2
1
+k
2
2
k
2
1
_
= 1
si:
[A[
2
=
k
2
k
2
1
exp (2k
2
a)
k
2
1
+ak
1
(k
2
2
+k
FIZIC
2
1
)
In mod analog pentru solut ia impara din relat iile de conti

nuitate pentru funct ie si derivate rezulta :
D = C
exp (k
2
a)
sin k
1
a
Solut ia impara este:
I
(x) = C exp (k
2
x) x a
II
(x) = C
exp(k
2
a)
sin k
1
a
a < x < a
III
(x) = C exp (k
2
x) x a
Punand condit ia de normare pentru aceasta funct ie, rezulta:
[C[ = [A[
. Cand E > V
0
spectrul este continuu:
Notam cu:
k
2
=
_
2m(E V
0
)
h
2
; k
1
=
_
2mE
h
2
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
FIZIC

A 104
Ecuat iile Schrodinger devin:
d
2
dx
2
+k
2
2
= 0, pentru [x[ a
d
2
dx
2
+k
2
1
= 0, pentru [x[ < a
Solut ia para este:
I
= A
1
sin k
2
x +A
2
cos k
2
x x a
II
= Bcos k
1
x a < x < a
III
=
I
(x) = A
1
sin k
2
x +A
2
cos k
2
x x a
Condit iile de continuitate pentru funct ie si derivata n punc
tul x = a sunt:
Bcos k
1
a = A
1
sin k
2
a +A
2
cos k
2
a
Bk
1
sin k
1
a = A
1
k
2
cos k
2
a A
2
k
2
cos k
2
a
Condit iile acestea pot
ndeplinite pentru orice valoare a
energiei ( acesta este un sistem de 2 ecuat ii cu 3 necunoscute ).
Vom exprima A
1
si A
2
n funct ie de B. Rezulta:
A
1
=
Bk
1
sin k
1
a cos k
2
a Bk
2
cos k
1
a sin k
2
a
k
2
A
2
= B
k
1
sin k
1
a sin k
2
a +k
2
cos k
1
a cos k
2
a
k
2
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 105
Solut ia para este:
I
(x) = B
_
cos k
1
a cos k
2
(x +a) +
k
1
k
2
sin k
1
a sin k
2
(x +a)
_
x a
II
(x) = Bcos k
1
a a < x < a
III
(x) = B
_
cos k
1
a cos k
2
(x a)
k
1
k
2
sin k
1
a sin k
2
(x a)
_
x a
Solut ia impara rezulta printrun calcul analog celui anterior
ca
ind:
I
(x) = C
_
sin k
1
a cos k
2
(x +a) +
k
1
k
2
cos k
1
a sin k
2
(x +a)
_
x a
II
(x) = C sin k
1
a a < x < a
III
(x) = C
_
sin k
1
a cos k
2
(x a) +
k
1
k
2
cos k
1
a sin k
2
(x a)
_
x a
2.2.12 Sa se calculeze valorile posiile ale energiei unei particule
n groapa de potent ial:
V (x) =
_
_
_
x < 0
0 0 < x < a
V
0
x > a
Sa se determine adancimea minima a gropii de potent ial V
0
pen
tru ca sa existe stari legate (Fig. 2.6).
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 106
O
x
a

V
0
V
Fig. 2.6
Solut ie
Energiile starilor legate se vor ncadra n intervalul (0, V
0
).
In regiunea x < 0,
I
(x) = 0 ceea ce din punct de vedere
zic
arata ca regiunea este inaccesiila particulei. Pentru celelalte
regiuni funct ia proprie a energiei o vom nota cu:
(x) =
_
II
(x) 0 < x < a
III
(x) x > a
unde
II
h
2
2m
d
2
II
dx
2
= E
II
iar
III
h
2
2m
d
2
III
dx
2
+V
0
III
= E
III
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 107
In plus treuiescndeplinite condit iile de continuitate a funct iei

n punctul x = 0 si de continuitate pentru funct ie si derivat a n
punctul x = a.
I
(0) =
II
(0)
II
(a) =
III
(a)
II
(a) =
III
(a)
Notam:
1
=
_
2mE
h
2
si ecuat ia pentru
II
devine:
d
2
II
dx
2
+k
2
1
II
= 0, 0 < x < a
Rezulta:
II
(x) = Aexp (ik
1
x) +Bexp (ik
1
x)
Notam cu:
k
2
=
_
2m(V
0
E)
h
2
Ecuat ia Schrodinger pentru
III
devine:
d
2
III
dx
2
k
2
2
III
= 0, pentru x > a
Rezulta:
III
= C exp (k
2
x) +Dexp (k
2
x)
Pentru ca solut ia sa
e marginita la in nit este necesar ca
C = 0.
III
= Dexp(k
2
x)
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 108
Atunci condit iile de continuitate pentru funct ie si derivat a
devin:
_
_
_
A +B = 0
Aexp (ik
1
a) + Bexp (ik
1
a) = Dexp (k
2
a)
ik
1
Aexp (ik
1
a) ik
1
Bexp (ik
1
a) = k
2
Dexp (k
2
a)
Din prima ecuat ie: B = A. Sistemul de ecuat ii de mai sus
se reduce la:
A[exp (ik
1
a) exp (ik
1
a)] = Dexp (k
2
a)
ik
1
A[exp (ik
1
a) + exp (ik
1
a)] = k
2
Dexp (k
2
a)
sau:
2iAsin k
1
a = Dexp (k
2
a)
2iAk
1
cos k
1
a = k
2
Dexp (k
2
a)
tg k
1
a =
k
1
k
2
Notand cu x = k
1
a si cu = k
2
a, ecuat ia de mai sus se scrie
ca:
tg x =
x

sau:
= xctg x
In plus x > 0, > 0 si:

x
2
+
2
=
2mV
0
h
2
a
2
= k
2
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 109
2 / p
p
2 / p 3
p 2

x
ctg x x =
2 2 2
2
x
k + =
Fig. 2.7
Ultimele condit ii sunt ndeplinite simultan numai pentru anu
mite valori ale energiei.
In Fig. 2.7 sunt reprezentate cele doua

ecuat ii.
Pentru a exista cel put in o solut ie este necesar ca :
_
2mV
0
h
2
a
2
_
1/2
>
au:
a
2
V
0

2
2
8m
d und :
V
0
>

2
2
8m
1
a
2
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 110
Funct ia d unda
d t rmina din condit iil d continuitat
ntru funct i
i d rivata.
D = 2iA
in k
1
a x (k
2
a)
In lu
A = B si atunci:
I
(x) = 0 x 0
II
(x) = 2Acos k
2
x 0 < x < a
III
(x) = 2iAsin k
1
a exp (k
2
a) exp (k
2
x) x a
Oservam ca:
[
III
[
2
exp (2k
2
x)
aica n regiunea x > 0 probabi itatea e a gasi particu a scae
exponent ia cu cresterea ui x.
2.2.13 E ectronii e conuct ie in meta e sunt ment inut i n in
terioru
acestora e catre un potent ia
care, ntrun moe
sim
p i cat este (vezi Fig. 2.8):
V (x) =
_
V
o
x < 0
0 x 0
Sa se etermine coe cient ii e re exie si transmisie a suprafat a
meta u ui pentru e ectronii ce provin in interioru
meta u ui.
So ut ie
Consieran (x, t) funct ia de unda a particulei, atunci den
sitatea de proailitate de localizare este:
P(x, t) =
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 111
x O
V
0
V
Fig. 2.8
si densitatea curentului proailitat ii de localizare este:
j(x, t) =
h
2mi
_
x
_
Intro stare de energie ine determinata, funct ia de unda are

expresia:
(x, t) = u(x)e
i
h
Et
unde u(x) este funct ia proprie corespunzatoare energiei E.
Intro
astfel de stare, P si j nu depind de timp. Astfel:
P = u
u
j
=
h
2mi
_
u
du
dx
u
du
dx
_
a. V
o
< E < 0
Notam funct ia proprie a energiei:
u(x) =
_
u
I
(x) x < 0
u
II
(x) x 0
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 112
cu condit iile de continuitate pentru funct ie si derivata n punctul
x = 0:
u
I
(0) = u
II
(0)
u
I
(0)
II
(0)
unde u
I
h
2m
d
2
u
I
dx
2
V
o
u
I
= Eu
I
iar u
II
h
2
2m
d
2
u
II
dx
2
= Eu
II
Notam
k
1
=
_
2m
h
2
(V
o
[E[)
Atunci, ecuat ia din prima regiune devine:
d
2
u
I
dx
2
+k
2
1
u
I
= 0
Ea are solut ia:
u
I
(x) = Ae
ik
1
x
+Be
ik
1
x
x < 0
Notam cu:
k
2
=
_
2m[E[
h
2
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 113
Atunci, ecuat ia din a doua regiune devine:
d
2
u
II
dx
2
k
2
2
u
II
= 0
cu solut ia:
u
II
(x) = Ce
k
2
x
+De
k
2
x
x > 0
Din condit ia de marginire a funct iei rezulta C 0 si
u
II
(x) = De
k
2
x
Condit iile de continuitate pentru funct ie si derivata impuse

n punctul x = 0, conduc la urmatorul sistem:
A +B = D
ik
1
A ik
1
B = k
2
D
Atunci:
D = 2A
ik
1
ik
1
k
2
B = A
(ik
1
+k
2
)
(ik
1
k
2
)
ceea ce nseamn a ca spectrul de energii este continuu si nedege
nerat. Atunci, funct ia de stare va avea forma:
u(x) =
_
Ae
ik
1
x
+Be
ik
1
x
x < 0
De
k
2
x
x 0
Calculand densitatea curentului de proailitate ot inem,
pentru x < 0:
j =
h
2m
k
1
[(A
+B
)(A B) (A +B)(A
+B
)]
=
hk
1
m
[[A[
2
[B[
2
]
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 114
Daca t inem cont de relat ia dintre A si B ot inut a mai
rezulta:
j = 0
Pentru a interpreta acest rezultat vom t ine cont de faptul
ca, pentru x < 0 termenul Ae
ik
1
x
din solut ia ecuat iei atemporale
Schr odinger descrie partea atemporala din unda ce se propaga
n sensul axei Ox. Pentru aceasta unda:
j
i
=
hk
1
m
[A[
2
reprezint a densitatea curentului incident. Termenul Be
ik
1
x
de
scrie partea atemporala din unda ce se propaga n sens invers
axei Ox. Pentru aceasta unda
j
r
=
hk
1
m
[B[
2
reprezint a densitatea curentului re ectat.
Cum [A[ = [B[ rezulta ca densitatea de localizare gloala va
:
j = j
i
+j
r
= 0
sus,
In aceasta situat ie, coe cientul de re exie R de nit ca:

R =
j
r
j
i
este:
R = 1
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 115
Pentru cazul x > 0 va rezulta j = 0, adica densitatea curen
tului de proailitate de localizare transmis n aceasta regiune
este nul a. Atunci coe cientul de transmisie de nit ca:
T =
j
t
j
i
= 0
Ca si n cazul clasic, electronul ce poseda energie cinetica mai
mica decat n alt imea treptei de potent ial se va re ecta. Totusi,
spre deoseire de cazul clasic, exista o proailitate de a gasi
electronul n regiunea x > 0 (n exteriorul metalului). Aceasta
este:
P = u
II
u
II
= D
2
e
2k
2
x
= 4[A[
2
V
o
[E[
V
o
e
2k
2
x
Fenomenul este analog cu cel al re exiei totale din optica.
Din punct de vedere al opticii geometrice, trecerea luminii dintr
un mediu cu indice de refract ie mai mare ntrun mediu cu indice
de refract ie mai mic, nu este posiila daca unghiul de incident a
depaseste unghiul limita.
In optica ondulatorie se arata ca, n

cazul acesta unda luminoasa (caracterizata prin
E) patrunde n
cel deal doilea mediu, iar intensitatea ei descreste tot dupa o

lege exponent iala.
. E > 0
Funct ia proprie a energiei o vom nota ca si n cazul prece
dent prin u
I
si u
II
ndeplinind aceleasi condit iile de continuitate
pentru funct ie si derivata. Notam cu:
k
1
=
_
2m(E +V
o
)
h
2
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 116
iar ecuat ia Schrodinger devine:
d
2
u
I
dx
2
+k
2
1
u
I
= 0 x < 0
cu solut ia:
u
I
(x) = Ae
ik
1
x
+Be
ik
1
x
x < 0
Notam cu:
k
2
=
_
2mE
h
2
iar ecuat ia Schrodinger devine:
d
2
u
II
dx
2
+k
2
2
u
II
= 0 x 0
Ea are solut ia:
u
II
(x) = Ce
ik
2
x
+De
ik
2
x
x > 0
Funct ia de unda se va scrie, pentru acest caz:
u(x) =
_
Ae
ik
1
x
+Be
ik
1
x
x < 0
Ce
ik
2
x
+De
ik
2
x
x > 0
Termenul ce cont ine pe A reprezint a partea atemporala a
undei plane ce soseste la treapta de potent ial (unda incident a);
termenul cu B reprezinta unda re ectata, cel cu C unda trans
misa iar cel cu D unda care soseste din exterior la suprafat a
metalului. Deoarece unda care trece de treapta de potent ial nu
mai ntalneste un alt ostacol, aceasta ultima unda nu exista si
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 117
din acest motiv consideram D = 0. Condit iile de continuitate
pentru funct ie si derivata conduc la sistemul:
A +B = C
k
1
(A B) = k
2
C
Rezulta:
B = A
k
1
k
2
k
1
+k
2
C = A
2k
1
k
1
+k
2
Notam cu:
u
i
= Ae
ik
1
x
partea atemporala a undei incidente
u
r
= Be
ik
1
x
partea atemporala a undei re ectate
u
t
= Ce
ik
2
x
partea atemporala a undei transmise
Vom ot ine pentru densitatea curentului de proailitate de
localizare expresiile:
j
i
=
hk
1
m
[A[
2
j
r
=
hk
1
m
[B[
2
j
t
=
hk
2
m
[C[
2
Atunci coe cient ii de re exie si
:
R =
j
r
j
i
=
[B[
2
[A[
2
=
_
k
1
k
2
k
1
+k
2
_
2
T =
j
t
j
i
=
[C[
2
[A[
2
=
4k
2
1
(k
1
+k
2
)
2
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 118
T inand cont de expresiile pentru k
1
si k
2
respectiv de transmisie vor
, coe cient ii R si T
vor avea forma:
R =
_
E +V
o
E +V
o
+
E
_
2
=
V
2
o
(
E +V
o
+
E)
4
T =
4
_
(E +V
o
)E
(
E +V
o
+
E)
2
In conformitate cu mecanica clasica, atunci cand E > 0, elec

tronul nu poate
re ectat, adica acesta poseda su cient a energie
pentru a se eliera din interiorul metalului.
In cazul prolemei tratata cuantic, rezulta existent a unei proa

ilitat i de re exie diferita de zero (se elimina cazul anal V
o
= 0).
Daca E V
o
R
V
2
o
16E
2
adica, pobabilitatea de e exie scade apid cu cesteea enegiei.
Daca E > 0 si E V
o
, atunci coe cientul de e exie va
:
R =
1
__
E
V
o
+ 1 +
_
E
V
o
_
4
_
1
_
E
V
o
_
4
1 4
_
E
V
o
2.2.14 Sa se detemine coe cient ii de tansmisie si de e exie
pentu o paticula ce se misc a n sensul axei Ox si nt alneste
baiea de potent ial:
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 119
a O
V
x
0
V
Fig. 2.9
V (x) =
_
_
_
0 x < 0
V
0
0 x a
0 x > a
n cazuile 0 < E < V
0
si E > 0 (vezi Fig. 2.9).
Solut ie:
a. 0 < E < V
0
Notam funct ia popie a enegiei cu:
u(x) =
_
_
_
u
I
(x) x < 0
u
II
(x) 0 x a
u
III
(x) x > 0
cu condit iile de continuitate pentu funct ie si deivate n punctul
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 120
x = 0 si x = a :
u
I
(0) = u
II
(0)
u
I
(0) = u
II
(0)
u
II
(a) = u
III
(a)
u
II
(a) = u
III
(a)
u
I
(x) este o solut ie a ecuat iei:
h
2
2m
d
2
u
I
dx
2
= Eu
I
x < 0
u
II
h
2
2m
d
2
u
II
dx
2
+V
0
u
II
= Eu
II
0 x a
u
III
h
2
2m
d
2
u
III
dx
2
= Eu
III
x > a
Notam cu:
k
1
=
_
2mE
h
2
si k
2
=
_
2m(V
0
E)
h
2
(2.1)
Ecuat iile Schodinge pentu cele tei egiuni devin:
d
2
u
I
(x)
dx
2
+k
2
1
u
I
(x) = 0, x < 0
d
2
u
II
(x)
dx
2
k
2
2
u
II
(x) = 0, 0 x a
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 121
d
2
u
III
(x)
dx
2
+k
2
1
u
III
(x) = 0, x > a
Solut iile acesto ecuat ii sunt:
u
I
(x) = A
1
exp (ik
1
x) + B
1
exp (ik
1
x) , x < 0
u
II
(x) = A
2
exp (k
2
x) +B
2
exp (k
2
x) , 0 x a
u
III
(x) = A
3
exp (ik
1
x) + B
3
exp (ik
1
x) , x > a
Intepetaea acestoa este umatoaea:
Temenul A
1
exp (ik
1
x) epezinta patea atempoala a undei
incidente ce se popaga n sensul axei Ox.
Temenul B
1
exp (ik
1
x) epezint a patea atempoala a un
dei e ectate de baiea cae se popaga n sens inves axei Ox.
In egiunea in cae x > a se popaga numai unda tansmisa

a caei pate atempoala este A
3
exp (ik
1
x) .
Cumn aceasta egiune nu exista unda cae sa se popage n
sens inves axei Ox, B
3
0. T inand cont de ezultatele de la
poblema pecedent a, obt inem densitatea cuentului de pobabi
litate de localizae incident:
j
i
=
hk
1
m
[A[
2
densitatea cuentului de pobabilitate de localizae e ectat:
j

=
hk
1
m
[B
1
[
2
si densitatea cuentului de localizae tansmis:

j
t
=
hk
1
m
[A
3
[
2
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 122
Coe cientul de tansmisie este:
T =
j
t
j
i
=
[A
3
[
2
[A
1
[
2
ia cel de e exie este:
R =
j

j
i
=
[B
1
[
2
[A
1
[
2
Pentu a detemina coe cient ii A
1
, A
2
, A
3
, A
4
t inem cont de
elat iile de continuitate pentu funct ie si deivate.
A
1
+B
1
Rezulta:
= A
2
+B
2
ik
1
A
1
ik
1
B
1
= k
2
A
2
k
2
B
2
A
2
exp (k
2
a) + B
2
exp (k
2
a) = A
3
exp (ik
1
a)
k
2
A
2
exp (k
2
a) k
2
B
2
exp (k
2
a) = ik
1
A
3
exp (ik
1
a)
Se obt ine:
A
3
A
1
=
4ik
1
k
2
(k
2
+ik
1
)
2
exp(k
2
a) (k
2
ik
1
)
2
exp (k
2
a)
sau:
A
3
A
1
=
2ik
1
k
2
[k
2
2
k
2
1
]shk
2
a + 2ik
1
k
2
chk
2
a
Coe cientul de tansmisie este:
T =
A
3
A
1
2
=
4k
2
1
k
2
2
(k
2
2
k
2
1
)
2
sh
2
k
2
a + 4k
2
1
k
2
2
ch
2
k
2
a
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
A 123
ch
2
x = 1 + sh
2
x
Astfel:
T =
A
3
A
1
2
=
4k
2
1
k
2
FIZIC
2
(k
2
2
+k
2
1
)
2
sh
2
k
2
a + 4k
2
1
k
2
2
Cum:
k
2
1
=
2mE
h
2
si k
2
=
2m
h
2
(V
0
E)
avem:
k
2
1
+k
2
2
=
2mV
0
h
2
si k
2
1
k
2
2
=
4m
2
E (V
0
E)
h
4
Rezulta:
T =
4E (V
0
E)
V
2
0
sh
2
k
2
a + 4E (V
0
E)
Coe cientul de e exie :
R = 1 T =
V
2
0
sh
2
k
2
a
V
2
0
sh
2
k
2
a + 4E (V
0
E)
Deoaece T ,= 0 paticula tece pin baiea de potent ial cu
o anumit a pobabilitate, chia daca enegie ei este insu cienta
din punct de vedee clasic pentu aceasta. Aceasta se petece
ca si cum n baiea de potent ial apae un tunel pin cae pa
ticula peneteaza spe cealalta pate. Din acest motiv efectul se
numeste efect tunel.
Sa studiem coe cientul de tansmisie atunci cand E V
0
.
Atunci:
T
4E
V
0
sh
2
k
1
a
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 124
In cazul cand:
k
2
a 1
putem apoxima:
sh
2
k
2
a
exp (2k
2
a)
4
In aceasta situat ie:

sh
2
k
2
a 1
Rezulta:
T 16
E (V
0
E)
V
2
0
exp (2k
2
a) 1
Daca alegemV
0
E = 5 MeV putem calcula factoul exponent ial
pentu divese gosimi ale baieei. Rezultatele sunt pezentate
n tabelul de mai jos:
a(
A) 1 1,3 1,5 1,8 2 5 10

e
2k
2
a
0,1 0,04 0,03 0,016 0,008 5,5 10
7
1,4 10
12
b.
In cazul E > V
0
teceea o putem face pin nlocuiea lui
k
2
cu ik
2
unde k
2
=
_
2m(EV
0
)
h
2
.
In acest caz, n ezultatul

2
a se nlocuieste cu sin k
2
a
si V
0
E cu E V
0
.
Atunci:
T =
4E (E V
0
)
V
2
0
sin
2
k
2
a + 4 (E V
0
) V
0
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
A 125
R =
V
2
0
sin
2
k
2
a
V
2
0
sin
2
FIZIC
nal shk
k
2
a + 4 (E V
0
) V
0
In acest ultim caz atunci cand:

sin k
2
a = 0, R = 0
adica baiea e ecta paticula.
k
2
a = n
k
2
2
a
2
= n
2
2
2m(E V
0
) a
2
h
2
= n
2
2
E V
0
= n
2
2

2
2ma
2
i rin urmar :
E
n
= V
0
+n
2
2

2
2ma
2
Rezulta:
Ac a
ta oarta num l d n rgi
P ntru n rgii foart mari (E V
0
)
T =
1
1 +
V
2
0
4(EV
0
)V
0
sin
2
k
d r zonant a.
2
a
1
1 +
V
0
4E
sin
2
k
2
2a
1
V
0
4E
sin
2
k
2
a
si pactic paticula nu se poate e ecta.
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 126
1
x
2
x
) (x V
E
E
x
V
i
x D
Fig. 2.10
2.2.15 O paticula de enegie E, patunde datoita efectului

tunel nto baiea de potent ial V = V (x) n punctul de co
odonata x
1
si o paaseste n punctul de coodonata x
2
. Sa se
studieze coe cientul de tansmisie (vezi Fig. 2.10).
Solut ie:
Pesupunem ca enegia potent ial a V (x) este o funct ie ne
teda.
Impat im domeniul [x
1
, x
2
] n intevale x
i
astfe cat sa
cosideram trecerea particu ei pritro succesiue de bariere de
potet ia . Vom a ege asa fe iterva e e x
i
astfe cat:
_
2m[V (x) E]
h
2
x
i
1
adica coe cietu
de trasmisie petru bariera de potet ia
de
at ime x
i
sa poata
aproximata cu:
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 127
T = 16
E [V (x) E]
V
2
0
(x)
exp
__
1
h
_
8m[V (x) E]
_
x
i
_
Oricum expoet ia a este termeu predomiat. Atuci pu
tem sa cosideram coe cietu de trasmisie:
T
i
exp
__
1
h
_
8m[V (x) E]
_
x
i
_
Coe cietu de trasmisie tota
T = T
i
exp
__
1
h
_
8m[V (x) E]
_
x
i
_
T exp
_
este:
1
h
_
8m[V (x) E]
_
x
i
_
imita rezu ta:
Trec ad a
T = C exp
_
_
1
h
x
2
_
x
1
_
8m[V (x) E]dx
_
_
ude C este o costata.
2.2.16 Se costata ca, sub i uet a uui camp e ectric puteric
e ectroii cep sa par aseasca meta u
a temperaturi oricat de
joase. Feomeu
a fost umit emisie
a rece , iar curetu
obt iut, curet autoe ectroic. Cosideram ca e ectroii afara
meta u ui au eergia potet ia a u a, iar iterioru
meta u ui
se a a tro groapa de potet ia V

