CURS DERMATOZE ALERGICE

Dr. Cabulea Simona

URTICARIA

1. DEFINITIE
Urticaria este o dermatoză inflamatorie/alergica frecventă.
Urticaria este o erupţie cutanată însoţită de senzaţia de prurit (mâncărime) sau mai rar de arsură.
Diagnosticul este de regulă uşor bazându-se pe anamneză şi examen clinic.
Urticaria acuta afecteaza 15 - 25 % din populatia globului.
Urticaria poate sa apara la orice varsta, dar este mai frecventa la copii si adulti tineri (decadele 2 - 3 de
viata).
Urticaria afecteaza ambele sexe, cu o frecventa discret mai mare in randul femeilor. Nu se descrie o
predispozitie rasiala pentru urticaria acuta.
Urticaria acuta este rar mortala, in cazuri de anafilaxie severa sau angioedem de tract respirator.
2. La aparitia urticariei pot participa mecanisme alergice sau nonalergice.
Urticaria apare prin degranularea unor celule din piele numite mastocite. Din aceste celule se descarcă
anumite substanţe numite mediatori (histamina) care irită terminaţiile nervoase din piele şi determină prurit şi
dilată vasele cu creşterea permeabilităţii acestora cu apariţia leziunilor de urticarie şi uneori a angioedemului.
Urticaria se poate clasifica din punct de vedere al debutului in: urticaria acuta (cu debut de pana in 6
saptamani) si urticaria cronica (cu evolutie mai mare de 6 saptamani).
In mod frecvent urticaria acuta este legata de un alergen din exterior sau o infectie acuta, de obicei se
remite in cateva zile in schimb, urticaria cronica este mult mai probabil asociata unei patologii cronice
infectioase sau autoimune, a unei intolerante genetice sau deficit enzimatic/de minerale iar in cele mai multe
situatii cauza nu poate fi identificata (urticaria cronica idiopatica).
3. Clasificarea urticariei:
a. Acuta: durata de evolutie sub 6 saptamani
b. Cronica: durata de evolutie peste 6 saptamani
c. Fizica: forma particulara declansata de agenti fizici (frig, caldura, UV, vibratii, exercitiu fizic,
etc)
d. Vasculitica: forma particulara in care leziunile sunt papule palpabile si purpurice fixe,
persistente peste 24 ore
e. De contact: apare ca o reactive alergica la contactul cu o anumita substanta
f. Angioedem: edem ce afecteaza dermul profund si tesutul subcutanat
g. Soc anafilactic: cea mai grava forma

1
 4. Cauzele si factorii care influenteaza aparitia urticariei
La 50 % din cazurile de urticarie acuta, cauza specifica poate fi identificata.
Cele mai frecvente cauze sunt :
 infectiile - infectiile virale de tract respirator superior sunt o cauza frecventa de urticarie acuta,
mai ales la copii. Si alti agenti infectiosi pot fi implicati : virali (virusuri hepatitice A, B, C; virusuri
herpetice), bacterieni, fungici, parazitari (ascarizi, tenii, Trichinella)
 medicamentele - aproape orice medicament poate determina o urticarie acuta. Dintre ele mai
frecvent implicate sunt: antibioticele, AINS, anestezice, antialgicele, sedativele, tranchilizantele,
diureticele, antiacidele, medicatia antireumatica, produsele naturiste, vitaminele, laxativele, picaturile de
uz oftalmic sau otic, substantele folosite pentru dusuri vaginale, etc. Unele urticarii medicamentoase pot
aparea la intervale de timp destul de lungi fata de administrarea medicamentului, facand destul de dificila
recunoasterea acestuia drept cauza a urticariei (de exemplu, urticaria cauzata de alergia la Penicilina G
poate sa apara si la 14 zile de la incheierea administrarii acestui antibiotic)
 utilizarea de substante de contrast radioopace i.v, in scop diagnostic;
 vaccinuri, seruri
 alimentele - sunt o cauza frecventa de urticarie acuta si de urticarie la copii. Alimentele crude
determina mai frecvent urticarie decat cele prelucrate termic. Alimentele cel mai frecvent incriminate sunt :
alunele, nucile, ciocolata, pestele, fructele de mare, rosiile, ouale, capsunile si fructele de padure, laptele.
 Aditivii alimentari si conservantii (salicilati, benzoati) pot si ei determina urticarie. Leziunile
urticariene apar la minute - ore dupa ingestie, dependent de locul de absorbtie al alimentului la nivelul
tractului digestiv
 intepaturile de insecte - pot determina aparitia de urticarie acuta papuloasa
 agentii chimici : sunt mai frecvent incriminati latexul, sapunurile, detergentii, cosmeticele, crème,
mai ales produsele ce contin persulfat de amoniu folosie in ingrijirea parului
 urticaria acuta poate face parte din tabloul de debut al unor afectiuni sistemice (colagenoze,
afectiuni maligne, maladii buloase, etc), situatii in care, urticaria va avea in timp tendinta la cronicizare
 expunerea la animale de companie (epitelii, saliva, blana, urina de caine, pisica etc) inclusiv pasari,
praf de casa, mucegaiuri, polenuri, plante si produse chimice;
 ingestia de alcool sau de alimente bogate in amine biogene (  in general cele fermentate, invechite,
uscate);
 post-tranfuzional;
 sarcina (urticaria apare de obicei în ultimul trimestru si se remite de obicei spontan la scurt timp
dupa nastere)
 debutul sau acutizarile in evolutia bolilor de tesut conjunctiv, artrita reumatoida, lupus sistemic
eritematos etc;

