Infectia chirurgicala

=infectia ce se trateaza chirurgical, caracteristica : e localizata

Foliculita

– imflamatia foliculului pilos data de obicei de stafilococ ca agent etiologic dar si de alti germeni piogeni banali.
-Localizare :De obicei se localizeaza in zonele paroase fiind favorizata de microtraumatisme care vor produce din pct
de vedere anatomo patologic o hiperemie a zonei respectivein cateva or si care se transforma intr-o tumoreta rosietica in
cateva zile ce formeaza o flictena(cu continut lichidian purulent).
- Evolutia foliculitei este prin spargerea aceste flictene, lichidul se evacueaza si foliculita se vindeca spontan, dar
lichidul din flinctena suprainfecteaza alt folicul pilos dand nastere la alte foliculite care iau aspectul de foliculita in serie.
-Simptomatologia este data de prurit initial. In stadiul de flictena apare durerea, durere care dispare odata cu
evacuarea flictenei.
-Tratamentul de obicei este conservator,dar mai poate fi :
a) Profilactic prin pastrarea igienei locale cu evitarea microtraumatismelor si a infectiilor locale.
b) Curativ se lasa tegumentele libere, se extrage foliculul pilos din gentrul tumoretei si se
dezinfecteaza zona cu alcool, betadina, clorhexidina sau alte antiseptice locale. Pot fi folosite ultravioletele in faza initiala
a foliculitei.

Furunculul

– infectie stafilococica acuta, necrozanta a aparatului pilo-sebaceu.

1.Etiologie -Agentul etiologic este stafilococul in 80%, streptococ.

2.Factori favorizanti - lipsa de igiena, de reactivitatea scazuta cum ar fi la alcoolici, casectici si cel mai des la diabetici.

3.Evolutia anatomo-patologca -Dpdv anatomo patologic exista de obicei asa zisele infectii premergatoare furunculului
cum ar fi impetigo care este o infectie a epidermului, acneea care este o inflamatie a glandei sebacee si sicozisul care
este infectia bulbului pilos. Din aceste infectii premergatoare, in 2-3 zile se formeaza o pustula care se ramoleste si
produce un dop necrotic numit bourbillon. Aceste lucruri se intampla in 8 zile cand apare o spargere a pustulei si
eliminare a bourbillon-ului (=puroi cremos, dop necrotic care se evacueaza spontan), in urma eliminarii ramanand un
crater ce va duce apoi la vindecare.

4.Simptomele sunt date de semnele locale, celsiene :tumor, rugor, calor,friptena ,asociate sau nu in functie de gravitatea
infectiei de fenomene generale febra, frison, stare septica cu alterarea starii generale, curbatura.

5.Evolutia furunculului poate sa fie spre vindecare prin eliminarea bourbillon-ului sau poate a fie spre complicatii cand
furuncululul poate abceda formand und abces, se poate propaga pe canalele limfatice(limfanginta, limfadenita, erizipel,
osteomielita=infectie pe oasele vecine) Furunculul facial prin extensia pe cale venoasa poate sa dea tromboflebitra
sinusului cavernos. Prin diseminarea la distanta a stafilococului se pot forma abcese la distanta. In final se poate ajunge
la septicemie.

6.Forme clinice:
-furunculul antracoid = o aglomerare de furunculi in diverse stadii evolutive la nivelul unei zone(ex militari cu banda de
plastic la guler care ii freca). In interior, in derm pot sa existe zone de necroza si canaliculi de comunicare intre acesti
furunculi:fagure de miere.

- Furunculoza= prezenta succesiva in aceeasi zona sau zone diferite de furunculi (se vindeca si apare altul). Se
trateaza la fel. Se pune problema diabetulul (diabet latent sau predispozitie)
 7.Diagn diferential se face cu
-acneea pustuloasa,
-hidrosadenita
-chistul sebaceu infectat (suprainfectat) este o colectie preexistenta cu sebuum care la un moment dat se suprainfecteaza
si ia caracter de infectie chirurgicala. Nu prezinta pustula si flictena,. Iar la deschidere se constata o cavitate mare din care
se evacueaza puroi amestecat cu sebuum
-sancrul sifilitic este nedureros, ulcerat, VDRL +.
-pustula maligna sau carbunele prez o flictena la nivelul unei zone de roseata, este mai putin dureroasa. Zona de flictena
este inconjurata de mici vezicule, iar la decaparea flictenei se gaseste in loc de bourbillon, o escara neagra. La examenul
bacteriologic, din secretia veziculara se arata bacilul carbunos.

