Teza de Licenta Screening Roncopatie PDF

7/23/2019 Teza de licenta Screening Roncopatie
Ministerul Sănătății a Republicii Moldova
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

“Nicolae Testemițanu”
FACULTATEA MEDICINĂ
Catedra de Otorinolaringologie USMF “Nicolae Testemițanu”

Șef catedră: d.h.ș.m., prof. univ., academician al AŞM Ion Ababii
TEZA DE DIPLOMĂ
SCREENING-UL RONCOPATIEI ȘI A SINDROMULUI DE APNEE ÎN
SOMN ÎN CADRUL POPULAȚIEI ZONELOR CENTRALE A REPUBLICII
MOLDOVA
Competitor:
Gherasim Olga,
studentă a anului VI, grupa 1604
Conducător științific:
Gagauz Alexei,
D.m., conf. univ
Chișinău 2014
http://slidepdf.com/reader/full/teza-de-licenta-screening-roncopatie 1/37
Cuprins
CAPITOLUL I. INTRODUCERE ............................................................................ 4
1.1 Actualitatea și gradul de studiere a temei investigate...........................................4
1.2 Scopul și obiectivele tezei.....................................................................................6
1.3 Importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării............................................7
CAPITOUL II. ANALIZA BIBLIOGRAFICĂ A TEMEI ......................................8
2.1 Definiţie, terminologie și clasificări......................................................................8
2.2 Epidemiologie......................................................................................................11
2.3 Etiologie ..............................................................................................................11

2.4 Patogenie…….…………………………………………………………………12
2.5 Evoluție și complicații.........................................................................................13
2.6 Diagnostic și tratament........................................................................................14
CAPITOLUL III. MATER IALUL ȘI METODELE DE CERCETARE................16
CAPITOLUL IV. REZULTATE PROPRII ȘI DISCUȚII.......................................17
4.1 Incidența roncopatiei în cadrul eșantionului studiat ............................................17
4.2 Repartizarea pe sexe……………………………………....................................17

4.3. Repartizarea pe categorii de vîrstă și conform intensității sforăitului ..............18
4.4 Statistica pe specialități și activitatea de zi cu zi................................................19

4.5 Statistica sistematicii roncopatiei și pozițiile afectaților ………………………22
4.6 Conștientizează că sforăie sau nu?.......................................................................23
4.7 Obezitatea și roncopatia.......................................................................................23
4.8 Durata afectării roncopaților ................................................................................24
4.9 Prezența traumatismelor la roncopați...............................................................25

4.10 Fumatul și sforăitul...........................................................................................25
4.11 Alimentația și roncopatia..................................................................................26
4.12 AOS...................................................................................................................26
4.13 Mediul de viață în roncopatie............................................................................27
4.14 HTA în roncopatie.............................................................................................27
4.15 Importanța patologiei ORL în roncopatie .........................................................28

4.16 Somniferele în roncopatie.................................................................................29
4.17 Rinitele ca cauză a sforăitului...........................................................................29
4.18 Starea generală a pacienților roncopați..............................................................30
CONCLUZII GENERALE.......................................................................................32
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................34
Anexa 1......................................................................................................................35
Lista abrevierilor:
AOS- apneea obstructivă de somn
BRGE- boala de reflux gastroesofagian
Cca- circa
CRS- căile respiratorii superioare
HTA- hipertensiune arterială
IMA- infarct miocardic acut
IMC- indice de masă corporală
NIH- National Institutes of Health, USA
ORL- otorinolaringologie
RGE- reflux gastroesofagian
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
1.1 Actualitatea și gradul de studiere a temei investigate.

Este bine cunoscut faptul că un somn sănătos este componentul obligator al
sferei emoționale umane. Doar că asupra calității somnului influențează un șir de
cauze, dintre care o poziție deosebită actualmente o deține dereglarea pasajului
curentului de aer prin căile respiratorii superioare îngustate, ce provoacă apariția
fenomenului denumit Roncopatie, numit popular ”sfor ăit” [15]
Problema studierii roncopatiei și asocierea AOS cu ea rămîne un subiect din
ce în ce mai actual nu doar a domeniului ORL, dar și a societății în întregime,
problemă ce are o multitudine de consecințe ce se răsfrîng asupra calității vieții de zi
cu zi a celor afectați(calitatea gîndirii și serviciilor efectuate de către afecta t,
calitatea memoriei și a atenției, a stării psihice și emoționale, morfologice și
funcționale a întreg organismului uman) și cere implicarea unor specialiști din întreg
setul medical cunoscut, cum ar fi: ortodonți, chirurgi, psihoterapeuți, neurologi,
sexopatologi, interniști, etc.
Acestei probleme i se dedică un număr redus de cercetări științifice, ce
implică un lot redus de populație de sex feminin și masculin, și nu reflectă într -u
totul gravitatea afecțiunii. [12]
E important a fi menționat faptul că într -un șir de țări europene înalt
dezvoltate și unele state SUA deja au fost efectuate un șir de screening -uri privind
roncopatia, și au fost fondate asociații corespunzătoare orientate spre combaterea
acestei patologii(ex: American Sleep Apnea Association, care a format o rețea bine
structurată ce implică în componența sa toate statele SUA, ce implică atît educarea
cît și un șir de grupuri de suport). [17]
În Republica Moldova la moment nu există o astfel de organizați e, e
cunoscută doar tendința de a evidenția seriozitatea și actualitatea problemei printr -o
statistică efectuată în 2008 de către Olaru Aliona și conf.univ. Gagauz Alexei, în
care au fost interogate 972 persoane cu ajutorul unui chestionar anonim, în care au
fost introduse întrebări-cheie ce au permis stabilirea statisticii generale a sforăitului
și AOS,incidența după sex și vîrstă și date despre înălțime și greutatea corporală. [2]
Astfel noi am decis să abordăm mai profund această patologie caracteristică
marii majorități a populației odată cu înaintarea vîrstei, pe care ei însuși o
interpretează cu o atitudine imprudentă și să observăm cît de bine se cunosc
membrii societății noastre pe sine însuși, prin inițierea unui screening al populației
zonei centrale a RM, efectuat pe perioada octombrie 2013- februarie 2014, și în
decursul căruia au fost anchetat un lot de 2010 persoane, atît femei cît și bărbați, în
raport de 48,25%(femei) și 51,75 % (bărbați), cu vîrste cuprinse între 18-80 ani.
1.2 Scopul și obiectivele tezei

