Ganglionii bazali

Aspectele cursului este valabil pentru toate neurocircuitele. Mișcarea voluntară,

comportamentul motor este foarte complex, valabil pentru toate mamiferele, iar ceva complex
necesită o reglare complexă. Există o cale directă și o cale indirectă, dar și una hiperdirectă.

Modularea activitatii motorii de catre ganglionii bazali (GB)

• Neuronii motori centrali (NMC) – cortex +
• Nucleii din trunchiul cerebral (rubro-, tecto- etc)
– comanda contractia anumitor grupe muculare
• Proiecteaza axonii la nivelul pericarionilor neuronilor motori periferici (NMP)+ circuite
locale din mduva si trunchi cerebral
• Mai exista doua structuri importante in controlul activitatii motorii:
- GB
- Cerebelul

Există 4 lucruri care contează în mișcarea voluntară:

- neuron motor central
- neuron motor periferic (cu toate aspectele: căile din tr. cerebral, care modulează
sinapsa dintre central și periferic etc)
- ganglioni bazali
- cerebel

Întrebare examen:
Care sunt structurile din SN care modulează mișcarea voluntară? Noi trebuie să
enumerăm cele de mai sus.

Noi discutăm despre ganglionii bazali implicați în mișcarea voluntară, dar există și alți
nuclei bazali (de ex: Nucleul bazal Meynert – sursa de invervație colinergică a cortexului). În
acești ganglioni bazali sunt acumulați pericarioni neuronali care au o anumită funcție, iar
ganglionii sunt situați la baza creierului, profund în creier.
Ganglionii bazali implicați în mișcare NU au rol doar în mișcare – o parte din ei participă
la neurocircuitele de mișcare, o parte din ei participă la alte neurocircuite.
Buclele – foarte importante pentru reglarea întregii activități corticale. Tot cortexul se
reglează prin intermediul unor astfel de bucle care trec prin structurile profunde.
 Poză din carte (secțiune axială și secțiune coronală – vedem în peretele ventriculului
lateral (1) nc. caudat (5). Tot cu galben și nu întâmplător vedem putamenul (6), în partea
profundă a insulei. Cu verde vedem globul palid intern (7).

//sare de aici...//
Rezumat NMP
• 4 structuri motorii distincte dar care interactioneaza activ – contributii esentiale la
controlul actului motor
– circuitele locale la nivelul maduvei si trunchiului
– NMC care isi proiecteaza axonii la acest nivel
– GB
– cerebelul
• Neuronii motori α din maduva si trunchi fac legatura intre SNC si grupele musculare
• Fiecare neuron motor si fibrele musculare pe care le controleaza constituie o unitate
functionala denumita unitate motorie
• Unitatile motorii sunt variabile in dimensiune, gradul de tonus produs, viteza de
contractie si gradul de epuizare
• Cresterea graduala a tonusului muscular – mediata de recrutarea progresiva a diferitelor
tipuri de unitati motorii si de cresterea frecventei descarcarilor NMP
• Circuitele locale medulare/trunchi sunt activate de impusurile senzitive/ neuroni
intercalari/ neuroni motori α si γ – controlul reflex al activitatii musculare
 • ROT sunt reflexe monosinaptice – contact intre terminatiile senzitive provenite de la
nivelul fusurilor musculare si neuronii motori α care inerveaza aceleasi grupe musculare
sau grupuri sinergice
• Motoneuronii ɣ participa in producerea ROT prin ajustarea tensiunii intrafusale din
fusurile neuromusculare – activitate a motoneuronilor α – reglarea lungimii si tonusului
grupelor musculare
• Alte reflexe (polisin)/circuite regleaza contractia/tonusul muscular in alte tipuri de
stimulare – ex. retragerea membrelor la stimularea nociceptiva.
• Coordonarea spatiala si secventa temporala a contractiei grupelor musculare, necesare
activitatii motorii ritmice/automate (mers, etc.) sunt rezultatul unor generatori centrali
(retele neuronale specializate la nivelul maduvei/trunchiului)
• NMP – rol esential in aceste circuite/ segmentul final al cailor motorii – afectarea NMP –
deficit motor in teritoriul muscular inervat + pierderea activtatii reflexe (ROT) +
hipotonie musculara + atrofie musculara (in timp)

Rezumat NMC
• NMC – cortex, aria motorie primara (4)
• Nuclei reglatori in trunchi (vestibulo-spinal, olivo-, rubro, olivo- etc.)
• Ex. Reticulo-spinal – controlul anticipat al posturii (anticipare).
• Ex. Vestibulo-spinal – controlul feedback al posturii (in raspuns la semnale senzitive
indicand o afectare a posturii).
• Nucleii din trunchi controleaza controlul motor postural, axial, al grupelor musculare
mari, care au tonus ridicat o perioada lunga
• Aria motorie primara – responsabila pentru miscarile fine, cu secventa temporala
elaborata, a segmentelor distale ale membrelor, limbii, fetei.
//...până aici//

Modularea activitatii motorii de catre ganglionii bazali (GB)

• GB si cerebelul nu au proiectii directe la nivelul circuitelor locale centrale si NMP
• Influenta activitatii motorii se realizeaza prin reglarea activitatii NMC

Ce sunt ganglionii bazali?

