INTRODUCERE

Am ales lucrarea cu titlul “SCARLATINA” deoarece am considerat că este o

problemă de sănătate publică majoră, tot mai des întâlnită în zilele moastre.
În perioada şcolară pe care am desfăşurat-o pe durata celor 3 ani de studiu şi
practică am întâlnit multe cazuri de scarlatină.
Am ales acest subiect deoarece, deşi bolnavul de scarlatină este în cele mai
multe cazuri uşor de diagnosticat, tratamentul este destul de dificil. Boala de
scarlatină este cel mai adesea întâlnită la copii.
Un rol important îl are asistenta medicală oferindu-le informaţii preţioase
acestor bolnavii cu această afecţiune fiind învăţaţi să-şi cunoască boala, să-şi
monitorizeze simptomele, să-şi modifice condiţiile de viaţă, să respecte tratamentul
indicat, toate acestea şi un suport fizic şi psihic atât bolnavului cât şi familiei, din
partea asistentei medicale, pot obţine un control al bolii pentru o calitate a vieţii cât
mai bună.
Lucrarea este constituită din 3 capitole. Primul capitol prezintă anatomia şi
fiziologia pielii. Următorul capitol reprezintă teoretic boala.. Ultimul capitol cuprinde
prezentarea cazurilor studiate şi îngrijirile bolnavului cu scarlatină acordate de
asistentă, de la intemare şi până la externare, cu asigurarea condiţiilor de spitalizare,
urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative, asigurarea igienei corporale, asigurarea unei
alimentaţii adecvate şi examinării specifice.

1
I. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA PIELII

I.1. DEFINIŢIE
Scarlatina este o boala infecto-contagioasa a copilariei, intalnita mai frecvent
sub vasta de 10 ani. Se
caracterizeaza prin
debut brusc cu febra,
alterarea starii generale,
enantem (angina
streptococica, ciclu
lingual) si exantemul
caracteristic (eruptie
tegumentara maculo-
papuloasa, urmata de
descuamare tegumentara). Transmiterea se face pe cale respiratorie, prin tuse, stranut,
ras, vorbit, de la bolnavii cu scarlatina, cu angina streptococica sau purtatorii sanatosi
de streptococ beta-hemolitic de grup A la nivelul orofaringelui.

I.2.ETIOLOGIE,EPIDEMIOLOGIE ŞI PATOLOGIE

I.2.1.ETIOLOGIE
Pe baza structurii antigenice streptococii beta – hemolitici au fost împărţiţi în
grupe (desemnate cu litere: A,B,C,D etc.) şi tipuri (desemnaţi cu cifre: 1,2,3 etc);
dintre toţi aceştia, cei din grupul A produc infecţii la om, iar dintre ei numai cei
capabili să producă o exotoxină specială (cu efect eritrogen) sunt cei care produc
scarlatină (numai la receptivi, adică cei care nu au antitoxină care să-i protejeze).
Clasificarea streptococilor:
 Streptococ beta-hemolitic
 Streptococ alfa-hemolitic
 Streptococ nehepatic

În concluzie, agentul etiologic al scarlatinei este streptococul beta – hemolitic

din grupul A, producător de toxină scarlatinoasă (eritrogenă, numită şi toxina Dick)

2
 I.2.2.EPIDEMIOLOGIE
Scarlatina este răspândită peste tot în lume, cu precădere în zonele temperate; la
noi în ţară, ca peste tot, morbiditatea prin această boală a scăzut continuu; decesele, de
asemenea, au diminuat apreciabil, mai ales după introducerea penicilinei. Epidemiile
de scarlatină au caracter sezonier, în sensul că nivelul endemic prezintă creşteri
epidemice în lunile reci de toamnă-primăvară, începând cu aglomerările din şcoli. Dat
fiind rezistenţa streptococilor în mediul exterior, calea de transmitere se face nu
numai prin contagiune directă, dar şi prin obiecte (jucării, batiste, alte obiecte)
contaminate (contagiune indirectă), ca şi prin particule de praf, ce conţin germeni.
Aceasta impune ca în afara dezinfecţiei continue, să se facă, după externarea
bolnavilor, şi dezinfecţia terminală a salonului ( a locuinţei).
După scarlatină, se obţine o imunitate antitoxică durabilă, dar nu şi conferă
protecţie faţă de o nouă îmbolnăvire de scarlatină.
I.2.3.PATOGENIE
Streptococul se fixează pe celulele epiteliale faringiene, proliferează şi secretă
toxina care va difuza în organism, producând erupţia prin efect direct pe sistemul
neurovegetativ dar şi printr-o reacţie de hipersensibilitate întârziată. Sunt implicate
trei mecanisme:
 Mecanismul toxic în care este implicată toxina eritrogenă a
streptococului care determină febra, enantemul, fenomenele cardiovasculare, digestive
(greţuri, vărsături) şi nervoase (cefalee, agitaţie).
 Mecanismul septic apare simultan sau la câteva zile de la mecanismul
toxic datorită pătrunderii streptococului în ţesuturile vecine focarului primar (apar
otite, sinuzite, adenite cervicale şi foarte rar septicemii).
 Mecanismul imuno-alergic apare la 16-21 zile de boală, când apar
anticorpii faţă de diferitele antigene streptococice, titrul anticorpilor antieritrotoxici
creşte progresiv, asigurând titrul protector în a 3-a săptămână şi titrul maxim în a 4-5
–a săptămână.
I.3. MANIFESTĂRI CLINICE
 Incubaţia este de 3-6 zile, cu limite între 1-10 zile.
 Debutul este brusc, mai rar brutal. De obicei, în plină sănătate,
bolnavul prezintă triada simptomatică clasică a bolii: febră, dureri faringiene şi
abdominale, vărsături. În general, o angină însoţită de vărsături trebuie suspectată de
scarlatină. Febra se urcă până la 38-39 grade C, precedată de frison sau frisoane

3
repetate. Hipertermia este exagerată la început, chiar în cazurile care ulterior
evoluează benign.

Bolnavul prezintă de la început tulburări gastro-intestinale, simulând uneori o

apendicită acută.
Apare, de asemenea, o uscăciune importantă în gât, apoi jenă şi dureri la
deglutiţie, care se vor accentua ulterior. Respiraţia este mai frecventă, pulsul este
accelerat şi depăşeşte gradul febrei, atingând la adulţi 120, la copii 120-140 de bătăi
pe minut. Bolnavul prezintă o stare de nelinişte, uşoară agitaţie şi insomnie.
În faza de invazie, faţa bolnavului prezintă un aspect destul de caracteristic, care
se va accentua şi mai mult în perioada următoare. Apare aşa numita „mască Filatov”,
care constă în următoarele: pomeţii obrajilor sunt intens congestionaţi şi roşii, iar
regiunile din jurul gurii şi nasului sunt mai palide. Această mască poate lipsi în
scarlatinele mai uşoare; o putem găsi şi în alte boli febrile, de exemplu în pneumonie
şi gripă.
La sfârşitul fazei de invazie se constată enantemul foarte caracteristic, care
cuprinde cavitatea buco-faringiană, şi se intensifică şi mai mult în perioada eruptivă.
Limba la debutul scarlatinei este albă, încărcată cu un depozit albicios, cu
marginile şi vârful roşii; se mai numeşte şi „limbă de porţelan”.
 Angina scarlatinoasă. În scarlatină, amigdalele sunt hipertrofiate,
intens hiperemiate şi extrem de roşii. Roşeaţa cuprinde, în afară de amigdale, şi lueta
până la baza ei, unde se opreşte net şi trece sub formă de două semicercuri, bine
delimitate la periferie, în stâlpi, care sunt şi ei înglobaţi în această roşeaţă. Lueta este
adesea şi edemaţiată, edemul putând să se extindă şi spre faringele posterior. În
această fază pe amigdale se găsesc adesea puncte purulente. Deci, în scarlatină uneori
angina poate avea aspectul unei angine eritematoase şi pultacee.
Ceea ce este caracteristic enantemului buco-faringian, este intensitatea culorii
roşii a mucoaselor, care nu este niciodată aşa de exprimată în anginele banale, precum
şi delimitarea netă a roşeţii la baza luetei.
 Perioada de stare. După 1-2 zile de la debut, bolnavul intră în perioada
eruptivă a bolii, când apare exantemul caracteristic.