Scopul tezei:
1. evidențierea incidenței roncopatiei și AOS în cadrul populației zonei
centrale a RM
2. evidențierea prevalenței roncopatiei și AOS în conformitate cu vîrsta,

profesia, IMC și patologiile asociate.
Obiective:
1. Evaluarea celor mai importante criterii etiologice ce provoacă apariția
roncopatiei în timp
2. Aprecierea frecvenței asocierii roncopatiei cu AOS
3. Aprecierea celei mai afectate perioade de vîrstă, atît la femei, cît și la
bărbați
4. Stabilirea proporționalității directe dintre sforăit și gradul de creștere a
IMC
5. Stabilirea celei mai frecvente cauze ORL în rîndurile celor afectați
6. Evidențierea pozițiilor predilecte în momentul actului de sforăit în
dependență de sex
7. Stabilirea gradului de implicare a HTA esențiale în asocier e cu roncopatia
6
1.3 Importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării

În rezultatul studiului a fost determinată incidența roncopatiei și AOS în
rîndurile populației RM, zona centrală; s-a determinat conexiunea directă dintre
dintre diferite stări patologice(HTA esențială, traume craniene, obezitatea, patologia
ORL,insomniile) și a modului de viață(fumatul, alimentație copioasă, băuturi
alcoolice frecvente, surmenaj fizic) cu dezvoltarea ulterioară a acestei afecțiuni.
Concluzie: Acest studiu e important nu doar prin evaluarea statisticii

comorbidităților persoanelor ce suferă de roncopatie, dar și prin depistarea nivelului
de conștientizare a societății republicii privind maladia de care aceștia suferă.
CAPITOLUL II
ANALIZA BIBLIOGRAFICĂ A TEMEI
2.1 Definiție, terminologie și clasificări
Deși demult cunoscut faptul că roncopatia este însățită de dereglarea
somnului și micșorarea capacității de muncă, ca nosologie aparte ea a fost abordată
doar în ultimii cîțiva ani.
Roncopatia reprezintă un fenomen acustic rezultat din vibrația structurilor
orofaringiene la inspir, în prezența unei obstrucții incomplete a căilor respiratorii
superioare. Intensitatea roncopatiei în timpul somnului poate atinge valori de 70-80
Decibeli, intensitate echivalentă zgomotului produs de un pickhammer(ciocan

pneumatic). [9,11,13,14]
Roncopatia se clasifică în ușoară, medie, gravă. În forma ușoară, sau benignă,
faringele suferă de o îngustare în zona palatului moale și a uvulei, astfel se produc e
o rezistență inspiratorie supraglotică moderată. În forma gravă această îngustare se
produce la mai multe nivele ale faringelui astfel încît rezistența produsă e mult mai
mare.
O altă clasificare conform importanței clinice ar diferenția roncopatia în:
1. Forma continuă: sunetul inspirator are o amplitudă egală în toate ciclurile,
e cea mai frecventă și mai puțin periculoasă formă;
2. Forma ciclică sau intermitentă: un sunet „de piston” de intensitate
variabilă, cu prezența unor intervale silențioase ce corespund apneei.
Powel și Riley distingeau 4 stadii evolutive ale roncopatiei:

- Stadiul 0: sfor ăit ingrav, izolat, ce creează incomodități doar pentru
persoanele din preajma afectatului,
- Stadiul I: sforăitul ce ocupă largi perioade ale somnului și se asociază cu
somnolență diurnă,
- Stadiul II: sforăitul ce ocupă întreaga perioadă a somnului și care în afară
de somnolența diurnă integrează și probleme psihosociale importante,
- Stadiul III: sforăitul ce asociază un SAO evident.

Există și o clasificare bazată pe modificarea nivelului gazelor sangvine în
timpul somnului:
- Roncopatie primară: fără modificări din partea sistemului cardiovascular și
a gazelor sangvine
- Roncopatie obstructivă: sunt prezente modificări ale gazelor sangvine în
decursul somnului
- Roncopatie interapneică: prezența episoadelor veridice de AOS . [20]
Apneea obstructivă de somn(AOS) este o afecțiune destul de frecvent
întîlnită, ce are ca substrat practic sută la sută roncopatia(95 % dintre pacienții cu
AOS prezintă fenomenul de roncopatie [10]), și care reprezintă una sau mai multe
pauze respiratorii în timpul somnului, sau micșorarea amplitudinii respirației pînă la
nivel extrem de mic.[19]
Pauzele respiratorii pot dura de la cîteva secunde pînă la minute, pot atinge o
frecvență de 30 și mai mult e în decursul unei ore(conform studiilor asociației NIH,
SUA) [19], sau pînă la 10 și mai multe per oră(conform studiilor Universității de
Stat de Medicină din Sankt -Petersburg “I. P. Pavlov”, Federația Rusă)[9].
Există diferite tipuri de apnee, iar cele ce apar în timpul somnului se clasifică
în 3 tipuri diferite:
- Apneea centrală: se datorează stopului musculaturii respiratorii ca
consecință a unei afecțiuni al centrului respirator al SNC, care nu emite un
stimul nervos adecvat către mușchii implicați în respirație și ca consecință
nu există influx de aer și nici dovadă de efort respirator. Antrenează
aproximativ 10 % din cazuri și e frecvent asociată cu o altă patologie
neurologică;
- Apneea obstructivă: întreruperea influxului de aer prin obstrucția căilor
aeriene superioare, cu persistența mișărilor respiratorii toraco -abdominale
care încearcă să depășească obstrucția;
- Apneea mixtă: asociază criteriile ambelor precedente, de obicei debutează

cu cea centrală și finalizează cu cea obstructivă, deși acestea de obicei sunt
incluse în cele obstructive datorită similitudinii în tratament.
Un pacient poate prezenta pe durata unei nopți toate 3 tipuri, și predominarea
unuia din ele, este acela ce va defini tipul la care acesta este atribuit. [20]
Hipopnea reprezintă diminuarea fluxului de aer sau a mișcărilor abdominale
cu 50 %,în care durata episodului e întotdeauna mai mare de 10 secunde. Avînd o
importanță majoră în producerea AOS, similar apneei poate produce aceleași
modificări a gazelor sangvine cu aceleași consecințe ulterioare.
Deși au fost efectuate un șir de studii pentru a evidenția hipoxemia din cadrul
apneei și hipopneei prin intermediul puls-oximetriei, rezultatele au fost inferioare
așteptărilor, astfel încît puls-oximetria totuși nu a reflectat hipoxemia reală creată de
aceste patologii. [4,5]
Indicele de apnee-hipopnee(IAH) reprezintă numărul de apnei și hipopnei
pentru o oră de somn.