• Un set numeros de nuclei cerebrali diversi functional, situati la baza creierului
• Structuri relevante pentru functia motorie:
– Nc. caudat
– Putamenul
– Globus pallidus
• Alte structuri SNC conectate cu GB:
– Substanta neagra (mezencefal)
– Nc. Subtalamic Luys (sub talamus ventral)
 Apariție filogenetică: Arhi ---> Paleo ---> Neo
Neostriatul – Nucleu caudat + Putamen (de asta erau ambele trecute cu galben, pentru
că au aceeași funcție). //vezi pg.5-6 pt explicație//
Complexul amigdalian – un nucleu bazal legat de emoții și comportamentul emoțional.
Toate sunt însă integrate și conectate între ele (Ex: emoție puternică – tremor), dar acum ne
interesează mișcarea voluntară.
• Gg. bazali ~ sistem extrapiramidal (învechit) – a fost denumit așa când s-au descoperit
structuri dincolo de sistemul piramidal, care influențează mișcarea
• Roluri fiziologice numeroase, pe lângă controlul motor
• Gg. bazali: (roluri motorii)
– inițierea mișcărilor voluntare – cea mai importantă
– derularea mișcărilor automate
– menținerea posturii
– controlul amplitudinii și vitezei programelor motorii – reglarea tonusului
muscular

Conexiunile/functiile GB
• GB, subst neagra, nc ST Luys – bucle subcorticale de control si reglare – conecteaza
diferite arii corticale cu arii cu NMC
– Aria motorie primara
– Cortexul premotor
+ Trunchiul cerebral
• Neuronii GB, sbst neagra, nc ST – descarca impulsuri inainte (anticipare) cat si in timpul
miscarilor
• Aceasta reglare a activitatii NMC este necesara pentru initierea miscarilor voluntare

//@10:00 aici e o discuție neuro-filosofică despre: Cine e primul care activează toată
secvența sinaptică? R: Un stimul exterior, informațiile exterioare din mediu, care se transformă
în impulsuri neuronale. Există în plus și populații neuronale care descarcă automat (ca NSA)//
Deci există aceste 2 explicații pentru „primul neuron” care se activează (ori din mediul
exterior, ori automatism).
 Leziuni la nivelul GB
• Fac dificila initierea/terminarea actului motor
Ex: Mișcarea index-nas (deși asta se face pt cerebel) – activezi bicepsul și relaxezi
tricepsul. Când oprești mișcarea, activezi tricepsul și relaxezi bicepsul, deci același lucru
– orice oprire de mișcare înseamnă tot o inițiere de contracție musculară. (relaxarea
funcționează însă de la nivel medular)
•  Activitate anormala a NMC, fara control, GB ocupandu-se de „supravegherea” acestei
activitati
• dificultatea mișcării (ex: b. Parkinson) sau exces de mișcare (ex: coree, distonie)

Componentele motorii ale GB

Nc. caudat și Putamenul sunt diferiți pentru că, anatomic, sunt situați diferit, dar fac
același lucru. Funcțional, singura diferență dintre ei sunt grupele musculare de care se ocupă.
Nc. caudat se ocupă DOAR de mișcările globilor oculari, iar putamenul de toate celelalte
mișcări. În evoluție (neuroembriologic), au fost la un moment dat împreună, dar când se
formează creierul, la un moment dat neuronii încep să își trimită axonii să formeze
neurorețelele primordiale. Axonii pleacă pe niște glii radiale și se duc, ca să formeze conexiuni
și, la un moment dat, întâlnesc această grupă de pericarioni care este formată din nc. caudat și
putamen, care sunt împreună și trec printre ei și îi îndepărtează și practic, în embriogeneză, se
separă cei doi nuclei din cauza brațului anterior al capsulei interne (că aia trece pe acolo) care
conține axonii care se duc să formeze conexiuni chiar cu ganglionii bazali.
Avem cortexul, aria premotorie. Avem o cale denumită calea corticostriată (cu roșu,
glutamatergică), nucleu caudat și putamen. Cu verde avem o cale care pleacă de la substanța
neagră, pars compacta și se proiectează la nivelul striatului (putamen și nucleu caudat) – calea
nigrostriată (dopaminergică).
Glutamat – neurotransmițător excitator, cel mai important NT excitator din creier. Are
mai multe categorii de receptori, dar pe toate este excitator. (ionotropii și metabotropii, iar din
cei ionotropi 18:06)
Dopamina – neuromodulator (poate fi excitator sau inhibitor în funcție de receptori).
Receptorii:
• DI – conține receptorii D1 și D5 (pe aceștia dopamina este excitatoare)
• DII – conține D2, D3, D4 (dopamina inhibitoare)
Neuronii din neostriat (peste 90% sunt medium spiny neurons – neoronii medii
„țepoși” sau „ghimpoși”). Aceștia primesc 2 categorii de aferențe:
1. De la cortex – calea corticostriată excitatoare glutamatergică
2. De la substanța neagră – calea nigrostriată neuromodulatoare dopaminergică