8.Tratamentul
-Patologic: In primele faze se pot folosi revulsive locale, vaccinoterapie (in furunculoza pt prevenirea altor furunculi),
anatoxina stafilococica, gama globuline, fizioterapie.
-Etiologioc antibioterapia trebuie sa fie tintita pe stafilococ. Stafilococul este penicilinavo secrentant (inaciveaza
penicilina); se folosesc alte antibiotice care nu secreta penicilinaza: oxacilina, eritromicina, meticilina. Mai nou
augmentin(asociere de amoxacilina si acid clavulanic), bacitracina(sulfabactant+antib).
-Chirurgical: incizie, evacuarea bourbillon-ului
Se adreseaza formelor care nu raspund la tratament conservator si etiologic si constau in incizie cu evacuarea
bourbillon-ului obligatoriu.incizia poate sa fie in cruce-suficient de profunda sa evacueaza bourbillonul, sub
anestezie cel putin locala sau circulara cand nu e nevoie de incizie profunda (se decapeaza flictena si cu o pensa
se extrage bourbillonul). Cand bourbillonul nu poate fi extras, se pune acid boric, betadina si se asteapta ca
bourbillonul sa se evacueaza spontan.Se foloseste augmentin ca masura de prevenire a complicatiei.Daca nu se
evacueaza bourbillonul interventia nu a atins scopul.

Hidrosadenita
-este o infectie stafilococica a glandelor sudoripare cu localizare cel mai frecvent axilar dar si perianal sau periareolar.
Se prezinta ca o tumoreta sau mai multe tumorete cu caracterele celsiene ale unei infectii care in interiorul dermului si a
hipodermului sapa tunele de comunicare si de reinsamantare in alte zone. Astfel se ajunge la un conglomerat de leziuni
de hidrosadenite comunicante intre ele. Tocmai din caracterul agresiv local deriva si caracterul recidivant al
hidrosadenitei.
1.Simptomatologia: dureri, impotenta functionala,limfangita, caracter recidiv
2.Tratamentul este patogenic (ca la furuncul ),etiologic (augmentin) si chirurgical.
Chirurgical in hidrosadenita nu se incizeaza si evacueaza pt ca recidiveaza. Se scoate in bloc intreg tesutul tumoral sau
daca sunt mai multe tumorete se scoate in bloc tesutul tumoral cu tesutul grasos subiacent. Se patrunde pana in
hipoderm si se face o excizie nu incizie a tumoretelor cu t cel grasos din jur.

Limfangita acuta
-este o inflamatie a vaselor limfatice plecand de la o zona infectata.
Forme

- Reticulara – intereseaza capilarele limfatice din jurul plagii suprainfectate ce apare ca o roseata (infiltratie
rosietica ce depaseste marginle plagii si afecteaza tegumentul )in jurul plagii
- Tronculara – diseminare si o inflamatie a unui canalicul limfatic (la membre de obicei) luand aspectul unui cordon
rosietic, dureros asemanator cu tromboflebita dar nefiind pe traiect venos.

Simptomatologia este dominata de obicei de semne generale.Pt ca incepe sa fie deja o complicatie a unei plagi
=>diseminare a infectiei localizate spre alta zona (ganglionii regionali)
Tratament – profilactic prin asanarea focarului infectios( tratarea corecta a plagii suprainfectate) .
- antibioterapie tintita dupa antibiograma in fctie de germenele incriminat. Local se mai pun comprese cu apa
rece, rivanol.
-curativ-focar

Limfadenita acuta

– inflamatie a limfoganglionilor regionali; o diseminare a infectiei pe cale limfatica spre ganglionii regionali fie trecand
prin stadiul de limfangita reticulara sau tronculara , fie sarind peste aceasta etapa direct la limfadenita.
Semne
- locale – ganglioni duri, durerosi, mobili si nu adera la piele (cei neoplazici adera la piele, sunt moi), tulb functionale dat
durerii.
-generale – de infectie grava; febra, frison, curbatura, alterarea starii generale.