În această fază se descriu următoarele simptome:

4
  Enantemul. Enantemul buco-faringian
descris în perioada de invazie se intensifică şi mai mult.
Tumefacţia şi edemul acestor regiuni devin mai evidente,
mai ales la nivelul amigdalelor şi luetei, uneori bolnavul
prezentând jenă la respiraţie. Pe amigdale se constată
depozite pultacee, fie numai la nivelul criptelor, fie pe
întreaga suprafaţă a amigdalei, ca în difterie.
Fig.I.6.1.

Fig.I.6.2. Fig.I.6.3.

 Limba. Începând cu această perioadă eruptivă, deci din a 2-a zi de

boală, depozitul sabural începe să se elimine, limba descuamându-se de la vârf spre
bază. În a 3-a – a 4-a zi de boală descuamaţia este parţială, depozitul central având
forma unui V, cu deschiderea înspre baza limbii,în timp ce marginile limbii sunt
descuamate formând un alt V roşu, care cuprinde în interiorul său V-ul alb format de
depozitul sabural. Procesul de descuamare a limbii este terminat aproximativ în a 4-a
– a 6-a zi de boală, când papilele limbii apar turgescente, proeminente, limba apărând
mamelonată, aspect clasic descris sub denumirea de limbă zmeurie.

Urmează apoi refacerea epiteliului lingual, aspectul devenind neted, lucios,

lustruit, ca o limbă poleită. În 10-12 zile, aspectul limbii revine la normal.

5
  Exantemul

Fig.I.6.4. Fig.I.6.5.

La 3 zile de la debutul simptomatologiei, apare exantemul, acesta dominând

tabloul clinic în perioada eruptivă a bolii. Deşi exantemul se impune atenţiei
medicului şi celor din jurul bolnavului, fiind pe primul plan, totuşi importanţa lui
diagnostică nu este aşa de mare ca a enantemului, pentru că în unele cazuri, rare de
altfel, el poate lipsi sau poate fi discret, pe când enantemul este constant şi apare mai
precoce.
Exantemul apare în prima zi pe gât, apoi pe trunchi, pe faţa anterioară a
toracelui şi a abdomenului şi la rădăcina membrelor; a doua zi se întinde şi pe
extremităţi, astfel că în 48 de ore este de obicei generalizat pe întreg corpul. În
cazurile cu exantem bine exprimat, privit de la distanţă mică, tegumentele sunt de
culoare uniform roşie, având aspectul „racului fiert”. Deşi exantemul este de obicei
generalizat pe întreaga suprafaţă a corpului, exceptând faţa, totuşi se constată că în
anumite regiuni el este mai intens, mai ales la rădăcina extremităţilor, în regiunile
axilare, inghinale şi la nivelul centurii, fiind în general mai accentuat în zonele de
flexie decât cele în extensie. Uneori pe regiunea dorsală şi în părţile mai declive ale
corpului, exantemul este cianotic.
Un caracter important al exantemului scarlatinos este intensitatea lui simetrică.
Acest fapt nu se petrece în rujeolă.
Exercitând o presiune cu mâna sau cu spatula pe pielea cu exantem, regiunea
comprimată apare de culoare alb-gălbuie, uneori de nuanţă net icterică, nuanţă care se
menţine câteva momente şi după suprimarea presiunii. Această nuanţă icterică a
tegumentelor este dată de o bilirubinemie uşor crescută, atribuită, fie unei insuficienţe
hepatice, fie unei hemolize crescute.

6
 Dacă tragem cu unghia o dungă la nivelul exantemului, apare o dungă roşie,
mărginită de două linii albe, constituind semnul Borsieri.
În scarlatină, ca şi în alte boli infecţioase, există o fragilitate vasculară
importantă, în special în cazurile toxice, ceea ce se poate manifesta prin mici pete
hemoragice pe tegumente sau prin predispoziţia de a face hemoragii la locurile
traumatizate. Dacă se face o ciupitură la nivelul pielii, se produce o hemoragie locală.
Uneori apar hemoragii la nivelul regiunilor comprimate de haine: în regiunile axilare,
la nivelul centurii sau în regiunile declive ale corpului.
 Faţa

Exantemul scarlatinos, în mod obişnuit,

respectă faţa. La acest nivel, în faza de stare se
menţine aspectul de mască scarlatinoasă din
perioada de invazie şi uneori se accentuează chiar.
Totuşi, uneori se poate produce un exantem
discret şi pe faţă, însă numai la nivelul pomeţilor
congestionaţi, exantemul respectând regiunea din
jurul gurii şi a nasului, care rămâne mai palidă, în
contrast cu obrajii roşii.
Apariţia exantemului poate fi precedată şi de
un prurit generalizat, care de obicei dispare cu
apariţia exantemului, totuşi sunt cazuri când pruritul se menţine şi în perioada
eruptivă.
În unele cazuri la nivelul micropapulelor se observă mici vezicule cu conţinut
clar, realizând o erupţie miliară.
Intensitatea exantemului este variabilă după caz. În general, în cazurile mai
severe de boală şi exantemul este mai exprimat, totuşi aceasta nu este o regulă,
deoarece sunt cazuri foarte grave de scarlatină, cu exantem discret. În unele cazuri
există un exantem foarte uşor numai în regiunile de predilecţie, pe când în restul
tegumentului, erupţia lipseşte. Este de reţinut faptul că sunt cazuri când exantemul
poate lipsi complet, când diagnosticul se face pe alte simptome, în special pe prezenţa
şi caracterul enantemului.
În formele grave de scarlatină, se întâlneşte exantemul astacoid, format din pete
roşii, infiltrate, edemaţiate, de culoare roşie-închis, uneori violacee, realizând forma

7
clinică scarlatina „albastră”. În acelaşi timp bolnavul prezintă o cianoză a
extremităţilor şi a buzelor. Tot în formele grave ale bolii, erupţia are un caracter
hemoragic, purpuriu, echimotic.
În timpul perioadei eruptive, de obicei simptomele generale se accentuează şi
mai mult.
Temperatura se ridică la 39 de grade, în raport cu gravitatea bolii. O dată cu
apariţia exantemului, adesea febra se exacerbează puţin, după aceea se produce uneori
o uşoară scădere a ei, menţinându-se apoi continuă cu mici oscilaţii în tot timpul
acestei perioade. Starea generală a bolnavului este variabilă în raport cu gravitatea
bolii. De obicei bolnavii prezintă cefalee, insomnie, uşoară agitaţie. Pulsul este
tahicardic în mod obişnuit, mai rar se poate totuşi produce bradicardie, mai ales în
faza de regresiune a bolii.
 Perioada de convalescenţă. Durata perioadei febrile a bolii (faza de
invazie şi de erupţie) este de aproximativ
6-10 zile. Din ziua a 7-a – a 10-a de
boală, febra începe să scadă, de obicei
litic. În acest timp, toate simptomele bolii
încep să regreseze: dispare exantemul,
apoi enantemul cu tulburările disfagice,
se reduc şi dispar adenitele cervicale şi
submaxilare, starea generală se
ameliorează în mod treptat, într-un cuvânt
dispar toate simptomele morbide locale şi
generale şi bolnavul intră în perioada de convalescenţă, care corespunde aproximativ
cu cea de descuamaţie. Prin intervenţia terapeutică perioada febrilă se scurtează.
Descuamaţia în scarlatină este precoce; ea începe cu descuamaţia mucoasei
buco-faringiene, în special a limbii, care se produce deja în timpul perioadei eruptive
a bolii. Chiar şi descuamaţia tegumentelor începe destul de repede, de obicei în a 6-a
– a 7-a zi de boală, întâi la nivelul gâtului, apoi la nivelul trunchiului şi, în fine, la
extremităţi, unde descuamaţia se menţine multă vreme.
Intensitatea ei variază de obicei cu cea a exantemului; în cazurile cu exantem
intens şi descuamaţia este mai intensă.
În epidemiile uşoare de scarlatină descuamaţia este mai redusă, care adesea
poate trece neobservată.