0
pe ive e eergetice astfe
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 128
c at eergia miima petru a iesi di groapa este W ( ucru de
extract ie).
a. Sa se ca cu eze mod c asic itesitatea campu ui e ectric a
care ar trebui sa apara curetu autoe ectroic.
b. Sa se ca cu eze (cuatic) depedet a curetu ui autoe ectro
ic de itesitatea campu ui e ectric ap icat.
So ut ie:
a. Cosideram meta u tru camp e ectric de itesitate
c. Forta care act ioeaza asupra uui e ectro se compue di
fort a ec cu care campu e ectric act ioeaza asupra e ectrou ui si
di fort a de imagie e ectrica. Aceasta di urma apare deoarece
susi e ectrou
creaza pe suprafat a meta u ui, pri i uet a
sarcii e ectrice care
atrag, ca si cum
a o distat a ega a cu
distat a e ectrou ui
a meta , iterioru
meta u ui se a a o
sarcia +e. Atuci:
F = ec
e
2
16
0
x
2
und cu x am notat di
tant a l ctronului fat a d
urafat a m talului. En rgia l ctro
tatica
t :
V (x) =
x
_
0
F (x) dx =
x
_
0
ecdx +
e
2
16
0
x
_
0
dx
x
2
V (x) = ecx
e
2
16
0
1
x
Valoar a maxima a ac
t i n rgii ot nt ial
obt in acolo
und :
dV
dx
= 0
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 129
E x E
O m
x
m
V
W
0
V
x
V
Fig. 2.11
R zulta:
ec +
e
2
16
0
1
x
2
= 0
i:
x
m
=
1
4
_

0
c
_
1/2
Atunci:
V
m
= V (x
m
) =
1
2
_
e
3
c
0
_
1/2
A
tf l,
ub in u nt a camului
l ctric,
adancim a groii
ot nt ial
mic
oaraza cu valoar a (v zi Fig. 2.11):
V
m
=
1
2
_
e
3
c
0
_
1/2
Din unct d v d r cla
ic l ctronii cu n rgia E curin
a
n int rvalul (V
0
, V
m
) nu pot iesi din interiorul metalului spre
CAITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 130
deosebire de cei cu energia cuprinsa n intervalul (V
m
, 0)
Aceasta face ca lucrul mecanic de extract ie sa devina:
W
= W [V
m
[
Atunci curentul ar trebui sa apara cand W
= 0 adica:
W = [V
m
[ =
1
2
_
e
3
c
0
_
1/2
R zulta:
c =
W
2
4
0

3
Con
id rand cazul wolframului ntru car W = 4, 9 V r zulta:
c 2 10
8
V/cm
Cu toate acestea se obt in cuent i neasteptat de mai chia
pentu campui de 4 10
6
V/cm.
b.
In tataea cuantica tebuie sa se t in a seama de efec

tul tunel. Pobabilitatea de stapungee a baieei este data de
tanspaent a baieei:
T = c exp
_
_
1
h
x
2
_
x
1
_
8m[V (x) E]dx
_
_
In situat ia noasta:
V (x) = ecx
e
2
16
0
1
x
2
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 131
E x O
E
2
x
0
V x
Fig. 2.12
N glijand t rm nul datorat fort i imagin n rgia ot nt ial a
va
d forma din Fig. 2.12.
Punand [E[ = E obt inem:
T = c exp
_
_
1
h
x
2
_
x
1
_
8m([E[ ecx)dx
_
_
unde x
1
= 0 iar x
2
este punctul n care E = ecx
2
, adica:
x
2
=
[E[
ec
Integrala de la exponent devine:
I =
x
2
_
x
1
_
8m([E[ ecx)dx =
8m
ec
x
2
_
0
_
[E[ ecx(ecdx) =
I =
8m
ec
([E[ ecx)
3/2
3
2
x
2
0
=
2
8m
ec
[E[
3/2
CAITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 132
adica:
T = c exp
_
4
h
2m
3ec
[E[
3/2
_
Daca notam cu =
4
h
2m
3eE
[E[
3/2
:
T = c exp
_
c
_
Atunci densitte de curent de probbilitte urmez proximtiv ceisi form deci:
I = I exp
_
c
_
In tbelul de mi jos este reprezentt fctorul exp

_
E
_
si
densitte de curent pentru E = 2eV.
c (V/cm) exp
_
E
_
I
_
A/cm
2
_
5 10
6
8 10
15
1, 5 10
7
10
7
1, 3 10
6
100
2 10
7
0, 013 4 10
6
3 10
7
1 7 10
8
2.2.17 De nim , constanta e ezintegrare a unui nuc i ca
in probabi itatea e ezintegrare a nuc eu ui n unitatea e
timp. Sa se emonstreze ca n cazu nuc ee or rdioctive este
vlbil lege proximtiv (Geiger-Nuttl):
ln = A
B
E
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 133
0
R
R
E
) (r V
r
Fig. 2.13
une A, B = const iar E
este energia cinetica a particu ei
tunci cnd se forte deprte de nucleu. Se v consider un
model simpli ct l nucleului n cre V (r) = V
0
daca r < R
0
,
V (r) =
e
1
e
2
4
0
r
daca r > R
0
,(

1
= Z ,
= 2 ).
In lu

va con
id ra ca constanta e ezintegrare este proport iona a
cu coe cientu e transmisie prin bariera e potent ia
( Energi
i e particu e or sunt mult mi mici dect n lt ime brierei de
potent il ).
Solut ie
Situt i din problem este prezentt n Fig. 2.13. Atunci coecientul de trnsmisie se scrie c:
T=c exp
_
_
8m
h
R
_
R
0
_
(V [r] E) dr
_
_
CAITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 134
In relat ia anterioar a:
V (r) =
e
1
e
2
4
0
r
iar:
E =

1

2
4
0
R
Vom con
id ra int grala:
I =
R
_
R
0
_
[V (r) E]dr =
R
_
R
0
_
e
1
e
2
4
0
r
e
1
e
2
4
0
R
dr
I =
_

1

2
4
0
R
R
_
R
0
_
_
R
r
1
_
dr =
E
R
_
R
0
_
_
R
r
1
_
dr
Efectuam schimbarea de variabila:
r = Rcos
2
x
Obt inem noile limite de integrare:
R = Rcos
2
x x
2
= 0
R
0
= Rcos
2
x
1
= arccos
_
R
0
R
_
1/2
dr = 2Rcos x si x
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 135
Atuci:
I =
E
0
_
x
1
_
1
cos
2
1 (2Rsi x cos x) dx = 2R
E
x
1
_
0
si
2
xdx
I = 2
ER
x
1
_
(1 cos 2x)
2
dx
I = R
E [x
1
si x
1
cos x
1
]
T iad cot de expresia
1
obt iem:
I =
ER
_
arccos
_
R
0
R
_
1/2
_
R
0
R
_
1/2
si(arccos
_
R
0
R
_
1/2
_
I =
ER
_
arccos
_
R
0
R
_
1/2
_
R
0
R
_
1/2
_
1
R
0
R
_
Deoarece E V (R
0
),
e
1
e
ui x
2
4
0
R

1

2
4
0
R
0
r zulta: R R
0
i d ci:
R
0
R
1
Atunci:
arcco
_
R
0
R
_
1/2
_
R
0
R
_
1/2
CAITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 136
_
1
R
0
R
1
1
2
R
0
R
Rezulta:
I =
ER
_
_
R
0
R
_
1/2
_
R
0
R
_
1/2
+
1
2
_
R
0
R
_
3/2
_
Termenul
_
R
0
R
_
3/2
l neglijam:
I =
ER
_
2
2
_
R
0
R
_
1/2
_
T inem cont de expresia energiei E:
R =
e
1
e
2
4
0
1
E
ER =

1

2
4
0
1
E
Atunci:
I =

1

2
E4
0
_
2
2
_
4
0

1

2
E
_
1/2
_
I =
2

1

2
4
0
1
_
e
1
e
2
R
0
4
0
_
1/2
Factorul d
T = c x
_
tran
mi
i d vin :
8m

_

1

2
R
0
4
0
_
1/2
8m
h

1

2
8
0
1
E
_
El
t roort ional cu robabilitat a d d zint grar , dic
cu . Rezu ta:
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 137
= c
exp
_
_
8me
1
e
2
R
0
4
0
1

8m
h

1

2
8
0
1

E
_
Logaritmand:
ln = n c
+
_
8me
1
e
2
R
0
4
0
1

8m
h

1

2
8
0
1
E
xr
ia d mai
u
o ut m un
ub forma:
ln = A
B
E
Observat ie:
In genera nuc ee e - rdioctive sunt nucleele cu

A > 200, deci rz nucleului R
0
nu este forte diferit pentru
ceste. Ultim relt ie explic de ce msur torile u rtt c
energi prticulelor emise de nucleele rdioctive este cuprinsntr-un domeniu reltivngust de energii ( 4 MeV-9 MeV),
ir este cuprins ntrun omeniu foarte arg (10
10
10
7
) s
1
.
2.2.18 Sa se gaseasca funct ii e e una n stari e stat ionare si ni
ve e e e energie a e unui rotator p an care posea momentu e
inert ie I. Ana og cu cazu mecanicii c asice n mecanica cuantica
prin rotator spat ia
se nt e ege un sistem escris e hami tonia
nu :
H =
1
2I
L
2
une L este momentu cinetic.
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 138
So ut ie:
Ecuatia Schroinger este
1
2I
L
2
= E
unde
L
2
este operatorul moment cinetic. Deoarece avem dea
face cu un rotator plan, consideram ca rotat ia are loc n jurul
axei Oz. Atunci:
L =
L
z
= i h
d
d
unde este unhiul de rotat ie n jurul axei Oz.
Atunci ecuat ia Schrodiner devine:
h
2
2I
d
2
d
2
= E
iar
= ()
d
2
d
2
+
2IE
h
2
= 0
Notam:
=
2EI
h
2
Atunci so ut ia ecuat iei este:
= C exp (i)
CAPITOU 2. FIZIC
A CUANTIC
A 139
Punem condit ia
() = ( + 2)
Atunci:
ex (i) = ex[i( + 2)]
Rezulta:
= m , m Z
Atunci:
m =
_
2IE
h
2
si E
m
=
h
2
m
2
2I
Din conit ia e normare
_
2
0
d =[C[
2
_
2
0
d = 1
rezulta constanta C:
C =
1
2
Astfel n starile stat ionare funct ia de unda a rotatorului lan
are exresia:
=
1
2
ex (im)
CAPITOU 2. FIZIC
A CUANTIC
A 140
2.2.19 Sa se determine funct iile de unda n starile stat ionare si
nivelele de enerie ale unui rotator sat ial care oseda momentul
de inert ie I.
Solut ie:
Ecuat ia Schrodiner este
1
2I

2
= E
unde exrimam e

2
n coordonate sferice:

2
= h
2
_
1
sin
_
sin
_
+
1
sin
2
2
_
Ecuat ia Schrodiner devine:
1
sin
_
sin
_
+
1
sin
2
2
+
2EI
h
2
= 0
Ecuat ia are solut ii care satisfac condit iile de derivabilitate si
marginire daca:
2EI
h
2
= l(l + 1)
unde l = 0, 1, 2, 3... iar solut iile sunt funct iile sferice:
(, ) = Y
lm
(, ) = P
lm
(cos )
m
unde
m
= e
im
CAPITOU 2. FIZIC
A CUANTIC
A 141
iar P
lm
(w) se numesc olinoame eendre asociate si au exresia:
P
lm
(w) = (1)
m
2l + 1
2
(l m)!
(l +m)!
1
2
l
l!
(1 w
2
)
m
d
l+m
dw
l+m
(w
2
1)
l
pentru m = 0, 1, 2..., l. Pentru
n = l, l + 1, ..., 1
Y
l,m
(, ) = (1)
m
Y
lm
(, )
Eneria nivelelor eneretice este:
E
l
=
l(l + 1) h
2
2I
unde l = 0, 1, 2, 3....
2.2.20 Sa se determine valorile osibile ale momentului cinetic,
robabilitat ile de obt inere a acestor valori,
recum si valoarea
medie n starile rotatorului lan descrise de funct ia de unda
= Acos
2
Solut ie
Funct iile de unda asociate starilor stat ionare entru rotatorul
lan sunt:
=
1
2
e
im
m = 0, 1, 2, 3...
CAPITOU 2. FIZIC
A CUANTIC
A 142
Acestora le coresunde marimea
z
= m h entru momentul
cinetic.
= Acos
2
= A
1 + cos 2
2
= A
_
1
2
+
1
4
e
i2
+
1
4
e
i2
_
Comform descomuneri funct iei de stare dua funct iile de
unda asociate strarilor stat ionare rezulta ca valorile osibile ale
momentului cinetic sunt 0, 2 h si 2 h. Probabilitatea de aparit ie

a valorii zero este:
P (0) =
1
4
1
4
+
1
16
+
1
16
=
2
3
Pentru valorile 2 h si 2 h aceste probabilitat i sunt
P (2 h) = P (2 h) =
1
16
1
4
+
1
16
+
1
16
=
1
6
Valoarea medie a momentului cinetic este L
z
) =
L
z
P(L
z
)
unde P(L
z
) este probabilitatea de aparit ie a momentului L
z
.
L
z
) = 0
2
3
+ 2 h
1
6
+ (2 h)
1
6
= 0
2.2.21 Sa se determine nivelele energetice si unct iile proprii co
respunzatoare electronului din atomul de hidrogen.
CAPITOLUL 2. FIZIC

A CUANTIC
A 143
Solut ie
Pentru electronul din atomul de hidrogen energia sa potent iala
este:
V (r) =
e
2
4
0
r
D oar c atomul
con
id ra
tabil
t n c
ar ca n rgia
totala a
i
t mului
a n gativa. Din ac
t motiv vom nota:
E = [E[
Deoarece campul de ort e n care se a a electronul este unul
central, solut ia ecuat iei Schrodinger atemporala
h
2
2m
e
+V (r) = E
va
de orma:
(r, , ) = R(r) Y (, )
unde Y (, ) sunt funct iile sferice, iar R(r) este artea radiala
a funct ei de unda. Rezulta:
h
2
2m
e
_
d
2
R
dr
2
+
2
r
dR
dr
l (l + 1)
r
2
R
_
e
2
4
0
r
R = [E[ R
Consideram
R(r) =
u (r)
r
Atunci:
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 144
d
2
u(r)
dr
2
+
2m
e
h
2
_
[E[ +
e
2
4
0
r
l(l + 1)
r
h
2
2m
e
_
u(r) = 0
Se ace schimbarea de variabil a
= 2k
si ecuat ia anteioaa devine:
d
2
u
d
2
+
_
m
e
[E[
2 h
2
k
2
+
e
2
m
e
4
0
r
2
l(l + 1)
2
_
u = 0
Constanta k tebuie sa e n asa fel aleasa astfel nc at foma
ecuat iei sa
e cat mai simpla. Daca punem
m
e
[E[
2 h
2
k
2
=
1
4
k este
k =
_
2m
e
[E[
h
Se noteaza
=
Ze
2
m
e
4
0

2
k
=
Z
2
4
0

_
m

2 [E[
Atunci:
d
2
u
d
2
+
_
1
4
+
l(l + 1)
2
_
u = 0
Foma ecuat iei n zona asimptotica ( este foate mae) este:
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 145
d
2
u
d
2
1
4
u = 0
Solut ia ecuat iei este de foma:
u
a
= D
1
e
1
2
+D
2
e
1
2
In cazul solut iei geneale, D

1
si D
2
sunt funct ii de . Pentu
ca solut ia sa
e maginit a, este nevoie ca D
2
= 0.
u
a
e
1
2
Din acest motiv, vom considea o solut ie de foma

u = fe
1
2
Se obt ine ecuat ia pentu f:

d
2
f
d
2
df
d
+
_
l(l + 1)
2
_
f = 0
Pe baza a ce sa discutat anteio
f
l+1
, > 0
Atunci:
f() =
l+1
g()
Ecuat ia satisfacut a de g este:
d
2
g
d
2
+ [2l + 2 ]
dg
d
+ [ 1]g = 0
A egem funct ia g e forma
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 146
g() =
este nevoie ca
k=0
C
k
k
= 0, C
0
,= 0
cae se nlocuieste n ecuat ia anteioaa.
k=0
_
k(k 1)C
k
k1
+ (2l + 2 )kC
k
k1
+ ( 1)C
k
= 0
k=0
[k(k + 1) + 2(l + 1)(k + 1)] C
k+1
+ ( 1 k) C
k

k
= 0
Se obt ine o elat ie nte coe cient i sumei:
C
k+1
=
k +l + 1
(k + 1) (k + 2 + 2)
C
k
Pentru k su cient e mare raportu intre oi coe cient i suc
cesivi este:
C
n+1
C
n
1
k + 1
Acest raport este ace asi cu ce a
coe ciant i or sumei:
e
= 1 +
1
1!
+
1
2!
2
+... +
1
k!
k
+
1
(k + 1)!

k+1
+...
Astfel, pentu valoi mai ale lui suma se compota ca seia
e
. Atunci, n domeniul asimptotic:

u()
l+1
e
2
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 147
fapt ce este inacceptabil, deoaece n acest caz patea adiala
devine nemaginit a.
Pentu ca u() sa e maginit a tebuie ca seia sa senteupa,
adica g() sa e un polinom. Fie n

puteea maxima a lui n
funct ia g().
n

+l + 1 = 0
Numaru
cunatic n
r
= 0, 1, 2, ... poarta nume e e num ar
cuantic raia
= n
r
+ + 1
Introucem notat ia = n, une n poarta nume e e numar
cuantic principa . Deoarece n
r
= 0, 1, 2, ... si
= 0, 1, 2, ... atunci
n ia va oari e 1, 2, 3, ...
Din re at ia n = n
r
+ + 1 obt inem
= n n
r
1
aica
n 1
Astfe can n este xat, poate ua va oarea 0, 1, 2, ..., n1.Oata
ce parametru
este
xat si va ori e proprii a e energiei sunt
eterminate
e
2
4
0
0

_
m

2 [E[
= n
R zulta:
E
n
=
m
e
2 h
2
_
e
2
4
0
_
2
1
n
2
, n = 1, 2, ...
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 148
orn
t d la
P ntru d t rminar a funct iilor d unda

cuat ia
d
2
g
d
2
+ [2l + 2 ]
dg
d
+ [ 1]g = 0
care evine:

2
g
z
2
+
_
c
z
1
_
g
z
a
z
g = 0
aca se pune z = , a = l + 1 , c = 2 ( + 1)
Coe cient ii ecuat iei au po i
e orin unu. So ut ii e ecuat iei
se pot exprima prin serii
e puteri a e variabi ei z, care cont in
ce mu t un num ar
nit e puteri negative.
g = z
k=0
c
k
z
k
=
k=0
c
k
z
k+
Inlocuind expresia lui g n ecuat ia anterioar a se ot ine:
k=0
c
k
( +k) ( +k 1 + c) z
k+2
=
k=0
c
k
( +k +a) z
k+1
sau
c
0
( 1 +c) z
2
+
k=0
c
k+1
( +k + 1) ( +k +c) z
k+1
=
k=0
c
k
( +k +a) z
k+1
Pentru ca aceasta egalitatea sa
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
e adevarata este necesar ca:
A 149
( 1 + c) = 0
c
k+1
( +k + 1) ( +k +c) = c
k
( +k +a)
Rezulta ca = 0, sau = 1 c. Exista doua solut ii liniar
independente ale ecuat iei corespunzatoare celor doua valori ale
lui .
g
1
(z) =
k=0
c
k
z
k
g
2
(z) = z
1c
k=0
c
k
z
k
Cele doua solut ii sunt liniar independente daca c este diferit
de un ntreg. Daca c = 1 cele doua solut ii coincid.
In cazul = 0 raportul coe cient ilor este:

c
k+1
c
k
=
k +a
(k + 1) (k +c)
=
a +k
c +k
1
k + 1
Alegand c
0
= 1 atunci
c
1
=
a
c
c
2
=
a (a + 1)
c (c + 1)
1
2!
c
3
=
a (a + 1) (a + 2)
c (c + 1) (c + 2)
1
3!
c
k
=
a (a + 1) (a + 2) ... (a +k 1)
c (c + 1) (c + 2) ... (c +k 1)
1
k!
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 150
Astfel expresia lui g devine:
g
1
(z) = 1+
k=1
a (a + 1) (a + 2) ... (a +k 1)
c (c + 1) (c + 2) ... (c +k 1)
1
k!
z
k
=
1
F
1
(a, c, z)
1
F
1
(a, c, z) poata numele de funct ia hipergeometrica dege
nerata.
In cazul = 1 c raportul coe cient ilor seriei este:

c
k+1
c
k
=
(1 c +k +a)
(2 c +k+)
_
1
k + 1
_
Se face o analogie cu cazul raportului dintre coe cient i cand

= 0, punand
a a + 1 c
c 2 c
Considerand c
0
g
2
= 1 se ot ine:
(z) = z
1
1
F
1
(a + 1 c, 2 c, z)
Daca c este ntreg doar una din solut iile g
1
si g
2
are sens.
Daca c nu este ntreg solut ia generala este
g (z) = z
1
A
1
F
1
(a, c, z) + A
2
z
1
1
F
1
(a + 1 c, 2 c, z)
Pentru a = N (N ntreg) funct ia se reduce la un polinom
de gradul N. Se oserva ca pentru k = N , c
k+1
= 0 iar restul
coe cient ilor seriei sunt nuli.
Astfel se ot ine pentru g expresia:
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 151
g () =
1
F
1
(l + 1 , 2 + 2, )
Pentu ca solut ia sa e acceptabila din punct de vedee
zic
este necesa ca funct ia obt inuta sa se educa la un polinom. Asa
cum am discutat mai sus este necesa ca
l + 1 = n
r
atunci:
= n
r
+ + 1 = n
In acest caz funct ia hipergeometrica

un po iniom:
g () = 1 +
nl1
egenerata se reuce
k=1
(k +l n) (k 1 + l n) ... (1 + l n)
(k + 2l + 1) (k 1 + 2l + 1) ... (2 + 2l) k!
k
Astfel funct iile adiale au expesiile
R
nl
= N
nl
e
/2
l
1
F
1
(l + 1 n, 2l + 2, )
O alta modalitate de a expima solut iile ecuat iei n
aceea n cae intevin temenii polinoamele Laguee asociate.
Vom de ni pentu nceput polinoamele Laguee:
L

() = e
d

d

_
e

e
_
Ele pot
obt inute ponind de la funct ia geneatoae
U (, s) =
exp [s/ (l s)]
l s
=
=1
L

()
!
s

s < 1
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
FIZIC
este

A 152
Ecuat ia satisfacut a de aceste polinoame este:
_
d
2
d
2
+ (1 )
d
d
+
_
L

() = 0
Polinoamele Laguee asociate L
p

() se de nesc pin elat ia
L
p

() =
d
p
d
p
L

()
Ecuat ia satisfacut a de aceste polinoame este :
_
d
2
d
2
+ (p + 1 )
d
d
+ ( p)
_
L
p

() = 0
Se obseva ca pan a la o constant a multiplicativa solut ia g ()
a ecuat iei (cand = n) este L
2 +1
n+
().
Expesia analitica a acesto polinoame este:
L
2l+1
n+l
() =
nl1
k=0
(1)
k+1
[(n +l)!]
2
(n l 1 k)! (2l + 1 + k)!
k
k!
Compaand expesia polinoamelo asociate cu solut ia n cae
intevine funct ia hipegeometica degeneata ezulta elat ia:
L
2l+1
n+1
() =
[(n +l)!]
2
(n l 1)! (2l + 1)!
1
F
1
(l + 1 n, 2l + 2, )
Funct iile popii ale enegiei au foma:
u(, , ) = R
nl
(r) Y
lm
(, )
Ele trebuie sa indelineasca condit ia de normare
CAPITOU 2. FIZIC
A CUANTIC
A 153
___
[u[
2
dv = 1
_
0
_
0
_
2
0
R
nl
(r) Y
lm
(, ) r
2
sin dddr = 1
Daca se tine cont de relat ia care exrima condit ia de normare a funct iilor sferice si daca artea radiala a solut iilor este
exrimata cu ajutorul funct iei hiereometrice deenerate rezulta constanta de normare:
N
nl
=
1
(2l + 1)!
(n +l)!
2n(n l 1)!
_
2
nr
0
_
3
unde
r
0
=
h
2
(4
0
)
m

