Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEDICAL
Market
Chirurgie endoscopicã
2011-2012
Editura
CUPRINS
ARTICOLE DE SPECIALITATE
• Reabilitarea vocalã 10
postlaringectomie totalã
cu protezã fonatorie
• Tratamentul varicelor 12
cu laser endovenos
Tipar:
Tipografia REAL
EDITOR
FIN
WATCH
Articole de specialitate
Coblaþia. Constã în puncþia percutanã sub acum 90% minim invazive ºi 10% clasice.“
control radiologic a discului herniat ºi vapo- Dr. Evgeniy Pevzner, cel de-al doilea spe-
rizarea unei pãrþi din nucleul pulpos. Se cialist neurochirurg venit în România, consi-
reduce astfel presiunea în interiorul discului derã cã „recuperarea postoperatorie, practic,
intervertebral. Acesta revine treptat în poziþie nu existã. Pacientul rãmâne pentru aproxima-
normalã ºi nu mai comprimã rãdãcinile tiv o orã la spital dupã efectuarea operaþiei,
nervilor spinali. dupã care pleacã singur pe picioare, acasã.“
Radiofrecvenþa. Presupune o denervare
prin energie înaltã (temperatura maximã a Metode de prevenire a recidivei bolii
electrodului este de 80-90 de grade Celsius, ”Starea de sãnãtate din viitor depinde ºi
timp de 90 de secunde) a trunchiurilor ner- de felul în care pacientul se menajeazã.
voase mediale ale ramurilor dorsale care Trebuie sã evite eforturile fizice, miºcãrile de
inerveazã fiecare faþetã a capsulei articulare. torsiune ale coloanei ºi sã nu se îngraºe, pen-
Vertebroplastia . Injectarea pe cale percu- tru cã toatã greutatea apasã asupra discu-
tanatã în corpul vertebral de polimetil- lui“, a þinut sã precizeze dr. Prof. conf. Danil
metacrilat (ciment). Adam, medic primar neurochirurg, ºef secþie
Dynabolt. Constã în introducerea unor neurochirurgie la Spitalul Sf. Pantelimon.
ºuruburi în pediculii celor douã vertebre
deplasate anterior/posterior una faþã de
cealaltã; între ºuruburile de aceeaºi parte a
vertebrei se monteazã o plãcuþã care creeazã De reþinut:
o punte , apoi se reduce alunecarea cu
ajutorul dispozitivului silverbolt (dynabolt) Rata de succes la operaþiile deschise
care tracþioneazã vertebra deplasatã ºi o este de 80% sau mai puþin, iar la operaþiile
realiniazã. minim invazive, de 70-80%. Adicã, din 100
de cazuri de pacienþi operaþi, 20-30 nu se
Cine poate beneficia de acest tratament? simt mai bine dupã operaþie, ºi asta pentru
„Pacienþii care suferã de boli cronice, pre- cã nicio operaþie nu garanteazã succesul
cum cele de inimã sau diabet, în mod special, integral, fiecare organism reacþionând
au un mare avantaj în cazul operaþiilor minim diferit.
invazive. Aceºtia sunt mai predispuºi la De aceea, în cazul fiecãrei operaþii (în
infecþii, iar prin aceastã procedurã chirurgi- general, nu doar în cazul celor minim
calã ºansele de infectare sunt aproape zero. invazive), pacientul semneazã un con -
Din acest punct de vedere, procedurile minim simþãmânt în care confirmã cã a fost infor-
invazive sunt de 20 ori mai puþin periculoase mat ºi a înþeles cã existã un procent de
decât cele clasice. De altfel, ºi anestezia ge- operaþii nereuºite ºi cã îºi asumã posibili-
neralã întâlnitã în cazul operaþiilor deschise tatea ca operaþia sã nu reuºeascã.
prezintã un pericol pentru aceºti pacienþi, Costurile sunt cuprinse între 1500 ºi
faþã de cea localã, aproape inofensivã”, a 7000 euro, în funcþie de tipul operaþiei.
precizat prof dr. Reuven Gepstein, specialist Încã nu sunt decontate de Casa Naþionalã
în chirurgie ortopedicã de coloanã. de Asigurãri de Sãnãtate, însã pentru viitor
Medicul specialist israelian a mai adãu- se doreºte acest lucru.