- pe calea directă, care inițiază mișcarea: Receptori DI (dopamina excitatoare) –

stimulează mișcarea
- pe calea indirectă: Receptori DII (inhibitoare) – stopează mișcarea
Cele două lucrează împreună pentru exactitatea secvenței de activare a acestor neuroni,
care se reflectă în performanțele extraordinare ale comportamentului nostru motor (activare
secvențială a diverselor grupe musculare, cu viteză mare de activare și oprire).

Aferențele GB sunt de la nivel cortical și de la nivel mezencefalic (substanța neagră)

Conexiunile GB
Aferentele GB
Aferentele se situeaza in:
Corpul striat (‘stripped body’):
– Caudat
– Putamen
• Axonii din cortexul motor → dendritele neuronilor medii „ghimposi” (medium spiny
neurons) → integreaza impulsuri de la cortex, talamus, tr cerebral
• Axonii neuronilor medii „ghimposi” →
– Globus pallidus
– Subst neagra – pars reticulata
 Neuronii din putamen se duc la nivelul globului palid (axonii). Cei de la nivelul nucleului
caudat se duc la nivelul pars reticulata din substanța neagră. Pars compacta a substanței negre
este absolut echivalentă cu globul palid pentru oculomotricitate. Și acești neuroni au fost
împreună, după care s-au despărțit. //să nu ne batem capul prea mult cu anatomia,
funcționalitatea îl interesează//.
//vorbește în continuare doar de globul palid – renunță la partea cealaltă de conexiune
pentru a ușura discursul//
• Organizarea anatomica a aferentelor
GB. Sectiune coronara a creierului
uman, demonstrand proiectiile de la
cortexul cerebral si SN pars compacta
catre caudat si putamen.

GB nu sunt doar despre comportamentul motor!

• Nucleul caudat primeste aferente de la:
– Ariile corticale de asociere multimodale
– Ariile motorii care controleaza oculomotricitatea (lobul frontal)
• Putamenul primeste aferente de la:
– Ariile senzitive primare si secundare (lob parietal)
– Aria vizuala secundara (lob occipital)
– Ariile motorii si premotorii (lob frontal)
– Aria de asociere auditiva (lobul temporal)
• Calea cortico-striatala: segregare/ functii multiple / somatotopie
În GB, dacă ne uităm numai la comportamentul motor, avem o hartă a grupelor
musculare, cum avem la cortex în aria primară motorie Homunculusul, dar nu mai e la fel de
spectaculos, nu e o formă de omuleț, dar pentru toate structurile care reglează mișcarea
voluntară vom avea astfel de hărți, o astfel de somatotopie în sensul în care niște neuroni se
ocupă cu mișcarea unui mușchi (ex: orbicularul gurii), alți neuroni se ocupă cu orbicularul
ochiului, pe stânga/dreapta (avem 2 grupe de ganglioni bazali) etc. Neuronii sunt într-o hartă,
fiecare are o misiune într-un neurocircuit.
 • Aproape toate ariile neocortexului au axoni care se proiecteaza la nivelul GB (fara aria
primara vizuala si aria primara auditiva).
• Cea mai bogata aferenta – din partea ariilor de asociere frontale si parietale.
• Calea corticostriata – capsula interna prin brațul anterior – caudat + putamen

Calea piramidală – e în 22:36 (a zis totuși cică și la primul curs) și în brațul posterior al
capsulei interne .
Dar ce e în brațul anterior? Cartea corticostriată.

Arii corticale in contact sinaptic cu GB

Ariile cortexului cerebral uman care sunt conectate cu nc caudat, putamen si striatul ventral in
vedere laterala (A) si mediala (B).

Așa arată colorată în mov partea de cortex conectată la ganglionii bazali. Doar ariile
primare visuală și auditivă nu sunt conectate la GB. Deci aceste neurocircuite sunt universale
pentru activarea neurocortexului nostru, indiferent de aria de care vorbim.

