46. Otita medie acuta banala la adult si copilul mare.

Etio: - cauze locale: hipertrofia vegetatiilor adenoide, rinosinuzite, tumori

rinofaringiene, rezistenta scazuta a mucoasei tubo-timpanice, interventii chir.,
traumatisme locale, perforatii timpanale, infectii ale urechii externe.
- cauze generale: deficite imunologice, teren alergic, boli infecto-contagioase,
boli cronice, carente vitaminice.
Patogenie(diseminare): - cale nazo-tubara ( focar nazal sau faringian)
- cale hematogena ( septicemii, TBC)
- cale externa ( traumat. directe timpan)
Germeni: streptococ, pneumococ, stafilococ, Haemophilus influenzae, pneumococ
Friedlander, bacili G-, anaerobi.
Anato-pat: dilatare capilare exudat seros cu fibrinogenacumulare de germeni si
leucocite secretie sero-sang. muco-purulenta purulenta.
Clinica: - otita congestiva: - durere intermitenta sub forma de intepaturi, cu iradiere in
hemicraniu si dinti; hipoacuzie; vertij; senz de iritabilitate
- ex otoscopic: timpan roz, cu repere anatomice sterse.
- otita colectata: - durere lancinanta, pulsatila; hipoacuzie; acufene; mastoida
dureroasa la palpare; febra; astenie; insomnie; inapetenta.
- ex otoscopic: timpan rosu care bombeaza in totalitate.
- otita supurata: - durerea scade odata cu aparitia otoreei
- ex otoscopic :- otoree sero-sang, abundenta, care va
deveni purulenta, filanta, de cul. galbuie si inodora.: se obs. orif de perforare al
timpanului.
- faza de cicatrizare:- 4 zile-scade durerea; 5-10z- scade otoreea; 15z se
inchide perforatia; 3-4 sapt- restituirea auzului.

47. Otitele acute din bolile infecto contagiaose

- otita din scarlatina- 1 forma asem otitei medii acute + 1 forma necrozanta
- otita din rujeola forma de otita supurata clasica sau congestiva
- otita din difterie

48. Otita sero-mucoasa acuta

- frecv la copil, bilaterala

- apare in cursul unui episod inflam. faringian care det obstructia trompei E.
- exudatul:- galbui, fluid, steril, se coaguleaza la aer
- contine: IgE, IgG, glico si lipoproteine.
- clinic: - otalgie, zgomote, hipoacuzie ( cu senz de lichid care se deplaseaza )
- otoscopie: timpan roz, retractat, cu mobilitate redusa, cu nivel de lichid prin
transparenta timpanului.
- tratament: - dezobstructia trompei prin cateterisme repetate cu introducere de
cortizon si alfachimiotripsina, dezinfectie nazala.
49. Otomastoidita acuta

- primitiva ( traumatica, hematogena) / secundara ( otita acuta)

- etio: monomicrobiana ( streptococ, pneumococ, b. Friedlander)
- patogenie:- factori favorizanti aditus stramt, teren modificat poatologic, varsta
(copii, batrani).
- anato-pat :- congestie si hiperemie tromboza vasculara necroza aseptica a
septurilor celulare acumulare de microbi si leucocite empiem osteoflegmon
- clinic:- durere in interiorul urechii cu iradiere spre mastoida, hemicranie, hipoacuzie,
alterearea starii generale, paloare, febra, anorexie
- otoscopie:- puroi in CAE, timpan congestiv, infiltrat, bombat, perforat
- Rx: - voalare a septurilor celulare, distructii lacunare.
- complicatii: paralizie faciala, exteriorizare puroi, septicemie otica
- Tratament:- aspiratie puroi + AB ( 15 zile).

50. Forme de exteriorizare ale otomastoiditei acute

- prin corticala externa ( puroi retroauricular subperiostic subcutanat fistula)

- forma temporo-zigomatica( puroi sub m. temporal subcutanat edem in
hemifacies si pleoape)
- la varful mastoidei ( colectia se deschide in teaca SCM)
- forma occipitala ( colectia dreneaza in celulele retrosinusale)
- forma jugodigastrica( de-a lungul m. digastric faringe disfagie + paralizie nv.
cranieni)
- daca puroiul dreneaza prin peretele int. mastoida petrozita ( in stanca
temporalului) sau apexita ( varful stancii) sindromul lui Gradenigo ( otoree,
paralizie de oculomotor extern, nevralgie de trigemen)

51.Forme particulare de otita medie acuta in functie de varsta.

Varsta are mare influenta prin particularitatile anatomice corespunzatoare varstei,

momentul instalarii otitei si mijloacele de aparare locale si generale ale
organismului.75% dintre otitele acute apar inaintea varstei de 10 ani cu un maxim de
incidenta la 4-5 ani si 20% in a doua copilarie, la purtatorii de vegetatii adenoide si
amigdale cronic infectate.La batran otita acuta apare mai rar dar este mai periculoasa,
indeosebi in formele cu pnenumococ care detrrmina leziuni osoase intinse generatoare
de complicatii fara ase releva pe plan clinic prin simptomatologie alarmanta.Modif
starii generale ale organismului prin diabet,TBC, alergie, convalescenta sau la tarati
pot influenta tabloul clinic al otitei.Predispozitiile patlogice,varsta si si virulenta
germenului pot favoriza aparitia unor complicatii:mastoidita acuta, labirintita acuta,
complicatii endocraniene sau se cronicizeaza.

52.Otita medie acuta supurata propriu-zisa.

Este de etiologie infectioasa si reprezinta localizarea unui proces supurativ in urechea
medie.Se intalneste la toate varstele dar mai ales la copil la care exista si o
hiperreactivitate a tesutului limfoid.
Etiologie:infectia microbiana simpla sau in asociatie cu virusuri care prin modificarile
lezionale deschid calea infectiilor cu germeni patogeni.Se remarca infectii rino-
faringiene sezoniere,streptococul si pneumococul, mai rar germeni gram
negativi,anaerobi.
Cauze favorizante:hipertrofia vegetatiilor adenoide si a amigdalelor
palatine,rinosinuzite, tumori ale rinofaringelui,cauze generala(stari imunologice
deficitare, terenuri alergice, boli infecto contagioase, boli cronice,carente vitaminice).
Patogenie:Infectia se propaga la uechea medie pe calea nazo-tubara, pe cale
hematogena si pe cale externa.La infectia de cauza rino-faringiana, germenii cu punct
de plecare de la un focar infectios faringian sau sinusal se propaga prin trompa
dereglata fiziologic si ajung la nivelul casutei pe care o infecteaza.Calea
hematogena:in cursul septicemiilor, gripa,TBC.Calea externa:in traumatismele directe
ale timpanului, in cursul manevrelor de extragere a corpilor straini auriculari.Initial se
produce hiperemie prin dilatarea capilarelor care duce la apritia unui exsudat
serofibrin,prin dezvolatrea virulentei microbiene si a afluxui de leucocite serozitatea
devine sero-sanguinolenta,apoi mucopurulenta sau purulenta.
Clinic:durere intermitenta sub forma de intepaturi si iradiere in hemifaciesul respectiv
si dinti.Hipoacuzia este variabila si se insoteste uneori de vertij, palparea mastoidei
este dureroasa la nivelul zonei de proiectie a antrului, febra, paloare, supuratie care
reduce durerea.
Otoscopic:la inceput otoree seo-sanguinolenta ueori abundenta spumoasa si aerata
acre treptat devine muco-purulenta si apoi purulenta, filanta de culoare galbuie si
inodora.Dupa aspirarea secretiei se observa orificiul de perforarae a timpanului,
pulsatil.Durerea inceteaza dupa circa 4 zile de la debut iar otoreea dispare in 5-10
zile.Perforatia daca nu este mare se inchide in circa 15 zile prin granularea marginilor.

