Introducere.

Endoscopia este metoda de examinare a organelor cavitare prin

vizibilitate directa cu ajutorul unor instrumente numite endoscoape. Aplicata
initial aupra organelor cavitare in comunicare cu mediul exterior, cu timpul s-a
extins si asupra organelor cavitare perfect inchise, ca pleura sau cavitatea
peritoneala.
Esenta oricarei endoscopii este patrunderea in organul cavitar cu un
instrument tubular prevazut cu sursa de lumina proprie si un sistem optic
pentru efectuarea observatiilor.
In cadrul manevrelor endoscopice, asistenta medicala ajuta medicul
specialist in timpul procedurii endoscopice. De cele mai multe ori asistenta
este prima persoana de contact a pacientului si cea care le da raspunsuri la
cele mai multe din intrebarile lor. Exista multe feluri de proceduri endoscopice
utilizate cu scop diagnostic. Lucrul in calitate de asistenta medicala in cadrul
manevrelor endoscopice este unul de inalta specializare si cuprinde ingrijirea
pacientului pre- si post-procedura.
entru a lucra in calitate de asistenta medicala de endoscopie trebuie
sa ai calificarea necesara, adica pe langa studiile medicale standard este
necesara frecventarea cursurilor si training-urilor de specialitate.
!pitalele si clinicele pretuiesc mult asistentele medicale cu o buna
dispozitie, care manifesta empatie, au abilitati de comunicare si ascultare.
!arcina de baza a asistentei este informarea pacientului despre specificul
procedurii si mentinerea calmului acestuia, deoarece reducerea anxietatii
este cruciala inainte de efectuarea procedurii.
Asistenta medicala de asemenea pregateste pacientul pentru
procedura endoscopica, il conduce pe acesta in cabinetul de investigatii si il
asaza in pozitia corespunzatoare. ozitia va depinde de fiecare examinare in
parte. In timpul examinarii asistenta va supraveghea starea pacientului, iar la
sfarsitul acesteia se va ocupa cu marcarea si inregistrarea rezultatelor.
In afara de procedura endoscopica in sine, asistentele sunt
responsabile de coordonarea internarii pacientului, curatirea si pastrarea
echipamentului de endoscopie. "ot ele sunt responsabile de lucrurile
personale ale pacientului de-a lungul procedurii.
Pregatirea si asistarea examinarilor endoscopice.
Bronhoscopia.
rin bronhoscopie se #n$elege explorarea arborelui traheobron%ic sub
vi zi bi l i t at e di r ect &, cu aj ut or ul unui apar at numi t
br onhoscop. 'r onhoscopi a se execut & cu scop de di agnost i c %i
t er apeut i c. (u scop di agnost i c, br onhoscopi a se execut & # n
cazur i l e de suspi - ci une a unei t uber cul oze br on%i al e, t umor i ,
supur a$ i i br onhopul - monare, hemoptizii netuberculoase, irita$ii
traheobron%ice de lung&dur at &, mal f or ma$ i i congeni t al e, unel e
t r aumat i sme medi ast i nal e, suspiciunea unor corpi str&ini etc.) ea
realizeaz& observa$ia direct&,vizual&, a mucoasei bron%ice %i permite
prelev&ri de secre$ii, precum%i recolt&ri de probe citologice %i histologice
*biopsie+. (u scop terapeutic, bronhoscopia se execut& pentru
eliberarea c&ilor respiratorii de s ec r e$ i i abundent e pr i n
as pi r a$ i i , pent r u # ndep&r t ar ea c or pi l or str&ini de origine
exogen& %i pentru introducerea unor medicamente#n arborele
traheobron%ic.
reg&tirea bolnavului.