2
  contactul cu metale nepretioase (nichel, crom, cobalt, cupru), cauciuc, latex, produse chimice
industriale, precum si cosmetice;
 expunerea la soare, frig, presiune, efort fizic, stres emotional etc.
5. Semne si simptome:
 prurit/mancarime, uneori foarte intensa;
 la nivelul pielii elemente cu aspect de papule, de diverse dimensiuni si forme, de obicei bine
circumscrise, eritematoase (rosii), insotite de angioedem; leziunile pot fi prezente oriunde pe corp, izolate,
asimetrice sau grupate, uneori fuzionate pe arii intinse

 Leziunile individuale dispar complet, fara cicatrice, de regula in mai putin de 24 de ore dar, noi
leziuni apar continuu, in ansamblu eruptia avand caracter migrator si fugace.
 Leziunile cutanate perioculare, peribucale sau genitale pot evolua cu edem tisular masiv,
impresionant care, dispare de regula in mai putin de 24 de ore. Cand edemul este important, centrul leziunii
poate fi mai palid, in timp ce periferia ramane eritematoasa. Pielea suprajacenta poate avea aspect normal sau
poate fi acoperita de leziuni urticariene. De regula, angioedemul nu este pruriginos dar se poate insoti de
senzatie de arsura sau durere locala. Edemul poate fi simetric sau nu; se poate remite spontan sau nu.
 simptome/semne oculare si respiratorii (obstructie nazala, prurit nazal si ocular, hiperlacrimatie si
rinoree, stranut <in salve>, wheezing si respiratie dificila);
 manifestari digestive cu constipatie sau diaree;
 manifestari sistemice: hipotensiune arteriala, stare generala de rau, pierderea constientei, febra,
cefalee.
6. Diagnostic
– anamneza, istoricul bolii si examenul clinic evidentiaza cele mai importante argumente;
– analizele de laborator pentru urticaria acuta, de obicei, nu sunt indicate dar, sunt de mare ajutor in
urticaria cronica sau recurenta; acestea ar trebui sa includa analize serologice de baza (IgE), screening pentru
patologii autoimune si endocrine, screening pentru infectii bacteriene, fungice, parazitologice si virale,
hemoleucograma (euzinofile), etc;
Testele cutanate alergologice au o valoare limitata si se efectueaza doar in cazuri particulare,
intotdeauna in afara episodului urticarian si in absenta medicatiei antialergice.
– alte investigatii vor fi considerate in urma consultului interdisciplinar cu urmatoarele specialitati:
ORL, dermatologie, pneumologie, gastroenterologie, endocrinologie, reumatologie, medicina interna, etc.

3
 7. Diagnosticul diferential se face cu patologii similare în aparenta si pruriginoase, de ex:
 Dermatita atopica/nonatopica (eczema)
 Dermatita alergica/ iritativa de contact
 Urticaria alergica de contact
 Eruptia medicamentoasa
 Muscatura de insecte
 Scabia, etc.
8. Complicatii
Singura complicatie importanta o reprezinta aparitia edemului laringian cu asfixie si posibila evolutie
spre deces.
9. Tratament
Cea mai importanta masura de tratament in cazul urticariei acute o reprezinta identificarea agentului
cauzal si eliminarea sa.
– antihistaminice (in primul rand cele care blocheaza receptorii H1): difenhidramina
(Rival®), clorfeneramin, loratadina (Claritine®, Flonidan®), desloratadina (Aerius®), rupatadina
(Tamalis®), cetirizina (Zyrtec®), cca 10 zile, etc – ca si prima linie terapeutica
– terapia cortizonica (prednison sau metilprednisolon)/glucocorticoizii administrati parenteral sau
oral, in functie de gravitate, 5-7 zile (hidrocortizon, adrenalina, dexametazona);
– chimioterapie usoara cu metotrexat, colchicina, dapsona, indometacin, si hidroxiclorochina (pentru
urticaria vasculitica);
- tratamentul topic are o valoare limitata. Se poate recurge la comprese cu apa rece, aplicatii de
lotiuni/mixturi antipruriginoase pe baza de mentol, calamine, etc, eventual dermatocorticoizi slabi in mixtura
sau lotiune; antihistaminicele de uz topic nu sunt recomandate fiind, ineficiente si, chiar sensibilizante.
10. Prognostic
Prognosticul in urticaria acuta este excelent, in cele mai multe cazuri leziunile se remit in cateva
zile in schimb,  în cazul urticariei cronice prognosticul este imprevizibil si depinde in mare masura de boala
de fond care intretine/declanseaza urticaria, de individualitatea raspunsului terapeutic si complianta
pacientului la masurile de profilaxie si la tratamentul recomandat de catre medicul specialist. Urticaria
cronica se poate remite in cateva luni insa la anumiti pacienti poate persita chiar si zeci de ani.