Conexiuni ale GB

• Corpul striat – functional subdivizat in harti topografice

• Conexiunile cortico-corticale, cortico-talamice, cortico-spinale au colaterale catre
neuronii medii ghimposi – sinapse glutamatergice
• Neuronii dopaminergici din SNpc – fac sinapsa la nivelul neuronilor medii ghimpati, in
apropierea sinapselor neuronilor glutamatergici corticali, au un efect modulator

Corpul striat functioneaza subdivizat in harti topografice, v-am explicat mai devreme
lucrul asta apropo de segregarea cailor. Conexiunile corti-corticale, cortico-talamice, crotico-
spinale au colaterale catre neuronii medii ghimposi deci chiar neuronii care trec pe acolo dar nu
fac parte din neurocircuitele de care vorbim dau niste colaterale, cu alte cuvinte influenteaza
activitatea neuronilor medii teposi, iar neuronii dopaminergici din substanta neagra pars
compacta fac si ei cum am vazut sinapsa la nivelul neuronilor medii teposi in apropierea
sinapselor neuronilor glutamatergici deci practic acesti neuroni medii teposi din neostriat
(putamen si nucleul caudat) integreaza activitatea caii cortico-striate cu activitatea caii nigro-
striate si cheia ca sa intelegeti este ca neuronii astia medii ghimposi de care depinde miscarea
nu functioneaza decat in prezenta ambiilor neurotransmitatori deci trebuie sa aiba excitatie de
la calea cortico-striata si trebuie sa aiba excitatie, pe calea directa pe d1, de la cea nigro-striata;
deci asta e important sa ai acolo si glutamat si dopamina. Numai in conditiile in care ai si
glutamat si dopamina vei avea o descarcare de la nivelul neuronilor medii ghimposi din
putamen si nucleu caudat.

GB – initierea miscarii

• Cand neuronii medii ghimpati se activeaza (crestere in rata de descarcare) – urmeaza o

miscare
• Neuronii putaminali descarca cu anticipatie fata de miscarile corpului
• Neuronii din nc caudat decarca cu anticipatie fata de miscarile globilor oculari

Daca facem electrofiziologie la o pisica (acum putem face si la oameni), cand neuronii
medii ghimposi se activeaza urmeaza o miscare. Deci intai se activeaza medii ghimposi din
neostriat si dupa acea daca ai un alt electrod in aria primara motorie in cortex dupa acea se
activeaza cei corticali, asta e cheia. Deci intai se activeaza neuronii medii ghimposi din neostriat
dupa care apare corespondent depolarizarea si impulsul nervos la nivelul ariei motrii primare
corticale deci a neuroniilor motori centrali. Neuronii putaminari descarca cu anticipatie fata de
activarea neuronilor motori centrali si miscare segmentului respectiv al corpului ca si cei din
nucleul caudat care descarca cu anticipatie fata de miscarea globilor oculari deci intai se
activeaza aceste structuri profunde si dupa acea se activeaza neuronii motori centrali.

Eferente ale GB

• Neuronii medii ghimposi (caudat si putamen) – proiectii GABA (inhibitorii) catre:

– Globus pallidus (partea interna) – GPi
– Substantia nigra (pars reticulata) – SNpr – structura functionala din GPi (studii de
neuroembriologie)
• 95% din cei 100 milioane de neurons din corpul striat sunt neuroni medii ghimposi
• GP – 900.000 neuroni
• 100 neuroni medii ghimposi inerveaza un neuron din globus pallidus
 V-am vorbit de proiectiile de axoni neuroniilor medii ghimposi care se duc in globul palid
intern (nu va mai povestesc de substanta neagra pars reticulata ca e aceas discutie doar ca
prelungim cuvintele); din putamen pleaca acesti axoni care sunt GABA-ergici (acidul gama-
aminobutiric este principalul neurotransmitator inhibitor din creier), proiectii GABA-ergice care
se duc la nivelul globului palid intern (in parte interna a globului palid). 95% din cei 100 de
milioane de neuroni din corpul striat (din neostriat) sunt neuroni medii ghimposi iar in globul
palid avem doar 900.000 de neuroni, asta inseamna ca 100 de neuroni medii ghimposi inerveza
un neuron din globul palid, asta inseamna o precizie extraordinara, asta inseamna ca nu se
depolarizeaza la intamplare neuronii din globul palid si o sa vedeti ce se intampla ca e foarte
important ca asta determina miscarea