!ar ci na pr i nci pal & a asi st ent ei , # n pr egat i r ea bol navul ui
pent r u br onhoscopi e, const & # n l i ni %t i r ea l ui , convi ng# ndu- l
asupr a necesi t &$ i i %i i nof ensi vi t &$ i i examenul ui . Asi st ent a
t r ebui e s & c r eez e bol nav ul ui un c l i mat de s i gur an$ &, c eea
c e v a as i gur a cooper ar ea l ui cu ocazi a anest ezi ei %i a
examenul ui pr opr i u- zi s. I n caz c & n u r e u % e % t e s & i n h i b e z e
s t a r e a d e a n x i e t a t e , a t u n c i ma i b i n e s & - l p u n & # n
l e g & t u r & c u a l $ i b o l n a v i c & r o r a l i s - a ma i f & c u t
aceast & exami nar e, ceea ce ar e t ot deauna un ef ect
bi nef &c&t or asupr a psi hi cul ui bol navul ui , # n caz de nevoi e, dar
numai l a i ndi ca$ i a modi c ul ui , # n s ear a pr ez i l ei ex ami n&r i i ,
bol nav ul v a pr i mi un c al mant .
E x a m i n a r e a s e f a c e d i m i n e a $ a p e
n e m # n c a t e . L a i n d i c a t i a medicului, se va administra
bolnavului un anestezic de baz& la timpul f i x at . Di n ac es t
moment % i p# n& l a # nc eper ea ex ami n&r i i bol nav ul r & m# n e
l a p a t . Exami nar ea se execut & # n camer a de br onhoscopi e
semi # nt unecat&, pe masa de opera$ie, izolat& cu o saltea de
cauciuc, care asigura %i conf or t ul necesar bol navul ui .
I n veder ea anest ezi ei , bol navul va f i a%ezat pe un scaun,
i se va da o t &vi $ & r enal & # n m# n&. Lumi na necesar & se va
ar anj a ca %i pent r u or i ce i nt er ven$ i e ot o- r i no- l ar i ngol ogi c&.
Asi st ent a va expl i ca bol na- v u l u i n e c e s i t a t e a c o l a b o r & r i i
l u i p e r f e c t e l a r e u % i t a e x a me n u l u i , sar ci ni l e l ui l egat e de
manoper el e execut at e de medi c, dar # n speci al necesi t at ea de
a r espi r a r egul at . "ot odat &, asi st ent a pr evi ne bol navul a s u p r a
g u s t u l u i a ma r a l a n e s t e z i c u l u i , p r e c u m % i a s u p r a
s e n z a $ i e i de # ngr o% ar e a g# t ul ui s au a l i mbi i , c eea c e # i
v a c r ea unel e s enz a$ i i de c or pi s t r &i ni s au de gr eut at e l a
# nghi $ i r e % i l a r es pi r a$ i e. Dupa l i ni % t i r ea bol nav ul ui ,
as i s t ent a # nc &l z e% t e u% or anes t ez i c ul p# n& I n j ur ul a ,-. %i
apoi of er & bol navul ui c# $ i va mi l i l i t r i pent r u a f ace gar gar &.
As i s t ent a v a at r age at en$ i a bol nav ul ui s & $ i n& anes t ez i c ul
c i t mai mul t t i mp # n gur & %i apoi s&- l scui pe # n t &vi $ & r enal &,
evi t # nd sa- l # nghi t &. Apoi apr i nde l ampa de s pi r t , # nc ar c &
s er i nga l ar i ngi an& c u anest ezi c %i o of er & medi cul ui , # n
acel a%i t i mp d& # n m# na bol navul ui c#teva comprese cu tifon,
invit#ndu-l s& scoat& limba %i s& o $in& alaturi f i xat & cu compr esel e
# n m# n&. /r m&r i nd i nst i l ar ea anest ezi cul ui de c&tre medic #n
c&ile respiratorii, va aduce bolnavul #n pozi$iile cerute pentru
#mpr&%tierea anestezicului pe o suprafa$& c#t mai mare a traheei %i a
br onhi i l or pr i nci pal e * # ncl i n&r i l a dr eapt a %i l a
st i ng&+ . 'r onhos c opi a poat e f i ex ec ut at & % i # n anes t ez i e
gener al &, met oda c ar e ar e o ex t i nder e di n c e # n c e mai
mar e

Ajutorul asistentei #n timpul examin&rii.