gat cã : ”Nu existã limite de vârstã în cazul
acestui tip de operaþie. Am operat ºi copii ºi
vârstnici. Pânã acum se considera cã
aceastã metodã nu este eficientã pentru
SYS MEDICAL TRATAMENT SRL
oamenii în vârstã, dar acum s-a dovedit con- 021-255.12.45
trariul. La începuturile carierei mele fãceam 0754.044.647
cam 20% operaþii minim invazive ºi 80% cla- 0754.044.646
sice. În timp, s-a ajuns la 50% ºi 50%, iar
NOUd!ie
ortope
Bandaj autoadeziv
cu oxid de zinc
• Bandaj elastic
• Bandaj tubular elastic
• Bandaj tubular tip plasã
Câmp de acoperire
pentru masa Set chirurgical
de instrumente mânã ºi picior
Str. Lt. Victor Manu nr.44, bl.G1, sc.B, et.2, ap.7, sector 2, Bucureºti
Telefon: 021.250.99.04 • 021.250.99.05 • 0770 80 11 49 • Fax: 031.407.23.78
E-mail: office@healthmedical.ro • healthmedicalgrup@healthmedical.ro
Articole de specialitate
Montarea protezei vocale se poate face în - prevenirea unei stome traheale prea adânci
timpul laringectomiei totale (reabilitarea vocalã ce ar putea crea dificultãþi la schimbarea
primarã) sau la un interval de timp dupã practi- protezei fonatorii.
carea intervenþiei oncologice ºi radioterapiei
(reabilitarea vocalã secundarã). Reabilitarea vocalã secundarã se realizeazã
la un interval de cca douã luni de la terminarea
Reabilitarea vocalã primarã radioterapiei.
Dupã realizarea laringectomiei totale se
creazã fistula traheoesofagianã la circa 5 mm Protezele vocale trebuie curãþate zilnic cu
de marginea superioarã a viitoarei tra- ajutorul periuþei speciale ºi a pompei de insti-
heostome. Manevra se poate face sub protecþia laþie ºi înlocuite de 3-4 ori pe an. Din pãcate în
unui dispozitiv asemãnãtor unui esofagoscop. România nu sunt decontate decât 2 proteze
Se puncþioneazã peretele traheoesofagian cu fonatorii într-un an. Montarea unei proteze
un trocar curb sub protecþia tubului introdus fonatorii implicã uneori o serie de complicaþii:
prin tranºa faringianã restantã. Se scoate tro- imposibilitatea vorbirii, lezarea peretelui poste-
carul rãmânând tubul de ghidaj pe care intro- rior esofagian cu apariþia foarte rar a medias-
duce ghidul de plastic. De acesta se fixeazã pro- tinitei, scurgeri de lichide prin ºi pe lângã pro-
teza ºi se trage retrograd poziþionând-o în tezã, infecþii locate, respingerea protezei, can-
peretele traheoesofagian. Urmeazã sutura fa- didozã localã dezvoltatã pe silicon. Aparitia dis-
ringelui pe sonda nazogastricã. Unii autori pre- pozitivelor handsfree a permis realizarea fo-
ferã montarea sondei de alimentaþie prin fistu- naþiei ºi fãrã utilizarea mâinii.
la traheo-esofagianã ºi menþinerea ei cca 4 zile În Clinica ORL Colþea realizãm reabilitarea
pânã la reluarea alimentaþiei orale. Abia în vocalã cu buton fonator din anul 2005
acest moment se suprima sonda de alimenta- ajungând sã protezãm, cu rezultate bune, 25%
þie, se monteazã un dilatator de cauciuc, se mã- din pacienþii cu laringectomie totalã. Anual
soarã grosimea peretelui traheoesofagian ºi se organizãm cursuri practice pentru medici rezi-
monteazã o protezã fonatorie corespunzãtoare denti ºi specialiºti, clinica devenind astfel un
dupã tehnica reabilitãrii vocale secundare. centru de referinþã ºi cu experinþã în chirurgia
Restaurarea vocii cu proteza fonatorie ºi pro- protezelor traheoesofagiene. Baza materialã
cedurile chirurgicale pentru îmbunãtãþirea ca- corespunzãtoare ºi programele de training sãp-
litãþii vocii sunt o formã de fonochirurgie, tãmânal pentru pacienþi ºi personal mediu au
închiderea faringelui având ca scop nu doar dus la sporirea numãrului de proteze fonatorii
restabilirea tractului alimentare ci ºi crearea montate, înlãturarea temerilor legate de ma-
unei noi surse de sunet. Tehnica chirurgicalã nagementul fistulei traheoesofagiene ºi a
trebuie sã þinã cont de urmãtoarele obiective: butonului fonator.