//O discutie de ce este atat de important sa fie 100 de neuroni medii ghimposi care inerveaza
doar un neuron din globul palid si despre sinapse//
Era un desen idiot in cartea de biologie si era vorba de sinapse si era un neuron
presinaptic dupa nsite dendrite si dupa neuronul post sinaptic, in mintea ta ramanea ca un
neuron are o sinapsa. De fapt un neuron din creierul nostru are cam 10.000.
Un axon are niste terminatii axonale deci contante axonale sunt multiple, deci numai
daca vorbesti de 2 neuroni ei nu au un singur contact sinaptic; deci cu cat e mai activa reteaua
cu atat numarul de contacte sinaptice este mai mare si dupa acea acelas neuron se conecteaza
nu cu un neuron ci cu multi neuroni.
Care e rostu ca 100 de neuroni sa inerveze un neuron din corpul palid ? Ca lucrurile sa
nu se petreaca la intamplare, nu este suficient ca din intamplare un neuron presinaptic sa se
depolarizeze si sa produca o depolarizare a neuronului postsinaptic pentru atunci ar creste
numarul de evenimente eratice (la intamplare). Deci in neuroretele noastre exista acest grad de
control deci trebuie ca masivul numar mare de neuroni care fac parte din aceas populatie
neuronala sa descarce ca sa produca un efect downstream, sa produca un efect la nivelul
populatiei neuronilor postsinaptice, asta e sensul biologic controlul. Pentru ca pana la urma ce
se intampla? Vine putin glutamat acolo scade potentialul de membrana vine putin gaba creste
pai si la un momentdat trece pragu si nu poate sa fie la intamplare daca o populatie mare de
neuroni deodata, ea se depolarizeaza doar daca primeste o comanda de la cine era neuron
presinaptic inaintea acestui neuron. De asta sunt aceste contingente care sunt importante.
Evenimentele eratice se pierd pentru ca nu conteaza daca unu din astia 100 descarca
intamplator pentru ca nu va fi suficient sa produca un impuls mai departe.

Neuronii/neurotransmițătorii corpului striat

• 95% - neuroni medii ghimposi

• 1-3% - interneuroni striatali colinergici, activitate tonică – fac sinapsă cu primii, au
acțiune modulatorie/inhibitorie, primesc aferențe de la talamus și cortex
• Activitatea neuronilor medii ghimpoși – reglată prin 3 neurotransmițători:
– glutamatul (calea cortico-striată)
 – dopamina (calea nigro-striată)
– acetilcolina (interneuronii striați colinergici)

Pe langa astia 95% mai sunt si nsite interneuroni striatali colinergici care au o activitate
toinica.

Activitate tonica si activitate fazica, legat de neuronii cu automatism de descarcare.

 Tonic inseamna tot timpul
 Fazica este ca neuronii respectivi decarca din timp in timp cand trebuie sa se
intample ceva.

In neurocircuitele astea, de ganglioni bazali avem unii neuroni cu activitate tonica si altii
cu activitate fazica. Astia colinergici din putamen sunt cu activitate tonica. Asta e al treilea
neurotransmitator care apare la nivelul medium spiny neurons.
Ca neurotransmitatori avem:
 glutamat de la calea cortico-striata
 dopamina de la nigro-striata
 neuronii intercalari colinergici propii putramen
Deci sunt 3 neurotransmitatori care actioneaza si moduleaza descarcarile pe calea directa si
indirecta a medium spiny neurons.

Neuronii medii ghimpoși

 Cam asa arata un neuron mediu ghimpos/tepos. Ce sunt toate astea? Dendrite. De ce e
atat de dendritic? Pentru ca trebuie sa preia contacte axono-dendritice de la mai multe cai de
proiectie (calea cortico-striata, calea dopaminergica si de la cei intercalari) ei trebuie sa
colecteze, are multe contacte sinaptice si de asta sunt dendritele atat de mari.
Si cum va spuneam ei se proiecteza mai departe la nivelul globului palid intern si sunt
neuroni inhibitori care folosesc GABA si inhiba populatiile neuronale din globul palid intern.

Eferente ale GB

• Din GPi and SNpr – axoni catre NMC in cortex si trunchiul cerebral
• GPi → nucleii ventral anterior / ventral lateral talamus dorsal → NMC in ariile motorii
ale cortexului cerebral
• Bucla completa: cortex – GB – talamus – cortex
• SNpr → NMC in coliculul superior – oculomotricitate (fara releu talamic)

Ce se intampla mai departe? Din globul palid intern neuronii de acolo pleaca mai
departe si fac sinapsa in talamus (in nucleii ventral ant si ventral lateral din talamusul dorsal)
care la randul lor nucleii talamici mai departe se proiecteaza la nivelul neuronilor motori
centrali si am ajuns unde ne interesa pe noi, am inchis aceasta bucla. Deci am plecat din aria
premotorie ne-am dus prin putamen, globul palid intern, talamus si ne-am intors la cortex dar
nu tot de unde am plecat ci la aria motorie principala. Asta este bucla de care va vorbeam (pe
care as vrea sa o tineti minte cat sunteti voi ca doctori). Bucla cortico-strio-palido-talamo-
corticala //incearca sa zici asta repede de 10 ori//. Asa se regleza prin bucla asta toata
activitatea noastra corticala, astazi vorbim de comportamentul motor.
Nu o complic cu partea de caudat pentru oculomotricitate si pars reticulata, e acelas
lucru.