AOS este sindromul ce e compus din 3 simptome fundamentale:
- Roncopatie: 90-100 % cazuri,
- Somnolență diurnă: 79% cazuri,
- HTA: 25-60 %.
Clasificarea fiziopatologică a AOS, în baza indicelui de perturbare
respiratorie:
- Normal: IAH< 10,
- AOS ușor: IAH< 30,
- AOS moderat: IAH=30-60,
- AOS sever: IAH >60. [20]
10
2.2 Epidemiologie
Studiile epidemiologice (SUA, Australia, Italia) arată o prevalență între 1 -3 %
pentru AOS și 9-27 % în cazul roncopatiei simple.
Primul studiu epidemiologic de mare anvergură(San Marino) e evidențiat un
raport de 19 % roncopați, dintre care 24 % su fost bărbați și 14 % - femei, cu
incidență mărită între vîrsta de 41-64 ani.
Alte studii mai recente din America de Nord și Europa publică rezultate
similare: 30 % dintre bărbații adulți și 15 % dintre femeile studiate prezentau sforăit
habitual.
Înaintea vîrstei de 60 ani predominanța masculină este netă, prevalențele

tinzînd să se egaleze după această vîrstă. [1]
AOS atinge aproximativ 5-10 % din populația Americii de Nord, ceea ce
reprezintă aproximativ 90 mln din populația americană. [7]
În vestul Germaniei, roncopatia e o dereglare frecvent întîlnită, cu o estimare
a prevalenței de 45 % la bărbați asupra 28 % la femei, la persoanele cu vîrsta
cuprinsă între 30-60 ani; dintre care aproximativ 50 % suferă de AOS. [3]
Ceea ce implică RM, studiul efectuat în 2008, în raza municipiului Chișinău,
de către Olaru A. și d.m., conf. univ. Gagauz A.M. pe un lot de 972 persoane, circa
60 % bărbați și 40 % femei sforăie ocazional sau permanent, aproximativ 25 %
bărbați și 3 % femei suferă de AOS în timpul somnului pe fondal de sforăit. [2]
2.3 Etiologie
Avînd ca reper definiția roncopatiei(un fenomen acustic rezultat din vibrația

structurilor orofaringiene la inspir, în prezența unei obstrucții incomplete a căilor
respiratorii superioare), e important a fi menționate cauzele micșorării
permeabilității CRS prin reducerea diametrului lor intern, dintre care cele mai
importante sunt:
1) Stenoza ereditară a CRS;
11
2) Defecte anatomice la nivel nazal și laringean(deviația de sept nazal, polipi,

macroglosia, hipertrofia tonsilelor palatine, palatul moale cu inserție joasă,
uvulă alungită, neoplazii benigne și maligne);
3) Patologiile și stările inflamatorii cronice, însoțite de edem și hipertrofia
mucoasei(rinite, faringite, BRGE);
4) Vicii de dezvoltare ale viscerocraniului(micrognație, retrognație);
5) Stenoza CRS pe fond de obezitate;
6) Hipotiroidismul;
7) Acromegalia;
8) Hipotonia musculaturii laringiene în rezultatul miodistrofiilor/

neurodistrofiilor sau sub acțiunea miorelaxantelor(sedative, alcool);
9) Hipertrofia țesutului limfoid în boala Hodjkin;
10) Pareza coardelor vocale;
11) Adenoizii;
12) Infiltrația mixedematoasă a mucoasei laringiene. [9,15]
De asemnea se consideră că circumferința crescută a gîtului este un trigger ce

poate cauza în timp respirația dereglată din cadrul somnului. [3]
2.4 Patogenie
Patogenia roncopatiei este foarte simplu a fi înțeleasă, avînd la bază 2 verigi

esențiale: prezența unei permeabilități reduse a CRS(una sau mai multe dintre
etiologiile sus-menționate, sau o altă etiologie ce provoacă această dereglare) și
prezența fluxului de aer ce trece prin CRS hipopermeabile în cadrul inspirului și
provoacă vibrația structurilor situate ăn această zonă. Ca rezultat producerea
fenomenului acustic, adică a sforăitului.
Reprezentarea schematică a patgeniei este redată în fig. 2.1
12
Factori etiologici
(hipotonus muscular, stenoza CRS, deviație de sept, etc.)
Micșorarea permeabilității CRS
Inspir
Flux de aer patologic
Vibrația structurilor CRS
Producerea fenomenului acustic

(Roncopatie)
Fig. 2.1
2.5 Evoluție și complicații
Cu timpul roncopatia poate evolua dintr-un stadiu în altul, sau se asociază cu

AOS(ceea ce se întîmplă în majoritatea cazurilor).
Odată cu trecerea timpului apar diverse simptome cum ar fi: astenie diurnă
pronunțată, somnolență diurnă intensă, cefalee matinală, micsorarea capacității de
muncă,etc. [9]
Complicațiile în timp ca rezultat al roncopatiei și AOS sunt obligatorii, și
progresive ca intensitate. Astfel pacienții dezvoltă:
13
- HTA esențială (40-90 % dintre afectați), frecvent cu caracter diastolic, ce

nu cedează la administarea tratamentului antihipertensiv;
- Hipertensiune pulmonară (20 % din roncopați), ce mai apoi în decurs de 2-
3 ani va evolua în cord pulmonar;
- Modificări necondiționate ale activității simpatice, ce vor provoca
dereglari ale impulsului electric al cordului, ca rezulat fiind apariția tahi- și
bradiaritniilor, și creșterea riscului dezvoltării unui IMA ;
- Ictus ischemic sau hemoragic, fiind demonstrat faptul ca persoanele care
sforăie dezvoltă unul dintre cele 2 tipuri de ictus de 2 ori mai frecvent
decît persoanele neroncopate;