'ronhoscopia necesita dou& asistente, dintre care una asigur&
pozi$ia bolnavului, iar cealalta #l aj ut & pe medi c, # n caz c& masa
pe car e se execut & br onhoscopi a est e pr evazut & cu r ezem&t or
speci al de r ezer v&, at unci i nt er ven$ i a poat e f i asi s tat& %i de o
singur& asistent&. Introducerea bronhoscopului %i examinarea
propriu-zis& se vor face # n dec ubi t dor s al , c u c apul # n
ex t ens i e pe ar t i c ul a$ i a at l ant o- oc c i pi t al a , cu gur a l ar g
deschi s&. /mer i i bol navul ui s# nt r i di ca$ i cu ajutorul unei perne
tari sau al unui sul, p#n& la #n&l$imea de 0120- cm de la suprafa$a mesei.
Aceast& pozi$ie va fi men$inut& cu ajutorul asistentei, care asigur& pozi$ia
bolnavului, #n vederea acestui scop,ea va a%eza m#na sting& sub
regiunea occipital& a bolnavului, iar cudreapta va fixa fruntea. #n func$ie de
stadiul %i necesit&$ile examin&rii,dar numai l a i ndi ca$ i a medi cul ui , va
i mpr i ma capul ui bol navul ui pozi$iile necesare prin mi%c&ri lente, continue %i
foarte bl#nde *ridicare,cobor#re, #nclina$ii %i rota$ii la st#nga %i dreapta etc.+
In cazul examin&rii bronhoscopice a sugarilor %i copiilor
mici,ace%t i a vor f i i mobi l i za$ i pr i n # nf &%ur ar e # n cear %af ur i %i
$ i nu$ i # n pozi $ i e de c&t r e asi st ent &.
I n af ar & de cel e ar &t at e mai sus, asi st ent a car e asi gur &
pozi $ i a capului, mai are sarcina de a $ine sub supraveghere starea
general&a bol navul ui %i l a nevoi e de a- i sus$ i ne mor al ul .
(eal al t & asi st ent & ser ve%t e medi cul cu i nst r ument el e %i
mat er i a- lele necesare. Ea trebuie s& urm&reasc& fiecare mi%care a
lui pentru a-l put ea s er v i c u i ns t r ument el e de c ar e ar e
nev oi e.
I n g r i j i r e a b o l n a v u l u i d u p & b r o n h o s c o p i e .
In ziua bronhoscopiei, bol nav ul r &m# ne l a pat . "i mp de 3
or e, p# n& l a r eapar i $ i a s ens i bi l i t &$ i i c ompl et e a
muc oas el or anes t ez i at e, el s e v a ab$ i ne de l a or i c e
al i ment a$ i e. "i mp de 1 2, zi l e pr i me%t e un r egi m de cr u$ ar e a
l ar i ngelui *lichide %i alimente pasate+ din cauza irita$iei traumatice
cauzate de t ubul br onhos c opul ui . I nt r uc # t l a s ugar i % i c opi i i
mi c i , # n ur ma br onhoscopi ei , poat e s& apar & un edem al
gl ot ei , ei necesi t & o supr a- v egher e mai at ent & t i mp de 1- ,
z i l e dup& i nt er v en$ i e.
