Facultatea de Științe, Educație Fizică și Informatică

Specializarea Biologie Medicală

Anul I, subgrupa I

REFERAT EPIDEMIOLOGIE
SCARLATINA

MASTERANZI:
CIOBANU SIMONA-FLORENTINA
ENE IOANA-ALEXANDRA
DEFINIȚIE

Scarlatina este boală infecto-contagioasă specific umană, autolimitantă,

caracterizată prin febră, angină, enantem și exantem caracteristice, complicații posibile și
imunitate specifică pe viață.

ETIOLOGIE

Streptococul Beta hemolitic de grup A (încadrat în genul Streptococus), coc gram

pozitiv aerob, așezat caracteristic în lanțuri (atât în culturi, cât și în produsele patologice).

PATOGENIE

Toxina eritrogenă, eliberată de streptococul cantonat la poarta de intrare,

difuzează cu ușurință în organism și determină alterările specifice cutanate și mucosae
(atât prin afectarea nervoasă vegetativă cât și prin sensibilizare), antigenic, duce la
apariția de anticorpi specifici ce induc imunitatea antitoxică durabilă (nu și
antibacteriană).

EPIDEMIOLOGIE

Sursa de infecție este omul (exclusiv) bolnav, având orice formă transmisibilă de
boală streptococică (angine, scarlatină și impetigo), fie purtător sănătos de streptococi la
nivel faringian. Pe lângă portajul faringian semnalăm și prezența streptococilor la nivelul
tegumentelor cu rol epidemiogen la fel de mare.

Calea de transmitere este aerogenă (prin picăturile de secreție nazofaringiană),

prin contact direct și mai rar indirect (prin obiecte, jucării contaminate recent).

Poarta de intrare este faringiană (rar, dar posibil și la alte niveluri - scarlatina
extrafaringiană). Receptivitatea începe după primele 6-12 luni de la naștere (odată cu
epuizarea rezistenței conferite de anticorpii materni moșteniți), cu un maxim în prima
copilărie.

2
 Contagiozitatea pacientului se întinde între o zi înaintea debutului și 1-2 zile după
începerea tratamentului antibiotic. Pacienții netratați pot răspândi germenii pe toată
durata bolii și în convalenscență pe o perioadă indefinită.

TABLOU CLINIC

Scarlatina parcurge fazele clasice descrie:

 incubație 3-5 zile;

 invazie 1-2 zile: debutează brusc cu febră semnificativă 38-40 de grade Celsius, frisoane
odinofagie, curbatură moderată și cefalee, afectare digestivă, greață, vomă, inapetență și
stare de rău general, iar la exantemul obiectiv se depistează angina (roșie sau cu exsudat
purulent mai mult sau mai puțin organizat la suprafața tonsilelor), adenopatii
submandibulare și uneori hepatosplenomegalie sensibilă;
 faza de stare: începe odată cu apariția exantemului și completarea enantemului prin ciclu
lingual.

Exantemul apare într-un un puseu și este caracteristic, micro-

papulos (dimensiuni cât un vârf sau măgălie de ac), aspru la atingere,
nepruriginos, pe un pat eritematos, deseori confluent în plaje întinse
(dând aspect clasic de ‘’piele de rac fiert’’, culoare care a sugerat și
denumirea bolii. Semnul Pastia este un aspect caracteristic
patognomonic al erupției cutanate din scarlatină, la nivelul plicilor de
flexiune ale membrelor, mai ales la plica cotului, dar și la încheieturile
pumnului, genunchilor, sub forma unor linii hemoragice roșii, așezate
transversal orizontal, acolo unde pielea lezată de toxină streptococul
piogen (Streptococcus pyogenes - agentul cauzal al scarlatinei), este
traumatizată prin mișcări. Se întâlnește mai rar pe abdomen, sub forma
de dungi hemoragice transversale. Acest semn durează și după
retragerea exantemului scarlatinos și este util și pentru diagnosticul
Fig 1.1 Semnul Pastia
tardiv al scarlatinei, deoarece persistă câteva zile după stingerea
https://ro.wikipedia.or
erupției și și permite și permite astfel un diagnostic retroactiv chiar și g/wiki/Semnul_Pastia
în convalescența
imediată.