- Micșorarea activității sexuale și a libidoului, ceea ce implică o culegere
amănunțită a anamnezei bolnavilor cu disfunții sexuale, pentru a evidenția
prezența sau lipsa roncopatiei la ei. [8,9]
- Creșterea riscului de a face diabet zaharat tip II de 3 ori comparativ cu
persoanele ce nu sforăie (conform unor studii ale școlii din Yale,
prezentate la Congresul Internațional din San Francisco, 2007) [18]
2.6 Diagnostic și tratament
Diagnosticul contemporan ar acestor 2 mari nosologii nu implică doar

anamneza minuțioasă necesară a fi culeasă de la pacient, dar și unele metode
paraclinice dintre care una foarte importantă este polisomnografia, care permite de
a efectua o monitorizare sincronă a unui șir de indici, eficienți în depistarea tipului

de apnoe, durata și caracteristica diferitor faze ale somnului, caracteristica de
frecvență a roncopatiei. [9]
La moment se cunosc 3 direcții esențiale de tratamnet a roncopatiei:
1. Conservativă;
2. Chirurgicală parțială;
3. Chirurgicală radicală.
14
Metoda conservativă este orientată pentru ameliorarea stării generale de

sănătate a bolnavului, înlăturarea excesului ponderal, creșterea eficacității lucrului
musculaturii implicate în procesul respirator, întrebuințarea preparatelor
medicamentoase ce activează/ameliorează lucrul centrului respirator din SNC.
Metoda chirurgicală parțială este efectuată ambulator, cu ajutorul cuțitului de
radioterapie, laseroterapie, terapia cu azot, tera pia cu ultrasunet. Această metodă
poate fi utilizată doar în formele ușoare de roncopatie, și eficacitatea lor nu a fost
demnstrată în timp, ba chiar au fost înregistrate cazuri de faringostenoză ulterior.
Se consideră că metode electivă pentru tratamentul roncopatiei este metoda
chirurgicală radicală, ce se efectuează în staționar, și sub anestezie generală, și
include: amigdalectomia bilaterală, uvulopalatofaringoplastia, cu plasarea ulterioară
a unor arcuri de sutură pentru a evita dezvoltarea faringostenozei în timp. [12]
Alte surse menționează precum că în calitate de tratament, protezele și
protruzele mandibulare reduc semnificativ rata sforăitului și intensitatea lui. [3]
Cel mai eficace tratament pentru apneea nocturnă este cunoscut sub numele
de CPAP nazal( presiunea conductivă pozitivă continuă), care se referă la o mască
ce trimite aer spre căile aeriene superioare ale individului, pastrîndu -i respirația
constantă si continuă. [18]
Concluzii: Roncopatia este o afectțiune care nu doar afectează statul socio -
economic al persoanelor, dar și se agravează rapid, provocînd tulburări din partea
tuturor sistemelor, cea mai rapid progresivă complicație fiind AOS, care poate
provoca chiar și decesul în timpul somnului.
15
CAPITOLUL III
MATERIALUL ȘI METODELE DE CERCETARE

Pentru efectuarea screening-ului a fost implicată populația zonei centrale a
RM, screening-ul a fost efectuat pe perioada octombrie 2013- februarie 2014, în
decursul căruia au fost anchetat un lot(eșantion(colectivitate selectivă)) de 2010
persoane, prin selecție dirijată(de către persoana care culege datele),atît femei cît și
bărbați, în raport de 48,25% (971 femei) și 51,75 % (1039 bărbați), cu vîrste
cuprinse între 18-80 ani.
Ca metodă de cercetare a fost utilizată ancheta statistică. Ancheta statistică a

fost elaborată în rezultatul studiului literaturii în domeniu și evidențierii celor mai
importante criterii, factori triggeri și etiologici ce duc la dezvoltarea roncopatiei,
astf el încît am obținut un chestionar cu 32 criterii ce tind a fi importante în
depistarea și evidențierea roncopatiei.
Sondajul a fost unul aleator(fiecare membru al populației a avut probabilitatea
egală de a fi selectat).
Exemplu de chestionar este redat în anexa 1.
Ca material pentru cercetare a fost utilizată și o panglică centimetrică,
necesară pentru întrebarea numărul 25 din chestionar(circumferința gîtului), precum
și formula pentru IMC= masa/talia la patrat.
Rezultatele obținute au fost supuse analizei statistice. S-a lucrat prin metoda
directă de observare statistică(direct cu persoana), cu utilizarea anchetei statistice.
Prelucrarea materialului statistic în urma culegerii lui a avut loc prin
verificarea, analiza,sortarea, gruparea și prezentarea grafică a rezultatelor
cercetărilor efectuate.
16
CAPITOLUL IV
REZULTATE PROPRII ȘI DISCUȚII

4.1 Incidența roncopatiei în cadrul eșantionului studiat.
Din totalul persoanelor anchetate(2010 persoane), 48,75 % (979) nu suferă de
roncopatie, iar 51,25 % (1031) prezintă roncopatie(fig.4.1).
Nu sforăie
48,75% Sforăie
51,25%
Fig. 4.1
4.2 Repartizarea pe sexe
Repartizarea persoanelor ce suferă de roncopatie pe sexe a relevat o

predominanță a bărbaților 66,02 % (682) asupra sexului feminin 33,98% (348).
(fig.4.2)
Ca concluzie am putea menționa că bărbații sforăie de aproximativ 2 ori mai
frecvent decît femeile(1, 94 ori), ceea ce prezintă o similitudine cu studiile efectuate
în America de Nord și Europa.
34%
Femei
66%
Bărbați
Fig. 4.2
17
4.3 Repartizarea pe categorii de vîrstă și conform intensității sforăitului

Toate persoanele ce suferă de roncopatie au fost repartizate pe 12 categorii de
vîrstă(18-25; 26-30; 31-35; 36-40; 41-45; 46-50; 51-55; 56-60; 61-65; 66-70; 71-75;
76-80), și în baza criteriului de intensitate a procesului afectiv(roncopatie absentă,
ocazională, permanentă, prezența SAOS).
În Fig. 4.3 se relevă reprezentarea grafică statistică pe vîrste.
Rezultatele sunt ilustrate în tabelul 4.1. Cu culoarea galbenă sunt reprezentate
vîrstele cu cea mai mare incidență a roncopatiei, cu culoare albastră sunt
reprezentate vîrstele cu cea mai mare incidență a SAOS.