54.Otospongioza(otoscleroza).

osteodistrofie a capsulei labirintice care se traduce prin:osteoliza si reconstructie

osoasa in acelasi focar.Acesta se gaseste de obicei la nivelul ferestrei ovale unde
determina anchiloza scaritei dar se poate dezvolta de asemeni spre cavitatea labirintica
cu rasunet asupra functiei cohleare.Leziunile sunt bilaterale.

Etiologie:afectiune ereditara sub forma recesiva sau dominanta.Surditatea se

agraveaza cu fiecare sarcina si indeosebi in timpul alaptarii prin spolierea de calciu a
stancii temporalului. Din pdv anatomopatologic, distrofia capsulei otice evolueaza in
3 faze: vasculara(congestiva), de resorbtie osoasa(otospongioza), de neoformatie
osoasa (otoscleroza).

Clinic:surditate progresiva insotita de zgomote.Surditatea apare discret ca o

hipoacuzie usoara care se accentueaza treptat si manifest in timpul per menstruale prin
oboseala, depresiune nervoasa, surmenaj.Deseori se observa un fenomen neasteptat:
bolnavul aude mai bine intr-o atmosfera cu zgomot decat in liniste(paracuzia lui
Willis).Explicatia consta in faptul ca zgomotul ambiant obliga pe interlocutor sa
vorbeasca cu intensitate mai mare.

Otoscopic:timpanul este normal.Audiograma precizeaza la inceput o surditate tipica

de transmisie.
Tratament:medical prin fluorura de sodiu care blocheaza activitatea enzimatica in
focar.Tratamentul chirurgical-ablatia completa a scaritei, inchiderea ferestrei ovale
deschisa precedent prin grefa autogena si punerea in pozitie a unei proteze de
inlocuire a scaritei.Contraindicatia operatorie apare daca surditatea prezinta o evolutie
labirintica marcata sau daca urechea cotrolaterala este surda.

55. Complicatiile vasculare ale otitelor cronice

A. Tromboflebita sino-jugulara-inflamatia diferitelor tunici constitutive ale axului

venos care cuprinde sinusul lateral si jugulara interna.
Interesarea axului venos poate merge de la periflebita, flebita parietala, tromboflebita,
tromboflebita supurata la necroza.
Afectiunea evolueaza sub aspectul a 2 forme clinice:
-forma latenta manifestata prin usoape febricule si cefalee, pe seama otomastoiditei;
-forma septicemica, deosebit de zgomotoasa, in care semnele nervoase sunt evidente:
debut brutal, frison, febra, puls radid, stare generala alterata. Vena jugulara se
palpeaza sub forma unui cordon dur.
Tratament: chirurgical vizeaza inlaturarea focarului infectios otomastoidian si e
sustinut de tratament medical-antibioterapie, antiinflamat, anticoag si rehidratare.
B.Tromboflebita sinusului cavernos
Clinic: sdr. septicemic + edem palpebral+ chemozis si exoftalmie.
Exam fund de ochi:dilatarea venelor retiniene;
-daca are frison->hemocultura de urgenta.
-punctia lombara->meningita purulenta.
Diagn e confirmat de angio-RMN.
Tratament: antibiotice in doze mari parenteral+corticoterapie+heparinoterapie.

56. Abcesul cerebelos

Poate fi unic sau multiplu.

Focarul de necroza se constituie treptat. E inconjurat de o zona de encefalita prost
delimitata care, de regula, limiteaza tendinta la incapsulare.
Posibilitatea de ruptura in sist ventricular e un pericol iminent.
Simptome: Tulburari de coordonare (suferinta cerebeloasa se caracterizeaza prin 4
semne: hipermetrie sau dismetrie, asinergie, adiadocokinezie, executarea cu intarziere
a actelor voluntare), tulburarile de tonus, tulburari de echilibru, tremuratura care
lipseste in repaus si apare in miscarile voluntare si nistagmusul.
Evolueaza in 3 stadii clinice: nesupurativ, supurativ acut si respectiv subacut.
Tratament: diferentiat, in fct de stadiu. In stadiul nesupurativ tratament chirurgical e
exclusiv otologic. Neurochirurgul poate face eventual un volet decompresiv.
Tratament medical asociat: antibiotice, antiinflamatoare, tonicardiace, rehidratante.
In stadiile supurative, tratament chirurgical se adreseaza atat focarului otomastoidian
cat si abcesului.
57.Paralizia periferica de facial etiologie, tratament-

-centrala/periferica-lezarea facialului motor pareza /paralizie motorie a muschiului

mimicii , uni sau bilaterala , incompleta( disociatie cervico-faciala) sau completa
( temporo-cervico-faciala); Clinic : asimetrie faciala ,tulb de motilitate a mush
mimicii, disfunctii fonatorii si masticatorii, de deglutitie sau hipotonie si atonie musc,
absenta reflexului cornean si reflexului stepedian.poate fi genetic ( sdr moebius)
traumatica ,chir ,inflamatorie ,tumorala sau idiopatica
- lezarea intermediarului wrisberg afectarea facialului senzitiv ce poate fi
iritativ(nevralgie otica otodinie,otalgie rflexa,otonevralgie) sau distructiv ( anestezia
zonei Ramsey-Hunt)-lezarea sist senzorial Guezic tulb linguale-lezarea sist autonom
vegetativ.

58. Meningita otogena

o reactie inflamatorie a foitelor meningeale, in cursul evolutiei unei supuratii

otomastoidiene. Poate evolua ca o reactie meningitica aseptica sau septica, ca o
hidrocefalie prin exces de productie de LCR si blocajul circulatiei acestuia, sau ca
reactii meningitice septice circumscrise.
Simptome: cefalee violenta cu sediu posterior, rahialgie, varsaturi, fotofobie.
Ex obiectiv: pozitia clasica a bolnavului "in cocos de pusca"; redoarea cefei si
pozitivarea semnelor Kernig si Brudzinski; tulburari motorii si de sensibilitate.
Punctia rahidiana sau ventriculara extrage un lichid purulent.
In meningitele localizate, starea gen e foarte putin/deloc influentata, semnele
neurologice se traduc prin modificari paretice ale nervilor cranieni IX,X si XI (sdr de
gaura rupta posterioara), VII,VIII si V(sdr de unghi pontocerebelos) sau III,IV,V si
VI(sdr de virf al orbitei; arahnoidita optochiasmatica).
Tratament: chirurgical vizeaza inlaturarea focarului infectios otomastoidian, iar
tratament medical=antibioterapie locala(intraauriculara) si generala, plus
antiinflamatorii.