• Sunt inhibitorii (GABA)

• Niveluri inalte de activitate spontana (in contrast fata de neuronii medii ghimpati din
zona de primire de aferente)
• Previn miscarile involuntare prin inhibitia talamusului si coliculilor superiori (asta e
pentru oculomotricitate, de la caudat //la coliculii superiori cred ca se refera//)
• Cortexul excita putamenul care inhiba GPI care inhiba talamusul care excita cortexul
• Sensul biologic: excitatia corticala inhiba actiunea inhibitorie permanenta a Gpi numai
atunci cand se doreste o miscare (controlata) – efectul este de dezinhibitie

 Cum sunt neuronii din globul palid care se proiecteaza in talamus? Sunt neuroni
inhibitori, sunt GABA-ergici. Deci neuronii din globul palid intern inhiba
talamusul.
 Ce fac neuronii talamici care se proiecteaza la nivelul neuronului motor central?
Sunt excitatori, sunt glutamatergici.

Daca ne uitam din avion. Eu nu ma misc, ce se intampla in globul palid intern? In globul
palid intern exista neuroni care sunt inhibitori pe talamus si care au activitate tonica, deci
talamusu nu se activeaza, nu poate sa se activeze si atunci nu activeaza cortexu (pentru ca ei
sunt neuronii glutamatergici excitatori), ca neuronii centrali ai mei sa se activeze este nevoie
obligatoriu ca bucla talamo-corticala sa se activeze, asta inseamna sa ajunga glutamat la nivelul
neuronilor motori centrali din creieru meu si nu se intampla asta pentru ca cei talamici sunt
inhibati in permanenta de globul palid intern.
Si acum imi vine idea sa misc falanga distala a deget 2 in momentu asta din premotor
imi da comanda care sa ajunga in cortexu motor si ce zice? Calea cortico striata se activeaza am
substanta neagra buna deci am dopamina, am glutamat deci neuronii mei medii teposi din
putamen care sunt responsabili de flexia falangei distala a degetului 2 (pentru ca e
somatotopie, este o harta) doar aia se activeaza si astia vor inhiba neuronii mei din globul palid
intern care se ocupa de fexia falangei distale a degetului 2 strict aia si ce se intampla mai
departe? Aia fiind inhibati nu mai inhiba neuronii talamici strict pe aia care se ocupa de flexia
flangei distale a degetului 2 si bucurosi acesti neuroni talamici care nu mai sunt inhibati si care
se ocupa de flexia falangei distale a degetului 2 vor fi foarte bucurosi sa excite neuronii mei
motori central din cortexul primar motor care se ocupa pe homunculus de flexia falangei distale
a degetului 2. Asa ne miscam noi.
Plecati de la idea ce se intampla cand nu ne miscam. Cand nu ne miscam toti neuronii
din globul palid intern descarca tonic si toti neuronii motori talamici sunt inhibati deci nici un
neuron talamic nu poate sa excite un neuron motor central drept care noi nu ne miscam. Asta
este starea de repaus pe care la un moment dat se intampla ceva altfel nu am putea sa avem
miscari voluntare altfel am avea miscari involuntare. Deci pe fondu asta de inhibitie al
neuronilor talamici care nu excita cortexul apare ceva, exact miscarea pe care vrem noi sa o
facem. Calea directa de care vorbim acum este cea care produce miscarea exista si o frana a ei
care se numeste calea indirecta si care opreste miscarea.
Deci din cortex premotor unde se face ????[38:12]???? segventei miscarii de acolo se
excita neuronii medii teposi care inhiba neuronii GABA-ergici de la nivelul globului palid intern
care la randul lor nu mai inhiba neuroinii talamici care la randul lor bucurosi excita cortexul
doar acolo unde am vrut eu sa ma misc. Asta este calea directa. Astea sunt circuitele
ganglionilor bazali.
Ca functionare a lor trebuie sa stiti niste lucruri:
 ce este inhibitor
 ce este excitator
 faptu ca exista o topografie in fiecare structura, somatotopie (un fel de
homunculus) fiecare grup neuronal care se ocupa de un singur muschi
 si ca exista doua tipuri de activitati neuronale tonica (tot timpul, automat) si
fazica (ca ma misc cand vreau, ca planuiesc aceste miscari)
Repaosu este starea de baza pe fondu caruia se produc miscari. Nu s-ar putea invers (sa ma
misc mereu eratic si la un moment dat sa ma opresc). Sensu biologic este stau si fac pe fondu
de repaus ce miscari vreau eu.
 Neurocircuitele GB – calea directa

Calea directa. Cortexul de asociatie excita fazic caudatu care inhiba fazic atunci cand apare asta
corp palid intern care isi inceteaza inhibitia tonica pentru un moment catre nucleii talamici care
excita fazic cortexu. Asta este intre cortex de asociatie si premotor dupa bucla urmatoare este
intre premotor si motor. Buclele astea sunt intre diferite portiuni de cortex.
Repaus inseamna inhibitie a miscarii data de un glob palid intern hiperactiv tonic cu neuronii
inhibitori. Miscarea inseamna o activare corticala care pun in miscare aceasta bucla cu
dezinhibarea talamusului prin inhibarea glob palid intern si cu miscarea voluntara rezultanta.

