Sunteți pe pagina 1din 4

ORL

Infeciile urechii externe Dintre infeciile urechii externe amintim: 1. Furunculul conductului Etiopatogenie:-infecia microbian a foliculului pilosebaceu de la acest nivel. Tablou clinic: - durere violent local cu iradieri n zon i care se exacerbeaz la palpare. Furunculul voluminos produce hipoacuzie i uneori modificarea strii generale. Tratament: - cldur local, antialgice. - n faza de colecie se practic incizia i se dreneaz cu mee umezite cu soluii dezinfectante. - tratamentul general, dup caz, se face cu antibiotice sau sulfamide 2. Otita extern difuz Etiopatogenie:-diferite leziuni neglijate suprainfectate. Tablou clinic: zon congestionat, tumefiat, pruriginoas i zemuind care cuprinde repede conductul sau/i pavilionul urechii. Infecia poate interesa pericondrul i cartilajul, avnd drept urmare necroze care duc la cicatrici vicioase. Tratamentul: - ndeprtarea secreiilor, pansamente locale sterile, aplicarea de pomezi, antibiotice. Bolile urechii mijlocii (medii) A. Traumatismele timpanului Etiopatogenie: - traumatismele timpanului se pot produce accidental sau n urma unor manevre terapeutice de specialitate. - ruptura timpanului se poate produce n timpul extraciei corpilor strini, - n urma detunturilor, a exploziilor, a schimbrii brute a presiunii atmosferice (lunari, aviatori, scafandri). - lovituri cu palma peste ureche.
1

Tratament: -toaleta local prin ndeprtarea chiagurilor, aplicarea unui tampon de vat sterilizat n conduct. Instilaiile n conductul auditiv extern sunt interzise. Instilaiile nazale cu dezinfectantele nazofaringiene sunt recomandabile. B. Infeciile urechii medii:

1. Otita medie congestiv acuta. Este o form benign de infecie care n faza primar se caracterizeaz printr-o congestie a timpanului i a mucoasei tubotimpanice. Bolnavul acuz dureri n ureche, senzaie de lichid n interiorul casei timpanului, precum i o hipoacuzie moderat. Aceast afeciune apare deseori n strns dependen cu infeciile nasofaringiene acute. 2. Otita medie supurat acut. Se ntlnete mai des la vrsta copilriei n timpul epidemiilor. Frecvena mai mare la sugari i copiii mici se datorete printre altele i faptului c la acetia trompa lui Eustachio este mai scurt i orizontal n comparaie cu a adultului, aa nct infeciile de la nas i faringe se propag mai uor ctre casa timpanului. Tablou clinic: Debuteaz brusc cu otalgie violent, ce iradiaz n regiunile nvecinate, senzaie pulsatil n ureche, hipoacuzie, febr, alterarea strii generale, puroi. Complicaii periauriculare sau intracraniene: otomastoidita, labirintita, supuraii encefalice. De aceea profilaxia otitei medii supurate trebuie s fie un obiectiv permanent al celor ce ngrijesc un copil cu frecvente infecii rinofaringiene (rinite, adenoamigdalite). La nevoie se va face asanarea focarelor adenoamigdaliene. Tratamentul 1. Profilaxia infecii rinofaringiene (rinite, adenoamigdalite). La nevoi e se va face asanarea focarelor adenoamigdaliene. 2. Tratamentul curativ: n faza de otit medie congestiv acut se administreaz instilaii auriculare cu soluii cldue analgezice, soluie otic cu cloramfenicol. Se administreaz antialgice. Este obligatorie dezinfecia nazofaringian. Se folosete Bixtonim, Rinofug, la copii se administreaz ser fiziologic efedrinat 1-2%, Faringosept. 3. Ca tratament general se administreaz antipiretice, antialgice, antibiotice, vitamine, lichide calde.
2