59.Abcesul cerebral

af supurativa a subst cerebrale, pct de plecare otomastodian, diseminare hematogena

sau prin continuitate; clinic : in fct de stadiu :

stadiul 1 . supuratie otica greturi varsaturi tulb de comportament si semne meningeale;

stadiul 2. Latent semen neurologice

stadiul 3. manifest, edem papilar, afazie, hemiplegie, ataxie, aflexie, crize epileptic,
stadiul terminal fen de torpoare si coma;

trat : chir/AB/Ains.

60.Traumatisme ale urechii externe

Plagile pavilionului-limitate numai la tegumente-pansament obisnuit. Plagile

pavilionului auditiv extern:agresiuni, grataj, tentative neadecvate de extragere de corpi
straini.Prin interesarea partilor moipoate surveni in timp o atrezie de conduct.
Contuziile pavilionului: formare de otohematon(acumulare de sange sau serozitate cu
sediu pe fata externa a pavilionului in 1/3 superioara).

Otohematomul-decolarea pericondrului la niv fosetei naviculare +rupere vasc det

cicatrici si ingrosari a pav(aspect conopidiform)-trat: incizie drenaj pansament
compresiv-complic: suprainf cu lez de pericondrita(AB) fibrozarea/calcifierea tes conj
de la niv pav(deformari pav).

61. Tumorile urechii externe

1. T. benigne:

- putin numeroase
- dezvoltate din tesut conjunctiv, glandular sau epitelial
- chiste congenitale: dermoide sau mucoide, situate langa fisura petro-
scuamoasa
- amgiom de pavilion si conduct
- cele m frecvente = osteoamele sau exostozele osteogeneice situate in cdct
auditiv extern la nivelul segmentului osos; unice saumultiple; prin dezvoltare
blocheaza conductul > sau < complet si favorizeaza otitele externe;
- tratament: esential chirurgical sub microscop extirparea fromatiuni pe cale
retroauriculara sau endaurala, urmata de repunerea lamboului de piele ridicat
initial.

2. T maligne:

- frecvent din tesut epitelial, mai rar din t. conjunctiv

- de obicei epitelioame spino-celulare, mai rar bazocellare
- frecvent la barbati > 40 ani
- predispozitie: cicatrici traumatice, expunere la soare, degeraturi, leziuni cutanate
cronice (eczema, psoriasis, lupus etc);
- semne subiective: durere daca exista inflamatie suraadaugata si in stadiul final;
- macroscopic: pot fi fisurate, ulcerate, burjonate; aspect vegetant la nivelul lobului
sau in partea superioara a pavilionului; forme infiltrative la nivelulpavilionului sau in
conduct;
- extensia: progresiv spre regiunile vecine, ureche medie, endocraniu, regiunea
cervicala, occipitala;
- adenopatia: rara, in raport cu sediul tumorii;
- tratament: - fizioterapie (cobalto-terapie, elecron-terapie)
- chirurgical rezectia prin electrocauterizare
- mixt radiochirurgical
- prognostic: cancerul de pavilion = mult m benign decat localizarea in conductul
auditiv; tumorile conjunctive (fibrosarcoame, osteosarcoame, angiosarcoame,
melanosarcoame) au prognostic mult m sever decat cele epiteliale.
62. Labirintitele

1. Seroase edem al inchiderii labirintice

2. Supurate crearea de puroi
Simptome:
Partea de auz
Vestibulara : varsaturi si ameteli
Cauza: infectia din otita medie
Tratament:
Antiedematoase
Sulfat de Mg
Sustinere prin vitamine B1 si B6
Antibiotice Chirurgical

63. Surditatea brusc instalata

Manifestare: scderea brutal a audiiei sau foarte rar progresiv, cu sau fr semne
premonitorii i semne de nsoire variabile.
Etiologie
- Ocluzia vascular prin ateroscleroz sau microtromboz
- Labirintita acuta
- Mai frecvent intricarea acestor 2 factori
- Exist i predispoziii familial i constituionale, bolnavii prezentnd dj surditate de
percepie total a urechii opuse.
Simptome
- Surditatea
care a aprut brusc la trezirea din somn sau n cursul zilei ce poate fi precedat uneori
prin :
crize de acufene intermitente,
senzaie de plenitudine n ureche,
sindrom gripal
care apare n contextul unor fenomene psihice i generale:
Surmenaj
Anxietate
Stare depresiv
Tulburri affective, etc.
(timpul de instalare a surditii variaz de la cteva minute la cteva ore, iar
intensitatea surditii variaz de la o surditate parial aproape totdeauna unilateral
pna la surditate total)
Audiograma evoc o surditate de percepie cu cdere pe acute sau din contra o
atingere electiv pe sunetele grave.
Tratament:
- Este o urgen medical ace trebuie instituit chiar din primele ore
- Se administrez perfuzii cu vasodilatatoare timp de 8 zile
- Corticoterapie pe cale general
- Anticoagulante
- Antihistaminice
Evoluia - sub tratament este imprevizibil, uneori obinndu-se recuperare total
n circa 10 zile, iar n alte cazuri surditatea poate rmne staionar.
64. Protezarea auditiv

Protezarea auditiv este un amplificator care are drept scop restaurarea funciei
auditive ct mai aproape de cea normala.
Tipuri de examinare : fonic, acumetric i audiometric (se folosesc pentru a preciza
tipul i gradul leziunilor )
Metode de tratament: medica, fizioterapic, crenoterapic sau chirurgical.
Otologul este cel care face indiciile protezrii dac nu sau obinut ameliorarea
audiiei prin celelalte metode te tratament.
n caz de surditate bilateral, este necesar ca protezarea s fie binaurl deoarece
permite o audiie calitativ i cantitativ mai bun. Surditile simetrice se ntlnesc la
cei care pot fi protezai cu proteze stereofonice bilaterale ( se intlnesc de obicei la
copii).

Containdicaiile protezrii pe cale aerian:

Atreziile congenitale
Absena conductului auditiv extern
Otospongioz (dac una din urechi este total deficitar sau e existat un eec
operator)
Imperforaia de conduct
n surditile cochleare totale este indicat implantul cochlear cu mai muli electrozi
sau urechea electronic.

65. Surditatea (S) la copil

1. Surditati de perceptie:
1.a. Ereditare
Clinic:
- S recesiva fixa deficitul auditiv existent la nastere ramane stabil, totdeauna
sever, bilateral si simetric, m frecvent la baieti;
- S dominanta evolutiva apare intre 3-30 ani, se agraveaza progresiv.
Afectiuni genetice asociate cu S:
- sdr. Franceschetti = disostoza mandobulo-faciala + anomalii oculare;
- maladia Lobstein Van der Hoeve = osteopsatiroza = fragilitate osoasa,
coloratia albastra a scleroticelor, tulburari auditive (b. oaselor de sticla);
- sdr. Apert Crouzon = disostoza cranio-faciala deformatii craniene,
malformatii faciale, surditate bilaterala de transmisie;
- sdr. Marfan malformatii osoase, cardiace, oculare si de pavilion cu
hipoacuzie de transmisie;
- sdr. Alport (+leziuni renale).
1.b. Castigate
- prenatale embriopatii, fetopatii
- cauze: virale (rubeola mamei in primele 3 luni de sarcina, gripa,
rujeola), toxice (streptomicina, thalidomida), parazitare (toxoplasmoza in primele
6 saptamani de sarcina), sifilis (meningo-nevrita a acusticului sau labirintita),
endogene (diabet, HTA, nefrita, disgravidii banale).
- neonatale
- traumatismul obstetrical hemoragie meningee sau cerebromeningee, anoxie
asociaza simptome neurologice variate;
 - incompatibilitate sanguina feto-materna
- prematuritatea favorizeaza instalare S prin anoxie
- postnatale
- aceleasi cauze ca si la adult: traumatisme, toxice ( Streptomici na, Neomicina,
Kanamicina), infectii (oreion)