2
= 0, 53 10
10
m
reprezint a raza primei orbite Bohr.
Putem exprima unct iile radiale n unct ie si de polinoamele
Laguerre asociate:
R
nl
=
_
_
2Z
nr
0
_
3
(n l 1)!
2n[(n +l)!]
2
_
1/2
e
/2
l
L
2l+1
n+1
()
Deoaece pobabilitatea ca electonul sa se a e nto egiune
a spat iului astfel ca ( , +d), ( , +d),
( , +d) este
dP (r, , ) = R
2
nl
(r) [Y
lm
(, )[
2
r
2
sin dddr
CAPITOU 2. FIZIC
A CUANTIC
A 154
rin interare dua si se oate determina robabilitatea ca
articula sa se a entr-o reiune a sat iului unde r (r , r +dr)
indiferent de si . Astfel t in andu-se cont de rorietatea de
normare a funct iilor sferice se obt ine:
dP (r) = R
2
nl
(r) r
2
dr
Exresiile rimelor funct ii radiale ale atomului de hidroen
sunt:
R
10
= 2
_
1
r
0
_
3/2
ex
_
r
r
0
_
R
20
= 2
_
1
2r
0
_
3/2
_
1
r
2r
0
_
exp
_
Zr
2r
0
_
R
21
=
1
3
_
1
2r
0
_
3/2
_
r
r
0
_
exp
_
Zr
2r
0
_
R
30
=
_
1
3r
0
_
3/2
_
1
2r
3r
0
+
2r
2
27r
2
o
_
exp
_
r
3r
0
_
R
31
=
4
9
_
1
3r
0
_
3/2
_
1
r
6r
0
__
r
r
0
_
exp
_
r
3r
0
_
R
31
=
4
27
10
_
1
3r
0
_
3/2
_
r
r
0
_
2
exp
_
r
3r
0
_
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 155
2.2.22 Starea undamentala a atomului de hidrogen este descrisa
de unct ia de unda
u
100
(r) =
1
_
r
3
o

r
r
o
unde r
0
este raza primei orbite Bohr. Sa se determine valoarea
medie a distant ei electronului at a de nucleu si valoarea cea mai
probabila a acestei distant e.
Solut ie
< r >=
_
u
100
ru
100
dv =
2
_
0
d
_
0
sin d
_
0
u
100
(r)ru
100
r
2
dr
< r >= 4
_
0
1
r
3
o
r
3
e
2r
r
0
dr =
4
r
3
o
_
0
r
3
e
2r
r
0
dr =
3
2
r
0
Densitatea de probabilitate
aceasta stare este
() =
2
u
de
localizare
electronului
u =

2
r
3
o

2r
r
0
Pentru determinarea valorii la care aceasta este maxima se
deriveaz a () la si se egaleaza cu zeo.
d()
d
=
2
r
3
o

2r
r
0
2r
2
r
4
o

2r
r
0
= 0
Rezulta r = r
0
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 156
2.2.23 Sa se calculeze impulsul mediu al unei particule descrisa
de urmatoarele unct ii de unda
a) e
ikx
b) cos kx
c) e
x
2
unde n
ecre cz x vriz de l la +.
Solut ie
Operatorul impuls este
p
x
=
h
i
d
dx
Atunci
= [c[
2
+
_
u
p
x
udx
unde
[c[
2
=
1
+
_
u
udx
Rezulta:
=
h
i
1
+
_

u
udx
_
u
_
du
dx
_
dx
a) Pentru
u = e
ikx
si
du
dx
= iku
Rezulta:
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 157
= k h
b) Pentru
u = cos kx si
du
dx
= k sin kx
Rezulta
= 0
c) Pentru
u = e
x
2
si
du
dx
= 2xe
x
2
Rezult
= 0
2.2.24 S se determine nivelele energetice si funct iile proprii corespunztore n czul unei prticule cre re energie potent il
V (r) =
e
2
r
+
c
r
2
unde c este o constant a pozitiva.
Solut ie
Deoarece energia potent ial a nu depinde de unghiurile si ,
solut ia ecuat iei Schrodiner atemorala este de forma:
CAPITOU 2. FIZIC
A CUANTIC
A 158
(r, , ) = u(r)Y
lm
(, )
Atunci ecuat ia satisfacut a de artea radiala a funct iei
unda u(r) este:
h
2
2m
_
d
2
u
dr
2
+
2
r
du
dr
l(l + 1)
r
2
_
_
e
2
r
c
r
2
_
u = Eu
Introducem marimile adimensionale
=

a
unde a =
h
2
me
2
si
=
2E
2
m
de
4
=
2
d oar c vom con
id ra doar cazul
ctrului di
cr t d n rgi
E < 0.
Notam cu:
(
+ 1) = l(l + 1) +
2mc

2
Atunci cuat ia ntru art a radiala d vin :
d
2
u
d
2
+
2
du
d
s(s + 1)
2
u +
_
2
2
_
u = 0
Introduc m funct ia = u. Euat ia satisfauta de este:
d
2
d
2
+
_
2
s(s + 1)
2
_
= 0
In azul a:

= e
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC

A 159
In azul a
0
0
=
+1
Substituind n euat ia anteioa a o solut ie de foma
() = e
s+1
f
gasim pentu funt ia f euat ia:
d
2
f
d
2
+ [2(s + 1) 2]
df
d
2[(
+ 1) 1]f = 0
Caut am solut ia sub foma unei seii de putei
f =
k=0
a
k
k
Egaland u zeo oe ientul lui
k
gasim elat ia de euent a:
a
k+1
= a
k
2 [(k +
+ 1) 1]
(k + 1)(k + 2s + 2)
unde k = 0, 1, 2, ...
Deoaee pentu valoi mai ale lui
a
k+1
a
k
=
2
k
ria ar tind catr

2
si and fapt e a detemina
funt ia de unda sa tinda la in
aest luu este neesa sa taiem seia
(k +
+ 1) 1 = 0. Gasim:
=
a
nit n aest az. Pentu a evita
de putei, adia sa punem

2 h
2
E
me
4
=
1
k +s + 1
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 160
Atuni nivelele de enegie ale patiulei sunt:
E
ks
=
me
4
2 h
2
(k +s + 1)
2
unde k = 0, 1, 2, .. ia
s =
1
2
+
_
l +
1
2
_
2
+
2m
h
2
l +
mc
h
2
_
l +
1
2
_
daca
2mc
h
2
l +
1
2
Intoducem numaul cuantic pincipal
n = k +l + 1
Atunci expesia enegiei devine
E
nl
=
me
4
2 h
2
_
n +
mc
h
2
(
l+
1
2
)
_
2
Astfel enegia depinde de numeele cuantice n si l.
popii coespunzatoae sunt
nlm
(, , ) = Y
lm
(, )e
s
k
Funct iile
p=0
a
p
p
Nivelul E
nl
este (2l + 1) degeneat.
2.2.25 Sa se ezolve euat ia Shodinge pentu o patiula a ata
nto goapa de potent ial de adanime in nita u simetie sfeia
de nita de potent ialul:
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 161
V () =
_
0 pentu < R
pentu R
Solut ie
Pentu o patiula a ata ntun amp entul de fot e u
simetie sfeia euat ia Sh odinge
h
2m
+V () = E
ae o solut ie de foma:
(, , ) = Y
lm
(, )f(r)
unde Y
lm
(, ) sunt funct iile sferice iar f(r) este artea radiala
care satisface ecuat ia:
d
2
f
dr
2
+
2
r
df
dr
+
_
2mE
h
2
l(l + 1)

2
_
f = 0
pentu
< R. Pentu
> R, f = 0. Astfel din ondit ia de
ontinuitate solut ia euat iei tebuie sa se anuleze pentu = R,
adia f(R) = 0
Notam
k
2
=
2mE
h
2
si
() =
1
2
f()
Atuni () satisfae euat ia Bessel
d
2
d
2
+
1

d
d
+
_
k
2
_
l +
1
2
_
2

2
_
= 0
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 162
u solut iile:
() = J
(l+
1
2
)
(k)
Da
J
(l+
1
2
)
(k)
(l+
1
2
)
and 0
Astfel singua solut ie ae satisfae ondit ia de maginie
este:
J
(l+
1
2
)
(k)
Daa l = 0 :
J1
2
(k)
a
2
sin k
Nivelele de enegie ae oespund aesto funt ii pot
de
teminate din ondit ia de ontinuitate n = R adia din euat ia
J
l+
1
2
(kR) = 0
Notam aeste solut ii u b
(l)
n
. Atuni:
E
n
(l) =
h
2
_
b
(l)
n
_
2
2mR
2
Pentu l = 0
b
(0)
n
= n
i E
n
(0) =

2
n
2
2
2mR
2
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 163
2.3 O
cilatorul cuantic
2.3.1 Sa
d t rmin funct iil rorii
i
ctrul n rg tic al
unui o
cilator liniar armonic.
Solut i
O
cilatorul liniar armonic
t un
i
t m id al car con
ta
dintr-o articula d ma
a m
i dim n
iuni n glijabil c
oat
d la
a
ub in u nt a un i fort la
tic dirijata.
F = kx (k > 0)
Pentu oie x fot a F este atativa si povine dinto enegie
potent ial a:
V (x) =
kx
2
2
Euat ia Shodinge adimensionala este:
h
2
2m
d
2
u
dx
2
+
kx
2
2
u = Eu
T inand ont de elat ia k = m

2
, euat ia Sh odinge devine:
h
2
2m
d
2
u
dx
2
+
m
2
x
2
2
u = Eu
de unde:
d
2
u
dx
2
+
2m
h
2
_
E
m
2
x
2
2
_
u = 0
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 164
Vom efetua o shimbae de vaiabil a:
= x
du
dx
=
du
d
d
d
=
du
d
d
2
u
d
2
=
2
d
2
u
d
2
si atunci ecuat ia Schr odinger devine:
d
2
u
d
2
+
2m
2
h
2
_
E
m
2
2
2
2
_
u = 0
Punem condit ia ca valoarea coe cientului lui
2
sa e 1:
m
2
2
h
2
4
= 1
adica:
=
_
m
h
Notam cu:
=
2mE
h
2
2
=
2mE h
h
2
m
=
2E
h
Ecuat ia Schrodinger devine:
d
2
u
d
2
+
_

2
_
u = 0
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 165
Constanta cont ine va oarea E necunoscuta. Ecuat ia Schro
inger are so ut ii pentru orice num ar comp ex. Ne intereseaz a
ns a oar so ut ii e ce satisfac conit ii e e regu aritate.
Metoa pe care o vom ap ica este metoa po inomia a. Facem
transformarea:
2
= v
du
d
=
du
dv
dv
d
= 2
du
dv
= 2
v
du
dv
d
2
u
d
2
= 2
du
dv
+ 4
2
d
2
u
dv
2
= 2
du
dv
+ 4v
d
2
u
dv
2
Ecuat ia Schrodinger devine:
4v
d
2
u
dv
2
+ 2
du
dv
+ ( v) u = 0
sau:
4

2
u
v
2
+
2
v
u
v
+
_
v
1
_
u = 0
Vom consiera aceasta ecuat ie n regiunea asimtotica:
x , , v
In aceasta regiune ecuat ia devine:

4
d
2
u
dv
2
u = 0
ale aei solut ie este:
u (x) = Aexp
_
v
2
_
+Bexp
_
v
2
_
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 166
Deoaee solut ia tebuie sa
e maginita la in nit B 0 ia
solut ia n egiunea asimptotia este de foma:
u (x) = Aexp
_
v
2
_
= Aexp
_
2
2
_
Din acest motiv pentru ecuat ia Schrodinger vom cauta solut ii
de forma:
u() = H() ep
_
2
2
_
du
d
= ep
_
2
2
_
H() + ep
_
2
2
_
dH()
d
(2.2)
d
2
u
d
2
=
_
2
1
_
exp
_
2
_
H () 2 ep
_
2
2
_
dH ()
d
+ep
_
2
2
_
d
2
H ()
d
2
Ecuat ia Schrodinger devine dupa simpli carea eponent ialei
e
2
/2
:
d
2
H ()
d
2
2
dH ()
d
+ ( 1) H () = 0
Aceasta este o ecuat ie diferent ial a de ordin doi. Cautam o
solut ie de forma:
H () =
s
k=0
a
k
k
=
k=0
a
k
k+s
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
FIZIC

A 167
s 0 ( astfel funct ia ar deveni in nita n origine).
s este n asa fel ales ca a
0
,= 0.
Derivand obt inem:
H
Eponentul
() =
k=0
a
k
(k +s)
k+s1
H
() =
k=0
a
k
(k +s) (k +s 1)
k+s2
Intoduand ezultatele peedente n
sisa n noile vaiabile, obt inem:
k=0
a
k
(k +s) (k +s 1)
k+s2
k=0
2a
k
(k +s)
k+s
+
k=0
( 1) a
k
k+s
= 0
adica:
k=0
a
k
(k +s) (k +s 1)
euat ia
Shodinge
k+s2
=
k=0
[2a
k
(k +s) + (1 ) a
k
]
k+s
Ecuat ia s-a transformat ntr-o egaliatate a doua serii de puteri ale lui . Egalitatea estendeplinita daca sunt egali coe cient ii
acelorasi puteri ale lui din cele doua serii. Pentru a se vedea
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 168
mai clar acest lucru vom rescrie egalitatea astfel:
a
0
s (s 1) + a
1
(s + 1) s +
k=0
a
k+2
(k + 2 +s) (k +s + 1)
k+s
=
k=0
a
k
[(1 ) + 2(k +s)]
k+s
Rezulta condit iile:
a
0
s (s 1) = 0
a
1
s (s + 1) = 0
a
k+2
(k + 2 +s) (k +s + 1) = a
k
[(1 ) + 2(k +s)]
k = 1, 2, 3...
Astfe
coe cient ii se
0
etermina
coe cient ii a
2
, a
4
etermina
in 2 n 2:
, ...... iar a
1
etermina coe cient ii: a
3
, a
5
, ... ast
fe ca putem separa H () = H
(0)
() +H
(1)
().
Din s (s 1) = 0 ezulta s = 0 si s = 1
Din s (s + 1) = 0 ezulta s = 0 si s = 1. Pima solut ie nu
adue nimi nou ia s = 1 este nepotivita deoaee seia a
nepe u
1
si a deveni in nita.
Daa s = 0 a doua ondit ie a putea
ndeplinita doa and
a
1
,= 0.
Exista doua situat ii:
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 169
s = 0 a
1
= 0 sau a
1
,= 0
s = 1 a
1
= 0
In plus:
a
k+2
a
k
=
(1 ) + 2 (k +s)
(k +s + 2) (k +s + 1)
Can k ;
a
k+2
a
k
0 si eci pentru
nit seria este convergenta. Daca num arul de termeni ai seriei este in nit, seriile
H
(0)
() si H
(1)
() se comporta ca ep
2
. Pentru aceasta vom
considera o argumentare intuitiv a.
Valoarea asimptotica a seriei este data de puterile superioare

ale acesteia. Atunci pentru valori mari ale lui k:
a
k+2
a
k
=
2
k
Iar:
ep
_
2
_
= 1 +
2
1!
+
4
2!
+
6
3!
+... +
k
_
k
2
_
!
+
k+2
_
k
2
+ 1
_
!
+....
Atunci pentru aceasta serie raportul coe cient ilor lui
k+2
si
k
este:
_
k
2
_
!
_
k
2
+ 1
_
!
=
2
k + 2
Comportarea aseman atoare a coe cient ilor a doua puteri succesive ale variabilei
2
, pentru valori mai mari ale indicelui justi ca faptul ca seriile H () si ep(
2
) se comporta aseman ator
cand . Pentru ca funct ia u() sa
e marginit a la in nit,
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 170
este necesar ca H () sa e un polinom.
Consideram cazul:
s = 0, a
1
,= 0
Vom pune condit ia ca a
k
,= 0 si a
k+2
= 0.
Consideram k = 2m numar par si atunci:
1 + 2(2m) = 0
= 1 + 4m
Consieram k = 2m + 1 num ar impar si atunci:
1 + 2 (2m + 1) = 0
= 3 + 4m
Aceasta nseamn a ca H
(0)
() si H
(1)
() nu pot
reduse simultan la polinoame. Rezulta ca a
1
= 0.
Daca: a
1
= 0; H
(1)
() = 0 si ram ane decat condit ia ca
H
(0)
() sa se reduca la un polinom, = 1, 5, 9, ...
In cazu s = 1; a
1
= 0 si H
(0)
() = 0 condit ia ca seria H
(1)
()
sa se ntrerupa este ca:
2 (1 + 2m) + 1 = 0
eci:
= 4m + 3, aica = 3, 7, 11, ...
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 171
In aceasta situat ie so ut ia:

u = exp
_
2
2
_
H ()
ramane marginita si n cazul ca . Astfel ecuat ia are solut ii
nite daca este impar = 2n + 1 si eoarece:
=
2E
n
h
rezu ta:
E
n
= (2n + 1)
h
2
Nive e e e energie sunt echiistante:
E = E
+1
E

= h
Osilatoul linia amoni nu poate avea oie enegie, i nu
mai anumite enegii, ae fomeaza un si diset de nivele ehi
distante.
Enegia staii fundamentale este E
0
=
1
2
h si ea este n
onodant a u elat ia de nedeteminae Heisenbeg.
2.3.2 Sa se ezolve euat ia Sh odinge tidimensionala pentu
un osilato amoni a aui enegie potent iala este
U() =
m
2
2

2
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 172
Solut ie
Pentu o patiula a atantun amp ental de fot e euat ia
Sh odinge atempoala este:
h
2
2m
+V () = E
Deoaee mpul de fot e este ental solut ia euat iei Sh odin
ge este de foma
(, , ) = Y
lm
(, )f(r)
unde Y
lm
(, ) sunt funct iile sferice. Astfel
entru comonenta
radiala f(r) rezulta ecuat ia:
h
2
2m
_
d
2
f
d
2
+
2

df
d
l(l + 1)

2
f
_
+
m
2
2

2
f = Ef
Consideam shimbaea de vaiabila:
u = f
Intoduem notat iile:
= r
_
m
h
si
=
E
h
uti izate n prob ema
egata e osci atoru armonic
iniar.
Ecuat ia va ua forma:
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC

A

2
u

2
173
+
_
2
( + 1)
2
_
u = 0
Cand ecuat ia devine
d
2
u
d
2
2
u = 0
Solut ia acestei ecuat ii este
u
= e
2
2
Cand 0 consideram u
si prin substitutie n ecut i

pentru u se obt ine:
( 1)
2
+ 2
l(l + 1)
2
+2
= 0
Imprt im cu
2
si obt inem:
( 1) l(l + 1) + 2
2
4
= 0
Cand 0 ultimii doi termeni devin foarte mici si
( 1) = l(l + 1)
De aii
1
= l + 1 si
2
= l
Doa
1
= l + 1 fce c funct i s
e
nit n 0
Atunci funct ia u() va
de forma
u() = e
2
2
l+1
()
Substituind n ecuat ia pentru u se obt ine:
d
2
d
2
+ 2
d
d
_
(l + 1)
_
+ 2
_

3
2
_
= 0
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 174
Cosideram so ut ia acestei ecuat ii ca
id o serie:
=
k=k
0
a
k
k
Egalam coe cient ii puterilor lui cu zero si se obt ine relat ia
de recurent a:
a
k+2
= a
k
2
_
k +l +
3
2
(k + 2)(k + 2 + 3)
Can k re at ia e mai sus evine:
a
k+2
2a
k
k
Deteminam puteea celui mai mic exponent, k
0
egaland cu
zeo coe cientul puteii lui
k
0
. Rezulta:
k
0
(k
0
1) + 2(l + 1)k
0
= 0
de unde k
0
= 0. Aesta oespunde solut iei
nite n oigine,
deoaee n azul
k
0
= 2l 1
n oigine () va tinde la .
Din relat ia dintre coe cient ii a
k+2
si a
k
din regiunea asimptotica rezulta ca atunci cand seria se apropie de e
2
si
u () e
2
2
care tinde la . Pentru a taia aceasta serie punem
condit ia:
k +l +
3
2
= 0
Atunci:
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 175
= k + +
3
2
Deoarece seria ncepe cu k
0
= 0, k trebuie sa
e un numar
par k = 2n cu n = 0, 1, 2... Atunci:
= 2n + +
3
2
astfe ca energia osci atoru ui armonic triimesiona
are forma:
E
n
= h
_
2n + +
3
2
_
Funct ia e una corespunzatoare acestei energii este:
nlm
(, , ) =
e
l+1

()
Y
lm
(, )
Fiecare nivel este deenerat. Cand N = 2n+l este ar asim
l = 0, 2, 4, .... Cand N este imar l = 1, 3, 5, ...
In lus ecare
nivel (entru n si l
xat i), adica entru o enerie bine determinata, este (2l + 1) deenerat n raort cu m.
2.3.3 Cunoscand ca olinoamele Hermite sunt enerate astfel:
H
n
() = (1)
n
e
2 d
2
(e
2
)
d
n
sa se demonstreze relat ia
H
n+1
() = 2H
n
() 2nH
n1
()
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
A 176
Solut ie
H
n+1
() = (1)
n+1
e
2 d
n+1
d
n+1
_
e
2
_
= (1)
n
e
2 d
n+1
d
n+1
_
e
2
_
d
n+1
d
n+1
_
e
2
_
=
d
n
d
n
_
d
d
e
2
_
2
d
FIZIC
n
d
n
_
e
2
_
unde:
d
n
d
n
_
e
2
_
=
d
n
d
n
_
e
2
_
+n
d
n1
d
n1
_
e
2
_
Rezulta:
d
n+1
d
n+1
_
e
2
_
= 2
_
d
n
d
n
_
e
2
_
+n
d
n1
d
n1
_
e
2
_
_
Atunci:
H
n+1
() = 2(1)
n
e
2 d
n
d
n
_
e
2
_
2n(1)
n
_
d
n1
d
n1
_
e
2
_
_
e
2
H
n+1
() = 2H
n
() 2nH
n1
()
2.3.4 Cunoscand ca funct iile proprii
torul armonic sunt date de formula
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 177
u() = N
n
e
ale energiei
pentru oscila-
2
x
2
2
H
n
(x)
unde
_
m
h
si
pornind
S(s, )
s
2
+2s
=
ca polinoamele Hermite pot

de la funct ia generatoare
= e
determinate
n=0
H
n
()
n!
s
n
sa se determine constanta de normare.
Solut ie
Condit ia de normare este:
_
[u
n
(x)[
2
dx = 1
Aceasta nseamna ca:
[N
n
[
2
2
H
2
n
()d = 1
Consideram doua funct ii generatoare ale polinoamelor Hermite
S(s, ) = e
s
2
+2s
=
n=0
s
n
n!
H
n
()
S(t, ) = e
t
2
+2t
=
m=0
t
m
m!
H
m
()
Se nmult esc relat iile de mai sus si se obt ine
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 178
S(s, )S(t, ) = e
s
2
+2s
e
t
2
+2t
=
n=0
m=0
s
n
n!
t
m
m!
H
n
()H
m
()
Se nmult este egalitatea cu e
2
si se integreaza intre si
.
_
2
S(s, )S(t, )d =
n=0
m=0
s
n
n!
t
m
m!
_
2
H
n
()H
m
()d
Integrala din stanga este:
_
2
S(s, )S(t, )d =
_
2
+2(s+t)(s+t)
2
e
2st
d
_
2
S(s, )S(t, )d = e
2st
e
(st)
2
d ( s t) = e
2st
2
S(s, )S(t, )d =
n=0
(2
t)
n
n!
A
tf l:
n=0
(2
t)
n
n!
=
n=0
m=0
n
n!
t
m
m!
_
2
H
n
()H
m
()d
Rezulta:
CAPITOLUL 2.
FIZIC

A CUANTIC
A 179
_
2
H
n
()H
m
()d = 0
daca n ,= m.
_
2
H
2
n
()d = 2
n
n!
Atunci:
N
n
=
2
n
n!
r lat ia d
r cur nt a
2.3.5 Sa
d mon
tr z
rorii al n rgi i o
cilatorului armonic u
n
(x)
xu
n
=
_
n + 1
2
u
n+1
(x) +
_
n
2
u
n1
(x)
Solut ie
ntru funct iil
Folosim relat iile

H
n+1
() = 2H
n
() 2nH
n1
()
care se scriu ca:
H
n+1
(x) = 2xH
n
(x) 2nH
n1
(x)
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 180
si
u
n
(x) =
2
n
n!