- prevenirea hipertonicitãþii neoglotei pentru
optimizarea vocii;
- prevenirea realizarii unei stome traheale ªerban Berteºteanu, Cristian R. Popescu
prea înguste; Clinica ORL Coltea, Bucureºti
Bibliografie:
1. Angelescu N., Popa F., Caiete de tehnici chirurgicale, Editura Medicala, 2011
2. Hilgers, Ackerstaff, et al. Clin Otolaryngol 1991;16:152-156 (prospective, non-randomized phase II study with 6-weeks
observation period)
3. Holinger PH: A Century of Progress of Laryngectomies in the Northern Hemisphere. Laryngoscope 85:322-332. 1975.
4. Olsen NR, Callaway E: Nonmuscle Closure of Pharyngeal Muscles after Laryngectomy. Ann Otol Rhinol Laryngol 99:507-
508. 1990.
5. Singer MI, Blom ED, Hamaker RC: Voice Rehabilitation after Total Laryngectomy. J Otolaryngology 12:329-334. 1983.
6. Singer MI: Voice Rehabilitation After Laryngectomy. In: Head and Neck Surgery- Otolaryngology; Bailey BJ, ed.
Philadelphia, Lippencott Company; 1993;1361-1372.
7. Sweeney KD, Rassekh CH, Seikaly H, Hokanson JA: Communication Following Total Laryngectomy: An Assessment of
Patient Satisfaction and Quality of Life.
Când un tip infantil de apeduct cohlear per- - surditatea brusc instalata concomitentã cu
sistã la adulþi, orice manevrã tip Valsalva poate un act chirurgical; stapedectomie
duce la creºterea bruscã a L.C.R, cu creºterea - reflex în urma extracþiei dentare,spãlãturã
presiunii asupra scalei timpanice ºi a mem- auricularã.
branelor labirintice, sau a membranei ferestrei - rahianestezie
rotunde ºi a celei ovale. Existã deci un meca- - bolile neurologice incluse în cadrul acestui
nism de explozie ce poate apare în timpul sindrom sunt: sleroza multiplã, migrena,
strãnutului, a tusei sau în timpul suflatului ischemia teritoriului pontin.
nasului.
Existã predispoziþii constituþionale ºi fami-
În ultimii ani s-a configurat o nouã teorie, cea liale, uneori bolnavii prezentand deja o surdi-
a bolilor autoimune ale urechii, care încearcã tate brusc instalatã pe urechea opusã sau
sã explice S.B.I. Lenhardt în 1958 a fost primul ereditate încãrcatã din punct de vedere auditiv.
care a teoretizat faptul ca tulburãrile bilaterale
de auz ar putea rezulta dintr-o reacþie În urma studiilor efectuate s-a ajuns la anu-
autoimunã direcþionatã împotriva antigenilor mite concluzii:
din urechea medie. În 1983 Harris demon- - existã o fragilitate sau rezistenþã cohlearã
streazã capacitatea unui sistem imun inde- cu caracter individual
pendent al urechii interne de a-ºi produce pro-
prii anticorpi. În 2001 Yamanobe ºi Harris au - chiar la aceeaºi persoanã pot exista dife-
izolat 5 autoanticorpi îndreptaþi împotriva unor renþe în privinþa fragilitãþii cohleare la cele
antigeni specifici urechii interne, la pacienþi cu douã urechi
surditate neurosenzorialã idiopaticã. Au fost
asociate cu S.B.I. o serie de boli autoimune: - existã un complex histoenzimatic în zestrea
sindromul Cogan, lupusul eritematos disemi- geneticã a fiecãrei persoane. Un bagaj en-
nat, arterita temporalã, etc. Aceastã teorie este zimatic sãrac al organului Corti predispune
susþinutã de anumite particularitãþi: existenþa la fragilitatea cohlearã pentru ototoxice.