2. S de transmisie:
- catarul tubar,otitele seroase, otitele cronice supurate
- malformatiile urechii externe si medii

Examenulcopiluluisurd:
1. metode clinice audiometria subiectiva: examen audiometric (la sugar reactiie
copilului la stimuli sonori variati reflex cohleo-palpebral, cohlea-muscular),tehnici
de conditionare, audiometria vocala (in functie de achizitia lingvistica a copilului);
2. metode obiective audiomateria electro-encefalica, electro-cohleografia, examenul
potentialelor trunchiuli cerebral, impedancemetria etc:
< 40 dB - deficienta auditiva usoara
40-70 dB - deficienta auditiva medie
70-90 dB - deficienta auditiva severa
>90 dB - deficienta auditiva profunda

Sunt necesare investigatii ce permit orientarea indicatiilor terapeutice: ex. ORL, ex.
Ortofonic, ex. Psihologic, radiografii, CT, ex. Serologic, ancheta genetica etc.

Tratament:
1. S. de transmisie medical sau chirurgical recuperare ~ 20 dB. Proteza
auditiva pt. cele bilaterale;
2. S. de eprceptie educatia precoce mama-copil de catre ortofonist pentru a
dezvolta aptitudini care sa-i permita achizitia limbajului. S. castigate
inainte/dupa limbaj se indica educarea sau reeducarea ortofonica, protezarea
auditiva etc.

66.SURDITATEA PROFESIONALA

Surditatea profesionala-deficitul auditiv determinat de expunerea prelungita la

zgomot in timpul muncii.
Aparitia unei surditati profesionale depinde de:
-caracterele zgomotului :-intensitate
-ritm
-timbru zgomotului cat si durata de
Expunere
-riscul de nocivitate incepe de la 95 db si este deosebit de grav peste 105
db,zgomotele cadentate sunt mai nocive decat zgomotele continue.,suntele de frecv
acuta sunt mai nocive decat cele de frecv.grava
-surditatea se agraveaza progresiv in cursul expunerii indelungate la zgomot,si se
stabilizeazacand individual este scos din mediul respective
-factori individuali :-susceptibilitatea individuala,
-varsta
-afectiuni auriculare anterioare
Clinica surditatii profesionale:
Instalarea surditatii profesionale are se face progresiv ,in 3 faze
-faza de adaptare:-stare de rau general,astenie,acufene
-pe audiograma poate atinge o pierdere de 50db,deficit care este
tranzitoriu
-cu timpul perioada de recuperare devine din ce in ce mai mare
-faza de latenta-se caract prin instalarea unui deficit permanent de important
moderata
-faza de surditate manifesta-individul remarca o o percepere mai
mai slaba a vocii soptite
-dificultate in conversatie din cauza acufenelor variabile
ca intesitate.
-audigrama arata un deficit important pe frecv acute,care
se extinde
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe elemente din anamneza care precizeaza
circumstantele etiologice si caracterul progresiv al surditatii,prin ex clinic care
varifica integritatea timpanica si permeabilitatea trompei lui eustache si prin
caracterele audimetrice ale surditatii.
Ex audiometric surditate de perceptie predominand pe frecventele acute,bilaterale si
simetrica
TRATAMENT
-materiale individuale protectoare,selectionare la angajare,controale regulate ale
auditiei

67.ANATOMIA CLINICA A LARINGELUI

Laringele este un organ musculo-fibro-cartilaginos situate deasupra traheei si sub
faringe,in care se deschide prin vestibulul laringian delimitat si de coroana laringiana.
Forma laringelui:
-piramida triunghiulara,cu baza ant-sup deschisa in hipofaringe si varful in continuare
cu traheea in jos
-fata post repreznita peretele anterior al hipofaringelui,fetele an-lat fiind acoperite de
lobii lat aiglandei tiroide,de muschii subhioidieni si tegumentele cervicale ant.
Raporturi:
Ant lat:-(din suprafata spre profunzime)-pielea
-pielosul gatului
-aponevroza cervicala
superfciala,aponevroza cervicala mijlocie ,ce prin unire formeaza linia alba cervicala
si loja viscerala ce contine conductul laringo-traheal,faringo-esofagian si corpul
galndei tiroide .
Lateral:-scm
Posterior:-coloana vertebrala(cv 5,6,7 cervicale)
Post lat intre repliul faringo-epiglotic si pliul lui betz,-sinusul piriform
Scheletul laringelui:
-este format din 3 cartilaje mediane(cricoidul,tiroidul si epiglota),2 aritonoizi situati
lateral pe marginea superioara a cricoidului,pe varful aritenoidului gasindu-se
cartilajele Santorini
Cricoidul:-este un cartilagiu de forma inelara,situate inferior sub forma de inel cu
pecete ce sustine cartilajul tiroid si aritenoizii
-suparf lui interioara corespunde spatiului subglotic , iar supraf ext prezinta
2 fatete articulare pt coarnele mici ale tiroidului , marg sup are 2 fatete oviode pt
cartliajele aritenoide.
Tiroidul
-este situate deasupra arcului cricoidian fiind format din 2 lame patrulatere,unite
anterior c emedian are o proeminenta
-in ungiul format de lamele tiroidiene se insera extremitatea ant a corzilor vocale
Epiglota
-este o lama de cartilaj elastic subtire ,asezat inaintea orificiului sup al laringelui pe
care il acopera in timpul deglutitiei
Cartilajele aritenoide
-au forma de piramida truing asezate pe fatetele articulare de pe marg sup a
cricoidului
-baza aritenoidului prez 2 apofize una ant vocala,pe care se prinde coarda vocala
-una externa musculara asezata inafara laringelui
,pe care se insera mcricoaritenoidian post si lat
Cartilajele accesorii sunt:cartilajele Santorini si cart.Morgagni.
Muschii laringelui
Muschi intrinseci ai laringelui-muschi deschizatori ai orificiului glotic
-m.inchizatori ai orificiului glotic
-m.tensori ai corzilor vocale
Muschi extrinseci ai laringelui
-apartinand org vecine:faringe,limba,asigurand susoensia,fixarea si ridicarea
scheletului laringian

68.ENDOLARINGELE

Configuratia interna a laringelui

Regiunea supraglotica
limitata sup de coroana laringiana formata din epiglota,repliurile arirei epiglotice si
aritenoizi,intre care se gaseste incizura aritenoidiana
-vestibulul laringian are forma de palnie ant-epiglota ,post-incizura
interaritenoidiana,lat-ventriculii morgagni

Regiunea glotica
-delimitata de comisura ant,marg libera si fata sup a corzilor vocale si posterior spatiul
dintre aritenoizi
-spatiul glotic prez o portiune fonatorie(m.vocal) si una posterioara respiratorie