2
x
2
2
H
n
(x)
Atunci
2
n+1
(n + 1)!
u
n+1
= 2x
2
n
n!
u
n
2n
2
n1
(n 1)!
u
n1
_
2n(n + 1)u
n+1
(x) = 2x
nu
n
(x) n
2u
n1
(x)
De aici rezulta
xu
n
(x) =
_
n + 1
2
u
n+1
(x) +
_
n
2
u
n1
(x)
2.3.6 Sa se calculeze < x >, < x
2
> pentru oscilatorul armonic
liniar n reprezentarea sistemului de funct ii proprii ale operato
rului energie.
Solut ie
Utilizam relat ia demonstrata n prolema anterioara:
xu
n
(x) =
_
n + 1
2
u
n+1
(x) +
_
n
2
u
n1
(x)
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 181
Inmult im cu u
n
(x) si integr am pe toata axa reala:
+
_
u
n
xu
n
=
_
n + 1
2
+
_
u
n
u
n+1
dx +
_
n
2
+
_
u
n
u
n1
dx = 0
Rezulta ca:
< x >= 0
Inmult im prima relat ie cu x
2
x
2
u
n
(x) =
_
n + 1
2
xu
n+1
(x) +
_
n
2
xu
n1
(x)
Atunci:
2
x
2
u
n
(x) =
_
n + 1
2
_
_
n + 2
2
u
n+2
(x) +
_
n + 1
2
xu
n1
(x)
_
+
_
_
n
2
u
n
(x) +
_
n 1
2
u
n2
(x)
_
_
n
2
adica
2
x
2
u
n
=
_
(n + 1)(n + 2)
2
u
n+2
+
2n + 1
2
u
n
+
_
n(n 1)
2
u
n2
Inmult im egalitatea cu u
n
si integr am ntre si +. Re
zulta:
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 182
2
< x
2
>=
2n + 1
2
< x
2
>=
2n + 1
2
2
=
2n + 1
2
h
m
2.3.7 Sa se determine nivelele de energie ale unui oscilator ar
monic tridimensional a carui energie potent iala este:
U =
k
1
x
2
2
+
k
2

2
2
+
k
3

3
3
Solut ie
Ecuat ia lui Schr odinger n cazul oscilatorului armonic tridi
mensional este:
h
2
2m
+
_
k
1
x
2
2
+
k
2

2
2
+
k
3
z
2
2
_
= E
Pentu ezolvaea euat iei utilizam metoda sepaaii vaiabi
lelo. Alegem funt ia de foma:
(x, , z) =
1
(x)
2
( )
3
(z)
Inlouimn euat ia Shodinge pe si apoi mpat im ezul

tatul la
1
(x)
2
( )
3
(z). Rezulta:
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 183
_
1
h
2
2m
d
2
1
dx
2
+
m
2
1
2
x
2
_
+
_
2
h
2
2m
d
2
2
d
2
+
m
2
2
2

2
_
+
+
_
3
h
2
2m
d
2
1
dz
2
+
m
2
3
2
z
2
_
= E
unde am notat:
2
i
=
k
i
m
(i = 1, 2, 3)
Deoaee x, si z sunt vaiabile independente
eae paan
teza tebuie sa
e egala u o onstanta. Notam u E
1
, E
2
, E
3
ele tei onstante ae tebuie sa ndeplineas a ondit ia:
E = E
1
+E
2
+E
3
Poblema se edue la ezolvaea a tei euat ii difeent iale de
odin doi, ae sunt de tipul euat iei osilatoului amoni linia.
h
2
2m
d
2
1
dx
2
+
m
2
1
2
x
2
1
= E
1
h
2
2m
d
2
2
d
2
+
m
2
2
2

2
= E
2
h
2
2m
d
2
3
dz
2
+
m
2
2
2
z
2
3
= E
3
3
Intoduem vaiabilele unidimensionale
1
=
_
m
1
h
,
2
=
y
_
m
2
h
,
3
= z
_
m
3
h
si utilizam rezultatul obt inut n cazul
cilatorului unidimensional. Obt inem:
E
n
1
n
2
n
os-
3
=
_
n
1
+
1
2
_
h
1
+
_
n
2
+
1
2
_
h
2
+
_
n
3
+
1
2
_
h
3
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 184
Funct ia de unda este:
(x, , z) =
4
_
m
3
3

3
H
n
1
(
1
)H(
2
)H(
3
)
2
n
1
n
2
n
3
n
1
!n
2
!n
3
!
e
2
1
+
2
2
+
2
3
2
2.3.8 Folosind rezultatele problemei (2.3.7) sa se calculeze ordinul degenerarii unui nivel de energie al unui oscilator tridimensional izotrop.
Solut ie
Pentru un oscilator izotrop k
1
= k
2
= k
3
si
1
=
2
=
3
astfel ncat nivelele de energie depind de un singur numar
cuantic:
N = n
1
+n
2
+n
3
ind date de relat ia
E
N
=
_
N +
3
2
_
h
Funct iile proprii sunt:
n
1
n
2
n
3
() = N
n
1
n
2
n
3
e
1
2
2
r
2
H
n
1
(x)H
n
2
( )H
n
2
(z)
unde
=
_
m
h
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 185
N
n
1
n
2
n
3
=
4
_
m
3
3
h
3
i
r
2
= x
2
+
2
+z
2
Toat funct iil cu ac a
i valoar a lui n
1
+n
2
+n
3
cor
und
la ac a
i
n rgi . D oar c ac
t funct ii
unt liniar ind nd nt ordinul d g n rarii niv lului E
N
coincid cu num arul d
tril t (n
1
, n
2
, n
3
) caract ri
tic n rgi i E.
P ntru a calcula numarul d tril t xam valoar a num arului
n
3
. Atunci n
1
+n
2
= N n
3
.
In aest az valoaea unui num a

detemina pe elalalt si num aul de posibilitat i este N n
3
+ 1
(se onsidea si valoaea zeo). Apoi se onsidea toate valoile
lui n
3
ompatibile u N. Atuni gadul de degeneae este:
g
N
=
N
n
3
=0
(N n
3
+ 1) =
1
2
(N + 1)(N + 2)
Se obseva a pentu osilatoul izotop singuul nivel nede
geneat este N = 0.
2.3.9 Sa se detemine funt iile si valoile popii ale enegiei pen
tu un osilato u saina a at ntun amp eleti omogen
de intensitate .
Solut ie
In aest az euat ia Shodinge este:

CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 186
h
2
2m
d
2
dx
2
+
_
m
2
2
x
2
ex
_
= E
Efetuam shimbaea de vaiabila:
x
1
= x
e
m
2
si intoduem notat ia:
E
1
= E +
e
2

2
2m
2
d
dx
=
d
dx
1
dx
1
dx
=
d
dx
1
d
2
dx
2
=
d
2
dx
2
1
m
2
2
x
2
=
m
2
2
_
x
1
+
e
m
2
_
2
m
2
2
x
2
=
m
2
2
x
2
1
+ex
1
+
e
2

2
2m
2
ex = (x
1
e
m
2
) = ex
1
+
e
2

2
m
2
T inand ont
h
2
2m
d
2
dx
2
1
+
m
2
2
x
2
1
= E
1
Euat ia este
Funt iile de
CAPITOLUL 2.
A CUANTIC
A 187
n
=
_
m

1
2
n
n!

2
2
H
n
()
de aestea euat ia Sh odinge
analoaga u ea a osilatoului

unda sunt:
FIZIC
devine:
amoni
linia.
unde:
=
_
m
h

1
Valorile proprii sunt:
E
1
=
_
n +
1
2
_
h
De aici rezulta
E =
_
n +
1
2
_
h
e
2

2
2m
2
Spetul de enegie este diset si este deplasat n jos u va
loaea:
E =
e
2
c
2
2m
2
2.4 Modelul vetoial al atomului
2.4.1
Intun atom de heliu exitat, unul din eletoni se gaseste

n staea p, ia elalalt n staea d. Sa se gaseas a valoile posi
bile ale num aului uanti obital L si valoile oespunzatoae
momentului ineti obital al atomului.
Solut ie
Eletonul a at n staea p este aateizat de num aul uan
ti obital l
1
= 1 ia eletonul a at n staea d este aateizat
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 188
de num aul uanti obital l
2
= 2. Numaul uanti L oes
punzato momentului ineti ezultant poate avea una din valo

ile:
[l
2
l
1
[, [l
2
l
1
+ 1[........[l
2
+l
1
[
In azul nostu, L poate lua valoile 1, 2, 3, ia

momentul
ineti obital poate lua valoile:
[
L[ =
_
L(L + 1) h
adia:
L = 1
L[ =
3 h
L =
L[ =
6 h
L =
L[ =
12 h
2.4.2 Care sut va ori e posibi e a e mometu ui cietic tota a
uui e ectro care se gaseste starea f.
So ut ie
I acest caz trebuie compus mometu cietic orbita

carac
terizat pri um aru
cuatic
= 3, si mometu cietic de spi
caracterizat pri um aru
cuatic de spi s = 1/2. Mometu
cietic tota
va
caracterizat de um aru
cuatic j care poate
ua va ori e:
j = 1/2 = 5/2
j = + 1/2 = 7/2
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 189
iar mometu cietic tota poate
ua va ori e:
j = 5/2 [
J[ =
_
j(j + 1) h =
35
2
h
j = 7/2
J[ =
63
2
h
2.4.3 Sa se gaseasc a tot i termeii spectra i posibi i petru o
combiat ie ditre doi e ectroi, uu
id starea p, a tu
starea d, cazu uui cup aj de tip Russe Sauders. Sa se i
dice otat ii e spectra e a e acestora.
So ut ie
Mometu cietic tota este rezu tatu compuerii mometu
ui cietic tota orbita si a mometu ui tota de spi caracteri
zate de umere e cuatice
1
= 1,
2
= 2 si respectiv s
1
= 1/2,
s
2
= 1/2. Rezu ta ca L poate ua va ori e 1, 2, 3.
Mometu de spi tota poate
caracterizat doar de umere e
cuatice de spi S = 0 si S = 1 (s
1
= 1/2, s
2
= 1/2).
I cazu
cup aju ui
L
S, avem:
L =
1
+
2
;
S = s
1
+s
2
;
J =
L +
S
Va ori e posibi e a e umere or cuatice orbita si de spi sut:
L =
1
+
2
;
1
+
2
1; .......[
1
2
[
S = s
1
+s
2
; s
1
+s
2
1; .....[s
1
s
2
[
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 190
iar va ori e posibi e a e
ui J petru L si S dat i, sut:
J = L +S; L +S 1; ........[L S[
I cazu prob emei oastre L = 1, 2, 3 iar S = 0, 1.

Daca L = 1, S = 0 atuci J = 1 iar starea este ua de sig et
si se oteaza
1
P
1
. Sa t iut cot de otat ia termei or spectra i
2S+1
L
J
Daca L = 1, S = 1 atuci J = 0, 1, 2 si vom avea o stare de
trip et care se oteaza:
J = 0
3
P
o
J = 1
3
P
1
J = 2
3
P
2
otata
1
D
2
.
Daca L = 2, S = 1, atuci
cuatic J poate
ua
um aru
trei va ori J = 1, 2, 3, iar starea corespuzatoare este o stare de
trip et care se oteaza:
J = 1
3
D
1
J = 2
3
D
2
J = 3
3
D
3
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 191
si se oteaza cu
1
F
3
.
Daca L = 3, S = 1 atuci J = 2, 3, 4 iar starea va
ua de
trip et otata pri:
J = 2
3
F
2
J = 3
3
F
3
J = 4
3
F
4
2.4.4 Sa se stabi easca mu tip icitatea termei or spectra i ca
zuri e:
a. atomu are doi e ectroi de va et a
b. atomu are trei e ectroi de va et a
So ut ie
a. Petru cei doi e ectroi de va et a umere e cuatice de
spi sut s
1
= s
2
= 1/2; atuci S = 0, 1.
I cazu S = 0 mu tip icitatea termeu ui este:

2S + 1 = 1
I cazu S = 1, mu tip icitatea termei or este:

2S + 1 = 3
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 192
b. Petru trei e ectroi de va et a trebuie sa ca cu am umaru
cuatic S ce corespude spiu ui tota .
Petru doi e ectroi S
1,2
ia va ori e 0 si 1.
Daca S
1,2
= 0 si S
3
= 1/2, atuci S = 1/2 iar mu tip icitatea
va
2.
Daca S
1,2
= 1 si S
3
= 1/2 atuci S = 1/2 cu mu tip icitatea 2
si respectiv S = 3/2 cu mu tip icitatea ega a cu 4.
3.4.5 U foto emis de u atom poarta cu e u aumit momet
cietic. Cum se exp ica regu a de se ect ie petru um aru
cua
tic ce caracterizeaza mometu cietic tota , afara de cazuri e
J = 0.
So ut ie
Trebuie avut vedere ca
a emisia uui foto mometu ci
etic tota a atomu ui variaz a atat ca direct ie cat si ca marime.
I cazu ca J = 1, mometu cietic tota variaza ca marime,

iar cad J = 0 mometu cietic variaz a ca direct ie.
2.4.6 U atom se gaseste starea
1
F
o
. Sa se ca cu eze va ori
e posibi e a e proiect ii or mometu ui magetic pe direct ia uui
camp magetic exterior.
So ut ie
Deoarece 2S+1 = 1, um aru cuatic corespuzator spiu ui
este S = 0. Petru ca atomu
se gaseste starea F, atuci
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 193
um aru cuatic ce caracterizeaza mometu cietic orbita este
L = 3. Numaru cuatic M ia va ori e:
M : 3, 2, 1, 0, 1, 2, 3
iar proiect ia
z
a mometu ui magetic ia va ori e:

3
B
, 2
B
,
B
, 0,
B
, 2
B
, 3
B
ude
B
este magetou BohrProcopiu
2.4.7 Sa se ca cu eze factoru ui Ladee petru atomi cu u si
gur e ectro de va et a a at i stari e S si P.
So ut ie
Expresia factoru ui Ladee este:
g =
3
2
+
S(S + 1) L(L + 1)
2J(J + 1)
ude S este um aru cuatic corespuzator spiu ui tota , L este
um aru cuatic corespuzator mometu ui cietic orbita tota
iar J este um aru
cuatic corespuzator mometu ui cietic
tota .
I starea S umaru
L = 0,
um aru
cuatic de spi este
S = 1/2, iar J = 1/2. Rezu ta g = 2.
I starea P, L = 1, umaru cuatic de spi este S = 1/2, iar

J poate ua doua va ori. Petru J = 1/2, g = 2/3 iar petru
J = 3/2, g = 4/3
CAPITOLUL 2. FIZIC
A CUANTIC
A 194
2.4.8 Sa se scrie termeu spectra petru care se cuosc urmatoare e
marimi:
g = 6/7 S = 1/2 J = 5/2
So ut ie
Di formu a factoru ui Ladee:
g =
3
2
+
S(S + 1) L(L + 1)
2J(J + 1)
ude S = 1/2 si J = 5/2 rezu ta L = 3, iar termeu
spectra
este:
2
D
5/2
Capito u 3
FIZICA SOLIDULUI
3.1 Vibrat ii e ret e ei crista ie
3.1.1 Sa se determie egi e de dispersie a e frecvet e or de vibrat ie
cazu uei ret e e uidimesioa e a carei ce u a e emetar a este
a catuita di doua specii de atomi cu mase e m
1
si m
2
(m
1
< m
2
).
Distat a ditre doi atomi a aturat i este a. Fort a de iteract ie di
tre doi atomi a aturat i este de forma F = (u
n
u
n1
) , unde
u
n
si u
n1
sunt deplasarile celor doi atomi fat a de pozit iile lor de
echiliru.
Solut ie
Consideram ca atomii cu masa m
1
ocupa pozit iile pare iar cei
cu masa m
2
ocupa pozit iile impare. Ecuat iile de miscare pentru
cele doua tipuri de atomi sunt:
m
1
u
2n
= (u
2n+1
u
2n
) (u
2n
u
2n1
)
195
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI 196
m
1
u
2n+1
= (u
2n+2
u
2n+1
) (u
2n+1
u
2n
)
Pentru acest sistem de ecuat ii cautam solut ii de forma:
u
2n
= Aexp i (t + 2nqa)
u
2n+1
= Aexp [it + (2n + 1) qa]
Sustituind aceste solut ii n ecuat iile de mai sus rezulta:
_
2 m
1
2
_
A (2 cos qa) B = 0
(2 cos qa) A +
_
2 m
2
2
_
B = 0
Sistemul de ecuat ii de mai sus este un sistem de ecuat ii omo
gen. El admite solut ii daca determinantul sistemului este nul.
2 m
1
2
2 cos qa
2 cos qa 2 m
2
= 0
Rezulta ecuat ia ipatrat a:
4
2
_
1
m
1
+
1
m
2
_
+
4
2
sin
2
qa
m
1
m
2
= 0
care are doua solut ii:
2
1
=
m
r
+
_
1
m
2
r
4 sin
2
qa
m
1
m
2
_
1/2
2
2
=
m
r
_
1
m
2
r
4 sin
2
qa
m
1
m
2
_
1/2
unde
CAPITOLUL 3. FIZICA SOLIDULUI
197
a 2
p

a 2
p
2 / 1
1
) / 2 ( m
2 / 1
2
) / 2 ( m
0

k
Fig. 3.1
1
m
r
=
1
m
1
+
1
m
2
iar [qa[ < /2
2
poata numele de fevent a amuii optie n timp e
1
poata denumiea de fevent a amuii austie. Foma amuii
optie si austie sunt aatate n
gua 3.1
Disut ie
Vom onsidea azul and a 1 ( 0) . Atuni:
_
2
m
r
2q
2
a
2
m
r
m
1
m
2
_
1/2
=
_
2
_
1
m
1
+
1
m
2
__
1/2
2
= 0
In cazul n care k = /2a
1
= (2/m
1
)
1/2
2
= (2/m
2
)
1/2
3.1.2 Sa se calculeze capacitatea calorica la volum constant a
unei sustant e alcatuit a din N oscilatori armonici independent i.
Solut ie
Deoarece oscilatorii sunt independent i funct ia de partit ie Z
a sistemului depinde de funct ia de partit ie Z
i
a unui singur os
cilator astfel:
Z = (Z
i
)
N
Pentru a calcula pe Z
i
se considera hamiltonianul unui singur
oscilator:
H
i
=
1
2m
p
2
i
+
1
2
m
2
x
2
i
Atunci
Z
i
=
[
1
2m
p
2
i
+
1
2
m
2
x
2
i
]
dp
i
dx
i
,
unde = 1/k
B
T.
Z
i
=
m
2
2
x
2
i
dx
i
2m
p
2
i
dp
i
Z
i
=
_
2
m
2
_1
2
_
2m
_1
2
=
2
=
2k
B
T
Rezulta:
Z = (Z
i
)
N
=
_
2k
B
T
_
N
Enegia libea este:
F = k
B
T ln Z = k
B
TN ln
2k
B
T
ia entopia este:

S =
F
T
= k
B
N ln
2k
B
T
+k
199
B
N
Enegia intena este:
U = F +TS = Nk
B
T
ia apaitatea aloia a sistemului:
C =
U
T
= k
B
N
3.1.3 Sa se aluleze apaitatea aloia la volum onstant
a unei substant e alatuit a din N osilatoi amonii uantii
independent i a ao spetu de enegie este dat de expesia:
n
=
_
n +
1
2
_
n = 1, 2...
Solut ie
Deoaee osilatoii sunt independent i se aluleaza funt ia
de patit ie pentu un singu osilato.
Z
0
=
n=0
e
(
n+
1
2
)
h
unde = 1/k
B
T. Se ot ine::
Z
0
= e
h
2
n=0
e
nh
=
e
200
h
2
1 e
h
Pentru ntreg sistemul funct ia de partit ie este::
Z = (Z
0
)
N
=
e
N h
2
(1 e
h
)
N
iar energia liera:
F = k
B
T ln Z = k
B
T ln
e
N h
2
(1 e
h
)
N
F = N
_
h
2
+k
B
T ln
_
1 e
h
_
_
Entropia este:
S =
F
T
= Nk
B
ln
_
1 e
h
_
+
1
T
_
N h
1 e
h
e
h
_
S = N
_
h
T (e
h
1)
k
B
ln
_
1 e
h
_
_
iar energia interna:
U = F +TS = N
_
1
2
h +
h
e
h
1
_
Capacitatea calorica este:
C
p
= C
v
=
U
T
= Nk
B
( h)
2
e
h
(e
h
1)
2
3.1.4 Sa se determine expresiile capacitat ii calorice ot inut a n
prolema precedentan cazul temperaturilor foarte mici si a tem
peraturilor foarte mari.
Solut ie
Notam T
0
= h/k, aceasta marime avand dimensiunile unei
temperaturi. Se ot ine:
C
V
= Nk
_
T
0
T
_
2
exp
_
T
0
T
_
_
exp
_
T
0
T
_
1
2
Cand T T
0
exp
_
T
0
T
_
1
si
C
V
= Nk
_
T
0
T
_
2
exp
_
T
0
T
_
Cand T T
0
exp
T
0
T
1 +
T
0
T
+
1
2
_
T
0
T
_
2
Atunci:
E =
exp
_
T
0
T
_
_
exp
_
T
0
T
_
1
1 +
T
0
T
+
1
2
_
T
0
T
_
2
_
T
0
T
+
1
2
_
T
0
T
_
2
_
2
CAPITOLUL 3.
E
_
T
0
T
FIZICA SOLIDULUI
202
_
2
_
1 +
T
0
T
+
1
2
_
T
0
T
_
2
_
_
1
T
0
T
_
E
_
T
0
T
_
2
_
1
1
2
_
T
0
T
_
2
_
Rezulta:
C
V
= Nk
_
1
1
2
_
T
0
T
_
2
_
3.1.5 Sa se calculeze coe cientul de dilatae temica pentu un
solid pentu cae enegia potent iala a doi atomi cae se gasesc
deplasat i cu distant a x fat a de pozit ia lo de echilibu este:
E
p
= a
1
x
2
a
2
x
3
a
3
x
4
unde a
1
, a
2
, a
3
sunt constante pozitive.
Solut ie
Dilataea cistalului este data de valoaea medie a deplasaii
x. Maimea medie x se calculeaza cu ajutoul funct iei de distibut ie
Boltzmann
x) =
_
x exp (E
p
) dx
_
exp (E
p
) dx
unde = 1/kT
Vom considera integrala de la numar ator:
I
1
=
_
x exp
_
_
a
1
x
2
a
2
x
3
a
3
x
4
_
dx
I
1
=
_
x exp
_
a
1
x
2
_
exp
_
a
2
x
3
+a
3
x
4
_
Deoarece putem face aproximat ia:
exp
_
a
2
x
3
+a
3
x
4
_
= 1 +a
2
x
3
+a
3
x
4
I
1
=
_
_
x +a
2
x
4
+a
3
x
5
_
exp
_
a
1
x
2
_
dx
Expresia de mai sus cuprinde trei integrale:
I
11
=
_
x exp
_
a
1
x
2
_
dx = 0
I
12
= a
2
_
x
4
e
a
1
x
2
dx =
a
2
2a
1
_
x
3
e
a
1
x
2
d
_
a
1
x
2
_
I
12
=
3a
2
2a
1
_
x
2
exp
_
a
1
x
2
_
dx =
3a
2
4a
1
_
d
3
I
13
= a
3
_
x
5
exp
_
a
1
x
2
_
dx = 0
Integralele I
11
si I
13
sunt nule deoarece sunt integrale din
funct ii impare ntre limitele .
Pentru calculul integralei de la numitor se face aproximat ia:
_
exp (E
p
) dx
_
exp
_
a
1
x
2
_
dx =
_
a
1
Atunci:
x) =
3a
2
4a
2
1
kT
Coe cientul de dilatare se calculeaza cu relat ia:
=
1
x
0
x)
T
=
1
x
0
3
2
4
2
1
k
unde x
0
este distnt de echilibru tomilor. E se obt ine considernd derivt energiei potent ile egl cu zero.
dE
p
dx
= 2
1
x 3a
2
x
2
4a
2
x
3
= 0
Neglijand temenul e ont ine pe x