8
I.4.FORME CLINICE
În raport cu gravitatea tabloului clinic, scarlatina se poate prezenta sub trei
forme principale:
 Forme benigne: uşoară, abortivă, frustă.
 Forme medii.
 Forme grave: toxică, septică, toxico-septică.
Formele uşoare. Ele se prezintă cu febră de 38-39 grade, uneori mai scăzută,
starea generală este bună, lipsesc complet fenomenele generale toxice, nu există
fenomene nervoase, se constată o angină nu prea exprimată, cu reacţii ganglionare
regionale foarte reduse. Exantemul este cel obişnuit, dar nu prea întins.
Formele medii. Se prezintă cu simptome ceva mai intense decât cele uşoare.
Febra este de 39-40 grade, starea generală puţin alterată, discrete fenomene generale
de intoxicaţie, insomnie , uşoară agitaţie, tahicardie, fenomene exprimate de angină,
reacţii locale ganglionare evidente, exantem destul de pronunţat.
Formele grave. În aceste cazuri, atât simptomele locale, buco-faringiene, cât şi
cele generale sunt foarte marcate.
Fenomenele locale de angină sunt foarte exprimate, uneori angina este
necrotică, pseudomembranoasă. Limba şi buzele sunt crăpate, arse, pline de
fuliginozităţi şi apar reacţii ganglionare regionale intense, uneori supurative. Bolnavul
are inapetenţă, greaţă, vărsături, uneori diaree rebelă. Exantemul este intens, însă nu
întotdeauna; el prezintă des o nuanţă violacee, cianotică; uneori este hemoragic.
Fenomenele generale de intoxicaţie sunt foarte intense; hipertermie mare, stare
generală foarte rea, uneori extrem de gravă, fenomenele nervoase sunt alarmante
(insomnie, ataxo-adinamie, delir), hipotensiune arterială, tahicardie intensă, puls slab,
uneori filiform, tendinţă la colaps, cianoza buzelor şi extremităţilor.
În formele toxice predomină fenomenele generale de intoxicaţie a sistemului
nervos central, a sistemului endocrino-vegetativ şi a celui cardio-vascular. Febra este
mare, bolnavul prezintă nelinişte, insomnie, agitaţie, uneori stare subcomatoasă şi
convulsii. Tulburările digestive sunt foarte accentuate: greaţă, vărsături, diaree; din
partea aparatului circulator: tahicardie, aritmie, puls slab, uneori filiform, tendinţă de
colaps, tensiune arterială foarte scăzută, cianoza buzelor şi a extremităţilor; apar de
asemenea tulburări respiratorii, fără cauză pulmonară. Exantemul este cianotic,
hemoragic.

9
 În cele mai multe cazuri, formele toxice au o evoluţie mai lentă, apare
exantemul, cu întreaga simptomatologie descrisă mai sus.
Formele septice sunt caracterizate prin predominanţa fenomenelor septice.
Deseori găsim o necroză tonsilară, care se poate întâlni şi în formele toxice, însă mai
rar. Uneori necroza este progresivă, trecând şi la faringele posterior. Reacţiile
ganglionare sunt foarte marcate, deseori apar adenoflegmoane cervicale sau abcese
amigdaliene, care pot da tulburări respiratorii sau pot leza vasele mari.
Formele grave mixte (toxico-septice) sunt caracterizate prin fenomene toxice şi
septice, care apar, fie concomitent, fie simptomelor toxice le urmează localizările
septice.
I.5. COMPLICAŢII
Rare astăzi, sunt de trei feluri:
1. Imediate, septice,apar în prima săptămână de boala, sunt de vecinătate
– adenite, rinite, otite, mastoidite, sinuzite, laringite, şi la distanţă –
meningite, septicemii;
2. Toxice, în prima săptămână ( nefrită în focar, miocardită, reumatism
precoce), hepatice şi nervoase;
3. Tardive: imunologice, corespund complicaţiilor poststreptococice
(RAA, purpura Schonlein, eritem nodos, glomerulonefrită acută difuză
poststreptococică)
La distanţă – bronhopneumonie, pleurezie, peritonită, nefrită.

I.6. DIAGNOSTIC
Se bazează pe date epidemiologice, clinice şi de laborator.
 Date epidemiologice. Ele ne pot ajuta la stabilirea diagnosticului, când există
noţiunea de epidemie de scarlatină şi prezenţa contactului cu un bolnav, înainte cu 1-7
zile. Vom căuta în jurul bolnavului indivizi cu fenomene de angină şi vom cerceta
streptococii hemolitici la contacţi. Se va cerceta dacă bolnavul a mai avut sau nu
scarlatină, ştiind că în mod obişnuit aceasta conferă o imunitate pe viaţă.
 Diagnosticul clinic al scarlatinei poate fi foarte uşor în cazurile tipice de
boală, bazându-ne pe simpla inspecţie a bolnavului.

Simptomele principale, caracteristice ale bolii sunt:

 Debutul brusc cu febră mare, uneori frison şi vărsături.

10
  Angina caracteristică, cu dureri în gât, amigdale tumefiate şi hiperemiate,
roşeaţă intensă a stâlpilor, a palatului moale.
 Adenită cervicală regională precoce, care în anginele banale nu este aşa de
pronunţată.
 Limba caracteristică, la început albă, saburală (de porţelan) care se
descuamează apoi, devenind limbă zmeurie.
 Exantemul, care începe la nivelul gâtului şi în două zile se generalizează pe
întreaga suprafaţă a corpului. Exantemul este micropapulos, aspru la pipăit, pe un
fond roşu difuz, mai intens în unele regiuni; intensitatea lui este simetrică, insotit de
semnul Grozovici-Pastia şi masca scarlatinoasă Filatov.
 Descuamaţia lamelară, precum şi unele complicaţii caracteristice pentru
scarlatină ne pot servi pentru diagnostic.
Date paraclinice.
 leucocitoză cu neutrofilie şi cu eozinofilie,
 punerea în evidenţă a steptococilor hemolitici din nazo-faringele bolnavului,
 creşterea tardivă şi inconstantă a titrului ASLO, la 16-21 de zile de la debutul bolii (7).

I.7. TRATAMENT
 Etiologic urmăreşte asigurarea unei penicilinemii prin administrarea de
penicilina G în doză între 800000 – 3000000 U.I./zi, în funcţie de vârstă, timp de 6
zile. Tratamentul se încheie cu o doză de benzatinpenicilină (Moldamin) de 600000
U.I /zi (copil) sau 1200000 U.I.(adult), doză repetată în a 14-a şi a 21-a zi de
boală,pentru a acoperi perioada când pot apare complicaţii imunologice, favorizate de
persistenţa agentului patogen în criptele amigdaliene, unde antibioticul ajunge mai
greu.
Bolnavii alergici la penicilină se vor trata cu Macrolide (eritromicină în doză
de 30-50 mg/kgc/zi) timp de 10 zile.
 Tratamentul simptomatic. Ca medicaţie simptomatică se vor administra:
antitermice, gargară de muşeţel.
 Tratament igieno-dietetic.
Repausul la pat, pe toată perioada de stare a bolii, se impune chiar şi la
cazurile cele mai uşoare de scarlatină. Repausul trebuie păstrat cel puţin 7 zile.
Regimul va fi lactohidrozaharat în perioada febrilă. (7)

11
I.8. PROFILAXIE
Se face prin diagnostic şi izolare, prin controlul contacţilor şi măsuri în focar.
Supravegherea epidemiologică activă a teritoriului urmăreşte depistarea bolnavilor cu
scarlatină şi alte infecţii streptococice (angine, erizipel, piodermite, impedigo etc) prin
triaje în colectivităţile de copii şi şcolari, tabere, colonii etc. în sezonul rece; controlul
zilnic al copiilor şi personalului în grădiniţe, creşe, cămine; investigaţii bacteriologice
în colectivităţile cu risc crescut. În afară de măsurile generale, la apariţia unui caz se
iau măsuri de izolare, de supraveghere a contacţilor, timp de 10 zile, cu control clinic
la 2-3 zile, cu recoltări de exudate faringiene unde este cazul şi tratamentul cu
penicilină al purtătorilor.
Dezinfecţia în focar este obligatorie, de tip continuu şi terminal (formol 5% în
soluţie apoasă; cloramină 1-3%; bromocet 1-2%), atât în colectivităţi cât şi în
locuinţe.
I.9. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
SCARLATINĂ
Îngrijirea bolnavilor cu boli infecto-contagioase trebuie să se adapteze la
particularităţile specifice acestor boli.