unui sistem imun independent al urechii Datã fiind diversitatea patogenicã, se consi-
interne, prezenþa anticorpilor de colagen în derã mai corectã denumirea de: sindrom de
capsula oticã. surditate de percepþie cohlearã idiopaticã brusc
În literatura de specialitate au fost descrise instalatã. Astfel au fost descrise în literatura de
ºi alte posibile cauze ale S.B.I. cum ar fi: specialitate peste 100 de posibile cauze ale
afecþiunii, dar singurul factor care influenþeazã
- cauze tumorale: neurinomul de acustic recuperarea auditivã a acestor pacienþi este
poate debuta în 10% din cazuri cu surditate precocitatea instituirii tratamentului.
brusc instalatã, prin hemoragie intratu-
moralã, neoplasme ale unghiului ponto- Pentru precizarea etiologiei surditãþii brusc
cerebelos (meningeom, chistul arahnoidian instalate sunt necesare alãturi de o anamnezã
sau tumori metastatice) riguroasã o serie de investigaþii paraclinice (de
- drogurile ototoxice: aminoglicozide (Neomi- laborator sau imagistice):
cina, Kanamicina, Gentamicina, Amika- - audiograma tonalã liminarã
cina, Viomicina, Tobramicina, Vancomi- - audiogramã vocalã
cina), chemoterapicele (Cisplatinn, Carbo- - probe tonale supraliminare
plati n), salicilaþi în doze mari, chinina. - BERA
- muºcãturile de ºarpe - examen cardiologic
- infecþia sifiliticã poate fi prezentã în 2 din - examen oftalmologic
pacienþii cu S.B.I. - echo Doppler pe arterele vertebrale
- sindromul de imunodeficienþã dobânditã - constante biologice: hemoleucogramã com-
- traumatismele craniene prin fracturi intra- pletã, T.S., T.C., trombelastogramã, glice-
labirintice sau hemoragie intralabirinticã, mie, lipidogramã, T.disproteinemie, R.B.W.)
- C.T. cu substanþã de contrast, R.M.N.
•Radiologie Convenþionalã - Dr. Gina Zaharia, CENTRUL MEDICAL ACADEMICA PITAR MOS
Dr. Elena Dana Nedelcu; Dr. Viorel Rosu; Str. Pitar Mos Nr. 20, Sect. 1 - Bucuresti, România
Dr. Ofelia Niþã Dr. George Petcu,
Telefon: (+4)021/314.40.51
•Rezonanþã Magneticã (Rmn) - Conf. Dr. Ioana
pitarmos@academica-medical.ro
Lupescu Dr. Narcis Masala; Dr. Cristina Nicolae; Dr.
Gelu Popa Dr. Bogdan Oprisescu; Dr. Bogdan
Teodorescu, •Psihiatrie - Dr. Alexandra Bãdescu,
•Tomografie Computerizatã (Ct) - Dr. Gina Zaharia, •Psihologie - Psiholog Liudmila Minea; Psiholog
Dr. Elena Dana Nedelcu; Dr. Viorel Rosu; Dr. Ofelia Niþã, Cristina Fülöp,
•Urologie - Conf. Dr. Mihai Cristian Hârza; •Radiologie Convenþionalã - Dr. Gina Zaharia, Dr.
Dr. Cristian Surcel, Elena Dana Nedelcu; Dr. Viorel Rosu; Dr. Ofelia Niþã
•Ati - Dr. Laura Constantinescu, Dr. Doina Turcu; Dr. George Petcu,
Dr. Radu Dumitrescu, •Rezonanþã Magneticã (Rmn) - Conf. Dr. Ioana
•Cardiologie - Dr. Ana Maria Serban, Dr. Lidia Drãghici Lupescu Dr. Narcis Masala; Dr. Cristina Nicolae; Dr.
Mãrtinas; Dr. Cristina Filip, Gelu Popa Dr. Bogdan Oprisescu; Dr. Bogdan
•Chirurgie Generalã - Conf. Dr. Adrian Miron, Teodorescu,
Dr. Horia Basca-Pantu, Dr. Daniel Brasoveanu; •Tomografie Computerizatã (Ct) - Dr. Gina Zaharia,
Dr. Voiculescu Stefan; Dr. Vladimir Constantin Dimitriu; Dr. Elena Dana Nedelcu; Dr. Viorel Rosu; Dr. Ofelia Niþã,
Dr. Toni Feodor, •Urologie - Conf. Dr. Mihai Cristian Hârza; Dr. Cristian
•Chirurgie Plasticã - Dr. Radu Jecan; Dr. Radu Voicu, Surcel,
•Dermatologie - Prof. Dr. Sorin Tiplica; Dr. Oana Spânu •Alergologie - Dr. Ileana Laura David,
Dr. Victor Clãtici; Dr. Oana Clãtici;, •Andrologie - Dr. Radu Mihalca,
•Diabet Zaharat, Nutritie Si Boli Metabolice - •Cardiologie - Prof. Dr. Doina Dimulescu, Asist. Univ.