3
ezulta:
x
0
=
2a
1
3a
2
Atuni:
=
9
2
2
8
3
1
k
3.1.6 Pentru un cristl n echilibru termic s se determine concentrt i de defecte Schottk . Defectele Schottk pr prin trecere unui tom dintr-un nod l ret elei din interior spre un nod l
ret elei de pe suprft cristlului. Se cunoste energi de ctivre E
i
necesr cestui proces.
Solut ie
Notm cu n numrul de vcnt e si cu N num rul de noduri. Energi necesr pentru form n vcnt e este U = nE
i
.
Entropi sistemului este:
S = k ln P
unde P este numrul de microstri comptibile cu mcrostre
respectiv.
P = C
n
N
=
N!
n! (N n)!
Atuni:
S = k ln
N!
n! (N n)!
Enegia libea a istalului este data de elat ia:
F = U TS
F = nE
i
Tk ln
N!
n! (N n)!
Deoaee N, n, N n sunt numee mai utilizam fomula lui
Stiling
ln x = x ln x x
Atuni:
ln
N!
n! (N n)!
= N ln N nln n (N n) ln (N n)
si
F = nE
i
Tk [N ln N nln n (N n) ln (N n)]
Ehilibul se ealizeaza and enegia libea este minima.
F
n
= 0
Rezulta:
E
i
Tk [ln n 1 + ln (N n) + 1] = 0
De aii:
n =
N
1 + exp
_
E
i
kT
_
3.1.7
In azul unui istal la ehilibu temi, sa se aluleze

onentat ia de defete Fenkel. Defetele Fenkel se fomeaza
pin deplasaea unui atom dintun nod al et elei istaline nto
pozit ie situata nte alte doua nodui (intestit iu). Se unos
num aul de nodui ale et elei istaline, N
1
num aul de intestit ii
si enegia de ativae a aestui poes E
i
.
Solut ie
Enegia neesaa tansfeului a n atomi n pozit ii intestit iale
este:
U = nE
i
Entopia sistemului este:
S = k ln P
unde P numaul de miostai ompatibile u maostaea data
este:
P =
N!
(N n)!n!
N
1
!
(N
1
n) n!
Folosind fomula lui Stiling:
ln P = N ln N nln n (N n) ln (N n)
+N
1
ln N
1
nln n (N
1
n) ln (N
1
n)
Punem ondit ia a enegia libea F = U TS sa e minima:
F
n
= 0
Rezulta:
E
i
kT
ln n + ln (N n) ln n + ln (N
1
n) = 0
Atuni:
n
2
= (N n) (N
1
n) exp
_
E
i
kT
_
Daa n N si n N
1
:
n
_
NN
1
exp
_
E
i
2kT
_
3.1.8 Se considea un cistal fomat din N atomi. Se cunoaste
dN
um aru
frecvet e or asociate osci atori or atomici di vo
umu V care sut cuprise iterva u si +d
dN
= 4V
3
v
2
2
d
ude
3
v
2
s
=
1
v
2
+
1
v
2
t
iar
este viteza de propagare a udei ogitudiaa e si
t
este vi
teza de propagare a udei trasversa e. Sa se determie frecvet a
Debye
D.
Frecvet a Debye (
D
) este frecvet a maxima de vibrat ie
a ret e ei crista ie.
So ut ie
Puem codit ia ca umaru
tota
de moduri de vibrat ie sa
e 3N, deoarece umaru de grade de ibertate a sistemu ui este
aproximativ 3N.
D
_
0
dN
= 3N
Atuci
12V
v
2
D
_
0
2
d = 3N
Rezu ta:
D
=
_
3Nv
2
s
4V
_
1/3
3.1.9 Sa
d t rmin baza mod lui D b caacitat a calorica a unui cor
olid a) la t m raturi joa
b) la t m raturi ridicat . Con
id ram ca fononii urm aza di
tribut ia Bo
Ein
t in.
Solut i
En rgia o
cilatorilor car form aza
olidul
t :
U =
D
_
0
h
exp
_
h
kT
_
1
dN
U =
12V
v
2
D
_
0
h
3
exp
_
h
kT
_
1
d
Notam cu
x =
h
kT
Atuci:
=
kT
h
x si d =
kT
h
dx
Rezu ta:
U =
12V
v
2
_
kT
_
4
_
D
/T
0
x
3

x
1
dx
unde am notat u
D
=
h
D
k
temperatura Debye. Atuci:
U =
12V
v
2
D
kT
4
3
D
_
D
/T
0
x
3
e
x
1
dx
Daca se t ie cot de expresia ui
D
determiata prob ema
precedet a rezu ta:
U = 9Nk
T
4
3
D
_
D
/T
0
x
3
e
x
1
dx
a) La temperaturi joase T
D
iar
D
/T are o va oare re ativ
mare, astfe
ca itegra a de mai
Putem scrie ca:
U = 9Nk
T
4
3
D
_
0
x
3
e
x
1
dx
Deoarece
_
0
x
3
e
x
1
dx =
4
15
r zulta:
U =
3
4
5
Nk
3
D
T
4
i
C
V
=
U
T
=
12
sus se poate extide
a i it.
4
5
Nk
_
T
D
_
3
b)
In cazul t m raturilor ridicat T

D
, iar x
t mic
a
tf l ca:
x
3

x
1
x
3
1 +x +
x
2
2
1
x
2
_
1
x
2
_
x
2
Atunci:
U = 9Nk
T
4
3
D
_
D
/T
0
x
2
dx = 3NkT
Caldua speci ca este:
C
V
=
U
T
= 3Nk
Aceasta valoae este egala cu cea calculata pe
baza
zicii
clasice.
3.2 Statistica putatoilo de sacina
n metale si semiconductoi
3.2.1 Sa se detemine densitatea de stai pentu un gaz de fe
mioni cae ocupa un volum V. Se va considea ca volumul coes
punzato unei stai enegetice n spat iul fazelo este h
3
.
Solut ie
Vom detemina volumul din spat iul fazelo d = V d care
corespunde inervalului energeic E, E+dE , unde d corespunde
volumului din spa iul impulsului corespunzaor inervalului energeic considera.
d = dp
x
dp
y
dp
z
Inegrand pe oae unghiurile polare rezula:
d = 4
2
d
D oar c
E =
mv
2
2
=

2
2m
und m
t ma
a ( f ctiva) a f rmionului
dE =

m
d
Cum =
2mE r zulta ca
d = 4m
2mEdE
A
tf l
d = 4
2V m
3/2
E
1/2
dE
Volumul un i
tari n
at iul faz lor cor
unzatoar
un i
tari n rg tic
t
3
. Atunci numarul d
tari
t :
dN
= 2
d
h
3
=
1
2
2
_
2m

_
3/2
E
1/2
dE
und factorul 2 rovin din fatul ca o
tar d n rgi data
oat
ocuata d 2 l ctroni cu
ini ou
i.
A
tf l d n
itat a d
tari n rg tic
t :
g (E) =
dN
dE
=
1
2
2
_
2m

2
_
3/2
E
1/2
3.2.2 Sa
d t rmin n rgia F rmi E
F
a l ctronilor din m tal
la t m ratura T = 0 K. En rgia F rmi la T = 0 K
t n rgia
maxima car o oat av a un l ctron n m tal.
Solut i
La T = 0 K toat
taril n rg tic
unt ocuat an a la
niv lul E
F
. Atunci numarul d l ctroni din unitat a d volum

t :
n =
_
E
F
0
g (E) dE
n =
_
E
F
0
1
2
2
_
2m

2
_
3/2
E
1/2
dE
R zulta
n =
1
3
2
_
2m

2
_
3/2
E
3/2
F
A
tf l n rgia F rmi
t :
E
F
=

2
2m
_
3
2
n
_
2/3
In ac a
ta xr
i m r r zint a ma
a f ctiva a l ctronului.
3.2.3 Cuno
cnd funct ia d di
tibut i F rmi- Dirac
f (E) =
1
x
_
E
kT
_
+ 1
sa se aate a pentu o funt ie F (E) ontinu a si
la E = , la tempeatui nu pea mai a:
_
0
F (E) f (E) dE =
_
0
F (E) dE +
2
6
difeent iabil a
(kT)
2
F
()
Solut i
Con
id ram int grala:
I =
_
0
F (E)
x
_
E
kT
_
+ 1
dE
Efetuam substitut ia:
E = kTz
Atuni:
I = kT
_
/kT
F ( +kTz)
e
z
+ 1
dz
I = kT
/kT
_
0
F ( kTz)
e
z
+ 1
dz +kT
_
0
F ( +kTz)
e
z
+ 1
dz
Punem n pima integal a
1
e
z
+ 1
= 1
1
e
z
+ 1
Atuni
215
I =
_
/kT
0
F ( kTz) kTdz T
_
/kT
0
F ( kTz)
e
z
+ 1
kdz+
+T
_
/kT
0
F ( +kTz)
e
z
+ 1
kdz
In ea dea doua integala faem limita supeioaa deoa

ee la tempeatui joase /T 1. Atuni:
I =
_
0
F (E) dE +T
_
0
F ( +kTz) F ( kTz)
e
z
+ 1
kdz
Dezvoltam n seie Ta lo dupa puteile lui kTz
F ( +kTz) = F () + F
() kTz +F
()
k
2
T
2
z
2
2
F ( kTz) = F () F
() kTz +F
()
k
2
T
2
z
2
2
Astfel
_
0
F ( +kTz) F ( kTz)
e
z
+ 1
dz = k
2
TF
216
()
_
0
z
e
z
+ 1
dz
Deoaee:
_
0
z
e
z
+ 1
dz =
2
6
R zulta n
I =
_
0
F (E) dE +
2
6
(kT)
2
F
nal ca:
()
3.2.4 Sa

d t rmin d nd nt a d t m ratura a niv lului
F rmi la t m raturi joa
(n aroi r d z ro ab
olut) ntru
m tal . Niv lul F rmi
t dat d valoar a lui potent ialul
himi.
Solut ie
In azul metalelo
onentat ia de eletoni vaiaz a foate
put in u tempeatua T. Pentu a alula onentat ia de ele
toni, t inem ont a aeasta este egala u suma numaului mediu
de eletoni din toate staile de enegie posibile.

n =
_
0
g (E) f (E) dE
unde g (E) este densitatea de stai enegetie ia
F (E)
funt ia de distibut ie FemiDia. Pentu tempeatui mii apliam
fomula disutata anteio.
n =
_
0
g (E) dE +
2
6
(kT)
2
g
()
R zulta:
n =
1
2n
2
_
2m

2
_
2
_
0
E
1/2
dE +
2
6
k
2
T
2
_
2m

2
_
2
1
n =
1
3
2
este
_
2m

2
_
2
3/2
_
1 +
2
8
_
kT
_
2
_
Dar la T = 0 K
n =
1
3
2
_
2m

2
_
3/2
E
3/2
F
R zulta:
E
2
F
=
3/2
_
1 +
2
8
_
kT
_
2
_
i
= E
F
_
1 +
2
8
_
kT

_
2
_
2/3
Into pima apoximat ie putemnloui n paantez a pe u

E
F
si apoi dezvoltam dupa
_
kT
E
F
_
2
1. Rezulta:
= E
F
_
1
2
12
_
kT
E
F
_
2
_
In cazul m tal lor r zulta ca modi car a ozit i i niv lului

F rmi
t n glijabila.
3.2.5 Sa
calcul z n rgia m di a unui l ctron ntr-un m tal la t m ratura T = 0 K
i
a

tabil a
ca xr
ia n rgi i
unui gaz d f rmioni la z ro ab
olut.
Solut i
D oar c la 0 K toat
taril
unt ocuat cu l ctroni ana
la niv lul F rmi n rgia m di
oat
cri ca
E) =
_
E
F
0
Eg (E) dE
_
E
F
0
g (E) dE
und g (E)
t d
itat a d
tari. S t in cont d xr
ia lui
g (E) d t rminata n robl ma 3.2.1
g (E) =
1
2
2
_
2m

2
_
3/2
E
1/2
i
obt in :
E) =
_
E
F
0
E
3/2
dE
_
E
F
0
E
1/2
dE
=
3
5
E
F
A
tf l n rgia gazului d f mioni din unitat a d volum la 0
K
t :
U = nE) =
3n
5
E
F
3.2.6 Sa
calcul z n rgia m di unitat a d volum a l ctronilor dintr-un m tal a at i la o t m ratura T
i
a
d t rmin caacitat a calorica a ac
tora.
Solut i
In ac
t caz
U =
_
0
Eg (E) f (E) dE
und f (E)
t funct ia d di
tribut i F rmi Dirac. P ntru calculul ac
t i int gral vom utiliza formula:
_
0
F (E) f (E) dE =
_
0
F (E) dE +
2
6
(kT)
2
F
()
und :
F (E) = Eg (E)
R zulta:
U =
1
2
2
_
2m

2
_
3/2
__
0
E
3/2
dE +
2
6
(kT)
2
_
3/2
_
_
U =
1
2
2
_
2m

2
_
3/2
_
2
5
5/2
+
2
6
(kT)
2
3
2
1/2
_
Cum
CAPITOLUL 3.
= E
F
_
1
2
12
_
kT
E
F
_
2
_
5/2
= E
5/2
F
_
1
5
2
24
_
kT
E
F
_
2
+
5
2
192
_
kT
E
F
_
4
_
1/2
= E
1/2
F
_
1
2
24
_
kT
E
F
_
2
_
FIZICA SOLIDULUI
220
r zulta:
U =
1
2
2
_
2m

2
_
3/2
E
5/2
F
_
2
5
+
2
6
_
kT
E
F
_
2
4
96
_
kT
E
F
_
4
_
N glijam t m nul

t foart mic.
U =
1
2
2
_
2m

2
_
3/2
E
5/2
F
_
2
5
+
2
6
la ut r a a 4-a din
arant z a d oar c
_
kT
E
F
_
2
_
S t in cont d xr
ia niv lului F rmi la 0 K
E
F
=

2
2m
_
3
2
n
_
2/3
S obt in :
U =
3
5
nE
F
_
1 +
5
2
12
_
kT
E
F
_
2
_
Caacitat a calorica volumica
t :
C
V
=
_
U
T
_
=
2
2
nk
kT
E
F
3.2.7 Sa
calcul z r
iun a gazului l ctronic dintr-un m tal
la o t m ratura aroiata d 0 K.
Solut i
unitat a d volum
D oar c n rgia gazului d l ctroni

t :
U
0
=
3n
5
E
F
n rgia gazului l ctronic din volumul V
U =
3n
5
E
F
V
cu
E
F
=

2
2m
_
3
2
n
_
2/3
Dar cum n = N/V und N
t num arul
din volumul con
id rat, r zulta:
U =
3N
5

2
2m
_
3
2
N
_
2/3
V
2/3
Pesiunea gazului de eletoni este:
p =
_
U
V
_
T
=
(3)
2/3
5

2
2m
n
5/3

t :
total
d l ctroni
3.2.8 Sa
calcul z
conc ntrat ia d
l ctroni dintr-un
miconductor intrin
c n d g n rat n funct i d t m ratura, la
t m raturi nu r a mari. S con
id ra ca ntru l ctronii din
banda d conduct i a
miconductorului
t nd linita condit ia
E
kT
1
Solut ie
In aest az funt ia de distibut ie FemiDia tee nto

funt ie boltzmanniana
f (E) =
1
exp
_
E
kT
+ 1
exp
_
E
kT
_
Notam cu E
C
limita infeioaa a benzii de conduct ie. Atunci:
n =
_
E
C
g
n
(E) f (E) dE
unde g
n
(E) este densitatea de stai.
p
2
2m
n
= E E
C
deoaecen cazul semiconductoilo tebuie t inut seama de limita
enegetica infeioaa E
C
a benzii de conduct ie. Am notat cu m
n
masa efectiva a electonilo.
Repetand at ionamentul din poblema 3.2.1 se obt ine:
g
n
(E) =
1
2
2
_
2m
n

_
3/2
(E E
C
)
1/2
Astfel
n =
1
2
2
_
2m
n

2
_
3/2
_
E
C
(E E
C
)
1/2
exp
_
E
kT
_
dE
Efetuam shimbaea de vaiabila:
x =
E E
C
kT
Se obt ine:
n =
1
2
2
_
2m
n
kT

2
_
3/2
x
_
E
C
kT
__
0
x
1/2
e
x
dx
n =
1
4
3
_
2m
n
kT

2
_
3/2
x
_
E
C
kT
_
= N
C
exp
_
E
C
kT
_
unde N
C
este onentat ia efetiva de eletoni
N
C
=
1
4
3
_
2m
n
kT

2
_
3/2
In mod analog
oat d t rmina
i conc ntrat ia golurilor:
=
1
4
3
_
2m

kT

2
_
3/2
x
_
E
V
kT
_
= N
V
exp
_
E
V
kT
_
unde m
p
este masa efetiva a goluilo ia N
V
este onentat ia
efetiva de golui.
N
V
=
1
4
3
_
2m

kT

2
_
3/2
3.2.9 T inand cont d r zultat l obt inut n robl ma r c d nt a
a
d t rmin variat ia cu t m ratura a ozit i i niv lului
F rmi cu t m ratura n cazul unui
miconductor intrin
c.
Solut i
P ntru ac a
ta
un condit ia d n utralitat a
miconductorului, adica conc ntrat ia d goluri tr bui
a
gala cu
conc ntrat ia d l ctroni:
1
4
3
_
2m
n
kT

2
_
3/2

E
C
kT
=
1
4
3
_
2m

kT

2
_
3/2

E
V
kT
Rezulta:
(m
n
)
3/2
exp
_
E
C
kT
_
= (m
p
)
3/2
exp
_
E
V
kT
_
Se logaitmeaza expesia de mai sus si se obt ine:
E
C
kT
+
3
2
ln m
e
=
E
V
kT
+
3
2
ln m
p
Rezulta:
=
E
C
+E
V
2
+
kT
2
ln
_
m
p
m
n
_
2
3.2.10 Sa se detemine pozit ia nivelui Femi ntun semion
duto dopat u impuitat i donoae. Se onsidea unosuta N
d
onentat ia de atomi donoi si numaul de impuitat i donoae
ionizate:
N
di
=
N
d
1 + 2 exp
_
E
D
kT
_
unde E
D
este enegia nivelui dono.
Solut ie
Condit ia de neutalitate este:
n = p +N
di
Deoaee np = n
2
i
ia n este foate mae onentat ia de go
lui este foate mia. Vom onsidea a p 0. Daca se considea
semiconductoul nedenegeat
n = N
C
exp
_
E
C
kT
_
Atunci:
N
C
exp
_
E
C
kT
_
=
N
d
1 + 2 exp
_
E
D
kT
_
De aici ezulta ecuat ia de gadul doi:
_
e
kT
_
2
+
1
2
e
E
D
kT
e
kT
1
2
N
d
N
C
e
E
D
+E
c
kT
= 0
Rezulta:
e
kT
=
1
4
e
E
D
kT
_
1
_
1 + 8
N
d
N
C
exp
E
C
E
D
kT
_
La tempeatui joase:
8
N
d
N
C
exp
E
C
E
d
kT
1
Dezvoltand adicalul n seie se obt ine:
e
kT
=
_
N
d
2N
C
exp
E
C
+E
d
kT
Astfel:
=
E
C
+E
d
2
+kT ln
N
d
2N
C
cu
N
C
=
1
4
3
_
2m
n
kT

2
_
3/2
La t m raturi foart joa
(n articular la 0 K) niv lul
F rmi
ga

t la jumatat a di
tant i dintr banda d conduct i
i niv lul donor.

3.2.11 Sa

tudi z d nd nt a d t m ratura a conc ntrat i i
d l ctroni ntr-un conductor xtrin
c doat cu imuritat i donoar .
Solut i
Conc ntrat ia l ctronilor n banda d conduct i
t :
n = N
C
x
_
E
C
kT
_
In azul unui semionduto dopat u impuitat i donoae n

azul a:
8
N
d
N
C
exp
E
C
E
D
kT
1
nivelul Femi este:
=
E
C
+E
D
2
+
kT
2
ln
N
d
2N
C
Atuni onentat ia eletonilo
n =
_
N
C
N
D
2
exp
E
D
E
C
2kT
Deoaee:
N
C
=
1
4
2
_
2m
n
kT

2
_
3/2
r zulta:
n = CT
3/4
x
E
D
E
C
2kT
Atuni
ln
n
T
3/4
= onst +
E
D
E
C
se sie a:
2kT
Notnd u:
E
i
= E
D
E
C
enegia de ionizae a donoului, ezulta:
ln
n
T
3/4
= onst +
E
i
2kT
3.3 Fenomene de tanspot
3.3.1 Se onsidea un de Cu u lungimea l = 1 m la apetele
auia se aplia tensiunea U = 10 mV . Conentat ia de eletoni
n upu este n = 8, 43 10
28
eletoni/m
3
. Cunosand ezis
tivitatea upului = 1, 55 10
8
m si sarcia e ectrou ui
e = 1, 6 10
19
C sa se determie:
a) mobi itatea e ectroi or

b) viteza de drift a e ectroi or
c) timpu care u e ectro stabate distat a
So ut ie
a)
= n
n
=
1
n
=
1
en
= 4, 78 10
3
m
2
/Vs
b) viteza de dift este:
v =
n
E =
n
U
l
= 4, 78 10
5
m/s
) timpul n ae este paus ondutoul este:
t =
l
v
= 20920 s
3.3.2 Sa se detemine viteza de tanspot (dift) a eletonilo
pintun de agint u diametul d = 0, 1 mm pin ae tee
un uent I = 1 mA. Se stie a eae atom de agint ontibuie
u un eleton n banda ondut ie. Se unoaste masa molaa
a agintului = 107, 87 kg/kmol, densitatea = 10, 4 10
3
kg/m
3
, num aul lui Avogado N
A
= 6, 02310
26
moleule/kmol
si saina eletonului e = 1, 6 10
19
C.
Solut ie
Siem densitatea de uent
j =
I
S
=
4I
d
2
= n v
und n
t conc ntrat ia d atomi
n =
N
A
Atuni:
4I
d
2
=
N
A
ev
Rezulta:
v =
4I
N
A
ed
2
= 1, 37 10
5
m/s
3.3.3 Sa se aluleze ezistivitatea unui monoistal de Ge intin
se si a unui istal de Si intinse la tempeatua T = 300 K. Se
unos pentu gemaniu: onentat ia intinse a a putatoilo
de saina n
i
= p
i
= 2, 5 10
19
m
3
, mobilitatea eletonilo
n
= 0, 36 m
2
/Vs si mobilitatea goluilo
p
= 0, 17 m
2
/Vs.
Se unos pentu siliiu: onentat ia intinse a a putatoilo
de saina n
i
= p
i
= 2 10
16
m
3
n
= 0, 12 m
2
p
= 0, 05 m
2
/Vs
Solut ie
Rezistivitatea unui semionduto este:
=
1
=
1
(n
n
+

)
In cazul
miconductorului intrin
c
n = = n
i
R zulta:
=
1
en
i
(
n
+
p
)
Valoile numeie sunt:
Ge
= 0, 472 m
Si
= 1838 m
3.3.4 Sa se ca cu eze cu cate grade trebuie c a zita o bara de
Ge itrisec a ata a temperatura T = 300 K petru asi reduce
a jumatate rezistet a,
eg ijad variat ia mobi itat i or cu tem
peratura. Se cuoaste argimea bezii iterzise petru germaiu
E
g
= E
C
E
V
= 0, 72 eV.
So ut ie
Deoarece:
R =
l
S
pentu a ezistent a sa sada de 2 oi este neesa a ezistivita
tea sa sada de 2 oi
=
1
=
1
n
i
(
n
+

)
Conc ntrat ia intrin
ca
t :
n
i
(T) =
_
N
V
N
C
x
_
E
C
E
V
2kT
_
Daa
2
=
1
/2 ezulta a
2
= 2
1
Atunci
(
n
+