Circuitele GB

• De fapt, 2 cai:
– Calea directa (de abia descrisa)
– Calea indirecta – prin GPe (partea externa) – GPe si nc subtalamic (STN) → GPI /
SNpr
• Ambele cai influenteaza activitatea NMC
• Rolul caii indirecte: de modulare a actiunilor disinhibitorii ale caii directe
• GPe contine neuroni GABA (inhibitori), activi tonic

Si acum va spuneam defapt sunt 2 cai. Pana acum am vorbit de calea directa care intiaza
miscarea si de acea va spuneam ca leziuni de ggl bazal pierzi imposibilitatea de a initia miscarea
in primu rand si apar si alte lucruri (tulburari de tonus, hipertonie, tremor……).
 Dar exista si calea indirecta care e o frana a caii directe tocmai pentru a opri miscarea la
timp, exista aceasta balanta initiez miscarea - opresc miscarea si asta se intampla cu o viteza
fenomenala daca va ganditi la complexitatea miscarilor. Calea indirecta opereaz prin corpul
palid extern si mai ales si concentrativa pe asta prin nucleul subtalamic. Deci ganditiva la
nucleul subtalamic e componenta foarte importanta a caii indirecta. Nucleul subtalamic excita
globu palid intern.
Deci avem 2 componente mari:
 Calea directa care inseamna axonii neuronilor medii ghimposi din putamen care
inhiba cum v-am zis glob palid intern ca sa porneasca miscarea
 pe partea cealalta pe calea indirecta apare nucleul subtalamic care excita glob
palid intern deci opreste miscarea, stinge inhibitia pe care au facuto neuronii de
pe calea directa.
Asta e jocul nostru pentru a ne putea misca exact intr-o secventa temporala perfect
si spatiala e data de somatotopie de hartile cu neuroni de acolo.

Ambele cai influenteaza activitatea neuronului motor central dar prin talamus ,prin glob
palid intern rolul caii indirecte este de modulare a actiunilor disinhibitorii ale caii directe.

Neurocircuitele GB – calea directa si indirecta

 Si asta este caseta cu ambele cai.
 Calea D1 calea direta prin recepetori dopaminergici d1
 Calea indirecta receptori dopaminergici d2
Deci dopamina face diferenta aici pe D1 excita si pe D2 inhiba. Nucleul subtalamic foarte
important pentru calea indirecta este cel care excita glob palid intern si in felul asta stinge
inhibitia data de nucleii medii teposi si opreste miscare si reapare inhibitia glob palid intern
asupra talamusului si nu se mai excita cortexul si se opreste miscarea.

Circuite ale GB: efecte

• Efectul net al activarii caii directe:

Inhibitie tonica a GPi
• Efectul net al activarii caii indirecte :
Cand este activata, creste inhibitia talamica asupra NMC
• Calea indirecta este o „frana” pentru calea directa
 • Semnificatia biologica finala: controlul fin al neurocircuitelor si al excitatiei finale
corticale prin interactiunea intre excitatie si inhibitie

Calea indirecta este practic o frana pentru calea directa tocmai pentru a avea o secventa
temporala de miscari cat mai precise. Semnificatia biologica finala controlul fin al
neurocircuitelor si al excitatiei finale corticale prin interactiunea dintre excitatie si inhibitie.

Leziunile Nc. ST

• Leziunile nc ST, care intrerup calea indirecta, abolescul controlul fin al miscarii si
genereaza prea multa miscare
• Rezultatul clinic este hemibalismul de partea contralaterala (miscari violente,
involuntare ale membrelor – descarcari anormale ale NMC, care nu mai primesc
inhibitia tonica a GB
• Majoritatea leziunilor nc. ST Luys – de natura ischemica (rar tumorala)

Apropo de calea indirecta daca apar leziuni ale nucleului subtalamic care e operator
principal al caii indirecta ?
Nu mai merge calea indirecta ce o sa avem prea multa sau prea putina miscare? Prea
multa miscare: hemibalism (hemi pentru ca e pe jumatate de corp, pe partea contralaterala
nucleului subtalamic afectat) miscari violente involuntare care nu sunt continue sunt
intermitente. Stai cu pacientu si dintr-o data isi arunca o mana (miscarile balice sunt violente si
ample).
Care e cauza unor astfel de leziuni? Majoritatea sunt de natura ischemice mai rar
tumorale. Majoritatea sunt accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni care pot duce la
un astfel de hemibalism.