Astfel:
 Scarlatina evoluează cu o stare febrilă, care epuizează şi astenizează
organismul, reducând forţele lui de apărare;
 Ele acţionează asupra întregului organism provocând tulburări în funcţiunea
celor mai variate organe şi aparate în cursul aceleiaşi boli care, de multe ori, necesită
intervenţii cu caracter de urgenţă;
 Evoluând relativ rapid, boala trece în scurt timp prin diferitele ei faze, fiecare
reclamând îngrijiri deosebite;
 Din cauza reducerii capacităţii de apărare, organismul acestor bolnavi prezintă
o receptivitate crescută şi faţă de alte infecţii;
 Bolnavul contagios reprezintă o sursă de infecţie pentru anturajul său,
personalul de îngrijire şi restul bolnavilor;
 Particularităţile bolilor infecto-contagioase determină sarcinile asistentei în
îngrijirea acestei categorii de bolnavi.

12
 1. Amplasarea bolnavilor.
Repausul la pat, pe toată perioada de stare a bolii, se impune chiar şi în cazurile
cele mai uşoare de scarlatină. Repausul trebuie păstrat cel puţin 7 zile.
Saloanele trebuie să aibă unul, doua, maxim patru paturi, în condiţii de perfectă
curăţenie, cuprinzând numai mobilierul strict necesar.
Temperatura camerei nu trebuie să fie mai mare de 17-19 grade C. Saloanele
trebuie să fie luminoase şi cu o ventilaţie ireproşabilă, pentru a se putea asigura o
aeraţie perfectă.
Patul trebuie să asigure bolnavului o odihnă perfectă.
Bolnavul în stare gravă trebuie servit la pat cu ploscă şi urinar. Se va avea grijă
ca atât plosca, cât şi urinarul să fie dezinfectate.
Asistenta va asigura lenjerie de pat şi de corp curată şi dezinfectată ori de câte
ori este nevoie.
Dezinfecţia curentă şi terminală, este una din premisele cele mai importante ale
îngrijirii bolnavilor contagioşi.
2.Supravegherea bolnavilor şi recunoaşterea precoce a complicaţiilor.
Asistenta trebuie să urmărească funcţiile vitale ale organismului. Modificările
constatate reprezintă de obicei simptomele de debut ale complicaţiilor, caracteristice
pentru bolile infecţioase. Stând în permanenţă lângă patul bolnavului poate observa
simptomele alarmante şi să le aducă la cunoştinţă medicului.
3.Alimentaţia raţională, atât sub raport cantitativ, cât şi sub raport calitativ,
contribuie la menţinerea capacităţii de apărare a organismului. Necesităţile calorice
ale organismului trebuie neapărat acoperite, luând în considerare şi plusul reclamat de
starea febrilă.
În perioada febrilă, când există fenomene de disfagie, se va administra un regim
lactat-hidric, cu supe de legume fără sare, zeamă de compot, sirop, sucuri de fructe,
lichide zaharate, vitamine din abundenţă, pâine prăjită şi făinoase. Imediat după
scăderea febrei, se trece la făinoase (orez, griş, macaroane, tăiţei), legume preparate
cu unt sau ulei (cartofi, morcovi, conopidă, mazăre verde), biscuiţi, compoturi de
diferite fructe şi fructe crude bine coapte. Se menţine bolnavul la acest regim timp de
trei săptămâni, după care, dacă nu survine nici o complicaţie, se trece la un regim
mixt, adăugând în mod progresiv carne, ouă, brânzeturi, astfel ca în a 5-a săptămână
de boală să se ajungă la regimul obişnuit.

13
 4. Prevenirea diseminării infecţiei şi mobilizarea forţelor de apărare a
organismului.
Capacitatea de apărare a organismului fiind diminuată, el este expus diferitelor
infecţii secundare. Alături de asigurarea condiţiilor ireproşabile de igienă ale mediului
este necesar ca asistenta să vegheze asupra igienei corporale a bolnavului.
Tegumentele şi mucoasele vor fi ţinute într-o stare de igienă perfectă.
Gargarismul şi prişniţul cervical sunt foarte utile. Imediat ce a devenit afebril
bolnavul poate face din când în când băi calde generale, care favorizează descuamaţia
pielii. Dacă este supărător, pruritul va fi combătut cu loţiuni de alcool mentolat.
5. Prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti.
În orice spital se pot interna bolnavi care, pe lângă afecţiunea lor de bază se
găsesc şi în perioada de incubaţie a unei boli infecţioase. Aceştia pot fi surse de
infecţie şi pentru ceilalţi bolnavi.
Prevenirea infecţiilor transmise pe cale aerogenă reprezintă o problemă greu de
realizat. Izolarea bolnavilor în saloane separate, realizarea circuitelor septice şi
aseptice în spitale, dezinfecţia continuă şi terminală, formolizarea, razele ultraviolete,
evitarea ridicării prafului infectat prin utilizarea aspiratoarelor sau a procedeelor
umede de curăţenie, acoperirea mobilierului şi a lenjeriei cu un strat de substanţe
antiseptice nu dau rezultate suficientePersonalul spitalului poate reprezenta o sursă de
infecţie aerogenă în special în cazul gripei, stafilococilor sau scarlatinei. Din acest
motiv, ei trebuie să se apropie de bolnavi cu mască pentru a nu le transmite vreo
infecţie.
Dacă într-un salon apare totuşi o infecţie aerogenă, bolnavul va fi izolat într-o
rezervă, iar restul bolnavilor din salon vor fi consideraţi contacţi. Salonul va fi pus în
carantină şi nu se vor face internări până la expirarea perioadei de incubaţie a bolii
respective. Faţă de bolnavii în carantină se vor lua măsuri de protecţie individuală prin
imunizare pasivă.
Este important să se facă, în mod regulat, controlul bacteriologic al suprafeţelor
şi al aeromicroflorei şi în cazul în care este pusă în evidenţă floră patogenă de spital,
salonul sau încăperea respectivă să fie închisă temporar pentru dezinfecţia riguroasă
terminală.

14
II.PARTEA PERSONALĂ

II.1.MOTIVAŢIA STUDIULUI
Scarlatina este o boală infecto-contagioasă a copilăriei, întâlnită mai frecvent
sub vârsta de 10 ani. Toţi bolnaviide scarlatină se internează obligatoriu în spital timp
de 7-10 zile pentru izolare şi tratament. Repausul la pat este recomandat timp de 7-10
zile, după care bolnavul rămâne izolat la domiciliu până la 14-21 de zile de la
începutul bolii, fiind urmărit în continuare de către medicul de familie până la 30 de
zile, în vederea depistării eventualelor complicaţii.

II.2.OBIECTIVE
Studiul a urmărit aspectele epidemiologice, clinico- paraclinice şi evolutive ale
scarlatinei.

II.3. MATERIAL ŞI METODĂ

Studiul retrospectiv a inclus un lot de30 de pacienţi cu Scarlatină internaţi
înSecţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean „Mavromati” Botoşani, în perioada
2008-2012.
S-au urmărit următorii parametri şi variabile:
 Vârsta exprimată în ani;
 Sexul: feminin/masculin;
 Mediul de provenienţă;
 Modul de transmitere;
 Tabloul clinic al bolii;
 Forme clinice;
 Tratament;
 Complicaţii;
 Durata spitalizării.

15
II.4.REZULTATE/DISCUŢII

Tabelul 1. Distribuţia cazurilor de scarlatină pe ani de studiu

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 Total
Nr.pacienţi 9 3 6 7 5 30
% 30 10 20 23 17 100

10 2008, 9
8 2011, 7
2010, 6
6 2012, 5
4 2009, 3
2
0
2008 2009 2010 2011 2012
Fig.1. Numărul de internări pe ani de studiu

Tabelul 2.Distribuţia pe grupe de vârstă a pacienţilor cu scarlatină

Vârsta 1 -4 ani 5 -14 ani 15 -24 ani Total
Nr.pacienţi 10 18 2 30
% 33% 60% 7% 100%

5 -14 ani,
20 1-4 ani, 18
10 15 -24
10
ani, 2 ,0
0
1-4 ani 5 -14 ani 15 -24 ani
Fig.2. Distribuţia pe grupe de vârstă a pacienţilor cu scarlatina