) n(T + T) = 2e (

+
p
) (T)
si
exp
_
E
C
E
V
2k (T + T)
_
= 2 exp
_
E
C
E
V
2kT
_
Pri
ogaritmarea expresiei de mai sus rezu ta:
T =
2kT
2
2
E
g
2kT 2
= 15, 7
C
3.3.5 Variat ia rezistivitat ii e ectrice a
pri formu a
ui Gr ueise
(T) = AT
5
_
T
0
meta e or
este
descrisa
x
5
(e
x
1) (1 e
x
)
dx
unde
x =
h
kT
Sa se gaseasc a depedet a de temperatura a rezistivitat ii me
ta e or domeiu
temperaturi or a te si joase.
So ut ie
La temperaturi a te x 1, si expoet ia e e se dezvo ta
serie:
(e
x
1)
_
1 e
x
_
(1 +x 1) (1 1 + x) = x
2
Atunci:
(T) = AT
5
_
T
0
x
3
dx =
A
4
4
T
Aceasta nseamn a ca la tempeatui idicate ezistivitatea
ceste linia cu tempeatua. La tempeatui scazute limita in
tegalei poate
consideata si integala este o constanta.
Atunci:
(T) T
5
3.3.6 Sa se deermine rezisiviaea maxima a unui semiconducor si sa se compare cu rezisiviaea germaniului. Se cunosc
penru germaniu concenra ia inrinseca a puraorilor de sarcina n
i
= p
i
= 2, 510
19
m
3
n
= 0, 36
m
2
p
= 0, 17 m
2
/Vs
Solut ie
Rezistivitatea este:
=
1
e (n
n
+p
p
)
In plus
np = n
2
i
si p =
n
2
i
n
Atuni:
=
1
e
_
n
n
+
n
2
i
n
p
_
Pentu a detemina ezistivitatea maxima punem ondit ia:
d
dn
=
1
e
n
2
i
n
2
p
_
n
n
+
n
2
i
n
p
_
2
= 0
Rezulta:
n = n
i
_
n
si
p = n
i
_
p
Atuni
max
=
1
2en
i
In azul gemaniului intinse n = p = n

i
si ezistivitatea
aestuia este:
i
=
1
en
i
(
n
+
p
)
Se obseva a:
max
n
+
p
2
n
Rezulta:
max
= 0, 50 m
i
= 0, 47 m
3.3.7 La temperatura T
1
= 300 K, cocetrat ia purtatori or de
sarcia tru semicoductor este 2 10
19
m
3
. Cu cat creste
cocetrat ia purtatori or de sarcia cad temperatura creste cu
u grad? Se cuosc:
argimea bezii iterzise E
g
= 0, 67 eV si
costata ui Bo tzma k = 1, 38 10
23
J/K.
So ut ie
Cocetrat ia purtatori or de sarcia tru semicoductor
itrisec este de forma:

i
= CT
3/2
exp
_
E
g
2kT
_
Variat ia um aru ui de purtatori se scrie:
= CT
3/2
2
exp
_
E
g
2kT
2
_
CT
3/2
1
exp
_
E
g
2kT
1
_
Deoarece T
2
= T
1
+ 1 atuci:
CT
1
e
E
g
2kT
1
_
e
E
g
2k
1
T
1
1
T
2
1
_
Astfel:
n
1
_
e
E
g
2k
1
T
1
1
T
2
1
_
= 0, 88 10
18
m
3
3.3.8
Intun semiconducto de tip n concentat ia donoilo com

plet ionizat i este N
d
= 8 10
20
m
3
ia concentat ia intinseca
a putatoilo de sacina este n
i
= 3 10
19
m
3
. Sa se calculeze
concentat ia putatoilo libei.
Solut ie
Fie n si p concentat iile de electoni si golui.
neutalitate este:
n = N
d
+p
Deoaece
np = n
2
i
ezulta:
p
2
+pN
d
n
2
i
= 0
Ecuat ia ae solut ia:
p =
N
d
2
_
_
1 +
_
2n
1
N
d
_
2
1
_
_
Condit ia de
= 1, 12 10
18
m
3
Concentat ia electonilo este:
n =
n
2
i
p
= 8.01 10
20
m
3
3.4 Popietat i magnetice
3.4.1 Sa se aate ca daca se neglijeaza vaiat ia volumului la mag
netizaea unei substant e magnetice omogene caldua specifica
este data de expesia
c
H
=
_
u
H
_
T
0
H
_
M
T
_
H
cand intensitatea campului magnetic este constant a. M este
densitatea de magnetizae, H este intensitatea campului mag
netic, c
H
este caldua specifica a unitat ii de volum, u enegia
inten a a unitat ii de volum, ia
0
pemitivitatea vidului.
Solut ie
Pentu unitatea de volum vaiat ia enegiei intene a unei
substant e magnetice este:
du = Q +
0
HM
sau
Q = u
0
HM
Pentru u = u(T, H)
u =
_
u
T
_
H
T +
_
u
H
_
T
H
Pentru M = M(T, H)
M =
_
M
T
_
H
T +
_
M
H
_
T
H
Se obt ine:
Q =
__
u
T
_
0
H
_
M
T
__
T +
__
u
H
_
0
H
_
M
H
__
H
si atunci:
c
H
=
_
Q
T
_
H
=
_
u
T
_
H
o
H
_
M
T
_
H
3.4.2 Daca se neg ijeaza variat ia vo umu ui can are oc magne
tizarea sa se emonstreze ca pentru o substant a omogena are oc
re at ia:
S
=
_

M

H
_
T
(3.1)
unde
T
=
_
M
H
_
T
(3.2)
este suseptibilitatea magnetia izotema ia
S
=
_
M
H
_
S
(3.3)
este suseptibilitatea magnetia adiabatia.
In elat iile de mai sus

M
este aldua speifia a unitat ii de
volum la densitate de magnetizae onstant a, ia
H
este aldua
speifia a unitat ii de volum la intensitate onstant a a ampului
magneti.
Solut ie
Staea sistemului este aateizata de paameti T, H , M
ae sunt legat i pinto euat ie de stae. Atuni u = u(H, M)
unde u este enegia intena a unitat ii de volum. Pentu unitatea
de volum pinipiul I al temodinamiii se sie:

Q = u
0
HM
Pentru o transformare aiabatica (Q = 0) se obt ine:
u =
0
HM
sau:
_
u
M
_
H
M +
_
u
H
_
M
H
0
HM = 0
si regrupan termenii:
_
u
H
_
M
H +
__
u
M
_
H
0
H
_
M = 0
e une:
S
=
_
M
H
_
S
=
_
u
H
_
M
_
u
M
_
0
H
Da:
_
u
H
_
M
=
_
u
T
_
M
_
T
H
_
M
=
M
_
T
H
_
M
si:
_
u
M
_
H
0
H =
__
u
T
_
H
0
H
_
M
T
_
H
_ _
T
M
_
H
Cum n poblema peedent a am demostat a:

H
=
_
Q
T
_
H
=
__
u
T
_
H
0
H
_
M
T
_
H
_
CAPITOLUL 3.
Atunci:
_
u
M
_
H
0
H = c
H
_
T
M
_
H
Rezu ta:
S
=

M
_
T
H
_
M

H
_
T
M
_
H
=

M

H
_
M
FIZICA SOLIDULUI
240
H
_
T
=

M

H
T
3.4.3 La o substant a paamagnetia ideala suseptibilitatea va
iaza u tempeatua dupa o lege de foma = C/T unde C
este o onstant a pozitiva. Sa se detemine aldua shimbat a
de unitatea de volum a substant ei u mediul exten and tem
peatua este ment inut a la valoaea T
1
ia intensitatea ampului
magneti este de la 0 la H
1
. Vaiat ia volumului se va onsidea
neglijabila.
Solut ie
Se utilizeaza foma pimului pinipiu al temodinamiii pen
tu substant e magnetie (maimile se onsidea apotate la uni
tatea de volum)
du = pv +
0
HM
Cum T = const, v = const rezu ta u = 0 astfe ca:
=
0
HM
Dar:
M = H =
CH
T
Atuni:
dM =
CdH
T
Cum T = T
1
din elat iile de mai sus ezulta:
=
0
CH
T
1
H
Se integreaza si se obt ine:
=
H
1
_
0
0
CH
T
1
H =
0
C
2T
1
H
2
1
3.4.4 Pentru o substant a sa gasit ca ensitatea e magnetizare
este funct ie e raportu
H/T. Sa se arate ca energia interna a
unitat ii e vo um este inepenenta e M si sa se etermine ex
presia entropiei (se va neg ija variat ia vo umu ui).
So ut ie
Ap ican primu principiu a termoinamicii pentru substant e
magnetice:
u = Ts +
0
HM
rezu ta:
s =
u
0
HM
T
une s, u se refera a entropia si energia unitat ii e vo um.
Se consiera u = u(T, M) si se arata ca
_
u
M
_
T
= 0
Intraevar:
u =
_
u
T
_
M
T +
_
u
M
_
T
M
Se obt ine:
s =
1
T
_
u
T
_
M
T +
1
T
__
u
M
_
T
0
H
_
M
Deoarece
M
_
1
T
_
u
T
_
M
_
T
=
T
_
1
T
__
u
M
_
T
0
H
__
M
sau:
1
T
2
u
MT
=
1
T
2
_
u
M
_
T
+
1
T
s este o
iferent ia a tota a exacta:

2
u
TM
T
_
H
T
_
M
e une:
_
u
M
_
T
=
0
T
2
T
_
H
T
_
M
Cum M = f (H/T) si M = const rezu ta ca H/T = const si:
_
u
M
_
T
= 0
Aceasta re at ie arata ca energia intern a a unitat ii
este inepenenta e magnetizare.
Deoarece:
M = f
_
H
T
_

_
H
T
_
se obt ine:
s =
u(T)
T
0
H
T
e vo um
f
_
H
T
_

_
H
T
_
Pentru x = H/T se obt ine:
s =
_
u (T)
T
0
H/T
_
0
xf
(x) x
Integran prin part i ce ea
oi ea termen obt inem:
s =
_
u (T)
T
0
H
T
f
_
H
T
_
+
0
H/T
_
0
f (x) x
3.4.5 Sa se ca cu eze ap ican statistica c asica, magnetizarea
unei substant e ai carei atomi au momentu magnetic n campu
magnetic B. Se cunoaste n num aru e atomi in unitatea e vo
um. Sa se arate ca pentru campuri mici magnetizarea este invers
proport iona a cu temperatura.
So ut ie
In camp magnetic momente e magnetice se a iniaza aproxi

mativ para e cu acesta. Daca este unghiu pe care un moment
magnetic
face cu irect ia ui B atunci magnetizarea este:
M = ncos )
une cos ) este va oarea meie a cosinusu ui unghiu ui facut
e cu irect ia ui
B.
Deoarece energia
e interact ie a unui
moment magnetic cu campu

U =
magnetic este:
B = Bcos
Meia cos ) este:
cos ) =
_
0
co

B os
sin d
_
0

B os
sin d
Pentu a efetua aest alul faem shimbaea de vaiabila:
s = os si ds = sin d
si notam u
x = B =
B
kT
Atuni:
os ) =
_
1
1
se
sx
ds
_
1
1
e
sx
dx
=
d
ds
ln
_
1
1
e
sx
ds
os ) =
d
dx
ln
e
x
e
x
x
os ) =
e
x
+e
x
e
x
e
x
1
x
= thx
1
x
Funt ia
L(x) = thx
1
x
poata numele de funt ia lui Langevin.
Astfel magnetizaea se poate sie a:
M = nL(x) = nL
_
B
kT
_
In azul ampuilo magnetie mii

x =
B
kT
1
astfel a enegia de inteat ie dinte momentul magneti si amp
este mult mai mia deat valoaea enegiei de agitat ie temia.
Atuni:
e
x
+e
x
e
x
e
x
1 + x +
x
2
2
+
x
3
6
+ 1 x +
x
2
2
x
3
6
1 + x +
x
2
2
+
x
3
6
1 + x
x
2
2
+
x
3
6
e
x
+e
x
e
x
e
x
2 + x
2
2x +
x
3
3
Astfel:
L(x) =
2 + x
2
2x +
x
3
3
1
x
=
x
3 +
x
2
2
x
3
Rezulta magnetizaea:
M = n
B
3kT
=
n
2
B
3kT
3.4.6 Se considea un gaz n condit ii nomale fomat din atomi
n staea
2
D
3/2.
Sa se detemine magnetizaea si valoaea de
satuat ie a acesteia.
Solut ie
In acest caz tataea poblemei va

una cuantic a. Vom t ine
cont de expesia momentului magnetic
= g
B
J
h
unde
B
este magnetonul Boh, J este momentul cinetic ia g
este factoul Landee
g =
3
2
+
S (S + 1) L(L + 1)
2J (J + 1)
In cazul atomilo consideat i S = 1/2, L = 2 si J = 3/2.

Rezulta g =
4
5
Enegia de inteact ie cu cmpul magentic este:
U = g
B
J
z
h
B
unde J
z
= m
j
h si m
j
= J, J +1, ...., J. Deoaece m
j
ia valoi
discete funct ia de patit ie pentu un singu atom este:
Z
0
=
J
m
j
=J
exp
_
g
B
Bm
j
kT
_
Astfel Z
0
este suma unei pogesii geometice
Z
0
= e
aJ
+e
a(J1)
+... +e
a(J1)
+e
aJ
cu at ia exp a, unde:
a =
g
B
B
kT
Atunci:
Z
0
= e
aJ
e
a(2J+1)
1
e
a
1
=
sh
(2J+1)a
2
sh
a
2
Funct ia de patit ie pentu nteg sistemul este:
Z = (Z
0
)
n
unde n este numaul de atomi din unitatea de volum.
F = nkT
_
ln
_
sh
(2J + 1) a
2
_
ln
_
sh
a
2
Rezulta:
_
_
Magnetizaea este:
M =
F
B
=
F
a
a
B
unde
a
B
=
g
B
kT
Rezulta:
M =
ng
B
2
_
(2J + 1) cth
(2J + 1) a
2
cth
a
2
_
M = ng
B
J
_
2J + 1
2J
cth
(2J + 1)
2J
aJ
1
2J
cth
1
2J
aJ
_
Notam cu
x = aJ =
g
B
BJ
kT
Atunci:
B(J) =
2J + 1
2J
cth
248
(2J + 1)
2J
x
1
2J
cth
x
2J
Aceasta funct ie B (J) poata numele de funct ia lui Billouin.
Magnetizaea de satuat ie se obt ine pentu campui mai
cand x . Atunci cthx 1. Rezulta:
M = ng
B
B
3.4.7 Cand o paticula cu spinul
1
2
este plasata n campul mag
netic B, nivelul enegetic al acesteia se despican doua nivele B
si B, unde este momentul magnetic al paticulei espective.
Se pesupune ca un astfel de sistem cae consta din N pati
cule este ment inut ntun camp magnetic B la tempeatua T.
Sa se gaseasca enegia inten a, entopia si capacitatea caloica a
sistemului.
Solut ie
Funct ia de patit ie pentu o paticula este:
Z
i
= e
B
+e
B
= 2h
_
B
k
B
T
_
Deoaee spinii patiulelo sunt independent i funt ia de patit ie
a sistemului este egala u puteea a Na a funt iei de patit ie
pentu o singua patiula.
Atuni
Z = Z
N
i
= 2
N
_
h
_
B
k
B
T
__
N
Enegia libea este:
F = Nk
B
T ln
_
2h
_
B
k
B
T
__
ia entopia sistemului este:
S =
_
F
T
_
= Nk
B
ln
_
2h
_
B
k
B
T
__
BN
T
th
_
B
k
B
T
_
Enegia intena a sistemului este:
U = F +TS = NBth
_
B
k
B
T
_
3.4.8 Sa se aluleze suseptibilitatea diamagnetia a hidoge
nului a at n staea fundamentala aateizata de funt ia de
unda:
(r) =
1
a
3
0
x
_

a
0
_
unde a
0
este aza pimei obite Boh.
Solut ie
Cand este apliat un amp magneti
onfom legii indut ei:
_
C
apae un amp eleti
Edl =
_
S
B
t
dS
Cuba pe ae se fae integala ubilinie este
ae aeeasi valoae pe taietoia iulaa ia
un e,
B nu depinde de
oodonatele spat iale. Atuni:
2rE =
dB
dt
r
2
R zulta:
E =

2
dB
dt
Confom legii a IIa a lui Neton eletonul de masa m
e
este
aeleat u fot a F = eE si:
m
e
dv
dt
= eE =
e
2
dB
dt
Integand pe intevalul de timp t care campu magetic
creste de a va oarea 0 a B se obt ie:
v =
er
2m
e
B
Aceasta variat ie a vitezei determia aparit ia uui momet
magetic ses opus
ui B
=
er
2
v =
e
2
r
2
4m
e
B
Datorita cresterii vitezei ar trebui sa se modi ce raza orbi
tei, s a acest ucru u se petrece deoarece cresterea vitezei este
foarte mica.
Totusi p au orbitei u este eaparat perpedicu ar pe vec
toru
B. Atuci simu ta cu miscarea e ectrou ui pe orbita,
apare o miscare de precesie juru direct ei campu ui magetic.
Di acest motiv r
2
trebuie ocuit cu x
2
+y
2
. Atuci:
=
e
2
B
4m
e
_
x
2
+y
2
_
Mediem aceasta re at ie si se obt ie:
) =
e
2
B
4m
e
_
x
2
_
+
y
2
__
Dar cum:
x
2
_
=
y
2
_
=
z
2
_
=
r
2
)
3
Rezu ta:
) =
e
2
B
6m
e
r
2
_
Magetizarea este:
M = ) =
e
2
B
6m
e
r
2
_
Ca cu u mediei ui r
2
se face cu ajutoru fuct iei de uda a
e ectrou ui di atomu
de hidroge:
r
2
_
=
_ _ _
(r) r
2
(r) dv
r
2
_
=
1
a
3
0
in d
_
2
0
d
_
0
r
4
ex
_
2
a
0
_
d
Se t ine ont a:
_
0

k
exp (r) dr =
k!
k1
Atuni:
_
0

4
exp
_
2
a
0
_
=
3
4
a
5
0
si

2
_
= 3a
2
0
Rezulta
M = n) = n
e
2
B
2m
e
a
2
o
= n
e
2
0
H
2m
e
a
2
o
= H
Rezulta a:
=
n
0
e
2
2m
e
a
2
o
3.4.9 O substant a diamagenti a ont ine n ioni
volum ia momentul magneti al eaui ion este
0.
Sa se dete
mine n
1
n
2
daa substant a se intodue ntun amp magneti
B.
1
pe unitatea de
(n
este numaul de momente magnetie oientate n sensul

ampului magneti si n
2
epezint a numaul de momente mag
netie oientate n sens onta ampului magneti).
Solut ie
Enegia de inteat ei dinte ampul magneti si momentele
magnetie este
0
B. Atuni apotul n
1
/n
2
se sie:
n
1
n
2
=
exp [(E
0
B) /kT]
exp [(E +
0
B) /kT]
= exp
2
0
B
kT
In plus
n
1
+n
2
= N
Atuni:
n
1
=
N
1 + exp
_
2
0
B
kT
_
si
n
2
=
N
1 + exp
_
2
0
B
kT
_
Rezulta:
n
1
n
2
= N
exp
_
2
0
B
kT
_
1
exp
_
2
0
B
kT
_
+ 1
3.4.10 Sa se aluleze magnetizaea paamagnetia pentu ga
zul eletonilo libei de ondut ie la 0 K n azul uno ampui
magnetie slabe.
F
E
B E
F
m
B E
F
m +
E
E
k k
0 B 0 = B
0 0
Fig. 3.2
Solut ie
In pezent a ampului magneti enegia eletonului devine:

E =
h
2
k
2
2m
B
unde u m sa notat masa efetiva a eletonului si u momen
tul magneti al eletonului. Notam u n
1
onentat ia de ele
toni u spinul oientat n sensul ampului si u n
2
onentat ia
de eletoni u spinul oientat n sens onta (Fig. 3.2).
Atuni:
h
2
k
2
F
1
2m
= E
F
B
h
2
k
2
F
2
2m
= E
F
+B
Astfel:
n
1
=
1
2
2
_
k
F
1
0
k
2
dk =
k
3
F
1
6
2
n
2
=
1
2
2
_
k
F
2
0
k
2
dk =
k
3
F
2
6
2
Magn tizar a
t :
M =
B
(n
1
n
2
) =
B
6
2
_
k
3
F
1
k
3
F
2
_
M =
6
3/2
_
2m

2
_
2 _
(E
F
+B)
3/2
(E
F
B)
3/2
_
Pentu ampui mii:
(E
F
B)
3/2
= E
3/2
F
_
1
3
2
B
E
F
_
In aest az magnetizaea devine:

M =
2
2
2
_
2m

2
_
1/2
E
1/2
F
B
Caitolul 4
FIZIC
A NUCLEAR
A
4.1 Structura nucl ului
4.1.1 Sa
calcul z raza nucl ului
64
29
Cu. S cunoa
t R
o
=
1, 45 10
15
m.
Solut ie
R = R
o
3
A = 1, 45 10
15
3
64 = 5, 8 10
15
m
4.1.2 Sa se evalueze densitatea mateiei
nuleului se aluleaza u fomula R =
o
A
1/3
u R
o
= 1, 45
10
15
m.
Solut ie
Masa unui nuleu u numaul de masa A
M = Au u = 1, 66 10
27
kg
256
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 257
unde u este unitatea atomia de masa.
V =
4R
3
3
=
4R
3
o
nuleae stiind a aza
este:
Volumul nuleului este:
3
A
Atunci d n
itat a mat ri i nucl ar va
:
=
M
V
=
3
4
u
R
3
o
1, 3 10
8
t/cm
3
4.1.3 Sa se detemine densitatea nuclea a cunoscand ca aza
nucleului este R = R
0
A
1/3
(R
0
= 1, 45 10
15
m) , enegia me
die de legatua a unui nucleon este B = 8, 5 MeV ia masa medie
a nucleonului expimata n unitat i de enegie este mc
2
= 938, 9
MeV. Se cunoaste c = 3 10
8
m/s.
Solut ie
Enegia de legatua totala este:
BA = A
_
mc
2
_
Mc
2
unde M este masa totala a nucleului. Rezulta:
M =
A(B mc
2
)
c
2
Volumul nuclea este:
V =
4R
3
3
=
4r
3
0
A
3
D n
itat a nucl ara
t :
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 258
=
M
V
=
3 (B m
2
)
4r
3
0
c
2
= 1, 3 10
17
kg/m
3
4.1.4 Cu cat dif ra raza nucl ului r zultat
nucl d
8
4
B
fat a d raza nucl ului d b riliu.
R
o
= 1, 45 10
15
m.
Solut ie
Raza nuleului de Beiliu este:
R
1
= R
o
3
8 = 2R
o
Raza nuleului obt inut pin fuziune va
:
R
2
= R
o
3
16 = 2
3
2R
o
Atuni ezulta:
R
2
R
1
rin fuziun a a doua
cunoa
t
= (2
3
2 2)R
o
= 7, 54 10
16
m
4.1.5 Sa se aluleze enegia neesaa pentu a desompune un
nuleu de
20
10
Ne n doua patiule si un nucleu de
12
6
C cunoscnd
energi de legtur pe nucleon B
Ne
= 8, 03 MeV/nucleon, B
=
7, 07 MeV/nucleon si B
C
= 7, 68 MeV/nucleon.
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 259
Solut ie
Energi de rect ie este:
Q = [M
Ne
2M
M
C
]
2
Doaee enegia de legatu a ae expesia:
W = AB = [Zm
p
+ (A Z)m
n
M]
2
unde m
p
este masa potonului, atuni:
M = Zm
p
+ (A Z)m
n
AB

2
Da:
M
Ne
10m
p
+ 10m
n
20B
Ne

2
M
2m
p
+ 2m
n
4B
c
2
M
C
=
6m
p
+ 6m
n
12B
C

2
Atuni:
Q = (8B
+ 12B
C
20B
Ne
) = 11, 88 MeV
ia enegia neesaa pentu desompunee va avea valoaea:
[Q[ = 11, 88 MeV
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 260
4.1.6 Sa se aluleze enegia medie de legatu a pe nuleonn nu
leul de
16
8
O. Se dau: masa atomului de
16
8
O, M
O
= 15, 99491u,
masa neutonului m
n
= 1, 00867u si M
H
= 1, 00783u, unde u
este unitatea atomia de masa.
Solut ie
Enegia de legatua este:
W = [ZM
H
+ (A Z)m
n
M
O
]
2
Enegia de legatua pe nuleon va :
B =
W
A
Pentu alulul numei se t ine ont a:
u
2
= 931, 5 MeV
Rezulta:
B = 7, 98 MeV/nuleon
4.1.7 Sa se detemine apoximativ, enegia medie pe nuleon
(n MeV) pentu nuleele n ae num aul de neutoni este egal
u num aul de potoni N = Z. Se unos M
H
= 1, 00783u si
m
n
= 1, 00867u.
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 261
Solut ie
Enegia de legatua va :
W = [ZM
H
+ (A Z)m
n
M(A, Z)]
2
Consideam apoximativ a:
M(A, Z) Au = 2Zu
Atunci:
W = [Z(M
H
+m
n
) 2Zu]c
2
ia enegia de legatua pe nucleon este:
B =
W
A
=
W
2Z
=
M
H
+m
n
2u
2
c
2
= 7, 68 MeV
4.1.8 Sa se calculeze enegia de legatu a a paticulei n nucleul de
11
5
B. Se du: M
= 4, 002u, M
Li
= 7, 01601u si M
B
=
11, 0093u.
Solut ie
Nucleul cre corespunde lui A = 11 4 = 7 si Z = 5 2 = 3
este nuleul de Litiu
7
3
Li.
W = [M
+M
Li
M
B
]
2
= 8, 11 MeV
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 262
4.1.9 Daa enegia de inteat ie intenuleonia este indepen
dent a de saina, nuleele oglinda
35
18
A
si
35
17
Cl pot
onside
ate a avand aeeasi stutua nulea a. Difeent a de enegie
W = 5, 97 MeVtre stari e or fudameta e poate atribuita
diferet ei ditre eergia potet ia a e ectrostatica si diferet ei
ditre eergii e de repaus a e protou ui si eutrou ui. Presu
puad ca uc ee e sut sfere c arcate uiform, sa se determie
raza or. Se cuosc m

= 1, 008665 si m
p
= 1, 007276u
So ut ie
Vom ca cu a eergia potet ia a a uei sfere de raza Rc arcata

cu sarcia Q.
Lucru mecaic ecesar petru a carca u strat de grosime dr
cu sarcia d este:
dL =

4
o
r
d
und
t
arcina din
f ra d raza r. Con
id rand densitatea
de saina, pesupusa unifoma n tot nuleul:
=
4r
3
3
i
d
= 4r
2
d
Atuni:
dL =
4
3
0
2