Regiunea suglotica
-sup-marg libera a corzilor vocale ,inf de marginea inf a cartilajului cricoid
Lat-muschiul cricoaritenoidian si inelul cricoidului

Mucoasa laringelui este constituita dintr-un epiteliu cilindric de tip respirator,

pseudostratificat.
Mucoasa contine glande seroase si mucoase si insule limfoide dezvoltate la nivelul
ventricolului.
Vascularizatia laringelui
-artera laringee sup
-artera laringee ant-inf
-artera laringee post-inf

Inervatia laringelui
-n.vag-n.laringeu sup si n.laringeu inf sau recurent

69.CLASIFICAREA LARINGITELOR

LARINGITE ACUTE
-laringita acuta debuteaza cu o stare de hipersestezie,tuse,jena fonatorie apoi
raguseala,afonie completa,tuse latratoare ,insotita de dureri

LARINGITE ACUTE NESPECIFICE

-Laringita catarala acuta
-laringita subglotica
LARINGITELE ACUTE DINCURSUL BOLILOR INFECTIOASE
-difteria
-scarlatina
-febra tifoida
-gripa
-rujeola,varicela,tusea convulsiva
-laringita aftoasa si Herpetica

LARINGITELE CRONICE

LARINGITA CRONICA NESPECIFICA-inflam difuza superficiala,nespecifica a

mucoasei laringiene cu evolutie indelungata

-Laringita catarala cronica:-primul stadium al inflamatiei cr

-Laringita cr hipertrofica de aspect pseudomixomatos
-Laringitele pahidermice rosii
-Laringita pahidermica alba

LARINGITELE CRONICE SPECIFICE

-Tuberculoza laringelui-forma clinica infiltro-ulcerativa

-forma acuta ,miliara
-lupusul laringelui
-Lupusul laringelui
-Sifilisul laringelui
70.PAPILOMATOZA LARINGIANA

Papilomatoza laringiana este o neoformatiune exofitica benigna caracterizata prin

hiprplazie conjunctivo-epiteliala

Copil-inf virala
-tulb endocrine
Adult-toxine endo/exogene
-inflam cornice

Simptomatologie

-disfonia:pana la afonie completa

Laringoscopic-forme conopidiforme difuze

-forme muriforme:situate pe corzile vocale
-formatiuni dure de culoare cenusie sau rosietica ,de aspectul crestei de
cocos,dispuse pe corzile vocale

Diagnostic
La copil disfonie instalata lent si tulb respiratorii,caractere prin care se diferentiaza
de crupul difteric ,de laringita subglotica,de corpii straini,in cursul carora aceste
fenomene se instaleaza acut
La adult-diagnosticul diferential se face cu pahidermiile inflamatorii,cu cancerul sau
cu tbc forma vegetanta,
-la adult papilomul degenereaza adeseori in malign ,ex histologic fiind obligatoriu

TRATAMENT
-extirparea formatiunilor care obstrueaza cavitatea laringiana si ameninta viata
copilului

Tratamentul general-antibioterapia
-estrogenoterapia
-administr de Ca si Mg
-metode imunologice care utilizeaza vaccinuri de papiloame
bovine

Tratamentul local

-medicamente topice aplicate local(pot det leziuni locale)

-agenti fizici:crioterapia cu azot lichid,ultrasonoterapie,cauterizare bipolara
-tratamentul chirurgical ,asociat cu metode terapeutice dau rezultatele cele mai bune
-extirparea formatiunilor se face in laringoscopie directa sau
indirecta,microlaringoscopie care permite ablatia stricta a papiloamelor
71. Larinigita acuta catarala

Complicatii
-Apar la bolnavi cu stare generala alterata
-sunt determinate mai ales de infectii streptococice sec.
- complicatiile imbraca forme diferite: edem,abces,flegmon,pericondrita,condrita si
comporta un prognostic sever atat prin stenozarea acuta a cavitatii laringienecat si prin
posibilitatea extensiei spre spatiile celulare ale gatului si mediastin
- complicatiile se manifesta prin: febra ridicata, disfagie accentuate , tulb respiratorii
care pot merge pana la stari de preasfixie,iar local prin tumifieri rosii si pliurile
ariepiglotice si reg ariteonizilor.
Tratament
-repaus vocal timp de cateva zile
-evitarea mediului nociv
-repaus la pat
-antitermice
-antibiotice in caz de complicatii
Se indica bauturi calde, vit C , se evita fumatul si alcoolul. Bolnavul este tinut intr-o
atmosfera cu aer umificat
Contra tusei se adm. Codenal , tusomag
Pt secrectii aderente(laringita gripala) se vor aplica aerosoli cu alfachimotripsina, iar
pt secretii traheobronsice se adm. Bromhexin(2 tab/zi)

72. Laringita acuta catarala

Reprezinta o inflamatie acuta a mucoasei laringiene, concomitenta sau secundara ,

determinata de agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii ale arborelui
respirator
Etiopatogenie:
- Frig
- Umezeala
- Schimbarile bruste de temperature
- Tulb. Vasomotorii ale mucoasei
- Carente alimentare vitaminice
- Flora saprofita existent in anumite conditii poate devein patogena( hyperemia
mucoasei cu transudat apoi exudat si posibila supraadaugare de miozita sau
artrita crico-ariterrnoidiana ca si diferite eroziuni ale mucoasei).
Anatomie patologica
-hiperemia mucoasei
-transudat in tesut cellular submucos cu leucocite celule rotunde
-exudat mucus si muco-purulent

73. Laringita acuta catarala

Este marcata de o jena fonatorie ce merge pana la raguseala, fara dispnee. Starea
generala nu este afectata, putand coexista rinita, faringita si traheo-bronsita.
Laringoscopie : o congestie difuza supraglotica si a corzilor vocale, eventual muco-
purulente.
La palpare: perceperea in reg laringiana a unui emfizem subcutanat poate decela
prezenta unui traumatism sol. De continuitate laringo-traheala sau o infectie cu
anaerobi propaga de la o afectiune acuta faringo-alringiana si tiroidiana.

74. Laringita subglotica

Se datoreste unor particularitati morfofunctionale ale copilului, reprezintate prin

dimensiunile scazute ale lumenului laringelui; formationilor limfoide situate in tesut
conjunctiv lax subglotic; inextensibilitatii inelului cricoidian; caracterului morfo-
functional unitary intre segmentele arborelui respirator I conditii normale si
patologice;imperfectiunii mecanismului de pregatire al aerului inspirit si instabilitatii
neuro-vegetative a copilului.
Simptome:
-criza de dispnee cu cornaj,tiraj suprasternal si intercostals
-cianoza
-laringoscopic: edem sau inflamatiea mucoasei subglotice, cu ingustarea evidenta a
lumenului in contrast cu aspectul mucoasei gloto- supra glotice relative normala
-tuse ragusita/voce clara
Se poate complica cu laringo-traheo-bronsita membranoasa sau
bronchopneumonia iar dg diferential se face cu: laringita supraglotica, aspirarea unui
corp strain, pneumopatie.
Tratament: Umidificare aerului, hidratare, oxigenoterapie, comprese calde, sedare cu
luminal sau largactil, antibioterapie mucolitice si corticoterapie in cazurile severe.
In cazurile grave se face traheotomie