16
III.CAZURI CLINICE
CAZ CLINIC NR. 1
Pacient: B.T.
Sex: M
Vârstă: 6 ani
Domiciliul: Sibiu, str. Nicolae Balcescu
Susţinători: părinţii
Data internării: 22.09.2015, ora 10:30
Talie:120 cm; Greutate: 22 kg; Temperatură: 39 grade C;
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Obs. Scarlatină
Motivele internării: copilul este de adus de către părinţi prezentând următoarele
simptome: febră, dureri în gât, roşeaţă intensă care cuprinde amigdalele şi întregul
istm faringian, vărsături, cefalee, prurit.
A.H.C. – aflăm că în familie există un frate confirmat cu
scarlatină în urmă cu o săptămână.
A.P.P. – se neagă antecedente personale patologice
Istoric: debutul a fost brusc în urmă cu două zile. De 24 de ore copilul prezintă erupţie
punctiformă, uşor pruriginoasă, motiv pentru care se prezintă la medicul de familie
însoţit de părinţi. Se suspectează diagnosticul de Scarlatină şi este direcţionat spre
Spitalul de Boli Infecţioase
Observaţii asupra stării de sănătate a bolnavului
Stare generală: influenţată
Starea tegumentelor: exantem scarlatinos, semnul „GrozoviciPastia” este pozitiv în
regiunea de flexie a cotului şi regiunii inghinale.
Aparat digestiv: intensă congestie faringiană, exudat cenuşiu – în puncte.
Status neurologic: agitaţie, fără deficite senzoriale.
Deprinderi pentru menţinerea stării de sănătate: copilul a fost vaccinat corespunzător
până în prezent.
Planificarea externării: Spitalizare estimată la 7 zile, dispensarizare în ambulatoriu de
către medicul de familie, necesită supraveghere ulterioară pentru urmărirea
complianţei la regimul igieno-dietetic şi medicamentos.

17
PLAN DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
DE ÎNGRIJIRE AUTONOME - DELEGATE

1. Dificultate in -pacientul să -asigur repaus obligatoriu la pat -pacientul

a-si menține prezinte timp de 7 zile; prezintă o
temparatura temperatura -asigur ventilare corespunzătoare; uşoară
corpului in corpului în -asigur îmbrăcăminte lejeră; scădere a
limite normale, limite -aplic comprese reci pe frunte; febrei.
datorită normale; -în cazul frisoanelor – se acoperă
sindromului - să fie pacientul cu încă 1-2 pături în
toxic, echilibrat plus;
manifestată prin hidro- -aplic prişniţe în regiunea
frisoane,febra. electrolitic. amigdaliană;
-asigur regim hidro-lacto-zaharat,
supe de legume, zeamă de
compot, sucuri de fructe;
-servesc pacientul cu lichide în
cantitate corespunzătoare;
-termometrizez periodic
pacientul;
-supraveghez în permanenţă
pacientul şi informez medicul
asupra oricărei schimbări;
-administrez medicaţia prescrisă
de medic (antitermice, Penicilina
G).
2.Alterarea -pacientul să -urmăresc ameliorarea inflamaţiei -pacientul
confortului prezinte o istmului faringian prin gargară cu prezintă o
datorită stării de ameliorare a ceai de muşeţel, bomboane ameliorare a
boală, stării de antiseptice; stării de
manifestată prin confort. -combaterea pruritului cu loţiuni confort.
dureri în gât, de alcool mentolat;
cefalee, prurit. -încurajez în permanenţă

18
 pacientul;
-administrez medicaţia prescrisă
de medic.
-dezinfecţia nazo-faringiană (la
indicaţia medicului);
3.Dificultate in -pacientul să -supraveghez vărsăturile şi notez -pacientul
alimentaţie prin aibă o stare de în FO; prezintă o
deficit,datorită bine fără -ajut pacientul în timpul ameliorare a
alterării greţuri şi vărsăturilor; stării de
mucoasei vărsături; -hidratez treptat pacientul cu nutriţie.
bucale, linguale, -să fie cantităţi mici de lichide;
manifestată prin echilibrat -asigur regim alimentar hidro-
dificultate la hidroelectoliti lacto-zaharat sub formă de supe
înghiţire, c şi de legume, compot, sucuri
anorexie, nutriţional. naturale;
slăbiciune, -asigur igiena cavităţii bucale de
vărsături. două ori/oră;
-administrez medicaţia prescrisă
de medic.
4.Risc de -să nu -asigur igiena mucoaselor şi -pacientul nu
infecţii şi prezinte tegumentelor (igiena cavităţii prezintă
complicaţii, suprainfecţii bucale de două ori/oră); infecţii şi
datorită ale -repaus la pat –cel puţin 7 zile, complicaţii.
procesului mucoaselor, pentru a preveni complicaţiile (în
infecţios. tegumentelor; special renale);
-să se elimine -asigur regimul igieno-dietetic şi
riscurile respectarea tratamentului
transmiterii etiologic şi simptomatic;
infecţiei; -urmărirea analizei de urină şi a
-să nu exudatului faringian – timp de 3
prezinte săptămâni, repetate periodic;
complicaţii( -exudat faringian la toţi contacţii;
toxice, -dezinfecţia: lenjeriei, obiectelor,

19
 septice, veselei, camerei (formolizare),
alergice). folosirea de ploşti individuale;
-după afebrilitate pacientul va
face băi calde.
-administrez medicaţia prescrisă
de medic (penicilină, eritromi-
cină; la externare se continuă cu
Moldamin.
5.Alterarea -pacientul să -asigur lenjerie curată şi lejeră; -pacientul
odihnei şi se odihnească -combat pruritul cu loţiuni de prezintă o
somnului prin corespunzător alcool mentolat; ameliorare a
deficit datorită . -încurajez în permanenţă pacien- pruritului.
pruritului, tul;
manifestată prin -observ şi notez în FO calitatea şi
oboseală, orarul somnului;
slăbiciune. -administrez medicaţia prescrisă
de medic.
6. Anxietate -să i se reducă -încurajez în permanenţă pacien- -pacientul
determinată de anxietatea. tul; comunică cu
boală, -îl antrenez în diferite activităţi echipa
manifestată prin care să-i distragă atenţia de la medicală şi de
izolare, agitaţie. starea de boală (citit poveşti); îngrijire.
-pregătesc psihic pacientul
înaintea oricărei tehnici;
-educ părinţii să protejeze copilul
de altă infecţie;
-îl încurajez să comunice şi să
pună întrebări legate de boală şi
transmiterea ei.

20
 EXAMENE DE LABORATOR
DATA EXAMENE DE LABORATOR INTERPRETARE
22.09.2015 Leucocite 12000/mm3
VSH 48 mm/1 h
Fibrinogen 400 mg%
ASLO 80 U.I.
Ex. Faringian prezent streptococ beta
hemolitic
grupa A
27.09.2015 Leucocite 5800 mm3
VSH 5/10 mm
ASLO negativ
Fibrinogen 150 mg%
Ex. Faringian absent
DIAGNOSTIC EXTERNARE:SCARLATINĂ
TRATAMENT MEDICAMENTOS
MEDICAMENT FORMA DE CALEA DOZA/
PREZENTARE ADMINIS ORAR
TRARE
Penicilina G Flacon 400000 U.I. I.V. 2000000/24h
(administrată la 12 ore)
Paracetamol Comprimat500mg Oral 1 tb./24 h
Moldamin Flacon 600000UI. I.M. o singură priză
în a 7-a zi apoi
se repetă:
în a 14-a zi
şi în a 21 zi.

EVALUARE FINALĂ
Copilul D.A., de sex masculin, în vârstă de 6 ani, se internează pe data de
22.09.2015 pentru suspiciunea de scarlatină, diagnosticul fiind confirmat clinic,
paraclinic, epidemiologic (al doilea caz în familie).

21
 Sub tratament cu Penicilina G – 6 zile şi Moldamin 600000 U.I., evoluţia este
favorabilă motiv pentru care se externează pe data de 29.09.2015 cu următoarele
recomandări:

 Repaus la pat încă o săptămână;

 Repetarea dozei de Moldamin în a 14 –a zi şi apoi în a 21-a zi;
 Să respecte regimul dietetic;
 Dispensarizare.