4
d
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 263
Calulul luului meani pentu a naa o sfea de aza R
u o saina unifom distibuita este:
L =
4
3
o
2
_
R
0

4
d =
4
2
3
o
R
5
5
D oar c n rgia l ctro
tatica W

t :
W
= L
i
Q =
4R
3
3
ezulta:
W
e
=
3Q
2
20
o
R
dar Q = Z
Atunci:
W

=
3Z
2

2
20
o
R
R zulta:
W
e
= W
Ar
W
C
=
3(Z
2
Ar
Z
2
C
)e
2
20
o
R
Dif r nt a d n rgi datorata dif r nt i d
ton
i n utron
t :
W
m
= (m
p
m

)c
2
= (938, 272 939, 566) MeV
= 1, 29 MeV
ma
a dintr ro-
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 264
Dar:
W = W
e
+ W
m
Rezu ta:
R =
3(Z
2
A
Z
2
C
)e
2
20
0
(W W
m
)
= 4, 2 10
15
m
4.1.10 La bombardarea uei t ite subt iri de
208
Pb, cu desita
tea de supe cia a
d
= 20 mg/m
2
, u neutoni apizi a ao
lungime de unda este mult mai mia deat aza nuleului, se ob
seva o difuzie elastia izotopa a unei fat iuni f = 1, 4510
4
.
Sa se aluleze aza nuleului.
Solut ie
Rapotul dinte numaul de patiule difuzate si numaul de
patiule din
ux este egal u apotul dinte aia oupata de
nulee si aia totala.
Numaul de nulee oespunzatoae unitat ii de supafat a (1 m
2
)
este:
N =
N
A
unde = 208 g/mol ia N
A
este num aul lui Avogado. Aia
oupata de aeste nulee este:
S = R
2
N
i f = S/S
o
und S
o
= 1cm
2
. A
tf l:
f = R
2
(
d
/)N
A
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 265
Rezulta:
R =
d
N
A
= 8, 9 10
15
m
4.1.11 Un fasiul
tea boului este
3
kg/m
3
, masa molaa
B
= 10, 8)
si f = 95% din
absobt ie este
28
m
2
), sa se alu
leze gosimea l a
Solut ie
Numaul de atomi
gosime l este:
N =
lS
B
N
A
Supafat a totala
S
a
=
lSN
ade pe o folie de bo
de neutoni
= 2, 5 10
(densita
ei sunt absobit i. Daa set iunea e ae

= 4000 b (1b=1 barn = 10
foliei.
de
bo
dinto plaa de
de absobt ie este:
supafat a S si
de
Dar
f =
S
a
S
=
lN
A
B
Atunci:
l =
f
B
N
A
= 17 m
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 266
0
U
W
R
Fig. 4.1
4.1.12 En rgia ot nt iala d int ract i a nucl onilor n d ut ron
ar forma un i groi d ot nt ial dr tungiulara cu largim a
R
i adancim a U
o
.
a.
a
d t rmin funct ia d unda (r) a
tarii fundam ntal
b.
a
d t rmin valoar a lui U
o
tiind ca R = 2, 82 fm
i
W = 2, 23 M V (v zi Fig. 4.1).
Solut i
a. Ecuat ia lui Scr oding r
va
cri :
h
2
2
U = W
unde este masa edusa:
=
m
n
m
p
m
p
+m
n

m
p
2
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 267
Vom scie aceasta ecuat ien coodonate sfeice si t inem seama
ca n staea fundamental a nu depinde de si :
h
2
2
1

2
d
d
_

2
d
d
_
U = W
In plus:
U =
_
U
o
R
0 > R
Vom fae substitut ia:
=
u

Pentu azul and R, euat ia Sh odinge devine:
d
2
u
d
2
+
2
h
2
(U
o
W)u = 0
Notam u:
k
2
1
=
2
h
2
(U
o
W)
Solut ia euat iei va avea foma:
u
1
= Asin k
1
+C os k
1

si
1
= A
sin k
1

+C
os k
1

Deoaee and 0, sin (k
1
)/ k
1
si os (k
1
)/
este neesa sa onsideam C = 0. Atuni:
1
=
Asin k
1

CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 268
In azul and > R euat ia Shodinge devine:

d
2
u
d
2
2
h
2
Wu = 0
Notand u:
k
2
2
=
2
h
2
W
solut ia euat iei devine:
u
2
= De
k
2

+Fe
k
2

Deoaee e
k
2

atuni and este neesa
a
F = 0. Atuni:
u
2
= De
k
2

si
2
= D
e
k
2

b. Impunem ondit iile de ontinuitate pentu u si du/d n
puntul = R:
u
1
(R) = u
2
(R)
du
1
d
=R
=
du
2
d
=R
Rezulta:
Asin k
1
R = De
k
2
R
k
1
Aos k
1
R = k
2
De
k
2
R
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 269
Pin mpat iea elo doua elat ii ezulta:
tg k
1
R =
k
1
h
2W
Se onsidea = k
1
R si
tg =
h
R
W
Rezult:
1, 9
Atunci:
1, 9 = R
_
2
h
2
(U
o
W)
Rezulta:
U
o
= 21 MeV
4.1.13 Plecand de la modelul de deuteon din poblema pece
dent a, sa se detemine distant a cea mai pobabila dinte neuton
si poton n staea fundamental a.
Solut ie
Pobabilitatea ca o paticula sa se a e la o distant a cupinsa
n intevalul (, +d) este:

CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 270
a. cazul < R
dW
1
() = 4r
2
(r)dr = 4A
2
in
2
(k
1
r)dr
b. cazul r > R
dW
2
(r) = 4D
2

2k
2

d
Densitat ile de pobabilitate n ele doua egiuni sunt:
1
=
dW
1
d
= 4A
2
in
2
k
1
r r < R
2
=
dW
2
d
= 4D
2

2k
2

R
Impunem ondit ia d/d = 0. Se obseva a numai n azul
< R, deivata densitat ii de pobabilitate se poate anula.
anulaea ei ezulta:
os k
1
Din
sin k
1
= 0 k
1
r = /2
adica:
r
_
2(U
o
W)
h
2
= /2
R zulta:
r =

2
_
2(U
o
W)
= 2, 33 fm
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 271
4.1.14 Daa hamiltonianul inteat iei spinobita pentu un nu
leon este:
V
so
=
2
h
2
L
S
une este o constant a,
L este momentu cinetic orbita ,
S este
momentu cinetic e spin (s = 1/2), sa se etermine iferent a e
energie intre stari e ce corespun ui j = 1/2.
So ut ie
Momentu cinetic tota a
nuc eonu ui este:
J =
L +
S
Riicam
J
2
=
a patrat re at ia anterioara si va rezu ta:
L
2
+
S
2
+ 2
L
S
Astfe :
L
S
J
2
L
2
S
2
2
Deoarece va ori e proprii a e ui
J
2
sunt j(j +1) h
2
, a e ui
L
2
sunt (
2
si a e
+ 1) h
ui
S
2
sunt 1/2(1/2 + 1) h
2
, atunci va ori e
proprii a e operatoru ui
L
S sunt:
h
2
2
[j(j + 1) ( + 1) 1/2(1/2 + 1)]
Energii e ce or oua stari vor
E
1
[(
+ 1/2)( + 3/2) (
+ 1) 3/4]
j =
+ 1/2
E
2
= [( 1/2)( + 1/2) ( + 1) 3/4] j =
1/2
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 272
iar iferent a e energie ceruta va avea expresia:
E = E
1
E
2
=
(2 + 1)
2
4.1.15 Sa se obt ia expresia care determia factoru
etic a uc eou ui cu ajutoru ui g
s
si g
, factorii giromagetici
de spi si orbita . Se p eaca de
= g
s
s +g
L
ude , mometu
magetic tota
magetoi uc eari.
So ut ie
Notam cu
a re at ia:
uc eou ui
J =
L +s mometu
= g
cietic tota , si:
J
ude g este factoru
g
cautat.
J = g
s
s +g
L
Mu ti icad re at ia cu
J obt iem:
g
J
2
= g
s
s
giromag
Astfe
putem scrie:
este exprimat
J +g
L
J
Deoarece:
J =
L +s
avem:
CAPITOLUL 4.
A NUCLEAR
A 273
s =
J
L
L =
J s
Atuci:
L
J =
J
2
+
L
2
s
2
2
si
s
J =
J
2
+s
2
L
2
2
Rezu ta:
g
J
FIZIC
2
=
1
2
_
g
_
J
2
+
L
2
s
2
_
+g
s
_
J
2
+s
2
L
2
__
Re at ia aterioara este o re at ie tre operatori.
I ocuid cu
va ori e proprii a e acestora se obt ie:
J
2
j (j + 1) h
L
2
( + 1)
2
s
2
s (s + 1)
2
I re at ii e
cietic tota ,
si s um aru
CAPITOLUL 4.
A NUCLEAR
A 274
g =
1
h
de mai sus j este um aru
cuatic a mometu ui
este um aru cuatic a mometu ui cietic orbita
cuatic de spi. Atuci
FIZIC
2
_
g
+g
s
+ (g
g
s
)
( + 1) s (s + 1)
j (j + 1)
_
4.1.16 Sa se deduca expresia mometu ui magetic a protou
ui daca factorii giromagetici petru proto sut g
s
= 5, 58 si
g
= 1. Sa se deduca si expresia mometu ui magetic a
u ui daca se cuosc factorii giromagetici g
s
= 3, 82 si g
eutro
= 0.
Sa se particu arizeze petru stari e s
1/2
, p
1/2
si p
3/2
.
So ut ie
Petru protoi cazu j =
+ 1/2,
= j 1/2, avem:
g
p
=
1
2
_
g
+g
s
+ (g
g
s
)
(j 1/2) (j + 1/2) 3/4
j (j + 1)
_
p
= j
_
g
1
2
(g
g
s
)
j
_
= j
_
1 +
2, 29
j
_
Petru protoi cazu
g
p
=
1
2
_
g
j =
1/2,
= j + 1/2, avem:
+g
s
+ (g
g
s
)
(j + 3/4) (j + 1/2) 3/4
j (j + 1)
_
p
= j
_
g
+
1
2
(g
g
s
)
j + 1
_
= j
_
1
2, 29
j + 1
_
Petru eutroi vom fo osi
petru j = 1/2
CAPITOLUL 4. FIZIC
tot
re at ii e de mai
sus.
Astfe
A NUCLEAR
A 275

= jg

= j
1, 91
j + 1
Petru j = + 1/2

= 1, 91
Starea s
1/2
este caracterizata de
= 0 si j = 1/2
p
=
1
2
[1 + 2 2, 29] = 2, 79

= 1, 91
Starea p
1/2
este caracterizata de = 1 si s = 1/2 ; j = 11/2
p
=
1
2
_
1
2, 29 2
3
_
= 0, 26

=
1, 91
1 + 1/2
= 0, 64
Statea p
3/2
este caracterizata de
= 1 si s = 1/2; j = 1+1/2
p
=
3
2
_
1 +
2, 29 2
3
_
= 3, 79
= 1, 91
4.1.17 Sa se determie va oarea iduct iei magetice a care apare
absorbt ia de rezoat a a fotoi or de frecvet a
sistem de uc ee a caror momet cietic tota (spi) este j cad
se a a tru camp magetic
oca .
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 276
So ut ie
Eergia de iteract ie ditre mometu magetic a uc eu
ui si campu magetic este:
W =
B =
z
B
Dar:
z
= m
N
g
j
ude
N
este magetou uc ear. Astfe
W
m
= m
N
Bg
j
W
m+1
= (m + 1)
N
Bg
j
Absorbt ia de rezoat a apare atuci cad:
W
m
W
m+1
= h
Deoarece regu a de se ect ie este m = 1, rezu ta
N
Bg
j
= h
si
=
N
Bg
J
cazu
uui
h
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 277
4.1.18 Fo osid pricipiu
ui Pau i sa se determie momete e
magetice a e uc ee or
3
H si
3
He ai caror uc eoi se a a sta
rea s ( = 0) . Se cosidera cuoscute momete e magetice a e
protou ui si eutrou ui.
So ut ie
I starea s a uc eu ui de
3
H spiii eutroi or sut opusi
(coform pricipiu ui
ui Pau i); astfe
mometu
magetic este
determiat umai de mometu magetic a protou ui
(
p
= 2, 79
N
). Experimeta sa gasit
p
= 2, 98
N
.
I starea s a uc eu ui de
3
He ram ae ecompesat umai
eutrou ui (
mometu
magetic a

= 1, 91
N
). Experi
meta sa gasit (

= 2, 12
N
).
4.2 React ii uc eare
4.2.1 Sa se ca cu eze eergia care se degaja per uc eo react ia
termouc ear a:
6
3
Li +
2
1
D 2
4
2
He
Se dau: M
Li
= 6, 01513u, M
D
= 2, 0141u si M
He
= 4, 0026u.
So ut ie
Eergia de react ie degajata este:
Q = (M
Li
+M
D
2M
He
)c
2
= 22, 38 MeV
iar eergia degajata per uc eo va :
W
1
=
Q
8
= 2, 79 MeV/uc eo
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 278
uc eare di Soare pot
4.2.2 React ii e
studiate cu ajutoru
uxu ui de eutrii pri itermediu react iei:
+
37
17
C
e
+
37
18
Ar
Sect iuea e cace de react ie este = 1, 3 10
42
m
2
. Pe
supunand a Soaele emite pe Pamant N = 3 10
33
neutini/
seunda, sa se detemine antitatea de CCl
4
neesaa pentu a
podue n=100 de atomi de
37
18
A pe an. Izotopul
37
17
Cl epezinta
f = 25% din amesteul natual de izotopi de Cl. Raza obitei
Pamantului este R = 1, 5 10
8
km
Solut ie
Fluxul de neutini e ade

=
N
4R
2
Atunci num arul de atomi
37
18
Ar rodusi n timul t =
an = 3,210
7
s este:
n = tN
Cl
R zulta:
N
Cl
=
4R
2
n
Nt
Numarul total d atomi d
N
1
=
N
Cl
f
=
4R
2
n
fNt
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 279
Numarul d mol cul d CCl
4

t
N
2
=
N
4
Atunci ma
a d t traclorura
M =
N
2
N
A
=
R
2
n
fNt
pe Pamant este:
de
1
clor n c
ari
c carbon

t :

t :
A
= 610 ton
4.2.3 C cantitat d caldur a
d gaja la formar a unui gram
d
4
2
H din
2
1
D? S cuno
c: M
H
= 4, 0026 u, M
D
= 2, 0141 u.
Solut i
Caldura d r act i
t :
Q = (2M
D
M
He
)c
2
= 23, 8 MeV
Numarul de nuclee dintrun gram de He si num arul de react ii
nucleare este:
N =
M
He
He
N
A
Atunci, energia degajata de react ie va
:
W =
M
He
He
N
A
Q = 57, 3 10
10
J
CAPITOLUL 4. IZIC
A NUCLEAR
A 280
4.2.4 Sa se calculeze energia cinetica de rag a unei articule
pentru rect i nucler
7
3
Li(, n)
10
5
B. Se du: M
Li
= 7, 01601 u,
M
= 4, 0026u,
B
= 10, 01294u,
n
= 1, 00867u, unde u este
unitte tomic de ms.
Solut ie
Q = (M
+M
Li
M
B
m
n
)c
2
= 2, 7945 MeV
iar energia cinetica de rag entru ca articula s determine
rect i nucler este:
E = [Q[
M
+M
Li
M
Li
= 4, 39 MeV
4.2.5
In rect i
2
1
D +
6
3
Li 2
se eliberez energi Q = 22, 37 MeV. Cunoscnd msele M
=
4, 0026u, M
D
= 2, 0141u s se clculeze ms nucleului de Li.
Solut ie
Q = [M
Li
+M
D
2M
]c
2
M
Li
=
Q
c
2
+ 2M
M
D
Pentru exrimarea raortului Q/c
2
n unitat i de masa u se
t ine cont ca, daca Q este exrimat n MeV, atunci:
Q
c
2
=
Q
931, 5
u = 0, 0240u
CAPITOLUL 4.
IZIC
A NUCLEAR
A 281
Rezulta masa litilui:
M
Li
= 6, 0151 u
4.2.6 Sa se calculeze energia necesara descomunerii izotou
lui de
12
6
C n trei articule . Se cunosc: M
He
= 4, 0026u,
M
C
= 12u.
Solut ie
Energi v ve expresi:
W = [3M
M
C
]c
2
= 7, 265 MeV
4.2.7 Sa se determine energia de rag entru react ia:
A +a = B +b
daca se cunosc energia de react ie Q si ca init ial nucleul A era n
reaus.
Solut ie
Energia de react ie este diferent a dintre energia de reaus a
articulelor init iale si energia de reaus n starea nala:
Q = [(m
a
+M
A
) (m
b
+M
B
)]c
2
CAPITOLUL 4.
IZIC
A NUCLEAR
A 282
Considerand E
a
energia cinetica a articulei a, E
b
si E
B
ener
giile cinetice ale articulelor b si B ce rezulta din react ie, con
servarea energiei se va scrie:
m
a
c
2
+M
A
c
2
+E
a
= M
B
c
2
+E
B
+m
b
c
2
+E
b
Atunci, din cele doua ecuat ii rezulta:
Q = E
B
+E
b
E
a
Daca Q < 0, legea conservarii energiei cere ca, n sistemul
laboratorului, energia cinetica a articulei a sa
e mai mare
decat [Q[ deoarece conservarea imulsului interzice ca rodusii
de react ie n starea nala sa
e n reaus.
Vom studia aceasta react ie n sistemul centrului de masa. Con
form legii de conservare a imulsului:
m
a
v
a
+M
A
v
A
= 0 v
A
=
m
a
M
A
v
a
In sistemul centrului de masa energia cinetica a celor doua

articule este:
E =
1
2
m
a
v
2
a
+
1
2
M
A
v
2
A
=
1
2
m
a
v
2
a
_
1 +
m
a
M
A
_
In sistemul laboratorului, nucleul t inta A este n reaus si

doar articula a se misca. Energia cinetica E
a
este:
E
a
=
1
2
m
a
v
2
a
unde v
a
este viteza relativa a articulei a fat a de nucleul A:
v
a
= v
a
v
A
= v
a
_
1 +
m
a
M
A
_
CAPITOLUL 4.
IZIC
A NUCLEAR
A 283
ceea ce conduce la exresia energiei cinetice E
a
:
E
a
= E
_
1 +
m
a
M
A
_
Pentru ca react ia sa se roduca, n sistemul centrului de masa
trebuie ca E > [Q[.
In acest sistem articulele care se obt in ot

n reaus daca imulsul init ial este nul. Rezulta:
E
a
> [Q[
_
1 +
m
a
M
A
_
Cantitatea [Q[ (1 + m
a
/M
A
) rerezinta energia de rag en
tru care are loc react ia nuclear a considerata.
4.2.8 Nucleul
32
15
P sufera o dezintegrare
care conduce la nu

cleul de sulf n stare fundamental a.
32
15
P e
+ +
32
16
S
Sa se determie eergia maxima a atomi or de su f. Se cuosc:
M
P
= 31, 973908u, M
S
= 31, 972074u, m
e
= 0, 00054u.
So ut ie
Eergia de react ie este:
Q = [M
P
M
S
m
e
]c
2
= 1, 20 MeV
I cazu care e ectrou are eergia maxima, eergia eu

triu ui se eg ijeaza. Coservarea impu su ui aceasta react ie
se scrie:
p
e
= p
S
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 284
Eergia de react ie se distribuie e ectrou ui si atomu ui de
su f:
Q = E
e
+E
S
=
p
2
e
2m
e
+
p
2
S
2M
S
= p
2
S
(m
e
+M
S
)
2m
e
M
S
Atuci:
p
2
S
=
2m
e
M
S
Q
(m
e
+M
S
)
Astfe eergia
E
e
=
p
2
S
2m
e
=
Qm
e
M
S
+m
e
= 20 eV
4.2.9 Sa se
procesul:
232
92
U
228
90
Th +
Se cunosc: M
U
= 232, 1095u,
Th
= 228, 0998u,
= 4, 0039u.
Solut ie
cietica maxima a atomi or de su f va
determie eergia cietica a particu e or emise n
M
M

Q = [M
U
M
Th
M
]c
2
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 285
Sum energiilor cinetice le prticulelor si Th este egl cu
energi de rect ie:
E
+E
Th
= Q su
p
2
2M
+
p
2
Th
2M
Th
= Q
T innd cont de lege de conservre impulsului:
p
Th
= p
rezult:
p
2
2M
_
1 +
M
M
Th
_
= Q
Atunci:
E
_
1 +
M
Th
_
= Q
Rezult:
E
=
QM
Th
M
+M
Th
= 5, 30 MeV
4.2.10 S se clculeze energi totl elibert l emisi unei
prticule din nucleul de
213
Po stiind c energi cestei este
E
= 8, 3 MeV.
Solut ie
Notnd cu M
r
= 209u ms nucleului de recul si cu v
r
vitez
cestui, lege de conservre impulsului se v scrie sub form:
M
= M
r
v
r
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 286
Deorece:
v
=
_
2E
/M
tunci vitez de recul nucleului v

:
v
r
=
M
M
r
2M
M
r
Energi cinetic de recul nucleului v ve expresi:
E
r
=
M
r
v
2
r
2
=
M
M
r
E
Energi elibert este sum dintre energi cinetic prticulei si nucleului de recul:
E = E
+E
r
=
_
1 +
M
M
r
_
E
= 8, 46 MeV
4.2.11 O prticul t n repus n sistemul lbortorului se
dezintegrez n dou frgmente de mse M
1
si M
2
. S se clculeze energi cinetic frgmentelor n funct ie de energi Q
degjt n rect ie. Trtre problemei se fce nereltivist.
Solut ie
Deorece init il prticul se n repus impulsul totl l
sistemului este nul dic:
0 = p
1

2
Energia de react ie este:
CAPITOLUL 4.
IZIC
A NUCLEAR
A 287
Q = E
c1
+E
c2
=

2
1
2M
1
+

2
2
2M
2
=

2
1
2
_
1
M
1
+
1
M
2
_
Rezulta:

1
=
_
2QM
1
M
2
M
1
+M
2
E
c1
=

2
1
2M
1
=
QM
2
M
1
+M
2
E
c2
=

2
2
2M
2
=
QM
1
M
1
+M
2
4.2.12 Sa se determine energia de react ie Qn rocesul a+A
B +b n funct ie de masele nucleelor, energia cinetica E
a
a arti
culei a, E
b
a articulei b si unghiul facut de direct ia articulei
incidente a cu cea a articulei emergente b. Relat ia dintre imuls
si energie este ceea din cazul nerelativist (vezi ig. 4.2).
Solut ie
Utilizand legea de conservare a imulsului:

a
=
b
+
B
rezulta:

2
B
=
2
b
+
2
a
2
a

b
cos
CAPITOLUL 4.
IZIC
A NUCLEAR
A 288
A
a

r
B

r
b

r

ig. 4.2
Deoarece
2
= 2mE, atunci:
M
B
E
B
= m
b
E
b
+m
a
E
a
2
_
m
a
m
b
E
a
E
b
cos
Conform legii de conservare a energiei:
E
a
+Q = E
b
+E
B
si Q = E
b
+E
B
E
a
Atunci:
E
B
=
m
b
M
B
E
b
+
m
a
M
B
E
m
a
m
b
E
a
E
b
M
B
cos
Energia de react ie va
:
Q =
_
1 +
m
b
M
B
_
E
b
_
1
m
a
M
B
_
E
a
m
a
m
b
E
a
E
b
M
B
cos
4.2.13 Sa se calculeze masa unui atom al
articula cu energi E
= 5, 3 MeV si cre se trnsformn nucleul

206
82
Pb. Se cunosc: M
He
= 4.00387u si M
carui
nucleu emite o
Pb
= 206, 03859u.
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 289
Solut ie
Energi cinetic de recul nucleului este:
E
r
=
M
M
Pb
E
Energi cinetic elibert este:

E = E
r
+E
=
_
1 +
M
M
Pb
_
E
Astfel, ms nucleului init il este:

M = M
He
+M
Pb
+
E
c
2
= 210, 048 u
Pentru determinre efectiv msei dtorit energiei cinetice se t ine cont c energi corespunztore unei unitt i tomice
de ms este:
uc
2
= 931, 5 MeV
E
c
2
=
E
931, 5
u = 0, 00569 u
4.2.14 S se estimeze energi cinetic neutronului E
n
si
nucleului
6
Li, E
L
produse prin fotodezintegrre
7
Li. Fotonul
incident re energi E
= 15 MeV. Neutronul este emis nainte,

adica e direct ia cuantei . Se cunosc M6
i
= 6, 01703u, M7
i
=
7, 01823u si m
n
= 1, 00867u
CAPITOU 4. FIZIC
A NUCEAR
A 290
Solut ie
Alicam leile de conservare ale eneriei si imulsului
E
= E