E s o f a g o s c o p i a
rin esofagoscopie se #n$elege explorarea lumenului esofagian
cu a j u t o r u l u n u i a p a r a t n u mi t
e s o f a g o s c o p . Esof agoscopi a se execut & # n pr i mul r # nd cu
scop de di agnost i c. r i n ac eas t & met od& pot f i pus e # n
ev i den$ & i nf l ama$ i i l e es of agul ui , l ez i uni l e t uber c ul oas e,
s t r i c t ur i l e c i c at r i c eal e % i neopl az i c e, t r aumat i s mel e pr i n
c or pi s t r &i ni , ul c er a$ i i de al t & nat ur & et c . Es of ago scopi a
se execut & %i # n scop t er apeut i c. r i n ea se poat e
supr aveghea ex t r ager ea c or pur i l or s t r &i ne, i nc i z i a unor
abc es e, c aut er i z ar ea % i b a d i j o n a r e a u n o r u l c e r a $ i i
e t c .
r e g a t i r e a b o l n a v u l u i
reg&tirea psihic& a bolnavului se face la.fel ca %i la preg&tirea pentru bronhoscopie.
Esofagoscopia se face diminea$a pe nem#ncate. Dac& medicul dispune administrarea
unui anestezic de baz&. aceasta se va face pe cale parenteral&. 'olnavul va a%tepta #n
salon, interven$ia #ns& se va face #n camera de endo-scopie, #n semiobscuritate.Anestezierea
regiuni i buco- %i orofaringiene se #ncepe cu gargar&,cu substan$& anesteziant&, pe care apoi medicul
o va completa cu badijonarea regiunilor neatinse de gargar&, apoi a %an$urilor faringo-laringiene
%i a gurii esofagului, #n vederea acestui scop asistenta va servi bolnavul cu lichidul
anesteziant pentru gargar&, va aranja #n.mod corespunz&tor lumina %i apoi va servi
medicul cu tampoanele de vat& cocainizat&, preg&tite pe porttampoane.#n cazuri
excep$ionale, esofagoscopia se execut& #n anestezie-general&.
Ajutorul asistentei #n timul interven$iei.
Introducerea esofa-goscopului se face #n pozi$ie %ez#nd sau pe masa de
examinare #n decubit dorsal. rin fixarea bolnavului #n pozi$ie adecvat&, se
urm&re%te ca gura, faringele %i extremitatea superioar& a esofagului s& semen$in& #n
acela%i ax. #n vederea acestui scop, capul se va a%eza #n pozi$ie de hiperextensie
din articula$ia atlanto-occipital&. Dac& exa-minarea se face #n decubit dorsal, atunci
capul bolnavului trebuie s&.dep&%easc& extremitatea mesei de examinare,
fiind sus$inut %i men-$inut #n pozi$ie de asistent&
!ervirea medicului cu instrumente va fi asigurat& de o a doua
asi st ent &, car e t r ebui e s& ur m&r easc& cu at en$ i e mer sul
exami n&r i i pent r u a asi gur a oper at i vi t at ea i nt er ven$ i ei .
Ingrijirea bolnavului dup& interven$ie.
'olnavul va fi condus saut r anspor t at # n sal on %i va r &m# ne l a
pat . # n& l a di spar i $ i a t ot al & a ef ect ul ui anest ezi cul ui nu va
m# nca %i nu va bea ni mi c, pent r u a preveni p&trunderea alimentelor
sau a lichidelor #n c&ile respiratorii.Din cauza traumatismului suferit de
laringe %i esofag, bolnavul va primi timp de 12, zile un regim
dietetic lichid.
Gastroduodenoscopia
rin examenul gastroscopic se exploreaz& starea mucoasei
stomac al e s ub v i z i bi l i t at e di r ec t &, c u aj ut or ul unui
i ns t r ument opt i c c u s u r s & d e l u m i n & p r o p r i e , c a r e
s e i n t r o d u c e p r i n e s o f a g # n s t o m a c . 4astroscopul
proiecteaz& imaginea mucoasei stomacale #n ochiul exploratorului
printr-un sistem de lentile.