22
CAZ CLINIC NR. 2
Pacient: C.M.
Sex: M
Vârstă: 8 ani
Domiciliul: Medias, str. Sibiului, nr.18
Susţinători: părinţii
Data internării: 15.05.2018
Talie: 126 cm; greutate: 26 kg; Temperatură: 39 grade C
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Obs. Scarlatină
Motivele internării: copilul este adus de către părinţi prezentând următoarele semne:
febră, erupţie punctiformă, uşor pruriginoasă, cefalee, dureri de gât.
A.H.C. – aflăm că în colectivul de la şcoală au mai existat 2 colegi cu scarlatină.
A.P.P. – se neagă antecedente personale patologice.
Durata bolii: debutul a fost brusc în urmă cu două zile, când copilul însoţit de părinţi
se prezintă la medicul de familie care suspectează o scarlatină formă medie, fiind
direcţionat către Spitalul de Boli Infecţioase Botoşani.
Observaţii asupra stării de sănătate a bolnavului.
Stare generală: influenţată
Starea tegumentelor: erupţie punctiformă, eritemo papuloasă, pe fond de rash
generalizat, uşor pruriginoasă.
Aparat digestiv: intensă congestie faringiană, exudat cenuşiu – în puncte.
Status neurologic: agitaţie, fără deficite senzoriale.
Deprinderi pentru menţinerea stării de sănătate: copilul a fost vaccinat corespunzător
până în prezent.
Planificarea externării: Spitalizare estimată la 7 zile, dispensarizare în ambulatoriu de
către medicul de familie, necesită supraveghere ulterioară pentru urmărirea
complianţei la regimul igieno-dietetic şi medicamentos.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII EVALUA-RE
DE ÎNGRIJIRE E Autonome Delegate
1.Alterarea -pacientul -asigur repaus -administrez -pacientul
echilibrului să prezinte obligatoriu la pat medicaţia prezintă o
termic temperatur timp de 7 zile; prescrisă de ameliorare a

23
datorită a corpului -asigur ventilare medic febrei, este
procesului în limite corespunzătoare a hidratat
infecţios, normale; salonului; corespunză-
manifestată prin -pacientul -asigur tor.
frisoane, risc de să fie îmbrăcăminte lejeră;
deshidratare, echilibrat -aplic comprese reci
hipertermie. hidro- pe frunte;
electrolitic. -asigur regim hidro-
lacto-zaharat, supe
de legume, zeamă de
compot, sucuri de
fructe, vitamine;
-servesc pacientul cu
lichide în cantităţi
mici, oferite cu
linguriţa;
-termometrizez
periodic pacientul;
2.Alterarea ali- -pacientul -asigur igiena cavităţii bucale de 2 -pacientul este
mentaţiei prin să fie ori/oră; alimentat şi
deficit, datorită echilibrat -servesc pacientul cu alimente hidratat
alterării mucoa- nutriţional semisolide, uşor de înghiţit; corespunzător
sei bucale, lin- şi -hidratez pacientul cu cantităţi mici .
guale, manifes- hidroelectr de lichide;
tată prin dificul- o-litic. -administrez medicaţia prescrisă de
tate la înghiţire, medic.
anorexie, astenie.
3.Alterarea -pacientul -ajut pacientul să-şi facă gargară cu -pacientul
confortuluidatorit să prezinte ceai de muşeţel, asigur bomboane prezintă o
ă stării de boală, o antiseptice; ameliorare a
manifestat prin ameliorare -asigur dezinfecţie nazo-faringiană stării de
dureri în gât, a stării de (la indicaţia medicului); confort.
cefalee, prurit. confort. -combat prurit cu loţiuni de alcool

24
 mentolat;
-încurajez în permanenţă pacientul;
-administrez medicaţia prescrisă de
medic.
4.Risc crescut -să nu -asigur igiena mucoaselor şi -pacientul nu
pentru infecţii şi prezinte tegumentelor; prezintă
complicaţii, suprainfecţ -asigur repaus la pat cel puţin 7 complicaţii.
datorită ii ale zile;
procesului mucoaselor -asigur regimul igieno-dietetic şi
infecţios. şi respectarea tratamentului etiologic
tegumentel şi simptomatic;
or -să se -urmărirea analizei de urină şi a
elimine exudatului faringian – timp de trei
riscurile săptămâni, repetate periodic;
transmiterii -efectuarea exudatului faringian la
infecţiei; toţi contacţii;
-să nu -dezinfecţia lenjeriei, obiectelor,
prezinte veselei, camerei prin formolizare;
complicaţii -administrez medicaţia .
ANALIZE DE LABORATOR
DATA EXAMENE DE LABORATOR INTERPRETARE
15.05.2018 Leucocite 7400/mm3
VSH 24 mm/1 h
Fibrinogen 600 mg%
ASLO 82 U.I.
Ex. faringian prezent streptococ beta
hemolitic grupa A
20.05.2018 Leucocite 5700 mm3
VSH 5/10 mm/1 h
ASLO negativ
Fibrinogen 155 mg%
Ex. faringian absent
DIAGNOSTIC EXTERNARE: SCARLATINĂ

25
TRATAMENT MEDICAMENTOS
MEDICA-MENT FORMA DE CALEA DE DOZA/
PREZENTARE ADMINIS-TRARE ORAR
Penicilina G(la 12 Flacon 400000 UI I.V. 2000000/24 h
ore)
Paracetamol Comprimate 500mg Oral 1 tb/24 h

Moldamin Flacon 600000 UI I.M. o singură priză la 7

zile apoi se repetă
la 14 zile şi la 21
zile.

EVALUARE FINALĂ
Copilul A.P. de sex masculin, în vârstă de 10 ani se internează pe data de
15.05.2018 pentru suspiciune de Scarlatină, confirmată.
Sub tratament cu Penicilina G, Moldamin, regim igieno-dietetic şi repaus 7 zile
la pat, are o evoluţie favorabilă.
Se externează cu următoarele recomandări:
 Să menţină repausul încă o săptămână;
 Să efectueze o doză de 600000 U.I. Moldamin i.m. la 14 zile şi în a 21-a
zi;
 Să efectueze sumar de urină în săptămâna a 4-a de la debutul bolii;
 Să respecte regimul igieno-dietetic şi medicamentos prescris de medic;
 Dispensarizare.

26
CAZ CLINIC NR. 3
Pacient: N.L.
Sex: M
Vârstă: 10 ani
Domiciliul: Sibiu, str. Oasa
Susţinători: părinţii
Data internării: 12.02.2020
Talie:136 cm; greutate: 37 kg; temperatură:39 grade C
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Obs. Scarlatină
Motivele internării: copilul este adus de părinţi prezentând următoarele simptome:
febră, disfagie, vărsături, limbă saburală, congestie amigdaliană, erupţie punctiformă,
uşor pruriginoasă.
A.H.C. – aflăm că în familie există o soră confirmată cu scarlatină în urmă cu o
săptămână.
A.P.P. – neagă antecedente personale patologice.
Durata bolii: debutul a fost brusc în urmă cu trei zile, când medicul de familie îl
direcţionează spre Spitalul de Boli Infecţioase cu suspiciunea de Scarlatină.
Observaţii asupra stării de sănătate a bolnavului.
Starea generală: influenţată
Starea tegumentelor: semnul „Grozovici-Pastia” este pozitiv la articulaţia cotului şi a
regiunii inghinale.
Aparat digestiv: intensă congestie faringiană.
Status neurologic: agitat, fără deficite senzoriale.
Deprinderi pentru menţinerea stării de sănătate: copilul a fost vaccinat corespunzător
până în prezent.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
DE ÎNGRIJIRE AUTONOME - DELEGATE
1.Alterarea -pacientul să -asigur repaus obligatoriu la pat -pacientul
temperaturii prezinte timp de 7 zile; este hidratat
corpului, temperatura -asigur ventilare corespunzătoare corespunzător
datorită bolii, corpului în a salonului; ,febra
manifestată prin limite normale; -asigur îmbrăcăminte lejeră; cedează.