!!! posibil intrebare de examen:

 ce tablou clinic genereaza leziunile nucleului subtalamic
Din cursu asta mai pot sa fie intrebari de genu:
 descrieti neurocircuitele caii directa
 ce rol are dopamina in reglarea neurocircuitelor ggl bazali? Si trebuie sa spuneti de d1 si
d2 care excita care inhiba.

Rolul substantantei negre

• Alt neurocircuit: neuronii dopaminergici (SNpc) – moduleaza descarcarile eferente ale

corpului striat
• Intre CS si SNpc – conexiuni in ambele sensuri
 • Neuronii nigrali genereaza:
– Eferente excitatorii mediate de receptori D1 – CS neuroni medii ghimposi – GPi
(calea directa)
– Eferente inhibitorii mediate de receptori D2 – CS neuroni medii ghimposi – GPe
(calea indirecta)
• Caile directa si indirecta sunt antagonice
• Efectul final al caii ngrostriatale este sinergic: scaderea efectului inhibitor al GB asupra
talamusului, deci asupra cortexului cerebral, cu aspect fazic, care permite miscarile
voluntare fine

Rolul substantei negre. Neuronii nigrali genereaza efecte:

 excitatorii mediate de receptorii D1 la nivelul neuronilor medii ghimposi pe calea
directa
 efecte inhibitorii meidate de D2 neuronii medii pe calea indirecta si care se
proiecteaz apoi pe corp poalid extern.

Calea directa si indirecta sunt antagonice. Efectul final al cailor nigrostratale este
scaderea efect inhibitor al glob palid pe talamus cu controlul caii directe prin calea indirecta.

Substanta neagra si boala Parkinson

• Pierdere progresiva a neuronilor dopaminergici nigrostriatali

• In mod normal activtatea celuleor dopaminergice scade activitatea inhibitorie a GB, de
aceea creste activitatea motorie, prin cresterea exciatiei cortexului motor
• In boala Parkinson, cand subst neagra e distrusa, activitatea inhibitorie a GB creste si
activarea talamica a cortexului motor e mult mai putin probabil sa apara
• Simptomele BP(ex. hipokinesia) = o incapacitate de dezinhibare a GB, care inhiba tonic
cortexul motor

Ce se intampla in boala Parkinson? Se intampla o pierdere progresiva a neuronilor

dopaminergici nigrostriatali. In mod normal activitatea celulelor dopaminergice scade
activitatea inhibitoriei a ggl bazali, dopamina de acolo e necesara pentru miscare si daca
substanta neagra e distrusa nu mai avem destula dopamina in ggl bazali si atunci degeaba
singura calea cortico-striata incearca sa depolarizeze pentru ca lipsa dopaminei cu actiune pe
D1 nu reuseste sa activeze calea directa si asa rezulta imposibilitatea de a initia miscare si mult
mai putine miscari.

Boala Huntington si neurocircuitele GB

 • In BH neuronii medii ghimposi care se proiecteaza la nivelul GPe (calea indirecta)
degenereaza
• Absenta inhibitiei normale a Gpe – neuronii din Gpe devin anormal de activi – inhiba Nc
ST Luys – Nc Luys excita prea putin Gpi – Gpi inhiba prea putin talamusul – talamus
excita prea mult cortexul – prea multa miscare, involuntara (coree)

Invers boala Huntington (tot o boala neurodegenerativa) avem neurionii medii ghimposi
care sufera cei de pe calea indirecta adica cei care se proiecteaza la nivelul globului palid extern
rezultatul va fi o diminuare a activitatii caii indirecte si rezultatul clinic va fi prea multa miscare,
un anume tip de miscare involuntara care se cheama coree.

Cum interfera lezional o boala sau alta la nivelul neurocircuitelor ggl bazali si cum este
afectata miscarea. Ai boli cu prea putina miscare (sindroame parkinsoniene) si boli cu prea
multa miscare (de tip coree huntington sau distonii).

Doua jumatati diferite de mezencefal de la doua cadavre diferite. E vorba de un pacient

care a decedat si a suferit de Parkinson si e vorba de o diminuare a ariei substantei negre fata
de un altul care nu a avut boala Parkinson. Acum ea se vede macroscopic pentru ca ei au un
pigment care se cheama neuromelanina si asta face sa ii vedem foarte simplu cu ochiu liber pe
sectiuni anatomice de mezencefal (nu e de la dopamina).
A doua imagine e din Huntington unde practic e o cavitatie adica au murit foarte multi
neuroni, glioza compensatorie, la nivelul putaminar lateral la nivelul corespondent neuronilor
de pe calea indirecta.
3 lucruri importanta:
 care grup de neuroni e excitator care e inhibitor
 cum actioneaza ei fazic sau tonic
 si ca exista somatotopie/topografie

Exista si calea hiperdirecta care pleaca de la cortex si se duce la nucleul subtalamic si la glob
palid intern (nu o mai discutam si pe aia).