Inainte de inceputul procedurii, asistenta pregateste
gastroscopul indicat de medic. Acesta aflanduse in stare de perfecta
sterilitate.
regatirea bolnavului
Daca functia de evacuare a stomacului este intacta, pregatirea
bolnavului va incepe numai in ziua examinarii . Daca insa evacuarea
stomacului se face in mod deficitar *stenoza pilorica+, in seara zilei
inintea examinarii i se face bolnavului o spalatura gastrica cu cpa
calduta dupa tehnica obisnuita, pana ce se evacueaza complet
continutul gastric.
4astroscopia se face pe nemancate. In ziua examinarii, pana la
terminarea interventiei se interzice si fumatul. (u 3---5 min inainte
de proba bolnavul primeste diazepam si atropina pe cale injectabila,
daca este cazul se indeparteaza protezele dentare mobile. Dupa ce
medicul aplica anestezia locala, pacientul se culca pe masa de
examinare in decubil lateral stang cu capul lasat mai jos. In acesta
pozitie asistenta ii introduce sonda stomacala evacuind complet
rezidurile gastrice. 6u se va face spalatura gastrica inaintea
examinarii. In cazuri exceptionale gastroduodenoscopia se face sub
anestezie generala.
Ajutorul asistentei in timpul examinarii
la gastroduodenoscopie participa doua asistente7 una care
asigura pozitia capului bolnavului in extensie fortata si tine tavita
renala si cealalta care ajuta medicul la introducerea aparaatului,
ungand gastroscopul, prezentandu-i instrumente, tampoane, iar la
cererea acestuia manuieste para de cauciuc. Examinarea necesita o
atentie deosebita in vederea unei cooperari perfecte cu medicul, in
special la trecerea endoscopului prin canalul pilor in duoden.
rocedura dureaza in medie ,-- minute. Extragerea tubului o face
medicul foarte incet, avand grija ca tubul sa nu se atinga de dintii
bolnavului.
Ingrijirea bolnavului dupa interventie
Dupa terminarea gastrosuodenoscopiei, bolnavul elimina o
cantitate apreciabila de mucus, apoi, prin cateva eructatii
zgomotoase, si aerul introdus cu para de cauciuc. Daca bolnavul nu
reuseste sa elimine singur aerul si acuza dureri, atunci asistenta il va
ajuta, introducandu-i la indicatia medicului sonda gastrica prin care
gazele se vor elimina imediat. 'olnavul ramane culcat inca o
jumatate de ora in camera unde a fost examinat, apoi va fi
tranposrtat in salon. Asistenta va avea grija ca timp de 1 ore dupa
terminarea examinarii bolnavul sa nu manance si sa nu bea, caci in
urma anesteziei locala a faringelui si istmului buco-faringian
alimentele pot sa patrunda in trahee. In aceeasi zi, bolnavul va face
inhalatii cu mentol, pentru evitarea senzatiilor neplacute din gat. /nii
bolnavi se plang de dureri la deglutitie, care insa dispar in ziua
urmatoare fara nici un fel de tratament. 8areori se observa o usoara
ascensiune febrila cu dureri si tumefierea amigdalelor.
Rectoscopia si rectosigmoidoscopia
8ectoscopia este explorarea endoscopica a segmentului inferior
al tubului digestiv, cu ajutorul unui aparat numit rectoscop. !copul
examinarii este punerea in evidenta a modificarilor portiunii temrinale
a tubului digestiv pana la o adancime de ,5 cm de la orificiul anal7
rectul, ampula rectala si ultima portiune a colonului sigmoidian.
regatirea bolnavului
In ziua examenului bolnavul primeste un regim dietetic sarat in
reziduuri. ortiunea de examinat trebuie sa fie curatata de materii
fecale. In acest scop i se face bolnavului, cu , ore iniantea
examinarii, o clisma evacuatoare cu apa calda, sarata. Daca printr-o
clisma nu se evacueaza continutul portiunii de examinat, ea se va
repeta pana se indeparteaza complet resturile de materii fecale sau
exudatele patologice. !e va evita administrarea de purgative, ele
producand o lichefiere a materiilor fecale, care se vor scurge mereu
in timpul examinarii in ampula rectala, impiedecand vizibilitatea. In
caz de diaree se vor da bolnavului in seara din ajunul examinarii 05-
0- picaturi de tinctura de opiu sau o tableta de codeina.