+E
n
Q
unde
Q = M7
Li
c
2
_
M6
Li
c
2
+m
n
c
2
c
=
n
+

Considerand
E

=

2

2M6
i
si E
n
=

2
n
2m
n
rezulta:
E
+Q =

2

2M6
i
+

2
n
2m
n
si
_
E
c
2

n
_
2
=
2
L
Astfel:
E
+Q

2
n
2m
n
=
1
2M6
Li
_
E
c
2

n
_
2
Din aceasta relat ie se determina imusul
n
si aoi energia
neutronului.
CAPITOLUL 4. IZIC
A NUCLEAR
A 291
E
n
= 6 MeV
In mod analog se determina energia atomului de litiu E

L
1
MeV
4.2.15
In eact ia nuclea a:
2
1
D +
2
1
D
3
1
H +
1
1
p
enegia cinetica a deuteonului incident este de 1, 2 MeV. Po
tonul ezultat din eact ie ae enegia cinetica 3, 3 MeV si este
deviat la 90
o
fat a de diect ia deuteonului incident. Sa se dete
mine enegia de eact ie.
Solut ie
Enegia de eact ie este (vezi poblema 4.2.12):
Q =
_
1 +
m
p
m
H
_
E
p
_
1
m
D
m
H
_
E
D
= 4 MeV
deoaece cos 90
o
= 0.
4.2.16
In eact ia nuclea a
14
7
N +
4
2

17
8
O +
1
1
p
energi cinetic prticulelor este E
= 4 MeV si energi cinetic protonilor emisi sub unghiul = 60

o
fat a de direct ia ar
ticulelor incidente este E

= 2, 09 MeV. Masele atomilor neutri
sunt: M
He
= 4, 0026u, M
H
= 1, 00783u, M
O
= 16, 99913u. Sa
CAPITOLUL 4.
IZIC
A NUCLEAR
A 292
se calculeze energia de react ie Q.
Solut ie
Pentru calculul masei nucleelor se scade masa electronilor
(m
e
= 0, 00055u) si se neglijeaza energia de legatura a electroni
lor. Energia de react ie este (vezi roblema 4.2.12):
Q =
_
1 +
M

M
O
_
E

_
1
M
M
o
_
E
2
_
M
M
p
E
E
p
M
o
cos
unde:
M
H
m
e
M
O
=
O
8m
e
M
= M
2m
e
Rezulta:
Q = 1, 2 MeV
4.2.17 Un nucleu de
11
6
C n reaus emite un ozitron cu ener
gia maxima. Sa se calculeze energia cinetica a nucleului
cul. Se cunosc: M
C
de re
= 11, 011433u,
= 0, 000548u,
B
=
11, 009305u.
Solu ie
Reac ia nuclear a ese:
11
6
C
11
5
B +
+
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 293
Legile de conservare ale impulsului si energiei sun:
p
= p
B
Q = E
+E
B
unde E
si E
B
sun energiile cineice ale pozironului si orului.
Energia E oala a pariculei ese:
E
2
= p
2
c
2
+m
2
c
4
De aici
p
2
c
2
= (E m
c
2
)(E +m
2
)
cu E = E
+m
c
2
. Asfel:
p
2
c
2
= E
(E
+ 2m
c
2
)
Deoarece M
C
m
e
aunci energia de reac ie ese aproximaiv egala cu energia cineica a pozironului.
cineica a orului ese mica, aunci:
E
B
=
p
2
B
2M
B
=
p
2
2M
B
Deoarece:
p
2
=
E
(E
+ 2m
c
2
)
c
2
Deoarece energia

Q(Q+ 3m
c
2
)
c
2
aunci:
E
B
=
1
2M
B
c
2
Q(Q+ 2m
c
2
)
Cum energia de reac ie ese:
Q = [M
C
M
B
m
]c
2
= 1.4718 MeV
rezula:
E
B
= 180 eV
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 294
4.3 Radioaciviae
4.3.1 Timpul de njum aa ire al uraniului
235
U ese 8, 5 10
8
ani. Care ese aciviaea unui gram de susan a exprimaa n
Ci. (1Ci= 3, 7 10
10
B).
Solut ie
Numarul de atomi de uraniu este:
N =
m
N
A
unde = 235 g/mol si N
A
= 6, 023 10
23
atomi/mol (1Ci=
3, 7 10
4
B).
Activitatea este:
= N =
m n 2
T
1/2
N
A
1
3, 7 10
4
= 1, 79 Ci
4.3.2 Un preparat e uraniu
238
92
U, av an masa e 1 g, emite
1, 24 10
4
particu e/secuna. Sa se etermine timpu
matat ire a
izotopu ui.
So ut ie
Activitatea este:
= N
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 295
une N =
m
N
A
, = 238 g/mo si N
A
= 6, 02310
23
atomi/mo .
Atunci:
=
N
=
mN
A
Timul de njumat at ire va
:
T
1/2
=
0, 693
4, 5 10
9
e nju
ani
4.3.3 Cate paticule emite un grm de
232
90
Th ntr-o secund,
dc timpul de njum tt ire este de 1, 34 10
10
ni.
Solut ie
Constnt de dezintegrre este:
=
n 2
T
1/2
Legea ezintegrarii este:
N = N
o
e
t
= N
o
(1 t)
eoarece t 1
Numaru
atunci:
e particu e emise va
N = N
o
N = N
o
t =
m
N
A
t = 4, 25 10
3
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 296
4.3.4 U miereu de uraiu
208
U are ca impuritate
206
Pb.
Acesta provie di dezitegrarea uraiu ui
_
T
1/2
= 4, 5 10
9
ai
_
.
Cuoscad ca miereu de uraiu se gaseste 20% p umb sa se
determie varsta miereu ui.
So ut ie
Dupa timpu
t umaru
de uc ee de uraiu edezitegrate
este:
N
U
= N
0
exp (t)
ude N
0
este umaru
iit ia
de uc ee de uraiu.
uc ee de p umb formate:
N
Pb
= N
0
N
U
= N
0
[1 exp (t)]
Masa de uraiu di miereu este:
M
U
=
N
U
N
A
U
Masa de p umb di miereu este:
M
Pb
=
N
Pb
N
A
Pb
Deoarece
M
Pb
M
U
+M
Pb
= 0, 2
rezu ta:
M
U
M
Pb
= 4
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 297
Astfe
N
U
N
Pb
Numaru
de
Pb
= 4
si
exp (t)
1 exp (t)
Pb
= 4
Atuci:
t =
1

_
1 +
U
4
Pb
_
=
T
1/2
2

_
1 +
U
4
Pb
_
= 1, 6 10
9
ai
4.3.5 Izotopu
de uraiu
238
92
U are u timp de jumat at ire de
4, 51 10
9
ai si se dezitegreaza pri emisia de particu e . S
se determine ctivitte rdioctiv 3, 7 g de urniu.
Solut ie
Activitte exprimt n Bq este:
= N
o
=
ln 2
T
1/2
m
N
A
si exrimata n Ci va
:
(Ci) =
(B)
3, 7 10
10
= 1, 23 Ci
CAPITOU 4. FIZIC
A NUCEAR
A 298
4.3.6 Izotoul de oloniu
210
84
Po are timul de njumat at ire de
140 zile. Cate nuclee vor ram ane nedezinterate din 20
loniu dua 10 zile?
Solut ie
Conform leii dezinter arii radioactive:
N = N
o
e
t
ln 2
T
1/2
=
m
N
A
e
t
ln 2
T
1/2
= 5, 46 10
22
nuclee
4.3.7 Izotoul de uraniu
238
92
U are un tim de njum atat ire de
4, 510
9
ani si se dezintegreaza rin emisia de articule . Cre
este timpul mediu de vit .
Solut ie
=
0, 693
T
1/2
iar timpu
meiu:
=
1
=
T
1/2
de o-
0, 693
= 6, 5 10
9
ani
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 299
4.3.8 Care este num aru
e particu e emise n 131, 6 ore de
0, 222 g de rdon. Se d T
1/2
= 3, 8 zile ( = 222 kg/kmol).
Solut ie
=
n 2
T
1/2
Numaru e nuc ee ramase neezintegrate upa timpu t este:
N = N
o
e
t
In acest timp se ezintegreaza un numar e nuc ee:

N = N
o
N = N
o
(1 e
t
) =
m
N
A
(1 e
t
)
Numaru
de particu e emise este ega
cu umaru
de dezi
tegrari. Rezu ta:
N = 3, 8 10
20
particu e
4.3.9 Sa se ca cu eze masa urmatoare or surse care au activitatea
ega a cu 1 Ci = 3, 7 10
10
B.
a)
238
92
U, care are timpu
de jum atat ire T
1/2
= 4, 5 10
10
ai.
b)
32
15
P, care are timpu de jum atat ire T

1/2
= 14, 5 zi e
So ut ie
= N =
n 2
T
1/2
M
N
A
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 300
une N
A
este numaru
ui Avogaro. Rezu ta:
M =
T
1/2
n 2
N
A
Astfel:
M
U
= 29, 9 10
3
k
M
P
= 3, 55 10
3
mg
4.3.10 De nim activitatea seci ca
s
ca ind activitatea unitat ii
robe. Sa se determine T
de masa a unei
1/2
al izotoului
87
Rb
daca rin masurarea activitat ii unei robe de RbCl
s
= 1000 dez/s ram. Abundent a izotoica a
87
Rb este 27,85%.
Masa molara a RbCl este = 120, 92 /mol.
Solut ie
Un ram de RbCl cont ine:
N =
N
A
se aseste
nuclee de Rb. Daca notam cu = 27, 85% abundent a izotoica

a
87
Rb un ram de RbCl cont ine:
N
1
=
N
A

CAPITOU 4. FIZIC
A NUCEAR
A 301
nuclee de Rb. Deoarece activitatea acestei cantit at i de Rb este
1000 dez/sec atunci:
N
1
=
s
Atunci:
=
s
N
1
=
N
A

= 7, 19 10
19
s
1
Timul de njumat at ire al
87
Rb este
T
1/2
=
ln 2
= 6, 38 3, 05 10
10
ani
4.3.11 O mostra e carbune gasit a ntro grota cont ine 1/16 in
cantitatea e
14
6
C pe care o cont ine o cantitate ega a e carbon
in materia vie. Sa se gaseasca varsta aproximativa a mostrei,
aca timpu
e njum atat ire a
14
6
C este e 5568 ani.
So ut ie
Consieran ca
a momentu
init ia
numaru
e nuc ee este
N
o
, a momentu t acesta evine:
N = N
o
e
t n2
T
1/2
Dar N = N
o
/16, atunci:
N
o
16
= N
o
e
t n2
T
1/2
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 302
Rezu ta:
t = 4T
1/2
= 22272 ani
4.3.12 Numaru
e impu suri registrate de u cotor de
tip GeigerM u er tru iterva
de timp este proport ioa
cu
um aru de atomi dezitegrat i. Se registreaz a
1
si
2
im
pu suri doua iterva e de timp ega e t
1
= t
2
= t. Iterva
u de timp t
3
, mu t mai mare decat ce e a te este croometrat
de a ceputu
primei registrari paa a ceputu
ce ei dea
doua registrari. Sa se determie costata de dezitegrare
(t
3
1).
So ut ie
Fie
o
activitatea sursei la nceutul rimei erioade de nreistrare. Atunci:
1
= k
o
t
ude k este o costat a. Petru determiarea activitat ii
a
ceputu ce ei dea doua perioade:
=
o
e
t
3

o
(1 t
3
)
Numaru
de impu suri
2
va
:

2
= kt = k
o
(1 t
3
)t
Rezu ta:

1

2
=
1
1 t
3
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 303
=
(
1

2
)

1
t
3
4.3.13 Di uc eu
uui e emet A, pri dezitegrare, se for
meaza uc eu uui a t e emet B radioactiv. Costata radioac
tiva a e emetu ui A este
A
iar a e emetu ui B,
B
. Care este
egea de variat ie timp a um aru ui de uc ee di e emetu
umai
uc ee
B, daca se stie ca iit ia
preparatu
cot ie
um aru acestora id N
A,
o
.
So ut ie
Coform egii de dezitegrare:
N
A
= N
o
e
A
t
Variat ia umaru ui de uc ee B se datoreaza aparit iei
dezitegrarea uc ee or A,
A
N
A
si di dezitegrarea uc ee or
B,
B
N
B
. Atuci:
dN
B
dt
=
B
N
B
+
A
N
o
e
A
t
dN
B
dt
+
B
N
B
=
A
N
o
e
A
t
Ecuat ia omogea:
dN
B
dt
+
B
N
or pri
B
= 0
are so ut ia:
N
B
= Ce
B
t
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 304
eomogee vom fo osi
Petru determiarea so ut iei ecuat iei
metoda variat iei costatei. Cosideram ca C este o fuct ie de
timp, atuci:
dC
dt
e
B
t
B
Ce
B
t
=
B
Ce
B
t
+
A
N
o
e
A
t
Rezu ta:
dC
dt
=
A
N
o
e
(
B
A
)t
U tima ecuat ie va admite so ut ia:
C(t) = C
1
+

A
N
o
e
(
B
A
)t
A
ude C
1
este o costata.
N
B
=
_
C
1
+
A
N
o
e
(
B
A
)t
A
_
e
B
t
Puad codit ia ca
B, N
B
(0) = 0 rezu ta:
C
1
=
A
N
o
A
Astfe :
N
Rezu ta:
a mometu
iit ia
sa u existe
uc ee
B
=
A
N
o
A
_
e
A
t
e
B
t
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 305
4.3.14 Daca se cosidera o succesiue de doua dezitegr ari A
B C si
A
<
B
, sa se arate ca dupa u iterva de timp mu t
mai mare decat timpu
de jumat at ire a
ce or mai stabi e u
c ee, raportu ditre catitat i e e emete or A si B ram ae co
stat timp.
So ut ie
T iem cot de rezu tatu prob emei precedete:
N
B
N
A
=
A
_
1 e
(
A
B
)t
Deoarece
A
<
B
, atuci, dupa u timp su ciet de ug
e
(
A
B
)t
0. Astfel:
N
B
N
A
=
A
O astfe e stare se numeste echi ibru secu ar.
4.3.15 Prin iraiere se formeaza nuc ee raioactive cu viteza
constant a . Cunoscan constanta e ezintegrare a nuc ee or
raioactive, sa se etermine num aru acestora n funct ie e timp.
So ut ie
Variat ia num aru ui e nuc ee raioactive se atoreaza prou
cerii cu viteza si a ezintegr arii acestora (N n unitatea
timp). Atunci:
N
t
= N sau
N
t
+N =
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 306
Pentru rezo varea acestei ecuat ii se uti izeaza metoa variat iei
constantei. So ut ia ecuat iei omogene este:
N = Ce
t
Consieram C funct ie e timp si prin introucerea ei n
ecuat ia neomogena rezu ta:
C(t) = C
1
+

e
t
Atunci:
N = C
1
e
t
+

une C
1
e
este o constanta care se etermina

t = 0, N(0) = 0. Atunci C
1
= / si rezu ta:
N =

_
1 e
t
Can t atunci N
= /.
4.3.16 Viteza e formare a izotopu ui
45
Ca este = 10
10
nu
c ee/s. Ce masa e
45
Ca se acumu eaza n timpu
t = 48
Se cunoaste numaru
ui Avogaro N
A
= 6, 023 10
23
mo
1
si
timpu
e njum atat ire a izotopu ui
1/2
= 152 zi e.
So ut ie
Numaru
e nuc ee formate n timpu t
N (t) =

[1 exp (t)]
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 307
Masa e
45
Ca este:
M =
N
N
A
=
T
1/2
N
A
n 2
_
1 exp
_
in conit ia ca
zi e.
este:
t n 2
T
1/2
__
= 2, 597 10
9
kg
4.3.17 Sa se euca formu e e care exprima numere e
N
1
, N
2
, N
3
a momentu t pentru
ant u
e react ii
X
1
X
2
X
3
Constante e e ezintegrare sunt
1
pentru prima ezinte
grare si
2
pentru cea ea oua ezintegrare. Se consiera ca a
t = 0 N
1
= N
10
, N
2
= N
20
si N
3
= N
30
. Izotopu X
3
este stabi .
So ut ie
Ecuat ia e bi ant pentru nuc ee e X
1
este:
N
1
t
=
1
N
1
Rezu ta:
N
1
= N
10
exp (
1
e atomi
t)
care este chiar
egea ezintegr arii raiactive.
La viteza e variat ie a numaru ui e nuc ee X
2
contribuie
viteza e ezintegrare a nuc ee or N
1
si viteza e isparit ie a
nuc ee or X
2
prin ezintegrarea or n nuc ee e tip X
3
.
N
2
t
=
1
N
1
2
N
2
sau t in an cont e mou n care variaz a N
1
se obt ine:
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 308
N
2
t
+
2
N
2
=
1
N
10
exp (
1
t)
Ecuat ia este o ecuat ie neomogena si are so ut ia (vezi
b ema 4.3.14):
N
2
=
_
C
1
+
1
N
10
exp [(
pro
1
) t]
1
_
exp (
2
t)
Daca punem conit ia ca a t = 0, N
2
= N
20
se obt ine:
N
20
= C
1
+
1
N
10
1
si
N
2
=
1
N
10
1
[exp (
1
t) exp (
2
t)] + N
20
exp (
2
t)
Deoarece izotopu
X
3
este stabi ,
a variat ia numaru ui
e
nuc ee X
3
contribuie oar transformarea nuc ee or X
2
n nuc ee
X
N
3
t
prin
ezintegrare
=
2
N
2
Astfe
N
3
t
=
2
_
N
20
1
N
10
1
_
exp (
2
t) +
2
N
10
1
exp (
1
t)
Prin integrare rezu ta:
N
3
=
_
N
20
1
N
10
_
exp (
2
t)
2
N
10
1
exp (
1
t) + C
CAPITOLUL 4. FIZIC
A NUCLEAR
A 309
Punem conit ia ca
3
= N
30
rezu ta ca:
C = N
10
+N
20
+N
30
iar
N
3
= N
10
_
1
exp (
1
t) +
1
exp (
2
t) + 1
_
+
+N
20
[1 exp (
a t = 0, N
2
t)] + N
30
Bib iogra e
[1] Corne ia Motoc izica , Editura All. Bucuresti 1994
[2] I. Irodov, I. Saveliev, O. Zamcha Recueil de roblemes de
hysiue generale, Edition Mir, Moscou, 1976
[3] L. Grechko, V. I. Sugakov, O. . Tomasecich, A. M. edor
chenko Problems in theoretical
hysics, Mir Publishers,
Moscow, 1977
[4] Cornelia Motoc, Mihai Badea, Luminit a Daniello, Alexan
dru Luascu Culegere de robleme de izica Solidului, Bu
curesti 1974
[5] Mihai Razvan Mitroi, Constantin Rosu Culegere de ro
bleme de
zica materiei condensate, Editura Bren, Bu
curesti, 2002
[6] I. Irodov Culegere de robleme de
zica atomica, Editura
Tehnic a, Bucuret i, 1961
[7] S. Kozel, E. Rashda, S. Slavatinskii Collected roblems in
Physics, Edition Mir, Moscou, 1986
310

Probleme Fizica Scoala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme Fizica Scoala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme de zica moderna

Emil Petrescu Daniela Buzatu

CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 6

Presiuea exercitata de fotoi este:

I acest caz variat ia impu su ui uui foto este ega a cu 2h/

cos , ir dc fotonul este re ectt pe suprft 

cos . Vrit i totl  impulsului fotonilor cre se re ect este:

Presiune exercitt de fotonii re ectt i v ve expresi:

ir presiune totl v

1.1.7 S se rte, pe bz teoriei corpusculre, c pentru rdit i

este desitatea spectra a de eergie, adica

tru va ori mari a e ui /T

(, T) ensitatea spectra a e energie,

Prin efectuarea substitut iei

ORIGINILE FIZICII CUANTICE

A. Se cere sa se etermine cu cate grae

A. A egad o aumita diferet a

I ce e doua situat ii, coservarea eergiei este:

fotoe ectroni or emisi

e conservare a energiei se scrie:

A atunci, conform ace uiasi rat ionament,

Punan conit ia:

care este mr astiat electronul

ara pe direct ia fascico u ui icidet

In u tima re at ie e mai sus sa t inut cont e formu a Comp

a. Din re at ia Compton obt inem:

Lungimil d unda al fotonilor mra

a. pentu un neuton cu enegia de 0, 025 eV

In cazu mo ecu e or e hirogen energia cinetica meie a

CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 33

A a unei asociate unui fascicu e e ectroni acce erat i

In cazu re ativist, energia cinetica are expresia:

ungimea e una, conform e nit iei e Brog ie va :

In ocuin cu  vom obt ine:

CAPITOLUL 1. ORIGINILE FIZICII CUANTICE 39

ntun nucleu (consideam nucleul ca

intre impu s si pozit ie:

un condit ia:

I sistemu de referit a egat de e ectrou care se roteste

Vom xrima n continuar vit za n funct i d raza rim i

terizata pri eergia de egatur a W

ORIGINILE FIZICII CUANTICE

T o ratorul cautat. Atunci:

Deoarece funct ia (x) tinde la zero atunci

se detemine valoile popii ale opeatoilo:

(funct iile rorii)

Deoarece a ambe e funct ii trebuie sa e nite este necesar

C. Sa se demonstreze urmatoarele relat ii:

H este operatorul Hamilton.

M sunt operatori hermitici,

In aceste condit ii, funct iile

In situat ia noastra rezulta:

vom a ege zero.

In cazul n care E < 0 vom nota

Scr oding r d vin :

iei de stare suntndeplinite

In cadrul mecanicii cuantice

In plus energia starii fundamentale E

I prob ema 2.2.4 cosideram particu a starea fuda

Primul caz cor

In r giun a n car x 0, cuat ia Scr oding r

In mod analog vom obt in

In plus treuiesc ndeplinite condit iile de continuitate pentru

In acest caz notam cu:

cos , ir dc fotonul este re ectt pe suprft

cos . Vrit i totl impulsului fotonilor cre se re ect este:

Presiune exercitt de fotonii re ectt i v ve expresi:

ir presiune totl v

1.1.7 S se rte, pe bz teoriei corpusculre, c pentru rdit i

(, T) ensitatea spectra a e energie,

A. Se cere sa se etermine cu cate grae

e conservare a energiei se scrie:

Punan conit ia:

care este mr astiat electronul

In u tima re at ie e mai sus sa t inut cont e formu a Comp

Lungimil d unda al fotonilor mra

a. pentu un neuton cu enegia de 0, 025 eV

In cazu mo ecu e or e hirogen energia cinetica meie a

A a unei asociate unui fascicu e e ectroni acce erat i

ungimea e una, conform e nit iei e Brog ie va :

In ocuin cu vom obt ine:

ntun nucleu (consideam nucleul ca

intre impu s si pozit ie:

un condit ia:

Vom xrima n continuar vit za n funct i d raza rim i

T o ratorul cautat. Atunci:

se detemine valoile popii ale opeatoilo:

(funct iile rorii)

In plus treuiesc ndeplinite condit iile de continuitate pentru

In plus treuiescndeplinite condit iile de continuitate a funct iei

Intro stare de energie ine determinata, funct ia de unda are

In cazul prolemei tratata cuantic, rezulta existent a unei proa

In egiunea in cae x > a se popaga numai unda tansmisa

si densitatea cuentului de localizae tansmis:

In acest caz, n ezultatul

2.2.15 O paticula de enegie E, patunde datoita efectului

In tataea cuantica tebuie sa se t in a seama de efec

In tbelul de mi jos este reprezentt fctorul exp

In genera nuc ee e - rdioctive sunt nucleele cu

In cazul solut iei geneale, D

Din acest motiv, vom considea o solut ie de foma

Se obt ine ecuat ia pentu f:

Inlocuind expresia lui g n ecuat ia anterioar a se ot ine:

T inand ont de elat ia k = m

Sh odinge atempoala este:

si prin substitutie n ecut i

ntru funct iil

Inlouimn euat ia Shodinge pe si apoi mpat im ezul

In aest az valoaea unui num a

In aest az euat ia Shodinge este:

de aestea euat ia Sh odinge

analoaga u ea a osilatoului

Intun atom de heliu exitat, unul din eletoni se gaseste

punzato momentului ineti ezultant poate avea una din valo

In azul nostu, L poate lua valoile 1, 2, 3, ia

ia entopia este:

Neglijand temenul e ont ine pe x

In azul unui istal la ehilibu temi, sa se aluleze