4. Timpanotomia favorizeaz eliminarea puroiului format n casa timpanului. Instilaiile sunt contraindicate. Tratamentul susinut de antibiotice conduce de cele mai multe ori ctre o vindecare bun, fr sechele i cu auzul pstrat. Bolile urechii interne Labirintita. Labirintita este o complicaie a otomastoiditei supurate i este determinat de propagarea infeciei nspre labirint prin intermediul ferestrelor oval sau rotund datorit difuzrii toxinelor i infiltrarea membranelor sau de un proces osteitic de vecintate. Simptomatologia va oglindi afectarea funciei acestor organe i anume alterri ale auzului pn la surditate, nsoite totodat de tulburri de echilibru cu grea, vrsaturi, ameeli, nistagmus. Apariia febrei este un semn premonitor de meningit. Tratamentul const n rezolvarea otomastoiditei supurate prin tratamentul combinat medicamentos i chirurgical dup cum impune cazul, folosindu -se antibiotice, vitaminoterapie, sedative (Fenobarbital, Extraveral), antiemetice (Emetiral,Torecan) i pansamente locale pn la vindecare.

Mastoidita Definitie: Mastoidita reprezinta infectia si inflamatia spatiilor de aer cuprinse in osul mastoidian. Mastoida face parte din osul temporal al craniului. Poate fi palpata ca o proeminenta osoasa posterior si usor superior lobului urechii. Contine spatii mici pline cu aer (celule aeriene). Este conectata cu urechea medie, si astfel atunci cand exista o colectie lichidiana in urechea medie, este prezenta o cantitate mica de lichid si in spatiile cu aer din mastoida. Etiopatogenie: Afectiunea se dezvolta de regula cand o otita medie acuta este netratata sau tratata necorespunzator si se extinde de la urechea medie la osul inconjurator. Mastoidita este cauzata de regula de aceleasi tipuri de bacterii care determina infectii ale urechii medii (streptoccus pneumoniae si Haemophilus influenzae). Semne si simptome:De obicei, simptomele apar la zile sau saptamani dupa dezvoltarea otitei medii acute, pe masura ce infectia distruge portiunea interna a osului mastoid. Se poate forma o colectie de puroi (abces) in os.
3

Simptomele initiale ale mastoiditei pot fi aceleasi cu simptomele din faza initiala infectiei urechii mijlocii (otalgie violent, ce iradiaz n regiunile nvecinate, senzaie
pulsatil n ureche, febr, alterarea strii generale).

Pielea care acopera mastoida devine eritematosa (inrosita), inflamata si sensibila, iar urechea externa este impinsa in lateral si inferior. Alte simptome prezente sunt febra, durere in jurul sau in ureche, scurgeri cremoase din ureche. Durerea tinde sa fie persistenta si pulsatila. Afectarea auzului se poate inrautati progresiv. Diagnostic: Mastoidita este de obicei suspectata atunci cand o infectie grava a urechii medii este insotita de roseata, inflamare si durere in zona mastoidiana .Prin computertomografie (CT) se evidentiaza inflamatia si lichidul din spatiile cu aer mastoidiene, precum si eroziunea peretilor ososi subtiri care separa spatiile. Daca la nivelul urechii sau mastoidei exista scurgeri de fluid, se pot colecta monstre care vor fi analizate pentru a identifica microorganismul cauzator. Daca scurgerile lipsesc, se poate preleva o monstra din lichidul acumulat in urechea medie prin punctie. Evolutie si prognostic: Severitatea mastoiditei variaza de la simpla (puntin lichid ajuns in celulele aerine ale mastoide, in urma unei infectii a urechii medii) la complexa, atunci cand infectia invadeaza periostul osului mastoidian, la foarte grava cand este distrus chiar osul. Daca mastoidita este descoperita din timp prognosticul este favorabil. Insa, daca simptomele sunt descoperite tarziu sau mastoidita este tratata inadecvat pot sa apara o serie de complicatii. Complicatiile pot include surditate, infectia tesutului ce inveleste creierul si maduva spinarii (meningita), abcese cerebrale, sau abces localizat in muschii gatului. Toate au prognostic mult mai sever decat mastoidita in sine. Tratmentul mastoiditei consta in administrarea de antibiotice. Identificarea microorganismului cauzator ajuta la alegerea antibioticului potrivit. In functie de severitatea infectiei antibioticul este administrat la inceput intravenos, iar apoi (pe masura ce pacientul se recupereaza) oral, pentru cel putin inca 2 saptamani. In cazurile foarte grave care afecteaza chiar osul mastoidian, cu formarea colectiilor purulente (abcese), este necesara drenarea abcesului si chiar indepartarea chirurgicala a mastoidei (mastoidectomie).