75. Laringite cronice

76.Laringita cronica catarala

Reprezinta inflamatia difuza superficial a mucoasei laringiene, avand o evolutie

indelungata.
Clasificare
Laringitele cornice nespecifice
1.Laringita catarala cronica: este primul stadiu al inflamatiei cornice, reversibila prin
tratament correct si laringoscopic prezinta o roseate difuza a vestibulului laringian si
al corzilor vocale si secretii vascoase albicoase.
2.laringita pseudomixomatoasa (edemul Reincke) apare la cei cu afectiuni laringiene
la care se adauga fumatul si malmenajul.laringoscopic corzile vocale prezinta un
edem alb translucid gelatinos,fara ingrosare de mucoasa sau cheratoza
3.laringita pahidermice rosii: se manifesta prin disfonie permanenta are5 forme:
-cordita pahidermica simpla
-cordita pahidermica verucoasa(granuloasa)
-ulcerul de contact
-Granuloame
-pahidermia interaritenoidiana
4. laringita pahidermica alba: aparitia pe o zona de mucoasa inflamata rosie a unor
zone plane sau exofitice albe keratinizate
a. placa de leucoplazie se prezinta sub forma unei zone alb-sidefii situate in 1/3 ant a
unei corzi vocale, in jur mucoasa fiind rosietica,fara limite nete intre ele.
b. forma exofitica se prezinta ca o masa albicioasa denivelata cu baza larga de
implantare ce proemina in ventricol, coarda vecina prezintand leziuni inflamatorii.
Merge spre raguseala cu tulb de sensitive sub forma de hiperestezie.
Tratamentul laringitelor cornice nespecifice:
-suprimarea focarelor de infectie cronica
-suprimarea factorilor iritativi si toxici
-vaccinoterapie, vit A, inhalatii I aerosoli, alfachimotripsina
-tratament chirurgical:laringoscopie cu laser sauin suspenise( in cazul unor degenerari
maligne)
Laringitele cronice specifice
1.Tbc laringian: localizare secundara localizarii pulmonare, anatomopatologic se
prezinta sub forma de infiltratie circumscrisa sau difuza cu noduli si posibile
ulceratii . se gaseste sub forma productive,exudativa, miliara.
2. Lupusl laringelui: este consecutiv celui al nasului si al faringelui.
Simptomatologia este in general frusta, descoperita intamplator cu ocazia unei
laringoscopii si confirmataprin prezenta cel. Lupice.
Tratamentul consta in adm. De Vit D2 si calciu prin metoda charpy de 3ori/sapt. Carte
600000u.i,timp de 2-3 luni, apoi 600000u.i la 2 sapt timp de 3luni gluconat de calciu
0.50g/zi
3.sifilisul laringian: se prezinta sub 4 forme ; primar, sec, tertiar si nervos,
determinand diplegie resp.(sdr. Gerhardt) simptomatologia se manifesta prin disfonie,
tulb resp. si disfagie. Prezenta rinitei,pemfigusului palmar si plantar cat si fisurile
peribucale
4.Scleromul laringlui : infiltrate mici , rotunde, situate pe o baza de tesut dur,
scleros,characteristic fiind lispa ulceratiilor. Biopsia este obligatorie si determinant.
Tratamentul consta prin adm. De Streptomicina 0.50-1 g/zi mai multe luni sub
controlul audiogramei ori traheotomie in formele dispeizante

77.Cancer laringe-dgn+tratam-diagnostic:

un rol important il joaca simptomatologia.In cancerul corzilor vocale:raguseala,

precedata de inasprirea vocii si senzatia de uascaciune a gatului, mergand pana la
afonie.In cancerul supraglotic:tulburari de deglutitie,senzatie de plenitudine si iritatie
in gat, cateodata dureri sub forma otalgiei reflexe si disfagie.Schimbarea vocii se face
in formele tardive ale bolii.In cancerul subglotic:dispnee ce poate ajunge rapid la
insuficienta respiratorie acuta si disfonie.
Punerea in evidenta a cancerului laringian se face prin:laringoscopia indirecta folosind
laringoscopul rigid si fibroscopul opric flexibil.Alte explorari:Rx simpla,CT,ecografie
in depistarea metastazelor ganglionare cervicale.,RMN, si biopsie.
Tratament:chirurgical si radiochimioterapie, depinzand de forma anatomo-patologica,
localizarea, stadiul tumoral si acceptul bolnavului.
1. In localizarile supraglotice
stadiul I laser, chir functionala, laringectomie orizontala supraglotica sau
epiglotectomie Huet +radioterapie ;
- stadiul II laringectomie subtotala supraglotica+ radioterapie+ chimio ( daca chir
=esec)
-stadiul III si IV- chimio + laringectomie totala si radioterapie+ adenectomie radical.
2.In localizarile glotice
stadiu I terapie laser, chir partial verticala functionala ( cordectomie, laringectomie
frontal-anterioara) radioterapie ;
-stadiul II exereza cu laser,hemilaringectomie,radioterapie,
-stadiul III chimioterapie+ cricohioidopexie sau cricohiodioepiglotopexie sau
laringectomie totala cu evidare ggl radical plus radioterapie;
- stadiul IV la fel ca la localizarea supraglotica.

78.Cancer laringe-etio,anatopato,clinic-macroscopic-

3 forme: proliferative, infiltrative si ulcerative.

Microscopic:carcinoame spinocelulare,bazocelulare, glandulare cu diferite grade de
diferentiere,fibrosarcoame si rabdomiosarcoame(f rar melonoame, limfoame maligne
si carcinoame verucoase.
1.Neoplasmul etajului glotic : pct de plecare marg libera a corzii pana la un plan ce
trece prin planseul ventricular cu extensie pe aripioara tiroidiana lat spre coarda
vocala opusa prin comisura ant ; in post catre aritenoizi si piriforme , sup spatial
supraglotic iar inf spatial subglotic.
2.Neoplasumul etajului supraglotic:a. neoplasmul vestibular cuprinde
epiglota,benizle ventriculare,reliuri ariepiglotice si aritenoizi cu pct de plecare fata
laringeana a epiglotei; extensie inf spre glota si ant si lat spre loja HTE si spatial
paraglotic ,sup valecule si baza limbii b. neoplasmul ventricular intre coarda
vocala si banda ventriculara . extensie sup banda ventriculara , inf etaj glotic , lat
cartilaj tiroid , drenaj limfatic spre lantul jugulo carotidian la grupul subdigastric si
omohioidian .
3.Neoplasmul etajului subglotic- rar , manifestat prin dispnee, extensie spre traheea
cervical, dreanj limf lantulul jugulocarotidian si recurential.Dg dif : laringinte
edematose, sclerom laringean, polipi, angioame ,schwanoame, papilom, lues tertiar,
TBC,laringite cr albe.

79.Spasmul glotic.

La copil:in primii 2 ani de viata avand ca etiologie rahitismul si tetania.Exacerbarea se

face in cazul coexistentei adenoiditei cronice.Crizele spasmotice sunt declansate si de
excitatii psihice, stari febrile, tiraj, cianoza fetei.
Tratament:oxigenoterapie, vitamina D2,calciu, rar traheostomie, extirparea si
indepartarea surselor de infectii cronic tip adeno-amigdalita cronica.La adult:in caz de
hiperestezie faringo-laringiana(fumatori,alcoolici, la cei cu tumori laringiene
pediculate, cu lueta voluminoasa, tabes, tetanie, tulburari psihice.Simptomele de
insuficienta respiratorie merg pana la asfixie si sunt precedate de accese de tuse .
Diag dif se face cu astmul bronsic si cardiac.Tratament:etiologic si cu sedative.