Asistenta va explica bolnavului rostul si esenta examinarii. Apoi
il va transporta in sala si il va aseza in pozitia adecvata pe masa de
examinare. ozitia necesara pentru examenul rectoscopic este genu-
pectorala, cu usoara lordoza a regiunii lombare. 'olnavul va fi asezat
pe genunchi, aplecat ianinte, cu pieptul pe masa de examinare, pe
care poate sa o imbratiseze cu cele 1 maini. Daca examinarea se
face cu fibrosigmoidoscopul, arunci bolnavul va fi asezat in decubit
lateral stang cu copasele flectate pe abdomen. Al bolnavii debili sau
cardiaci, examinarea se va face in decubit dorsal cu genunchii
flectati si coapsele in abductie.
Ajutorul asistentei in timpul examinarii
Asistenta va ingriji de stingerea luminilor pentru a asigura
camera in semiobscuritate.
'olnavul dezbracat in partea inferioara a trunchiului va fiu
acoperit cu inveliotarea prevazuta cu un orificiu, in asa fel ca acesta
sa coincida cu regiunea anusului. !e monteaza corpul aparatului, se
racordeaza prin intermediul tranformatorului si al cablului optic la
reteaua electrica si se verifica functionealitatea dispozitivului optic.
Apoi se unge rectoscopul cu veselina si medicul introduce tubul
aparatului in rect. !e extrage mandrenul si se fixeaza corpul
aparatului pe tubul intrarectal si cu ajutorul vizorului si al lunetei se
examineaza mucoasa rectosigmoidiana. Daca peretii intestinului sunt
colabati, asistenta va umple portuinea respectiva cu aer cu ajutorul
pomei.
Eventualele obstacole, create prin contractia spasmodica a
partilor examinate, pot fi inlaturate cu ajutorul unei solutii de sulfat de
magneziu, aplicate local cu ajutorul unor tampoane pe care asistenta
le va pregati din timp. rofunzimea la care a patruns rectoscopul
poate fi citita pe scara gradata in cm pe suprafata externa a lui. Dupa
termianrea examinarii, medicul extrage tubul si il preda asistentei.
!arcinile asistentei dupa terminarea examenului
dupa extragerea tubului, asistenta face toaleta regiunii anale,
indepartand mucozitatile, resturile substantei lubrifiante apoi bolnavul
va fi transportat in patul sau. 8ectoscopul va fi curatat mecanic,
spalat bine, sterilizat si uscat inainte de a-l pune in cutie. !e va avea
grija ca nu cumva sa se zgarie stratul opaifiant din interiorul tubului.
Colonoscopia
rin colonoscopie se vizualizeaza mucoasa intestinului gros in
toata lungimea lui.
regatirea pacientului
regatirea psihica a bolnavului este tot atat de importanta ca si
in alte investigatii endoscopice. regatirea fizica a bolnavului pentru
examinare se adapteaza tulburarilor de tranzit intestinal, varsta si
natura bolii presupuse, pentru care se face examinarea. In orice caz
examinarea poate fi efectuata numai daca colonul este gol.
(u 1-, zile inainte examinare, pacientul va primi un regim
dieteiti fara reziduuri, de preferinta hdro-zaharat, fara lapte, mai ales
daca bolnavul sufera de constipatie cronica. (u cca 09 ore inainte de
examinare, primeste un purgativ. !eara i se face o clisma sarata, iar
dimineata, cu , ore inainte de examinare, se va repeta clisma cu 1
litri de apa. Daca bolnavul are diaree se va renunta la administrarea
purgativului, la fel si in cazul subocluziilor, insa se vor repeta
clismele inalte panal la obtinerea continutului intestinal clar.