Tabel 4.1
Roncopatia pe categorii de vîrstă și conform intensității afecțiunii
Vîrsta Nu sforăie(%) Ocazional(%) Permanent(%) AOS(%)
18-25 33,1 % 9,7 % 2,93 % 0,92 %
26-30 20,38 % 4,82 % 1,92 % 0,98 %
31-35 7,82 % 3,88 % 3,88 % 1,91 %
36-40 7,7 % 1,94 % 2,89 % 1,95 %
41-45 6,79 % 4,88 % 0,05 % 0,97 %
46-50 3,88 % 6,79 % 5,84 % 2,91 %
51-55 8,73 % 5,82 % 7,74 % 3,88 %
56-60 1,94 % 6,7 % 6,79 % 4,01 %
61-65 2,94 % 8,73 % 4,82 % 4,84 %
66-70 0,97 % 0,97 % 1,94 % 0%
71-75 0,094 % 2,91 % 0,95 % 0,99 %
76-80 0% 1,01 % 1,96 % 0,94 %
18
35
30
25
Niciodată nu sforăie
20 Sforăie ocazional
Sforăie permanent
15
AOS Cea mai mare
incidență a
roncopatiei
10
0
18-25 26-30 31-35 36-40 41-45 46-50 51-55 56-60 61-65 66-70 71-75 76-78
Fig. 4.3
Concluzie:
- Observăm o descreștere continuă a numărului de persoane neafectate odata

cu vîrsta
- Cea mai mare incidență a roncopatiei cuprinde perioada de vîrstă între 46 -
65 ani
- Cea mai mare incidență a AOS cuprinde perioada de vîrstă între 61-65 ani
- Cel mai vîrstnic pacient care nu sforăie are 72 ani
4.4 Statistica pe specialități și activitatea de zi cu zi

Incidența sforăitului are ca substrat important tipul de activitate pe care o are
afectatul, respectiv și rata sforăitului conform specialităților va varia semnificativ.
Deoarece varietatea de specialități este foarte diversă, le-am repartizat pe
cîteva categorii esențiale enumerate mai jos:
19
1. Studenți/elevi
2. Conducători auto(taximetriști, conducători autobuz/troleibuz/microbuz,
conducători de cursă lungă, tractoriști/combaineri)
3. Domeniul construcției
4. Activitate casnică
5. Domeniul ingineriei și arhitecturii
6. Domeniul medical(medici, asistente medicale, infirmiere, felceri,
farmaciști)
7. Domeniul industriei alimentare și textile(bucătari, croitori, tehnologi,etc.)
8. Sfera deservirii populației(frizeri, maniuchiuriste, vînzători, masajiști,

cosmetologi, etc.)
9. Domeniul agricol
10. Sfera industriei mecanice și reparatoare de mașini
11. Domeniul economiei
12. Sfera educativă(profesori, educatori, lectori,etc.)

13. Muncitori comunitari(preoți, avocați, polițiști, vameși,juriști,etc.)
14. Muncitorii în domeniul prestării serviciilor comunale(Apa -Canal,
Moldova-Gaz, Union Fenosa, Termocom, Moldtelecom,etc.)
15. Sfera tehnologiilor de programare și informaționale
16. Cultură(cîntăreți, actori, prezentatori TV, prezentatori radio,etc.)
17. Pensionarii
18. Șomerii/diverse
20
Șomeri/alte
Pensionari
Cultură
Tehn. Programare
Serv. Comunale
Comunitate
Educație
D. Economiei
Ind. Mecanică
Femei
D. Agricol
Bărbați
Deserv. Populației
Ind. Alimentară
D. Medical
D.Ingineriei
Activ. Casnică
D. Construcției
Conducători auto
Studenți/elevi
0
5
10
15
20
Fig. 4.4
Concluzie: cea mai mare incidență a sforăitului se determină printre
conducătorii auto.
21
4.5 Statistica sistematicii roncopatiei și pozițiile afectaților
Dintre toate persoanele care suferă de roncopatie , 58,25% sforăie

ocazional(602), 41,75% sforăie permanet(428), 24,27% din numărul total al
roncopaților prezintă AOS.
În chestionar au fost indicate cele 3 poziții în care în decursul somnului se
declanșează roncopatie(pe burtă, pe spate, pe o parte).
Astfel, în fig. 4.5 sunt indicate rapoartele pozițiilor celor ce sforăie permanet,
iar în fig. 4.6- rapoartele pozițiilor a celor ce sforăie ocazional.
18
16
14
12
Femei
10
Bărbați
8
6
4
2
0
Toate pozițiile 1-2 poziții
Fig. 4.5
35
30
25
Femei
20
Bărbați
15
10
0
Toate pozițiile 1-2 poziții
Fig. 4.6
22
Concluzie: marea majoritate a femeilor sforăie doar pe spate; dintre toate

persoanele ce suferă de roncopatie doar o singură persoană sforăie ocazional și în
toate pozițiile; în 2 poziții persoanele afectate sforăie foarte rar, de obicei sforăie
într-o poziție(cel mai frecvent pe spate) sau în toate 3 poziții.
4.6 Conștientizează că sforăie sau nu?

Dintre toți ceu afectați, care sforăie permanent, în 48,83% conțtientizează ca
sforăie în timpul somnului și se trezesc, iar 51,17% afectează liniștea celor din jur și
sunt treziți de către aceștea.

4.7 Obezitatea și roncopatia
Pentru a evidenția cîți dintre cei afectați suferă de obezitate, am utilizat
întrebările legate de masă corporală ți talie din chestionar și formula ce relevă IMC.
Astfel evidențiem 6 tipuri de statut ponderal:
Subponderal (IMC<18,5)
Norma (IMC=18,5-24,9)
Surplus ponderal(preobeji) (IMC=25,0-29,9)
Obezitate gradul I (IMC=30,0-34,9)
Obezitate gradul II (IMC=35,0-39,9)
Obezitate gradul III(obezitate morbidă)(IMC>40)
În fig. 4.8 este reprezentată rata roncopaților conform repartizărilor pe tipurile
de statut ponderal.
23
25
20
15
Femei
10
Bărbați
Fig. 4.8
Ca rezultat observăm că majoritatea roncopaților au IMC mai sus de
normă(68,97%).
4.8 Durata afectării roncopaților