80.Traumatisme laringiene.

Traumatisme interne:eforturi vocale exagerate(cand se produc leziuni musculare sau

hemoragii sub mucoasa corzilor vocale, cauzate de surmenajul vocal sau oboseala
generala), corpii straini laringieni(alimentari,diverse obiecte, cu accese de tuse
violenta,dispnee si spasm laringian),arsurile laringelui(inhalatii de gaze toxice,subst
caustice cu dispnee,afonie,disfagie),leziuni secundare unor terapeutici si explorari
intralaringiene(dupa tubaj laringian, cauterizari laringiene, crioterapie laringiana,
laringoscopii,bronhoscopii).
Traumatismele externe-traumatisme deschise-arme albe,arme de foc,agenti perforanti
si corpi contondenti;-traumatisme inchise-accidente
rutiere,sportive,strangulari,spanzurari.
Traumatismele deschise-riscuri:hemoragia ce poate inunda arborele
bronsic,emfizemul cervical si mediastinal,infectia.
Traumatismele inchise sunt sub forma de:contuzii(prin edem,hematom, care se poate
suprainfecta-abces,condrita,si stenoza
secundara),fracturi(supraglotice,transglotice,gloto-subglotice,dezinsertia laringo-
traheala, zdrobirea complexa a laringelui, luxatii).
Simptome:dispnee,,tuse,tulburari de deglutitie pana la stare de soc traumatic si
hemoragic cu edem si hematoame locoregionale.La acestea se oate adauga emfizemul
scubcutanat-semn de fractura si solutie de continuitate laringiana.
Paraclinic:laringoscopie indirecta, directa, CT, angiografie, stroboscopia.
Tratament:primul ajutor,combaterea socului,hemostaza primara,adm de oxigen si
perfuzie,traheotomie de urgenta,urmarirea si tratarea emfizemului subcutanat si
profilaxia infectiilor secundare,antibioterapie si antiinflamatorii energic aplicate,
repaus vocal.

81.Traheotomia-indicatii.

Interv chir de scurtcircuitare a caii aeriene sub niv obst faring sau laring, prin care
traheea este pusa in comunicare cu mediul extern.
Scopuri: reduce spatial mort anatomic, aspirarea secretiilor arborelui traheo-bronsic,
ventilatie pulm si artificial, izolarea caii digest de cea resp, manevra de urgent-necesit
traheotom in obstr caiilor aeriene prin: procese inf/tumorale endo sau exocraniene prin
compresie.

Ind:1. Bypass pt caile aeriene obstruate:.tumori ce obstr faringe, laringe, trahee

sup,malf cong ce det obstr laringelui,lez cu sau fara fractura laringelui sau
trah,paralizie cordala bilat,lez postraumatice severe maxilofaciale, corp strain in CRS,
lez infl a limbii faringe laringe trahee, arsuri;
2.Necesitatea aspirare secretii din tract resp inf:tuse ineficienta postinterv
toracoabd,bronhopneum,varsaturi si aspir de cont gastric;
3Necesar de oxygen in CRI:BPOC si hipoventilatie alveolara,depresii res cauzata de
intox cu medic, droguri, traumatisme craniene, fracture costale,emfizem,paralizie
perete thoracic,aectiuni frecvent implicate-Copil: laringita acuta din rujeola, lartingita
subglotica,papilomatoza laringeana, corpi straini,traumatisme-Adult:
traumatisme,tumori,stenoze laringo traheale, proc infl.

Clasificare dupa sediu:unde se practica traheo:-inalta inel 1-2,-mijlocie inel3-4

(transistmica-in prealabil ligature ismului tiroidian),-joasa 4-6 (indicate la copii
micideoarece evita istmul tiroidei si stenoza subglotica).
Laringotomia intercricoidotiroidiana(coniotomie)-in maxima urgent,in coma vigila cu
cianoza intense, stop cardioresp.Este o trahetomie de scurta durata, nu o suplineste pe
cea clasica-consta in sectiunea planuri superf sau a mmbr cricotiroidiene, sau introd
provizorie a unui trocar sau ac sau folosirea unei truse special quick trade.
Complicatii: emfizem mediastinal, subcutanat, pneumotorax, hemoragie, stenoza
traheala,pericondrita sau condrita dupa coniotomie.

82.Arsuri si stenoze esofagiene- anatopato,clinic,evolutie.

Anatomo-patologic:1.stadiul de congestie(hiperemie,edem prin iritatie

toxica),2.stadiul de ulceratie(sfaceluri cu eliminare prin voma,ulceratii superficiale
sau profunde),3.stadiul de reparatie(cu burjoni carnosi de granulatie ce inchid aceste
ulceratii),4.stadiul de cicatrizare(organizare fibroasa a regiunii lezate si constituirii
stenozei).Deasupra stenozei se observa o dilatatie cu leziuni determinate de staza
alimentelor.

Clinic:-per de debut:durere,disfagie,-per intermediara(de remisiune),-per de

stenoza(scleroza retractila cu reducerea progresiva a lumenului).La inceput bolnavul
acuza durere,tahicardie,tahipnee, cianoza si chiar soc.Dupa cateva ore durerea se
diminua, apare disfagie totala,hipersalvatie si regurgitatii.Lichidul regurgitat este
fetid,hemoragic si cu fragmente de mucoasa.

83. Arsuri si stenoze esofagiene-complicatii si tratam.

Complicatii:perforatia esofagiana,mediastinita,bronhopneumonie.Instalarea stenozei

se carac prin disfagie mecanica, regurgitatii, alterarea starii generale.

Tratament:Primul ajutor-neutralizarea substantei caustice cu lapte,apa bicarbonatata

ptr acizi si apa cu otet ptr alcali.Se aplica terapia antisoc,combaterea durerii cu
antalgice inclusiv opiacee, perfuzii dextran, antiinflamatorii
cortizonice,antibiotice.Dilatatii esofagiene dupa 4-6 sapt de la ingestie.In caz de
disfagie totala se practica gastrostoma de alimentatie.Cand dilatatiile nu dau rezultate
se face esofagoplastie cu portiuni de stomac,ileocolon,colon transvers,ansa intestin
subtire.

84.Sdr disfagic

-Dificultatea de a tranzita bolul alim din cav bucala prin faringe esof pt a ajunge in
stomac.
Clasif in fct de pct de origine :

1.disfagie inalta gloso-faringo-laringeana - la inceputul deglut, si pt solide,durere

( iradiaza in urechea ipsilaterala) accentuate in istmul gatului bilat/unilat,se fav
deglutitia spre partea opusa bolnavul inclinand si capul; Dupa simtp de insotire
a.disfagie dureroasa ac febrile,disfagie ac dureroasa nefebrila,disfagie febrile
prelungita,disfagie dureroase isolate,
 2.disfagie joasa esofagiana senz de oprire /greutate profunda perceputa la baza
gatului sau in reg dorsala, jena resp, sialoree,lacrimare,polidisie,alim regurgitate fara
efort de varsatura ( precoce sau tardiv) 2 tipuri : brusca ( disfagie pt lichide-durere cu
sialoree lacrimare corpi straini esof,esofagita coroziva ac)si progresiva( ev lenta
pima dat a pt solide si apoi lichide stenzone ale esof si cancer esof).