Ajutorul asistentei in timpul examinarii
Asistenta va lubrifia segmentul distal al aolonoscopului cu ulei
de vaselina steril. :a asigura camera semiobscura si lumina locala
medicului pentru a inspecta regiunea anala. :a asigura mentinea
pozitiei bolnavului aducandu-l la nevoie in decubit dorsal. :a servi
medicul cu accesoriile aparatului. Examenul complet al intestinului
gros dureaza cca 0-1 ore, perioada in care asistenta, alaturi de
munca ei, trbuie sa supravegheze si starea bolnavului7 culoarea fetei,
pulsul, respiratia si daca este necesar, sa sustina moral pacientul.
!arcinile asistentei dupa terminarea procedurii
'olnavul va fi transportat in salon unde ramane sub
supraveghere cel putin 13 ore. De obicei dupa examinare, evental si
in ziua urmatoare, acuza un discomfort abdominal, determinat de
distensia gazoasa in timpul examinarii, ceea ce daca nu se rezolva
spontan trebuie ajutat cu tubul de gaze.
In cazuri foarte rare, colonoscopia poate sa se soldeze cu
perforatia intestinului gros. Intrucat primele manifestari ale acesteia
pot sa apara cu intarziere, abia dupa cateva ore acuzele dureroase
ale bolnavului colonoscopizat nu trebuie calmate, ci raportate
neintarziat medicului.
robele recoltate vor fi trimise imediat la laborator, iar
colonoscopul impreuna cu toate accesoriile vor fi supuse
preoceudurilor obisnuite de curatire si sterilizare.
Cistoscopia
Este metoda endoscopica de examinare care permite inspectia
mucoasei vezicii urinare cu ajutorul cistoscopului.
regatirea bolnavului
'olnavul va fi linistit si la nevoie, cu o jumatate de ora iniante
de examinare, i se va administra un calmant. Inainte de intrarea in
sala de examinare, bolnavul isi va goli vezica urinara.
Examinarea se executa in semiobscuritate sau la ginecologie.
'olnavul va fi culcat in pozitie corespunzatoare, fixand bine
picioarele pe suporturi. Dupa dezinfectarea meatului uretral, se
introduc substantele de anestezie locala.
Ajutorul asistentei in timpul examenului propriu-zis
ana la instalarea efectului anestezic, aseistenta verifica inca o
data functionarea sistemului de iluminat, curatenia lentilelor,
claritatea imaginii. Apoi preda aparatul medicului care introduce tubul
montat cu canula de irigatie in vezica, spaland-o pana cand lichidul
devine limpede. !e umple vezica cu lichid, 0-5 ml la barbati si 155
ml la femei, se inlocuieste canula cu tubul optic si se examineaza
peretii vezicii mentinind o cantitate constanta de lichid in interior.
Colposcopia
Este o metoda ginecologica utilizata petnru depistare leziunilor
precanceroase le colului uterin. !e executa cu ajutorul colposcopului.
(olposcopia este o metoda pretioasa in depistarea cancerului uterin.
Asistenta trebuie sa depuna o munca sustinuta de educatie sanitara pentru
ca femeile sa se supuna aceste examinari. Examinarea se poate face fara
nici o pregatire a bolnavei.
In vederea examinarii, asistenta va pregati in afara de colposcop
specule, valve vaginale, pense vaginale curbe si drepte si alte consumabile
necesare.
Examenul colposcopic este efectuat de medic, asistenta trebuie sa
cunoasca insa toate fazele examinarii pentru a-l putea ajuta.
'olnava va fi asezata pe masa in pozitie ginecologica. I se va face
toaleta externa apoi cu ajutoru valvelor vaginale se pune in evidenta colul
uterin.
Dupa terminarea procedurii, pacienta poate sa paraseasca sala de
examinare, ea nu necesita nici o ingrijire ulterioara.
