Curs Boli infectioase

Scarlatina
Scarlatina este o boala infecto-contagioasa a copilariei, intalnita mai frecvent sub vasta de
10 ani.
Se caracterizeaza prin debut brusc cu febra, alterarea starii generale, enantem (angina
streptococica) si exantemul caracteristic (eruptie tegumentara micropapuloasa, urmata de
descuamare tegumentara). Este determinata de actiunea unei toine eritrogene (toina
!ic") eliberata de catre streptococii beta-#emolitici de grup $.
Transmiterea se face:
1. pe cale respiratorie, prin tuse, stranut, ras, vorbit de la bolnavii cu scarlatina, cu
angina streptococica,
2. pe cale respiratorie, prin tuse, stranut, ras, vorbit de la purtatorii sanatosi de
streptococ beta-hemolitic de grup A la nivelul orofaringelui
3. prin obiecte contaminate si particule de praf streptococul re!ista in mediul
extern"
Copiii sub varsta de 10 ani au o receptivitate mai mare pentru scarlatina, grupa de varsta
cel mai frecvent afectata fiind %-& ani' baietii sunt mai des afectati decat fetele si apare cu
o frecventa de (-% ori mai mare in mediul urban decat in mediul rural. !e asemenea, s-a
constatat o periodicitate sezoniera de toamna-iarna si multianuala, aparand epidemii la %-
) ani.
#linic
!upa o perioada de incubatie care variaza intre *-$ !ile cu limite 1-1% !ile", boala
debuteaza brusc cu febra, alterarea starii generale, varsaturi, dureri de gat la ing#itit
(angina), cefalee. +ebra poate atinge valori de *&-(0 grade C, fiind frecvent precedata de
frisoane si insotita de ta#ipnee si ta#icardie. ,a sugari si copii mici se poate insoti de
agitatie si c#iar convulsii.
,a eaminare se constata prezenta anginei eritematoase (rosu in gat) de culoare rosu-
intens sau pultacee (puroi in gat) si adenopatie submaxilara si latero-cervicala, care
este intotdeauna prezenta.
+ata are un aspect caracteristic cu paloare in -urul gurii si nasului si congestia (roseata)
obra-ilor (obra-i palmuiti), buzele foarte rosii - semn descris ca .masca lui &ilatov' sau
(faciesul palmuit/.
Eantemul scarlatinos apare dupa 2)-)* de ore 1-2 !ile" de la debut0 difuz, rosu intens,
staco-iu, punctat de mici papule rosii, aspre la pipait' mai intens pe fata antero-interna a
membrelor, la plicile de flexie si mai ales la plica cotului unde apare o linie
transversala usor hemoragica semnul +astia este determinat de mici purpure care
nu dispar la presiune".
$par modificari linguale caracteristice, cunoscute sub denumirea de ciclu lingual. Ciclul
lingual consta in modificarea aspectului limbii de la o zi la alta' nu lipseste niciodata
fiind patognomonic:
- in prima zi0 depo!it alb-slaninos (limba saburala, incarcata, de portelan)
- ziua 1-*0 se descuamea!a dinspre varf si margini spre ba!a
- a (-a zi0 limba descuamata total, se vad papilele limba !meurie"
- apoi, in perioada de consvalescenta se reepitelizeaza rezultand aspectul cunoscut ca
.limba lacuita', lucioasa.
$ngina eritematoasa si modificarile de la nivelul limbii, care apar in scarlatina constituie
ceea ce se numeste enantemul scarlatinos.
Semnele generale se mentin, febra persistand inca 1-* zile de la introducerea
antibioticului. !oar in formele severe, toice, se mentioneaza modificari cardio-
circulatorii.
#omplicatii:
2n general este o boala autolimitanta, dar in unele cazuri, netratate, in evolutia bolii pot
aparea si complicatii. $cestea sunt0 artrita toica, nefrita, cardita, encefalita.
Complicatiile care pot apare mai tarziu, dupa infectia scarlatinica, sunt0 reumatismul
articular acut, glomerulonefrita acuta post-streptococica, endocardite.
,nvestigatii:
- teste de laborator pentru evidentierea sindromului biologic inflamator0 leucocitoza cu
neutrofilie, 3S4 accelerat, +b crecut, C56 pozitiva.
- teste bacteriologice 7 eudatul faringian0 se recolteaza dimineata, inainte ca pacientul
sa manance si sa se spele pe dinti, inainte de inceperea tratamentului (cu a-utorul unui
tampon steril se sterg amigdalele si peretele posterior al faringelui, evitandu-se atingerea
limbii, luetei si contaminarea lui cu saliva)'
- la purtatorii sanatosi se recolteaza eudat nazo-faringian si nazal' dupa recoltare,
tampoanele utilizate pentru recoltarea eudatelor faringian, nazo-faringian si nazal, se vor
transporta in maimun doua ore la laborator.
- teste serologice: reactia $S,8 deceleaza anticorpii anti streptolizina-8 7 se face mai
tarziu, cel putin la 1 saptamani dupa boala
Tratament
Bolnavii de scarlatina se interneaza in spital timp de 9-10 zile pentru izolare si tratament.
:ratament igieno-dietetic0 #idratare, ingri-irea pielii si mucoaselor, sustinerea apararii
organismului, sc#imbarea len-eriei in cazul transpiratiei, aerisirea incaperilor.
5epausul la pat este recomandat timp de 9-10 zile, dupa care bolnavul ramane la
domiciliu pana la 1(-11 de zile de la inceputul bolii, fiind urmarit in continuare de catre
medicul de familie panala *0 de zile, in vederea depistarii eventualelor complicatii.
:ratament simptomatic
- antitermice aspirina, paracetamol, ibuprofen" si vitamina #. !ezinfectia nazo-
faringiana este importanta, utilizandu-se faringosept si instilatii nazale cu colargol.
:ratamentul etiologic consta in administrarea de +enicilina - forma in.ectabila de
penicilina" 7 *-( zile - antibioticul de electie, care poate fi inlocuit de macrolide
eritromicina) la persoanele alergice la penicilina. Se continua cu 6enicilina 3 (oral)
pana la implinirea a 10 zile de tratament.
6entru profilaie, dupa 10 zile, se face o doza de 1.100.000 unitati penicilina de depo!it,
/oldamin, si apoi inca trei doze la distanta de o saptamana una de alta.
,una urmatoare se fac doua doze de ;oldamin, la distanta de 1 saptamani una de
cealalta, pentru a se continua tratamentul cu o doza pe luna pentru toate lunile reci
(septembrie 7 aprilie). :ratamentul se reia toamna urmatoare cu tratament de atac sub
forma de 6enicilina 3 timp de 10 zile, apoi ;oldamin in sc#ema descrisa mai sus. 2n
cazurile in care titrul $S,8 ramane crescut, se face acest tratament timp de % ani
consecutiv.
Se verifica anual titrul $S,8.