Dr. Carmen Toader; Dr. Madalina Musat, Dr. Carmen Cristiana Beladan; Dr. Alin Nicolescu Dr.
•Ecografii - Dr. Stefan Voiculescu; Dr. Gabriela
Octavian Mihai Pîrvu; Dr. Lidia Drãghici Mãrtinaº,
Pãsescu; Dr. Doru Cristian Cãlin; Dr. Eugenia Petrova;
•Chirurgie Cardiovascularã - Dr. Horia Muresian Dr.
Dr. Andreea Hortopan; Dr. Ioan Pârvu; Dr. Silvia
Meda Laura Comandasu; Dr. Francesco Bulcã Dr.
Miciner; Dr. Dan Florin Strajean, •Endocrinologie -
Dr. Monica Gheorghiu Dr. Mãdãlina Musat; Dan Cristian; Dr. Constantin Tihon,
Dr. Eugenia Petrova, •Chirurgie Plasticã - Prof. Dr. Ioan Lascãr; Dr. Silviu
•Flebologie - Dr. Toni Feodor, Bãdoiu Dr. Crenguþa Coman (Chirurgie Plastica);
•Gastroenterologie - Dr. Andreea Hortopan •Dermatologie - Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu, Dr.
si Dr. Doru Cristian Calin Dr. Borislav Petrov; Dr. Cristina Victor Clãtici; Dr. Doina Tãbãcilã; Dr. Oana Clãtici; Dr.
Ditescu Rãdoi, Lavinia Zalupca,
•Ginecologie Obstetricã - Dr. Ioan Pârvu, As. Univ Dr. •Diabet Zaharat, Nutriþie Si Boli Metabolice - Dr. Silvi
Dan Florin Strãjean; Conf. Dr. Vali Bausic, Dr. Roxana Ifrim Dr. Simona Camelia Tivadar, •Ecografii - Dr.
Bohîlþea; Dr. Adina Lungu; Dr. Silvia Miciner Dr. Stelian Mirela Guruianu, Dr. Letiþia Þugui; Dr. Rodica
Panã; Dr. Mona Zvâncã; Dr. Antoaneta Budu Dr. Stoicovici; Dr. Ofelia Niþã, •Ecografii Copii - Dr. Cristina
Ruxandra Albu; Dr. Aida Petca; Dr. Cornelia Ispas, Maria Brãdeanu,
•Hematologie - Prof. Dr. Delia Mut Popescu, •Endocrinologie - Prof. Dr. Simona Fica, Dr. Carmen
•Medicina Muncii - Dr. Codruta Diana Enculescu, Mestecãneanu; Dr. Carmen Barbu,
•Medicinã Generalã - Dr. Adrian Nicolau Dr. Alina •Gastroenterologie - Prof. Dr. Mihai-Mircea Diculescu,
Nastasie; Dr. Gabriela Pãsescu, Prof. Dr. Dan Olteanu; Dr. Serban Gologan;
•Neurologie - Dr. Valentin Dimancea Ionescu, Dr. Letiþia Þugui Dr. Ana-Maria Lavinia Botezatu;
•Oftalmologie - Dr. Daniela Mladin; Dr. Mãdãlina Dr. Aureliana Elena Ciupercã Dr. Dan Cristian;
Anca Savu, Dr. Ana Maria Catuneanu,
•Orl - Sef Lucrãri Dr. Vlad Budu; As. Univ Dr. Andrei
•Ginecologie Obstetricã - Prof. Dr. Radu Vlãdãreanu
Borangiu Dr. Dana Vrânceanu; As. Univ Dr. Arthur
Dr. Ioan Pârvu; Dr. Magda Petrache, Dr. Rãzvan
Weisman,
Rãdulescu Boticã; Dr. Daniela Oprescu Dr. Octavian-
•Ortopedie - Dr. Anca Duca; Dr. Dan Siderman,
•Pediatrie - Prof. Dr. Ioan Gherghina, Dr. Simona Constantin Rotaru; Dr. Ciprian Cristescu, Dr. François
Constantinescu; Dr. Gheorghita Sãrdescu, Désiré; Dr. Ruxandra Dumitrescu; Dr. Mona Zvâncã,
•Psihiatrie - Dr. Cãtãlin Zaharia, •Hematologie - Prof. Dr. Ana Maria Vlãdãreanu
•Psihologie - Psiholog Jeni Voicu; Dr. Cãtãlin Zaharia Dr. Horia Bumbea,