Pleuroscopia
leuroscopia sau toracoscopia este exploararea vizuala a cavitatii
pleurale cu ajutorul unui instrument optic introdus printr-un troacar dupa o
prealabila insuflare a cavitatii preurale cu aer sau oxigen.
regatirea bolnavului
regatirea psihica a bolnavului se face ca si in preajma oricarei
investigatii instrumentale. Este bine ca in seara prezilei de examinare,
bolnavul sa primeasca un calmat. In ziua examinarii, cu ,5 de minute inainte
de interventie , se va administra premedicatia pentru scaderea excitabilitatii
generale, deoarece atingerea pleurei poate duce la reflexe patologice cu
consecinte destul de grave.
;edicul stabileste locul de introducere al troacarului, iar asistenta, in
functie de acesta, asaza bolnavul pe masa de consultatie in pozitie
corespunzatoare.
8olul asistentei in pleuroscopie
Dupa ce paceintul este asezat in pozitia necesara, asistenta
dezinfecteaza spatiul intercostal reperat si serveste medicul cu substanta
anestezica pe care o trage din seringa. Dupa instalarea efectului anestezic,
medicul patrunde cu troacarul in cavitatea pleurala in inlocuieste imediat
stiletul cu sistemul optic al toracoscopului. Asistenta trebuie sa fie foarte
operativa, sa lucreze sincron cu medicul, pentru a evita patrunderea aerului in
cavitatea pelurala in mod necontrolat, ceea ce ar duce la modificare presiunii
din pleura.
Dupa pleuroscopie, bolnavul va fi transportat in salon pe carucior si
repus pe patul lui cu cea mai mare grija, miscarile bruste putand declansa o
hemoragie. El va fi supravegheat pana la disparitie completa a efectului
premedicatiei, in aceasta perioada de timp, bolnavul nu va fi lasat singur. In
primele doua zile, dupa interventie, va primi un regim dietetic usor de digerat,
pe baza de hidrati de carbon. !e va avea in vedere in special posibilitatea
apritiei hemoragiilor.
Laparoscopia
Laparoscopia este exploatarea cavitatii peritoneale, in prealabil
destinsa prin pneumoperitoneum, cu ajutorul unui instrument optic numit
laparoscop.
regatirea bolnavului
regatirea psihica si sustinerea moralului bolnavlui in timpul examinarii
are o importanta deosebita, mai ales in cazurile in care administrarea
calmantelor medicamentoase sunt contraindicate.
In timpul examenului tubul digestiv al pacientului trebuie sa fie gol,
deoarece in caz contrar intestinele ar umple cavitatea abdominala neputand fi
examinate ficatul, vezica biliara. Din acest motiv cu o zi inainte si in ziua
examenului bolnavului ii vor fi administrate cateva clisme evacuatorii pana la
golirea completa a intestinului.
'olnavul va fi trasportat in sala de examinare, culcat pe masa si fixat.
"egumentele abdomnului vor fi rase si prelucrate cu tinctura de iod.
Ajutorul asistentei in timpul examinarii
laparooscopia necesita trei asistente, una serveste medicul in conditii
sterile, cealalta supravegheaza si sustine moralul apcientului si la nevoie il
aduce in pozitiile cerute de medic, a treia va fi rezervata pentru completarea
gazului din cavitatea peritoneaza, la nevoie, precum si petnru interventii in
caz de siutatii neprevazute.
e intr<ga durata a procedurii asistenta va servi medicul cu
instrumentarul necesar fiecarei etape a investigatiei.
Ingrijirile acordate dupa laparoscopie
Dupa terminarea laparoscopiei bolnavul va fi transportat in salon, tinut
strict la pat timp de 13 de ore si supravegheat inca 3-- zile. "imp de 1 ore
dupa interventie nu manaca nimic, iar in ziua respectiva primeste numai
lichide.
Instrumentele utilizate trebuie curatate si repuse la locul lor, sistemul
optic se asaza in recipientul cu vapori de formaldehida.