85.Tumori esofagiene.
Benigne-rare-chisti, fibroame, papiloame, adenoame, mioame, lipoame,
hemangioame.Sunt in general mici, in stare de latenta. Debut insidios cu disfagie
constanta si progresiva, avand caracter mecanic ptr solide si apoi si ptr lichide,
regurgitatii.

Maligne-factori favorizanti:tutunul,alcoolul,ingestia repetata de lichide foarte reci sau

foarte calde, traumatisme, megaesofagul.
Anatomo-patologic:forma vegetanta, ulcerata, infiltrativa.
Microscopic:epiteliomul malpighian. Adenocarcinomul se intalneste in 1/3 inferioara
a esofagului. Extinderea neoplasmului se face prin continuitate, sau contiguitate, pe
cale limfatica in reteaua mediastinala sau celiaca abdominala si poate metastaza la
distanta in ficat, plamani, os si creier.
Simptome:disfagia-initial partiala apoi totala ptr lichide si solide, durere
constrictiva,sialore,regurgitare,sughitul si eructatii fetide, hematemeza, adenopatii la
distanta si mediastinale. Daca nu apar complicatii, bolnavul decedeaza prin casexie si
deshidratare.
Paraclinic: Rx-tranzit baritat,examen endoscopic cu prelevare de biopsie,
esofagoscopie, laringoscopie si bronhoesofagoscopia.
Tratament: medical (antibiotice si antiinflamatorii), radioterapie, chirurgical (paleativ
prin gastrostomie sau curativ, urmarind extirparea leziunii cu refacerea continuitatii).

87.Fistule si chisturi cervicale mediane.

Chisturile mediane pot fi localizate suprahioidian(genian), tirohioidian(tireoglos) sau

suprasteral.
Chisturile suprahioidiene sunt dermoide si se dezvolta in grosimea planseului bucal,
avand aderenta la hioid sau simfiza mentoniera.
Chist mediocervical(de canal tireoglos)-defect de stenozare a traiect canal tireoglos in
migrarea gl tiroide de la baza limbii catre fata ant a traheei-canalul trece prin osul
hioid, formatiunea este mediana,suprainf-fistulizare-trat:exereza+corp os hioid.

88. Fistule si chisturi cervicale laterale

Chisti laterlale-se gas in port laterala cervicala pe marg Ant SCM pe linia
Vialleton.Ca structura sunt fie dermoide cu continut sebaceu sau cel mai frecvent
amigdaloide, cu structura de mucoasa faringiana. .-sunt vicii de acolare a arcului
branhial,2.3.4 si se intind de la loja amigd in jos pe marg Ant a SCM. -se poate
suprainfecta, fistuliza rar maligniza. trat: exereza.
91.Diagnosticul tumefactiilor cronice cervicale- formatiuni neganglionare

-in fata unei formatiuni cervicale este necesar a efectua un examen ORL complet si
correct:
formatiuni neganglionare- de tip tumoral:
-chiste congenitale de origine branhiala;
-tumori nervoase: schwanoame;
-tumori glomice carotidiene;
-tumori vasculare: anevrisme, limfangiom chistic;
-branhiom malign;
-adenom sau cancer tiroidian, tiroide aberante, lob lateral;
-tumori salivare;
-examenul trebuie sa fie sistematic, in etape successive, pentru a preciza cu exactitate
daca este vorba despre o adenopatie sau de o alta formatiune cu localizare cervicala;
-in ceea ce priveste adenopati, saunt situatii cand diagnosticul este evident: anamneza,
caracterele si evolutia adenopatiei, asociatia cu diverse simptome sau localizarea,
realizeaza un tablou sufficient de complet si evocator al mladiei, iar examenele
complimentare confirma dg clinic;
-cand diagnosticul este mai dificil: afectiune rara, investigatii gresit dirijate,
simptomatologie minora, atipica, este necesar de a se practica un bilant clinic si
paraclinic:
a)interogatoriul
b)examen ORL si al cavitatii bucale minutios si sistematic
c)examen general care comporta: semne functionale si semne generale de insotire
(varsta, febra, prurit, semne cutanate), examen general propriu-zis
d)radiografie toracica
e)formula sanguina completa
f)examene complimentare: punctia citologica, biopsie;
in locul bipsiei se poate face cervicotomia exploratory cu examen histologic
extemporaneu;
tratamentul este chirurgical.

92.Adenoflegmonul latero-cervical

-este o afectiune cervicala acuta;

-reprezinta transmiterea infectiei de la nodulii limfatici cervicali fie in tesutul de
deasupra aponevrozelor si muschilor gatului (superficial), fie profund, sub acestea;
Clinic:
-semne inflamatorii, cu durere si impastare difuza la nivel cervical, cu posibilitate de
difuziune a supuratiei spre spatiile interstitiale cervicale sau mediastin;

Anatomo-patologic sunt 2 forme:

-adenoflegmonul submaxilar
-adenoglemonul carotidian(latero-cervical)

Punctia exploratorie in locul de maxima fluctuenta evidentiaza colectia purulenta si

permite prelevarea de secretie pentru antibiograma.
Tratament: chirurgical- incizie si drenaj decliv, cu tratarea concomitenta a infectiei
primare si antibioterapie conform antibiogramei;
Complicatii: -fistulizare;
 -erodarea unor vase mari cu hemoragii si tromboze;
-difuzarea spre mediastin cu determinare de pleurezii si bronhopneumonii;

93.Algiile cranio-cervico-faciale

Otalgia:
De origine auriculara (otodinia)

-este de regula violenta si se datoreaza unei leziuni la nivelul pavilionului si

conductului auditiv extern sau la urechea medie;
-leziuni externe vizibile de pavilion: afectiuni drmatologice, plagi, contuzii,
pericondrita, abces;
-leziuni otoscopice:
-la nivelul conductului: corpi obstructive de conduct, otita externa
localizata sau difuza, tumori infectate:
-la nivelul timpanului: otite medii acute, otite medii cronice supurate sau
reincalzite:
De origine extraauriculara(otalgii reflexe)

-se caracterizeaza prin dureri reflexe cu punct de plecare lezionale diverse: dentare,
faringiene, linguale, laringiene, parotidiene;

Cefaleea de origine auriculara:

-constituie un semnal de alarma si trebuie analizata cu toata atentia pentru ca

poate fi manifestarea unei complicatii intracranienecare sa necesite un tratament de
urgenta; in complicatiile intracraniene ale otitelor cefaleea nu lipseste niciodata si se
prezinta sub forma continua, profunda, unilaterala;
-in otitele acute aparitia cefaleei in regiunea temporala orienteaza diagnosticul
spre existenta unei osteite mastoidiene;
-in otita cronica supurata, cefaleea anunta o complicatie intracraniana;
-cefaleea continua insotita de supuratie si nevralgie de trigemen cu sau fara paralizia
nervului oculo-motor extern traduce existenta unei petrozite;