Psiholog Liliana Iahr; Psiholog Iulia Bucurica, •Investigaþii Dexa - Dr. Carmen Mestecãneanu
•Reumatologie - Dr. Corina Mogosanu, Dr. Carmen Barbu,
•Stomatologie - Dr. Ana Tãnase; Dr. Anca Temelcea Dr. •Medicinã Generalã - Dr. Adrian Nicolau,
Cristian Iordache, Dr. Vlad Tãnase; Dr. Cristina Neaga, •Medicinã Internã - Dr. Mioara Rizescu, Dr. Rodica
•Urologie - Dr. Emil Angelescu Stoicovici; Dr. Ana-Maria Lavinia Botezatu,
Dragomir m.pr.; Dr. Rubin Munteanu m.pr.; As. Univ. Consultant-Aplicant, proiecte cercetare, in domeni- ul
Dr. Sorin Constantin Paun m.pr.; Dr. Florin Marian medical; Dr. Pampu Gabriela-Codruta medic specialist
Turcu m.sp.; Conf. Univ. Dr. Ionel Tudor Campeanu cardiologie, cu competenta in echocardiografie; Dr.
m.pr.; Dr. Victor Nicolae Tomulescu m.pr.; Dr. Vasile Simona medic specialist cardiologie, cu compe-
Laurentiu Cristian Ungurianu m.pr.; Dr. Catalin Andu tenta in echocardiografie; Dr. Iacob Mihai medic primar
Copaescu m.pr.; Dr. Teodor Artenie m.pr.; Prof. Univ. cardiologie, competenta in cardiologie invaziva/inter-
Dr. Mircea Patrut m.pr.; Dr. Cristian Bogdan Barta ventionala - Sef Laborator Angiografie; Dr. Pinte Florina
m.sp.; Conf. Univ. Dr. Adriana Badulescu m.pr.; Dr. medic primar cardiologie, doctor in stiinte medicale,
Daniel Florian Brasoveanu m.pr.; Dr. Francesco competenta in cardiologie invaziva/interventionala,
Bulca m.pr., supraspecializare in cardiologie pediatrica -
Chirurgie oncologicã - Conf. Univ. Dr. Adriana Coordonator Cardiologie Interventionala Pediatrica; Dr.
Badulescu m.pr. Chirurgie pediatricã - Dr. Sena Platon Pavel medic primar cardiologie, competenta in
Bechir m.sp. cardiologie invaziva/interventionala, competenta in
Chirurgie si ortopedie pediatricã - Prof. Univ. Dr. echografie vasculara - Sef Adj. Laborator Angiografie;
Mihail Mircea Jianu m.pr.; As. Univ. Dr. Laura Topor Dr. Zarma Lucian medic primar cardiolog, cu competen-
m.pr.; Prof. Univ. Dr. Gheorghe Burnei m.pr. ta in cardiologie invaziva/interventionala; Prof.univ.dr.
Chirurgie plasticã si reconstructiva - Dr. Ioana Nanea Tiberiu ecocord de inalt nivel : tishu doppler/test
Dumitra Dragoicea m.sp.; As. Univ. Dr. Dana Carmen efort; Prof.univ.dr. Sinescu Crina-Julieta ecocord de inalt
Vasilescu m.sp.; Dr. Sorin Stefan Bratila m.pr.; Dr. nivel; Prof.univ.dr. Tintoiu Ion echografie speciala; Dr.
Rodica Crutescu m.pr. Stanescu-Cioranu Rodica echografie cord; Dr. Crisan
Chirurgie cardio-vascularã - Prof. Univ. Dr. Mircea Mihaela medic specialist cardiologie, cu competenta in
Patrut m.pr.; Dr. Gabriela Cozmanciuc m.sp.; Conf. echocardiografie; Dr. Pampu Gabriela-Codruta echo-
Univ. Dr. Horatiu Moldovan m.pr. grafie cord; Dr. Comsa Florin Doppler vascular; Dr.