3
 Enantemul este prezent chiar de la debut (prin angină), dar se completează în faza de
stare prin modificările de la nivelul limbii, descrise ca ciclu lingual. În prima zi a fazei de
stare limba este acoperită integral de un depozit sabural alb, slăninos, aderent (limbă de
porțelan), după 12-24 de ore începe un proces lent de descuamare, inițial pe margini și vârf
(faza V lingual) de unde progresează către baza limbii, iar în jurul zilei a cincea întreaga
suprafață apare denudată de un roșu intens. Papilele gustative sunt proeminente în mod
vizibil pe suprafață, aspect ce a sugerat denumirea de limbă zmeurie sau fragă. După aceea,
în convalescență, reepitelizarea progresivă dă limbii un aspect lucios (limbă lăcuită).

Fig 1.2 Ciclu lingual în scarlatină - https://tinyurl.com/y5wweg2j

DIAGNOSTICUL se sprijină pe date epidemiologice, clinice și de laborator.

EPIDEMIOLOGIC

Este sugestiv contactul cu orice formă de boală streptococică din cauza ponderii
mare a purtătorilor sănătoși de germeni, la fel de sugestivă este frecventarea de către
copil a unei colectivități de copii.

ANAMNESTIC

Este important să știm dacă există această boală în antecedentele personale

patologice, a doua scarlatină fiind excepțională.

CLINIC

Au semnificație următoarele aspecte:

 evoluția ciclică;

4
  în invazie (triada febră, angină și vărsături);
 în faza de stare: febra, exantemul și enantemul caracteristice;
 în convalesceță: limbă lăcuită, descuamare și restul de semn Pastia.

COMPLICAȚIILE POSIBILE

Se grupează după momentul apariției și mecanismul patogenetic în:

 toxice (sub acțiunea imediată a unor toxine a streptococice) care apare în plină fază de
stare: nefrite, miocardite;
 septice: prin depășirea porții de intrare, streptococul afectează țesuturile învecinate
(flegmon paramigdalian, al planseului bucal, sinuzite și otite acute) migrând limfatic
la distanță.

TRATAMENT

Ca și tratament scarlatina se spitalizată obligatoriu. Tratamentul începe prin măsuri

profilactice. Se va administra în monoterapie: penicilina G în doze uzuale, durată de
minim 10 zile pentru a asigura sterilizarea focarelor.

PROFILAXIE

După scoaterea bolnavului din focar se face dezinfecția terminală și se

supraveghează contacții pe toată durata maximă de incubație. În colectivități se impune
cercetarea stării de portaj asimptomatic cu streptococi atât la copii cât și la adulți.

Purtătorii vor fi sterilizați cu penicilină sau cu eritromicină timp de 5-7 . Indentificați

prin absența scarlatinei în antecedente (sau mai corect prin cercetarea receptivității),
pacienții pot fi protejați prin chimioprofilaxie cu Penicilină în doze uzuale, timp de 5 zile,
în timpul epidemiilor și sezonului rece. De asemenea pot fi utile și alte măsuri nespecifice
de evitare a aglomerațiilor și contactului cu purtători.

5
 BIBLIOGRAFIE

1. Boli Infecțioase, Mircea Chitu, Ed National, București, 2011;

2. Vademecum de Boli Infecțioase, Florin Căruntu, Editura Medicală, București, 1979;
3. Epidemiologie generală și specială, A. Ivan, D. Azoicăi, R, Grigorescu, Ed Polirom,
Iași, 1996;
4. WEB1 Fig 1.1- https://ro.wikipedia.org/wiki/Semnul_Pastia;
5. WEB2 Fig 1.2 - https://tinyurl.com/y5wweg2j