În tabelul 4.2 am indicat repartizarea pe durata afectării roncopaților(5
perioade) a ambelor sexe separat.
Tabelul 4.2
Durata afectării roncopaților, în ani
<1 an 1-5 ani 6-10 ani 11-15 ani >15 ani
Femei 1,94 % 8,73 % 13,59 % 3,88 % 5,82 %

Bărbați 4,85 % 12,23 % 19,41 % 16,5 % 13,05 %
Deducem faptul că cele mai multe persoane sforăie de 6 -10 ani, atît femei, cît
și bărbați.
24
4.9 Prezența traumatismelor la roncopați

Pentru a evidenția dacă cei ce sforăie au suferit de careva traumatisme pe
perioada vieții lor, am formulat în chestionar întrebarea despre traume cu o mică
clasificare a acestora:
- Craniene
- Ce țin de domeniul ORL
- Multiple (în contextul craniene+ ORL)
- Nu prezintă traume
În tabelul 2.3 sunt redate rapoartele conform clasificării de mai sus la ambele
sexe.
Tabelul 4.3
Traumatismele în cadrul roncopatiei
Femei Bărbați
Traume craniene 8,73 % 18,44 %
Traume ORL 1,94 % 3,88 %

Traume multiple 0,97 % 7,76 %
Absente 23,3 % 35,92 %
Concluzie: cel mai frecvent au suferit traume craniene bărbații; marea
majoritate a celor afectați nu au careva traume craniene în antecedente.
4.10 Fumatul și sforăitul
Coform unor autori fumatul ar fi și el o cauză a dezvoltării roncopatiei în
timp, astfel am introdus în chestionar și acest subiect pentru a releva corelația
dintre fumat și sforăit.
Rezultate:
1. Dintre toți roncopații 39,8% sunt fumători(410)
2. Repartizarea pe sexe relevă următoarele date:
25
- Femei: 12,19%
- Bărbați: 87,81%.
-
4.11 Alimentația și roncopatia
Conform analizei biografice a temei, obezitatea este unul dintre factorii
etiologici ai roncopatiei. De cele mai multe ori obezitatea rezultă dintr -o
alimentație neadecvată cu prezența meselor copioase înainte de somn.
Mesele copioase înainte de somn vor cauza și un RGE în decursul somnului,
cu proliferarea excesivă a mucoasei CRS în timp, ceea ce de asemnea este un

factor declanșator al roncopatiei.
De aceea am introdus și această întrebare în chestionarul statistic, pentru a
evidenția rata persoanelor ce manîncă copios înainte de somn printre
roncopați.
Rezultate:
1. Dintre toate persoanele care sforăie, 42,71% manîncă în exces înainte de
culcare
2. Repartizarea pe sexe.
- 31,81% femei
- 68,19% bărbați.
4.12 SAOS
Conform analizei bibliografice a fost menționată corelația strînsă dintre

sforăit și apariția AOS în timp, de aceea aceasta întrebare nu a lipsit din
chestionar.
Rezultate:
1. Dintre toți roncopații 24,27% suferă de SAOS
26
2. Repartizarea pe sexe:

- Femei: 16,2 %
- Bărbați: 83,8 %.
Observăm afectarea cu mult mai intensă a sexului masculin.
4.13 Mediul de viață în roncopatie

Pentru evidențierea cărui mediu de trai(rural/urban) i se atribuie persoanele
afectate mai frecvent, și a stabili o posibilă conexiune dintre mediul de trai și
apariția sforăitului în timp, chestionarul cuprinde și acest subpunct.
Rezultatele sunt redate în fig. 4.9
40
30
20 Rural
Urban
10
Urban
0
Rural
Femei Bărbați
Fig.4.9
Concluzie: populația urbană suferă mai frecvent de roncopatie, probabil din
cauza prezenței mai multor condiții nocive în acest mediu de trai.
4.14 HTA în roncopatie

Conform analizei biografice a temei s-a menționat HTA ca complicație în
timp a persoanelor ce suferă de roncopatie, astfel subiectul a fost introdus în
chestionar pentru evidențierea ratei pacienților hipertensivi.
Rezultate:
1. Din totalul roncopaților, 35,92% prezintă HTA
2. Repartizarea pe sexe:
- Femei: 48,64 %
27
- Bărbați: 51,36 %
Concluzii: incidența HTA la persoanele care sforăie este aproximativ egală la
ambele sexe.
4.15 Importanța patologiei ORL în roncopatie
S-a menționat anterior în analiza bibliografică a temei conexiunea etiologică
directă dintre patologiile ORL și dezvoltarea roncopatiei, astfel încît am introdus
acest subiect în cadrul anchetării efectuate, prin divizarea lui în careva subdomenii
mai frecvent întîlnite, cunoscute de către pacienți:
- Deviația de sept nazal(DSN);

- Amigdalita cronică;
- Faringite;
- Adenoidite;
- Polipoză nazală;
Rezultatele obținute sunt reprezentate în fig. 4.10, e important a fi menționat
că 35,33% din totalul roncopaților prezintă patologie ORL.
Polipoză
Adenoidite
Bărbați
Faringită
Femei
Amigdalită cr
DSN
0 10 20 30 40 50
Fig. 4.10
Concluzie: cea mai frecventă patologie a femeilor care sforăie este amigdalita
cronică, pe cînd a bărbaților - deviația de sept nazal.
28
Veridicitatea rezultatelor studiului la acest subpunct poate fi eronată datorită

faptului că bolnavii nu-și cunosc patologiile, afirmînd că nu suferă de careva din
ele.
4.16 Somniferele în roncopatie
Somniferele sunt cauza relaxăii excesive a mușchilor implicați în actul de

respirație, ceea ce provoacă o hipotonie musculară și respectiv dereglarea pasajului
de aer prin CRS(concluzie menționată în capitolul Analiza bibliografică a temei).
Introduse ca întrebare în chestionar, s-au obținut următoarele rezultate:
- 10,67% dintre roncopați întrebuințează somnifere, 72,72% dintre ei fiind

femei, și 27,28%- bărbați.
4.17 Rinitele ca cauză a sforăitului
Rinitele anuale frecvente în timp pot determina o inflamație și edem persistent
al mucoasei nasofaringiene, cu proliferarea excesivă ulterioară a mucoasei
nasofaringiene, ca rezultat are loc îngustarea CRS cu dereglarea ulterioară a
pasajului de aer în cadrul inspirului în timpul somnului. Astfel, prezentînd un
substrat ce poate dezvolta în timp roncopatia, acest criteriu a fost introdus ca
întrebare în chestionar.
Rezultatele sunt redate în fig. 4.11
30
25
20
15 Femei
10 Bărbați
5
0
<1 dată în 1-2 ori/an 3-5 ori/an >5 ori/an
an
Fig. 4.11
29
Concluzie: bărbații fac rinite mai frecvent decît femeile, iar dintre bărbați cel
mai frecvent fac rinite conducătorii auto și muncitorii în domeniul construcțiilor(3-5
ori/an și mai frecvent).
4.18 Starea generală a pacienților roncopați