Evolutia poate duce la vindecare prin tratament sau si spontan daca plaga este corect tratata sau de multe ori spre
complicatii cum ar fi:

- Adenoflegmonul (zona de localizare a infectiei se transf intr-un flegmon pt ca se gaseste si intr-o zona cu t grasos
si conj abundent - pielea se ingroasa, se inroseste, apar fenomene de necroza si stare septica grava-septicemie);
- Septicemie
- tromboflebita poate sa complice o limfadenita prin staza venoasa care se produce dat procesului inflamator din
jururl venei.
- Perforatia unui adenoflegmon se face fie spre exterior fie spre interior spre vase-hemoragii
- Hemoragii
- Limforagii
- Staza limfatica duce la limfedem

Tratament
- profilactic si consta in tratarea corecta a oricarei plagi inainte de suprainfectie , daca e infectata se face asanarea plagii
-Curativ in -Adenita congestiva- conservator, antibiotice,
-Adenita supurata – se incizeaza larg, se spala si se dreneaza zona asociind cu antibioterapie tintita.

Abcesul cald
-este o colectie pururlenta acuta bine delimitata.

 Etiologia este diversa (stafilococ 80%, streptococ, b.coli, pneumococ, germeni anaerobi) dar exista si abcesul
aseptic dat de obicei de substante necrozante(pe baza de iod, calciu) de obicei in zone mai putin vasc(hipoderm –
inj intramusc fesiera)- va produce o zona de necroza bine delimitata dar aseptica care nu va da nastere la
fenomene generale septice dar care are riscul potential de suprainfectare devenind in timp abces cald septic.

 Anatomie patologica: prezinta o cavitate cu peretii formati de 3 straturi si continutul care este puroi, tesut
necrotic amestecat cu leucocite. Peretele prez inspre cavitate o membrana (PIOGENA) in contact cu continutul
purulent, un str intermediar vasc si un str in contact cu t normale facand trecerea intre t normal si cel patologic.

 Simptomele sunt - locale cele tipice descrise la infectia ch, o tumora bine delimitata, dureroasa, pulsatila
exacerbata de caldura sau nocturna, cu roseata, caldura locala si impotenta funct a segm afectat.
-generale sunt cele ale infectiei in general, febra, frison, crubatura, alterarea starii generale.
 Localizarea abcesului poate sa fie oriunde la nivelul organismului atat la supraf cat si in spatiile retroperitoneala
cat si cele intraperit, intratoracice, intraorgane parenchimatoase, intracranian, perinefretic,in pelvis,reg
perineala,nivel fesier,nivel.mamar.

 Evolutia naturala a unui abces este spre fistulizare. El creste in dimensiuni si fistulizeaza fie la ext (cand se scurge
puroi) , fie spre organe parenchimatoase, cavitare, fie poate eroda si fistuliza in vase de sange producand
hemoragii cataclismice.

 Complicatia este spre - limfangita cu adenita regionala, spre

- flegmon cand este intr-o zona bogata in t conj (ex abces perianal- poate difuza in spatiile
ischiorectale producand flegmonul ischiorectal)
- septicemie. in final printr-o diseminare a procesuluis septic

 Tratamentul –patogenic,
-etiologic- antibioterapie tintita pe germenii incriminati. Antibioterapia in abces este valabila doar
pana in stadiul de colectare. Din momentul cand procesul infectios s-a delimitat si abcesul s-a constituit, abcesele
nu mai sunt operante(nu exista antib care sa treaca aceasta bariera a peretelui abcesului).
- tratam chir in mom cand abcesul este consituit se foloseste bisturiul. Se trece la cu incizie larga cat
mai decliv posibil efectuata si cavitatea drenata si lasata deschis. Nu se sutureaza niciodata cavitatea abcesului.

Flegmonul
-este o colectie purulenta acuta difuza a tesutului conjunctiv.

 Evolutia anatomo patologica incep cu

-per de invazie in care avem edem al zonei respective cu o serozitate tulbure si aponevroze verzui.
-per acuta cand serozitatea tulbure se transforma in puroi necolectat care inunda tesuturile (balteste intre
tesuturi) .
- per de necroza cand apare tromboza vaselor din zona respectiva care se necrozeaza si dau nastere la un puroi
sanguinolent (urat mirositor de obicei).
In toata aceasta per de stare acuta domina fenomenele de necroza in dauna fenomenelor de
inflamatie. Cand procesul incepe sa se stabilizeze mai putins pontans i in urma tratam ch aplicat incepe per de
reparatie, de eliminare a sfacelurilor si a zonelor de necroza si o granulare a tesutului restant, un proces de
reparatie si vindecare.

 Simptomatologie ( locale si generale) mult exacerbata cu o stare septica, cu alterarea starii generale mergand
spre septicemie, diseminare spre alte zone cu abcese la distanta, cu distructii de tesuturi intinse (tendoane,
sinoviale, aponevroze ) a caror reparatie se va face cu retractii cicatriciale vicioase ce vor duce la un grad de
impotenta fct a segm respectiv. Este vb de flegmopanele mainii, flegmoanele lojelor gambiere, flegmoane
ischiorectale, flegmnoane ale t retroperitoneal, ale lojilor nefretice.