27
frisoane, risc de -să fie echilibrat -schimb lenjeria de pat şi de corp
deshidratare, hidroelectrolitic ori de câte ori este nevoie;
hipertermie. . -aplic comprese reci pe frunte;
-în cazul frisoanelor – se acoperă
pacientul cu încă 1-2 pături în
plus;
-aplic prişniţe în regiunea
amigdaliană;
-asigur regim hidro-lacto-
zaharat, supe de legume, zeamă
de compot, sucuri de fructe,
vitamine;
-servesc pacientul cu lichide
servite cu linguriţa;
-termometrizez permanent
pacientul;
-informez medicul asupra
oricărei schimbări în evoluţia
pacientului;
-administrez medicaţia prescrisă
de medic.
2.Alterarea -pacientul să -urmăresc ameliorarea -pacientul
stării de confort prezinte o inflamaţiei istmului faringian prezintă o
fizic datorită ameliorare a prin gargară cu ceai de muşeţel, ameliorare a
bolii manifestată stării de confort. bomboane antiseptice; stării de
prin dureri în -dezinfecţia nazo-faringiană (la confort.
gât, cefalee, indicaţia medicului);
prurit. -combaterea pruritului cu loţiuni
cu alcool mentolat;
-încurajez în permanenţă
pacientul;
-administrez medicaţia prescrisă
3.Alterarea -pacientul să fie -hidratez pacientul în mod -pacientul

28
alimentaţiei prin echilibrat corespunzător; este echilibrat
deficit datorită nutriţional şi -asigur regim hidro-lacto- nutriţional şi
alterării mucoa- hidroelectrolitic zaharat; hidroelectrolit
sei bucale, . -asigur igiena cavităţii bucale; ic.
linguale, mani- -administrez medicaţia prescrisă
festată prin difi- de medic.
cultate la înghi-
ţire, anorexie,
slăbiciune.
4. Risc crescut -să nu prezinte -asigur igiena riguroasă a -pacientul nu
pentru infecţii şi suprainfecţii ale mucoaselor şi tegumentelor; prezintă
complicaţii mucoaselor şi -repaus la pat cel puţin 7 zile complicaţii.
datorită tegumentelor; pentru prevenirea complicaţiilor
procesului -să se elimine (în special renale);
infecţios. riscurile -asigur regimul igieno-dietetic şi
transmiterii respectarea tratamentului
infecţiei; etiologic şi simptomatic;
-să nu prezinte -urmărirea analizei de urină şi a
complicaţii. exudatului faringian – timp de
trei săptămâni, repetate periodic;
-exudat faringian la toţi contacţii;
-dezinfecţia: lenjeriei,
obiectelor,veselei, camerei prin
formolizare, folosirea de ploşti
individuale;
-după afebrilitate pacientul va
face băi calde;
-administrez medicaţia prescrisă
de medic.
5. Alterarea -pacientul să se -asigur lenjerie curată şi lejeră; -pacientul
somnului şi a odihnească -combat pruritul cu loţiuni de prezintă o
odihnei prin de- corespunzător. alcool mentolat; ameliorare a
ficit datorită -observ şi notez în FO calitatea şi pruritului şi se

29
pruritului, mani- orarul somnului; odihneşte mai
festată prin obo- -administrez medicaţia prescrisă bine.
seală, slăbiciune de medic.

ANALIZE DE LABORATOR
DATA EXAMENE DE INTERPRETARE
LABORATOR
12.02.2020 Leucocite 6200/mm3
VSH 52 mm/1 h
Fibrinogen 520 mg/%
ASLO 81 UI
Ex. faringian prezent streptococ beta hemolitic grupa
A
17.02.2020 Leucocite 5900 mm3
VSH 5/10 mm/1 h
ASLO negativ
Fibrinogen 160 mg%
Ex.faringian absent

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: SCARLATINĂ

TRATAMENT MEDICAMENTOS
MEDICAMENT FORMA DE CALEA DE DOZA/
PREZENTARE ADMINISTRARE ORAR
PenicilinaG(la 12 ore) Flacon 400000 U.I. I.V. 2000000/24 h
Paracetamol 1 tb/24 h
Moldamin Comprimat 500 mg Oral o singură priză la
Flacon 600000 U.I. I.M. 7 zile apoi se
repetă a 14-a zi
şi a 21-a zi

30
EVALUARE FINALĂ
Copilul B.C. de sex masculin, în vârstă de 8 ani internat pe data de 12.02.2020
pentru suspiciune de Scarlatină, diagnostic confirmat ulterior clinic şi paraclinic.
Pe perioada spitalizării beneficiază de tratament cu Penicilina G, Antitermice,
Moldamin, regim alimentar şi repaus la pat.
Evoluţia este favorabilă şi se externează pe data de 19.02.2020 cu următoarele
recomandări:
 Să menţină repausul la pat încă o săptămână;
 Să repete doza de Moldamin în a 14-a zi şi apoi în a 21-a zi;
 În săptămâna a 4-a de la debutul bolii să efectueze examen sumar de
urină;
 Dispensarizare

31
CAZ CLINIC NR. 4
Pacient: M.A.
Sex: F
Vârstă: 7 ani
Domiciliul: Sibiu, str. Calea Dumbravii
Susţinători: părinţii
Data internării: 27.02.2020, ora 11:30
Talie:120 cm; Greutate: 20 kg; Temperatură: 39 grade C;
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Obs. Scarlatină
Motivele internării: copilul este de adus de către părinţi prezentând următoarele
simptome: febră, dureri în gât, roşeaţă intensă care cuprinde amigdalele şi întregul
istm faringian, vărsături, cefalee, prurit.
A.H.C. – aflăm că în familie există un frate confirmat cu scarlatină în urmă cu o
săptămână.
A.P.P. – se neagă antecedente personale patologice
Istoric: debutul a fost brusc în urmă cu două zile. De 24 de ore copilul prezintă erupţie
punctiformă, uşor pruriginoasă, motiv pentru care se prezintă la medicul de familie
însoţit de părinţi. Se suspectează diagnosticul de Scarlatină şi este direcţionat spre
Spitalul de Boli Infecţioase
Observaţii asupra stării de sănătate a bolnavului
Stare generală: influenţată
Starea tegumentelor: exantem scarlatinos, semnul „GrozoviciPastia” este pozitiv în
regiunea de flexie a cotului şi regiunii inghinale.
Aparat digestiv: intensă congestie faringiană, exudat cenuşiu – în puncte.
Status neurologic: agitaţie, fără deficite senzoriale.
Deprinderi pentru menţinerea stării de sănătate: copilul a fost vaccinat corespunzător
până în prezent.
Planificarea externării: Spitalizare estimată la 7 zile, dispensarizare în ambulatoriu de
către medicul de familie, necesită supraveghere ulterioară pentru urmărirea
complianţei la regimul igieno-dietetic şi medicamentos.

32
PLAN DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
DE ÎNGRIJIRE AUTONOME - DELEGATE

1. Dificultate in -pacienta să -asigur repaus obligatoriu la pat -pacienta

a-si menține prezinte timp de 7 zile; prezintă o
temparatura temperatura -asigur ventilare corespunzătoare; uşoară
corpului in corpului în -asigur îmbrăcăminte lejeră; scădere a
limite normale, limite -aplic comprese reci pe frunte; febrei.
datorită normale; -în cazul frisoanelor – se acoperă
sindromului - să fie pacientul cu încă 1-2 pături în
toxic, echilibrat plus;
manifestată prin hidro- -aplic prişniţe în regiunea
frisoane,febra. electrolitic. amigdaliană;
-asigur regim hidro-lacto-zaharat,
supe de legume, sucuri de fructe,
vitamine;
-servesc pacientul cu lichide în
cantitate corespunzătoare;
-termometrizez periodic
pacientul;
-supraveghez în permanenţă
pacientul şi informez medicul
asupra oricărei schimbări;
-administrez medicaţia prescrisă
de medic (antitermice,Penicilina
G).
2.Alterarea -pacienta să -urmăresc ameliorarea inflamaţiei -pacienta
confortului prezinte o istmului faringian prin gargară cu prezintă o
datorită stării de ameliorare a ceai de muşeţel, bomboane ameliorare a
boală, stării de antiseptice; stării de
manifestată prin confort. -combaterea pruritului cu loţiuni confort.
dureri în gât, de alcool mentolat;
cefalee, prurit. -încurajez în permanenţă

33
 pacientul;
-administrez medicaţia prescrisă
de medic.
-dezinfecţia nazo-faringiană (la
indicaţia medicului);
3.Dificultate in -pacienta să -supraveghez vărsăturile şi notez -pacienta
alimentaţie prin aibă o stare de în FO; prezintă o
deficit,datorită bine fără -ajut pacientul în timpul ameliorare a
alterării greţuri şi vărsăturilor; stării de
mucoasei vărsături; -hidratez treptat pacientul cu nutriţie.
bucale, linguale, - să fie cantităţi mici de lichide;
manifestată prin echilibrat -asigur regim alimentar hidro-
dificultate la hidroelectoliti lacto-zaharat sub formă de supe
înghiţire, c şi de legume, compot, sucuri
anorexie, nutriţional. naturale;
slăbiciune, -asigur igiena cavităţii bucale de
vărsături. două ori/oră;
-administrez medicaţia prescrisă
de medic.
4.Risc de -să nu -asigur igiena mucoaselor şi -pacienta nu
infecţii şi prezinte tegumentelor (igiena cavităţii prezintă
complicaţii, suprainfecţii bucale de două ori/oră); infecţii şi
datorită ale -repaus la pat –cel puţin 7 zile, complicaţii.
procesului mucoaselor, pentru a preveni complicaţiile (în
infecţios. tegumentelor; special renale);
-să se elimine -asigur regimul igieno-dietetic şi
riscurile respectarea tratamentului
transmiterii etiologic şi simptomatic;
infecţiei; -urmărirea analizei de urină şi a
-să nu exudatului faringian – timp de 3
prezinte săptămâni, repetate periodic;
complicaţii( -exudat faringian la toţi contacţii;
toxice, -dezinfecţia: lenjeriei, obiectelor,