Pentru evaluarea stării generale a pacienților afectați, am introdus în
chestionar cîteva criterii esențiale care reprezintă simptomatica primară a acestei
afecțiuni:
1. Se trezesc pacienții dimineața cu senzația de oboseală sau nu;
2. Prezența/absența cefaleei matinale;

3. Micșorarea capacității de muncă în ultima perioadă de timp;
4. Prezența/absența tulburărilor de memorie și atenție;
5. Prezența paresteziei periferice(senzația de amorțeală în membrele
superioare și inferioare),
toate acestea relevînd prezența afectării schimbului gazos în sîng e, specific în
evoluția patologiei conform mențiunilor din analiza bibliografică a temei.
Rezultatele obținute relevă următoarele:
Dintre toți pacienții ce suferă de roncopatie:

- 43,68%(451) afirmă că se trezesc dimineața cu senzația de oboseală;
- 32,03%(329) afirmă prezența cefaleei matinale;

- 28,15%(291) afirmă micșorarea capacității de muncă în ultima perioadă;
- 39,8%(410) afirmă prezența tulburărilor de memorie și atenție;
- 37,86%(389) afirmă prezența paresteziei periferice.
Repartizarea pe sexe a acestor criterii de afectare este reprezentată în fig. 4.12
30
80
60
40
Femei
20
Bărbați
0
Senzație de
Cefalee
oboseală Micșorarea
matinală Tulburarea
capacității Parestezie
memoriei și
muncii periferică
atenție
Fig. 4.12
Concluzii: În rezultatul studiului am observat o afectare a stării generale mai
intense la sexul masculin, probabil datorită incidenței duble a sforăitului la bărbați
comparativ cu sexul feminin.
31
CONCLUZII GENERALE
Roncopatia este o patologie ce afectează nu doar persoana în sine, dar și pe
cei apropiați, și care netratată provoacă complicații majore, pînă la deces. Prin
studiul efcetuat de noi am dorit să evidențiem incidența acestei afecțiuni,
complicațiile produse în timp și rata lor, să observăm gradul de cunoaștere a
cetățenilor pe sine însuși, și să deducem cei mai importanți factori etiologici ce stau
la baza acestei patologii.
Prin urmare rezulatele cele mai informative au fost următoarele:
- Cca 51 % din persoane suferă de roncopatie, într -o forma sau alta
- Rata afectării sexului masculin este de 2 ori mai mare comparativ cu cel
femini, acest rezultat prezentînd similitudini cu studiile efectuate în țările
Europei și a Americii de Nord(material redat în capitolul Analiza
bibliografică a temei)
- Cea mai mare incidență a roncopatiei cuprinde perioada de vîrstă între 46 -
65 ani

- Cea mai mare incidență a AOS se întîlnește între 61-65 ani
- Cea mai afectată specialitate sunt conducătorii auto
- Poziția electivă în care sforăie femeile este pozăția pe spate
- Dintre toți roncopații cca 70 la sută au IMC mai sus de nivelul optim
- Cca 83% dintre cei ce suferă de AOS sunt bărbați
- Pacienții nu-și cunosc propriile maladii din sfera ORL care ar putea fi
cauză a roncopatiei pe care o prezintă
- Starea generală alterată în rezultatul acestei patologii este mai intensă în
rîndurile bărbaților.
Astfel, scopul de a evalua incidența și a evidenția dezinformatizarea
populației privind importanța acestei patologii și cunoașterea mai
aprofundată a lor a fost atins.
32
Din păcate nivelul de conștiență al persoanelor despre gravitatea

roncopatiei rămîne destul de imatur, dat fiind faptul că majoritatea din ei
nu o consideră ca o patologie în sine.
33
BIBLIOGRAFIE
1. Doina A. T. Apneea în somn și comorbiditățile sale, Cluj-Napoca, 2011, p.11
2. Gagauz A.M., Olaru A. Statistica generală a sforăitului și a sindromului apneei
obstructive de somn conform anchetării populației mun. Chișinău //Anale
Științifice USMF “N. Testemițanu”, Chișinău 2008, Ediția a IX -a, vol.4, pag.
223-226
3. Karl Horman, Rheinware Verlag. An update on sleep disordered breathing,
2006, pag.68
4. Lindholm P., Gennser M. DETECTION OF HYPOXEMIA WITH PULSE
OXIMETRY DURING APNEA IS IMPAIRED USING FINGER PROBE

COMPARED TO EAR LOBE PROBE// Aviat Space Environ Med., 2007 aug;
78(8):770-3
5. Lindholm P., Gennser M., Blogg S. L. Pulse oximetry to detect hypoxemia
during apnea: comparison of finger and ear probes// National Center for
Biotechnology information, U.S. National Library of Medicine
(www.NCBI.nlm.NIH.gov/pubmed/17760284)
6. Panfil A., Gagauz A. Anale Științifice USMF “N. Testemițanu”, Chișinău
2005, Ediția a VI-a, vol.4, pag. 454-455
7. Philips B. Momente de diagnostic al SOAS// M.D.M.S.P., Sleepfondation 8,
martie, 2005
8. Блохина Н. Н Лечение эректильной дисфункции// Андрология и
генитальная хирургия, №3, 2008, стр. 78 -79

9. Блоцкий А.А., Плужников М.С. Синдром обструктивного сонного
апноэ// журнал “Вестник оториноларингологии ”, N4, 2008, стр. 78-84
10. Блоцкий А.А., Плужников М.С. Феномен храпа и синдром сонного
апноэ, СПб, СпецЛит 2002
11. Горбачёвский В.Н., Минин Ю.В. Журнал ушных, носовых и горловых
болезней, №5-6,1993, стр.30-34
12. Елизарова Л. Н. Лечение ронхопатии// журнал “Вестник
оториноларингологии ”, N1, 2006, стр. 35-38
34
13. Зильбер А.П. Синдромы сонного апноэ, Петрозаводск, 1994