 Complicatii: -acute: distructii, septicemie, propagare

-tardive: retractii( cicatrici vicioase) , impotenta functionala

 Tratamentul - local , chir= incizii largi cu debridarea tuturor tesuturilor afectate de procesul infectios, excizia larga
a t necrozate, toaleta corespunzatoare, antibioterapie obligatorie pe cat posibil dupa antibiograma.
-general -patogenic cu vaccinuri,gama glob pt cresterea imunitatii generale.
 -etiologic

Erizipelul

– nu e boala chir; poate sa devina ch in conditiile complicatiilor locale ale bolii, dar si pt tratamentul etiologic al bolii.
Este o boala infecto-contagioasa care are ca leziune anatomo-patologica distincta bine definita placardul erizipelatos.

 Agentul incriminat este streptococul, rar stafilococul.

 Simptomatologie: De la nivelul unei plagi suprainfectate, dupa o per de incubatie de 4-5 zile, boala
debuteaza cu frison brusc, ascensiune termina 39-40 grd, si semne generale d einfectie.
- Local apare placa erizipelatoasa-rosie, centrata de tumefactie, dureroasa, pielea devine lucioasa, edematiata
si aparea adenopatia regionala. Urmeaza :
- per de stare de 5-6 zile cand semene se exacerbeaza. Apoi :
- per de declin ziua a6-8a.
 Boala este grava atat pt evolutia acuta dar si pt sechelele pe care le poate lasa : edem cronic tegumentar,
tulburari vasomotorii , endocardita, nefrita, RAA.
 Erizipelul nu da imunitate.
 Tratamentul -profilactic – se izoleaza bolnavul, se trateaza plaga initiala ch, se adm antib de electie-
penicilina, dar si pentru complicatie cand plaga se poate transforma in flegmon sau pentru adenite supurate sau
adenoflegmoane ce se pot instala.
-chirurgical – asanarea plagii si pt complicatii locale.

Boli chirurgicale- infectii ch localizate cu manifestari generale

Tetanosul

=toxemie infectioasa data de bacilul tetanic.

- Etiologia este data de bacilul tetanic, dar de cele mai multe ori boala e validata de bacilul tetanic si germeni
piogeni ce infecteaza plaga. De la nivelul plagii bacilul tetanic va secreta toxina tetanica care va intra in
torentul circulator si se va fixa pe terminatiile nervoase dand nastere la leziuni degenerative care vor da
simptomatologia tetanosului.

Fixarea toxinei tetanice pe terminatiile nervoase este ireversibila.

Simptomatologie: Semnele bolii initial sunt banale, ale unei infectii a unei plagi.
1.Este per de incubatie care poate sa fie de la cateva zile la cativa ani, germenul traieste in stare sporulata.
2.In per de invazie 12-24 h este per cea mai propice pt tratament.in aceasta per exista multe simptome care adunate pot
sa sugereze o infectie tetanica: creste secretia, apar mici fasciculatii in zona.Orice plaga tetanigena( murdarita cu pamant,
noroi) trebuie supravegheata Starea generala incepe sa se degradeze...serul antitetanic e operant , el ocupa locul toxinei
tetanice facandu-l operant.
3.Cand apare per de stare, ( contractura striata, tonica, clonica, descendenta, pozitii), serul antitetanic este inoperant. In
per de stare apar contracturile in mod centrifug, de la centru la periferie, la inceput contractura tonica, clonica apoi la
contractura tonico-clonica ce duce in final la pozitii antalgice de contractura: opistotonus, embriototonus,pleurotonus
etc.

Evolutia este de 3-4 zile cu intensitate maxima si in urma tratam aplicat este posibila vindecarea clinica 30-40 zile. De
multe ori cu sechele functionale mari. Moartea survine prin compolicatii resp, cardio resp. sincrom febril, sechele.
Tratament
Profilactic - local – asanarea ch a plagilor
-Imunizare activa cu ATPA 0,5-1 ml/luna, cu rapel la 1-5-5 ani ; pasiva ser AT s.c.
-Antib penicilina g 2-4 milioane/zi 7 zile
-I.G.U. S AT 4-5 UI/kg corp
Curativ – combaterea spasmului; asistarea respiratiei; hidratare si alimentare corecta; liniste; terapie antibiotica.

Gangrena gazoasa