Stanescu-Cioranu Rodica Doppler vascular; Prof. univ.
CLINICA ANGIOMED dr. Tiberiu Nanea medic primar medicina interna-cardi-
Str. Grigore Manolescu 22-24, Sector 1, Bucuresti, ologie, competenta in echocardiografie - Director
(In Cadrul Institutului De Diabet, Nutritie Si Boli Ale Programe Cercetare; Dr. Bostan Ion medic primar cardi-
Metabolismului Prof. Dr. N. Paulescu, Etaj 1) ologie/aritmologie, electrofiziologie (stimulatoare/
Telefon: 021 223 64 22, Telefon mobil: 0724 00 defibrilatoare cardiace); Dr. Stanescu-Cioranu Rodica
88 99 medic primar cardiologie - Doctor in Stiinte Medicale, cu
info@clinica-angiomed.ro http://www.clinica- competenta in: echocardiografie, ecocardiografie spe-
angiomed.ro/w.clinica-angiomed.ro ciala, echografie vasculara.; Dr. Crisan Mihaela medic
specialist cardiologie, cu competenta in echocardio-
Chirurgie cardiovasculara grafie; Prof.univ.dr. Tintoiu Ion medic primar cardiologie-
Prof. univ. dr. Bartos Daniela medic primar interne si boli interne, elec- trofiziologie, stimulatoare cardiace,
cardiologie, compe- tenta in echografie generala - echografie speciala - Director Medical Adjunct; Dr.
Director Medical; Prof.univ.dr. Tintoiu Ion medic primar Bostan Ion medic primar cardiologie/aritmologie, elec-
cardiologie-boli interne, elec- trofiziologie, stimulatoare trofiziologie (srtimulatoare/defibrilatoare cardiace)
cardiace, echografie speciala - Director Medical
Adjunct; Prof.univ.dr. Patrut Mircea medic primar CLINICA DE ANGIOGRAFIE ªI TERAPIE
chirurgie cardiovasculara Prof.univ.dr. Nanea Ioan- ENDOVASCULARÃ HEMODINAMIC
Tiberiu medic primar medicina interna-cardiolo- gie, Sos. Mihai Bravu, Nr. 281, În Incinta Cdt Victor
competenta in echocardiografie - Director Programe Babes, Etaj 3, Sector 3, Bucuresti
Cercetare Prof.univ.dr. Sinescu Crina-Julieta medic pri- Tel: 021.313.10.93, 0þ21.313.10.83 / Fax:
mar si specialist, medicina interna si cardiologie, cu 021.313.10.71, Mobil: 0727.738.119
competenta in echocardiografie; Conf.univ.dr. Zeana www.hemodinamic.ro / office@hemodinamic.ro
Corneliu medic primar cardiolog, cu competenta in Dr. Bogdan Popa, Director Medical
echocardiografie.; Dr. Stanescu-Cioranu Rodica medic Chirurgie cardiovascularã
primar cardiologie - Doctor in Stiinte Medicale, cu com- Dr. Ionel Droc
petenta in: echocardiografie, ecocardiografie speciala, Dr. Rareº Nechifor
echografie vasculara.; As.univ.dr. Chioncel Valentin-Puiu Dr. Bogdan Dorobanþ
medic primar cardiologie; Dr. Bostan Ion medic primar
cardiologie/aritmologie, electrofiziologie, (srtimula- CLINICA MEDICALÃ HIPOCRAT 2000
toare/defibrilatoare cardiace); Dr. Crisan Mihaela Calea Rahovei, nr.259, sector 5
medic specialist cardiologie, cu competenta in echocar- Tel: 021-45.65.000; Mobil: 0733.44.00.77
diografie; Dr. Comsa Florin medic specialist chirurgie Chirurgie generala,
vasculara, competenta in echografie vasculara - Chirurgie plastica-microchirurgie reconstructiva
ARGEª BRAILA
C.M.I. CHIRURGIE GENERALA DR. IONESCU GHEORGHE C.M.I. ARGEºANU NICOLAE
Str. Liviu Rebreanu Bl.C2, Ap.13, Mioveni Str. Pietãþii Nr.1, Brãila
Tel. 0729010404 Tel. 0tel. 0239/681618, 0339-104410
Chirurgie generala Chirurgie generala
Dr. IONESCU GHEORGHE, chirurgie Dr. Argeºanu Nicolae, chirurgie gen.