14. Минин Ю.В., Нурищенко Н.Е., Карась А.Ф. Журнал ушных, носовых и
горловых болезней, №1, 1994, стр.18-53
15. Селезнёв К.Г., Байрак Д.М. Причины ронхопатии. Эффективность
различных методов лечения// Журнал вушних, носових i горлових хвороб
N6, 2009, стр. 54-59
16. http://lib.vgmu.ru/files/journal/PMJ_2005_1-9.pdf
17. http://sleepapnea.org/support/a.w.a.k.e.-network-map.html
18. http://www.medicalstudent.ro/medicina-interna/apneea-nocturna-creste-riscul-
atacului-de-cord-si-al-diabetului.html
19. http://www.nhlbi.nih.gov/health/health-topics/topics/sleepapnea
20. http://www.otorrinoweb.com/es/temas-faringe-laringe/147-t68/3022-6801-
introduccion.html
35
Anexa 1
1.Sat/oras
2.Sex
3.Virsta
4.Sforaie
5.Profesia
6.Permanent/ocazional
7.In ce pozitie
Pe spate
Pe burta
8.SePe o parte
trezeste
singur/rudele
9.Apnoe
10.Talia(m)
11.Masa(kg)
12.De cit timp
13.Traume
ORL,craniene,
multiple
14.Fumeaza
15.Bauturi alcoolice
inainte de somn
16.Mincare copioasa
inainte de somn
17.Hta
18.Astm bronsic
19.Maladii
bronhopulmonare
20.Maladii ORL
Deviatie sept
Hipertrofie de
coane
Amigdalita cr
Faringite
Adenoidita
Polipoza
21.Somnifere
22.Interventii sfera
36
ORL
23.Alergii
24.Cit de des face
rinite/an
25.Circumferinta
gitului(cm)
26.Ocluzia dentara
deformata
27.Surmenaj in timpul
zilei
28.Se trezeste obosit
29.Cefalee matinala
30.Micsorarea
capacitatii
31.Tulburaridede
munca
memorie si atentie
32.Parestezia
periferica

Teza de Licenta Screening Roncopatie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza de Licenta Screening Roncopatie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/23/2019 Teza de licenta Screening Roncopatie

Ministerul Sănătății a Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

Catedra de Otorinolaringologie USMF “Nicolae Testemițanu”

2.3 Etiologie ..............................................................................................................11

CAPITOLUL IV. REZULTATE PROPRII ȘI DISCUȚII.......................................17

4.1 Incidența roncopatiei în cadrul eșantionului studiat ............................................17

4.2 Repartizarea pe sexe……………………………………....................................17

4.4 Statistica pe specialități și activitatea de zi cu zi................................................19

4.7 Obezitatea și roncopatia.......................................................................................23

4.8 Durata afectării roncopaților ................................................................................24

4.9 Prezența traumatismelor la roncopați...............................................................25

4.13 Mediul de viață în roncopatie............................................................................27

4.14 HTA în roncopatie.............................................................................................27

4.15 Importanța patologiei ORL în roncopatie .........................................................28

4.17 Rinitele ca cauză a sforăitului...........................................................................29

4.18 Starea generală a pacienților roncopați..............................................................30

AOS- apneea obstructivă de somn

BRGE- boala de reflux gastroesofagian

CRS- căile respiratorii superioare

HTA- hipertensiune arterială

IMA- infarct miocardic acut

IMC- indice de masă corporală

NIH- National Institutes of Health, USA

RGE- reflux gastroesofagian

1.1 Actualitatea și gradul de studiere a temei investigate.

statistică efectuată în 2008 de către Olaru Aliona și conf.univ. Gagauz Alexei, în

raport de 48,25%(femei) și 51,75 % (bărbați), cu vîrste cuprinse între 18-80 ani.

1.2 Scopul și obiectivele tezei

2. evidențierea prevalenței roncopatiei și AOS în conformitate cu vîrsta,

1.3 Importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării

Concluzie: Acest studiu e important nu doar prin evaluarea statisticii

de conștientizare a societății republicii privind maladia de care aceștia suferă.

Decibeli, intensitate echivalentă zgomotului produs de un pickhammer(ciocan

Powel și Riley distingeau 4 stadii evolutive ale roncopatiei:

de somnolența diurnă integrează și probleme psihosociale importante,

- Stadiul III: sforăitul ce asociază un SAO evident.

care încearcă să depășească obstrucția;

- Apneea mixtă: asociază criteriile ambelor precedente, de obicei debutează

pentru o oră de somn.

Înaintea vîrstei de 60 ani predominanța masculină este netă, prevalențele

Avînd ca reper definiția roncopatiei(un fenomen acustic rezultat din vibrația

2) Defecte anatomice la nivel nazal și laringean(deviația de sept nazal, polipi,

8) Hipotonia musculaturii laringiene în rezultatul miodistrofiilor/

De asemnea se consideră că circumferința crescută a gîtului este un trigger ce

Patogenia roncopatiei este foarte simplu a fi înțeleasă, avînd la bază 2 verigi

(hipotonus muscular, stenoza CRS, deviație de sept, etc.)

Micșorarea permeabilității CRS

Flux de aer patologic

Vibrația structurilor CRS

Producerea fenomenului acustic

Cu timpul roncopatia poate evolua dintr-un stadiu în altul, sau se asociază cu

- HTA esențială (40-90 % dintre afectați), frecvent cu caracter diastolic, ce

decît persoanele neroncopate;

prezentate la Congresul Internațional din San Francisco, 2007) [18]

2.6 Diagnostic și tratament

Diagnosticul contemporan ar acestor 2 mari nosologii nu implică doar

a efectua o monitorizare sincronă a unui șir de indici, eficienți în depistarea tipului

Metoda conservativă este orientată pentru ameliorarea stării generale de

MATERIALUL ȘI METODELE DE CERCETARE

Ca metodă de cercetare a fost utilizată ancheta statistică. Ancheta statistică a

REZULTATE PROPRII ȘI DISCUȚII

Repartizarea persoanelor ce suferă de roncopatie pe sexe a relevat o