Sindromul Piramidal

S I ND R OMUL DE NE U R O N MOTO R CE NT R A L
Constantin Mihai Marius BFKT anul III CSE Piatra Neamt

Fasciculul piramidal
Fasciculul piramidal este portiunea initiala a caii motorii si este format de axonii neuronilor motori centrali, care isi au corpurile celulare localizate in circumvolutia frontala ascendenta. Fasciculul piramidal leaga scoarta motorie cu neuronul motor periferic. Ansamblul de simptome provocate de leziunile fasciculului piramidal pe traiectul sau encefalic sau medular poarta numele de sindrom de neutron motor central sau sindrom piramidal.

SNMC = totalitatea semnelor si siptomelor produse de lezarea tractului piramidal, avand drept consecinte afectarea motilitatii voluntare.

TRACTUL PIRAMIDAL
TRACTUL PIRAMIDAL = totalitatea axonilor apartinand neuronului motor piramidal, gigant, Betz, din stratul V al ariei motorii primare 4, din neocortexul frontal. In tractul piramidal (corticospinal) alaturi de cei 35-50.000 axoni ai neronilor Betz se gasesc numerosi alti axoni (pana la 1 milion) apartinand unor neuroni corticali din arii frontale (aria 6 si alte arii frontale) si arii parietale, avand rol de reglaj fin al stimulilor motori). NMC transmite prin tractul piramidal stimulii de motilitate voluntara spre neuronul motor periferic, NMP din nucleii motori ai nervilor cranieni si cornul anterior al substantei cenusii a maduvei spinarii.

SEMNE CLINICE SNMC

1. DEFICITUL MOTOR hemipareza / hemiplegie; parapareza / paraplegie; tetrapareza / tetraplegie; focal; cruciat; incrucisat. Probele de pareza: bratelor intinse, supinatiei; Barre; Mingazzini, M sensibilizat, Vasilescu.

Plegia=deficit motor total;

Pareza = deficit motor partial

Sunt 5 grade de deficit motor paretic:

grad 1 = pareza severa cu vaga schita de miscare

grad 2 =miscare mai ampla la planul patului grad 3 =poate ridica membrul paralizat de la planul patului grad 4 =ridica membrul paralizat si poate opune rezistenta in oarecare masura gard 5 = forta normala.

2. TONUSUL MUSCULAR CRESCUT = SPASTICITATEA hipertonie elastica; dar, in caz de debut acut (faza de diaskizis cerebral sau de soc medular) se poate initial sa apara hipotonie si in timp se instaleaza spasticitatea. Semne = al lamei de briceag; resortului, rezistenta elastica la flectarea rapida a gambei;

 3. ROT(reflexe osteo-tendinoase) vii, polikinetice, arie reflexogena marita, difuzare de reflxe. 4. REFLEXELE CUTANATE abolite. 5. REFLEXE PATOLOGICE PREZENTE (nasopalpebral, Toulouse, Marinescu Radovici, corneopterigoidian; flexorilor degetelor, Hoffmann, Troemner, Rosner; Babinski, Rossolimo; Oppenheim; Bechterew-Mendel, Gordon, Schaeffer, Strumpell).

 6. SINCINEZII : miscari realizate prin stimuli transmisi pe cai motorii nonpiramidale (ex nigrospinal,rubrospinal, vestibulospinal, etc) in teritoriul cu deficit motor ce nu pot fi rezlizate voluntar. Sunt de 3 tipuri: globale, de imitatie, asociative / coordonare.

Sindromul piramidal apare in urmatoarele boli ce afecteaza encefalul si maduva:

accidente vasculare cerebrale( AVC);
tumori, abcese; traumatisme cranio-cerebrale si vertebro-medulare;

procese inflamatorii: encefalite, mielite (inflamatia maduvei), scleroza laterala amiotrofica, scleroza in placi;
encefalopatii anoxice la nastere: paralizia infantila cerebrala.

Tratament
Scopul tratamentului este dobndirea de ctre pacient a unui grad ct mai mare de independen funcional. n cazul bolnavilor hemiplegici se urmrete stabilirea unui program care s faciliteze nvarea actelor motorii i s favorizeze refacerea funcional. n cadrul terapiei dinspre partea afectat se vor trimite multe i variate informaii pe toate cile senzitive, premisa rspunsului motor activ voluntar pierdut sau modificat n urma leziunii cerebrale.

Metoda Bobath
Una din modalitile propuse pentru atingerea acestor obiective este terapia neuroevolutiv NDT (metoda Bobath). Obiectivul principal al management-ului terapeutic, dup Bobath, este de a facilita activitatea motric controlat i a inhiba simptomele patologice ale hemiplegiei cum sunt: spasticitatea, reaciile asociate, micrii n mas. Din pcate nu se poate vorbi despre o inhibare total i irevocabil a schemelor de micare patologice, ele fiind expresia leziunilor cerebrale evidente i sunt imposibil de ters total. Orice stimul de intensitate supraliminal poate trezi un semn clinic al unei leziuni de SNC.

 Metodele de reabilitare difera de la o persoana la alta, insa au aceelasi scop si anume: - dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si ajutor minim din partea celorlalte persoane - acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbarile determinate de accidentul vascular cerebral - integrarea corespunzatoare in familie si comunitate.

Reabilitarea trebuie instituita cat mai curand posibil, pentru a asigura desfasurarea unei vieti normale.