34
 septice, veselei, camerei (formolizare),
alergice). folosirea de ploşti individuale;
-administrez medicaţia prescrisă
de medic (penicilină,
eritromicină; la externare se
continuă cu Moldamin.
5.Alterarea -pacienta să se -asigur lenjerie curată şi lejeră; -pacienta
odihnei şi odihnească -combat pruritul cu loţiuni de prezintă o
somnului prin corespunzător alcool mentolat; ameliorare a
deficit datorită . -încurajez în permanenţă pruritului.
pruritului, pacientul;
manifestată prin -observ şi notez în FO calitatea şi
oboseală, orarul somnului;
slăbiciune. -administrez medicaţia prescrisă
de medic.
6. Anxietate -să i se reducă -încurajez în permanenţă -pacienta
determinată de anxietatea. pacientul; comunică cu
boală, -îl antrenez în diferite activităţi echipa
manifestată prin care să-i distragă atenţia de la medicală şi de
izolare, agitaţie. starea de boală (citit poveşti); îngrijire.
-pregătesc psihic pacientul
înaintea oricărei tehnici;
-educ părinţii să protejeze copilul
de altă infecţie;
-îl încurajez să comunice şi să
pună întrebări legate de boală şi
transmiterea ei.

EXAMENE DE LABORATOR
DATA EXAMENE DE LABORATOR INTERPRETARE
27.02.2020 Leucocite 12000/mm3
VSH 48 mm/1 h
Fibrinogen 400 mg%

35
 ASLO 80 U.I.
Ex. Faringian prezent streptococ beta
hemolitic
grupa A
03.03.2020 Leucocite 5800 mm3
VSH 5/10 mm
ASLO negativ
Fibrinogen 150 mg%
Ex. Faringian absent
DIAGNOSTIC EXTERNARE:SCARLATINĂ
TRATAMENT MEDICAMENTOS
MEDICAMENT FORMA DE CALEA DOZA/
PREZENTARE ADMINIS ORAR
TRARE
Penicilina G Flacon 400000 U.I. I.V. 2000000/24h
(administrată la 12 ore)
Paracetamol Comprimat500mg Oral 1 tb./24 h
Moldamin Flacon 600000UI. I.M. o singură priză
în a 7-a zi apoi
se repetă:
în a 14-a zi
şi în a 21 zi.
EVALUARE FINALĂ
Copilul D.A., de sex masculin, în vârstă de 7 ani, se internează pe data de
27.02.2020 pentru suspiciunea de scarlatină, diagnosticul fiind confirmat clinic,
paraclinic, epidemiologic (al doilea caz în familie).
Sub tratament cu Penicilina G – 7 zile şi Moldamin 600000 U.I., evoluţia este
favorabilă motiv pentru care se externează pe data de 04.03.2020 cu următoarele
recomandări:

 Repaus la pat încă o săptămână;

 Repetarea dozei de Moldamin în a 14 –a zi şi apoi în a 21-a zi;
 Să respecte regimul dietetic;
 Dispensarizare.
36
IV.CONCLUZII

În lotul de 30 pacienţi internaţi cu diagnosticul de Scarlatină în Secţia de Boli

Infecţioase Sibiu, în perioada 2015-2020, analiza din punct de vedere a
particularităţilor epidemiologice, clinico- paraclinice şi evolutive a evidenţiat
următoarele concluzii:
Majoritatea pacienţilor au aparţinut grupei de varsta 5-14 ani 60%), ceea care
corespunde cu datele din literatura de specialitate.
Predominanţa cazurilor de sex masculin a fost de 63% din totalul pacienţilor
incluşi în lot.
Bolnavii din mediul rural au fost în proporţie de 63%.
Procentul crescut de contacţi cu bolnavi cu infecţii streptococice (93%),
sugerează deficienţe în izolarea şi tratarea corespunzătoare a acestor pacienţi,
consideraţi a fi posibilă sursă de infecţie.
Calea directă de transmitere a bolii a fost identificatăîn majoritatea cazurilor
(93%), în colectivităţile de copii şcolari şi preşcolari.
Evoluţia bolii a fost favorabilă, cu un procent ridicat de forme clinice uşoare şi
medii (97%).
Durata de spitalizare a fost de 7 zile în majoritatea cazurilor (97%), indiferent
de prezenţa sau nu a complicaţiilor.
Scarlatina rămâne în continuare o problemă de sănătate publică, dat fiind riscul
crescut de transmitere a agentului etiologic în colectivităţi şi implicit acela al apariţiei
de complicaţii poststreptococice.

37
V. BIBLIOGRAFIE

1. Antohe, I - Elemente de nursing clinic, Junimea, Iaşi, 2003

2. Angelescu, M – Terapia cu antibiotice, Ed.medicală, 1991
3. Buiuc, D, Neguţ, M – Tratat de microbiologie clinică, Ed.medicală,1999
4. Braden CR – Pediatr.Infect Dis J 2003
5. Bocârnea, C -Boli Infecţioase şi Epidemiologie, Editura INFO-TEAM, Bucureşti
1995
6. Buiuc D, Negruţ M – Tratat de microbiologie clinica, Ed. Medicală, 1999
7. Chiotan, M.- Boli infecţioase, ed. Naţional, 2006
8. Cajal, N – Tratat de virusologie medicală, Ed.medicală, 1990
9. Ciufecu, C –Emergenţa noilor patogeni.Specia umană în universul
viu.Bacteriologia, 1998
10. Dimitriu, Şt- Boli infecţioase, UMF Iaşi, 1990
11. Dorobăţ, C,M – Boli infecţioase pentru studenţii facultăţilor de stomatologie şi
medici stomatologi, Ed.Tehnopress, 2001
12. Drăgan M- Actualităţi în boli infecţioase, Ed. Viaţa Medicală Românească,1998
13. Ivan A, Azoicăi D – Vaccinologie, Ed.Polirom,Iaşi, 1995
14. Ivan, A – Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile,Ed.Polirom, Iaşi,2002
15. Luca, C -Boli Infecţioase, Iaşi, 2007
16. Luca V – Terapia intensivă în bolile infecţioase severe, Ed.tehnopress,2000
17. Harrison - Manual de medicină, ediţia 15, editura Ştiinţelor Medicale, 2004
18. Hawkey, P., Lewis, D. - editors: Medical Bacteriology: a Practical Approach,
Oxford University Press, Oxford, U.K 2005
19. Enescu,I.-Microbii, ed. Ceres, 1988
20. Mozeş, Carol – Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura medicală,2008
21. Mihalache D, Azoicăi D- Patologia infecţiilor mereu în actualitate, Ed.
Gh.Asachi, Iaşi, 2000
22. Miftode, E - Boli Infecţiase, Junimea, Iaşi, 2008
23. Mihalache, D – Herpervirusuri, Ed.Ceres,2000
24. Rebedea, I – Boli infecţioase, Ed.medicală, 2000
25. Titircă, L –Ghid de nursing, Ed.Viaţa Medicală Românească,2005
26. Titircă,L-Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii
medicali,Ed.Viaţa Medicală Românească,2005

38
27. Titircă,L-Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii
medicali,Ed.Viaţa Medicală Românească,2006
28. Titircă, L – Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului,
Ed.Viaţa Medicală Românească, 2007
29. Titircă, L –Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali,
Ed.Viaţa Medicală Românească, 2004
30. Sicard, D – Dicţionar de examinări medicale, Corint, 2010
31. Voiculescu, M – Boli Infecţioase,Ed.medicală, 1990
32. Titircă,L-Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii
medicali,Ed.Viaţa Medicală Românească,2006
33. Titircă, L – Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului,
Ed.Viaţa Medicală Românească, 2007
34. Titircă, L –Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali,
Ed.Viaţa Medicală Românească, 2004
35. Sicard, D – Dicţionar de examinări medicale, Corint, 2010
36. Voiculescu, M – Boli Infecţioase,Ed.medicală, 1990

39