1. Capitolele tanatologiei medico-legale.

-tanatosemiologia, care cuprinde metodele de examinare a cadavrelor pentru stabilirea morii

reale;
-tanatomorfologia, care studiaz modificrile macro- i microscopice n strile terminale i la
cadavre;
-tanatoetiologia i tanatogeneza, care studiaz felul i cauza morii, mprejurrile n care s-a
produs moartea i mecanismele apariiei acesteia;
-tanatochimia, care studiaz modificrile chimice aprute dup moarte;
-tanatocronologia, care ofer date pentru stabilirea datei morii.
2. Enumerati etapele terminale (etapele mortii).
-agonia sau vita minima
-moartea aparent (letargia)
-moartea clinic
-moartea cortical
-coma depit
-moartea real (moartea biologic)
3. Clasificarea agoniei dupa durata ei: dati exemple in fiecare caz.
Absent (n zdrobiri ale capului, unele mori subite), scurt (n asfixii,
hemoragii), lung - de ore sau zile (n boli cronice);
4. Moartea clinica.
Oprirea funciilor respiratorie i cardiac, cu dispariia reflexelor i linie
izoelectric pe EEG i ECG; dac n 2-5 min. de la instalarea morii clinice se
aplic susinut manevre de reanimare i teapie intensiv, pacientul poate fi
recuperat.
5. Enumerati semnele negative de viata si valoarea lor.
Au valoare orientativ.
- poziia cadavrului n decubit dorsal (cel mai frecvent), cu degetele semiflectate, mandibula
czut, oprirea respiraiei, oprirea activitii cardio-vasculare ,absena reflexelor i linie
izoelectric la ex. EEG.
6. Enumerati semnele mortii reale.
rcirea cadavrului
autoliza cadaveric
lividitile cadaverice
rigiditatea cadaveric
deshidratarea cadavrului
7. Lividitatile cadaverice.
Apar pe suprafaa corpului, avnd drept cauz oprirea propulsiei active a
sngelui, consecutiv opririi pompei cardiace, nct sngele este supus
exclusiv gravitaiei; de aceea, el se acumuleaz n regiunile declive ale
corpului, crora le imprim culori caracteristice n funcie de stadiul n care
lividitile sunt examinate; lividitile cadaverice constituie cel mai sigur
semn de moarte real i diagnosticul diferenial cu echimozele, care
constituie leziuni de violen.
-stadii: hipostaza - Palid- rosietica violacee; dispar la presiune

Imbibitie- violacee; plesc, dar nu dispar la digitopresiune

Difuziune- violacee; nu se modific
8. Rigiditatea cadaverica.
Const n ntrirea musculaturii i nepenirea articulaiilor, ea afecteaz att muchii striai, ct i
muchii netezi; stadii:
-etapa de instalare (care ncepe dup 2 - 6 ore postmortem i dureaz 10 - 14 ore); de sus n jos,
cuprinznd n ordine muchii cefei, masticatori i ai membrelor superioare; datorit contraciei
muchilor erectori ai firelor de pr, pielea capt aspectul de piele de gin; pupilele sunt
micorate; poate avea loc evacuarea vezicii urinare, a rectului i a veziculelor seminale;
-etapa de stare sau generalizare dureaz ntre 14 - 24 ore i intereseaz toi muchii; rigiditatea se
nvinge greu, dup care nu se reinstaleaz;
-etapa de rezoluie coincide cu instalarea putrefaciei, rigiditatea disprnd n aceeai ordine n
care a aprut, de regul, apare dup una - dou zile de la moarte.
9. Diagnosticul diferential intre lividitati cadaverice si echimoze.
Lividiti cadaverice
-apar n prile declive;

Echimoze
-apar n orice regiune a corpului, inclusiv n

-culoare: de regula rosietic-violacee

prile declive;
-prezint modificri specifice de culoare, in

Suprafata: dispuse pe suprafete mari

nereliefate
-pe seciune dispar la splare, iar esuturile nu

functie de vechime
Suprafata limitata de obicei
Usor supradenivelate, uneori cu excoriatii asociate
-pe seciune nu dispar la splare i esuturile

prezint infiltrate hemoragice.

prezint infiltrate hemoragice.
10. Autoliza cadaverica
Const din lichefierea celulelor i esuturilor precoce; ea are loc sub
aciunea enzimelor proprii organismului, reprezentate de hidrolazele
lizozomale; sub aciunea anoxiei, membrana lizozomal permite acestor
enzime s invadeze celulele i s lizeze organitele celulare; manifestrile
autolitice se datoreaz i inhibiiei enzimelor respiratorii; autoliza
cadaveric se desfoar n absena enzimelor microbiene, pregtind
substratul necesar aciunii microbiene din cursul putrefaciei; exemple de
autoliz: hemoliza i lichefierea medulosuprarenalei
11. Manifestarile putrefactiei: enumerare.
-pata verde de putrefacie
-circulaia postum
-formarea de gaze de putrefacie
-lichefierea organelor
12. Modificarile cadaverice conservatoare.
-mumifiere : realizat n mediu cald,cadavrul are aspect pergamentat, uscat
-saponificare : realizat n medii umede, lipsite de oxigen ,cadavrului culoare glbuie i miros de
brnz rnced
-lignifiere : se produce n medii bogate n acid tanic i humic
- artificiale (nghearea i mblsmarea)

13. Enumerati si exemplificati sindroamele tanatogeneratoare.

-sindroame ale insuficienei sistemului nervos central:
-comele -de cauz endogen (meningo-cerebrale, toxice, hepatice, renale, eclamptice) i exogen
(intoxicaiile), precum i comele de cauze microbiene, endocrine, prin ageni fizici;
-ocul traumatic, hemoragic, cardiogen, anafilactic i mixt;
-zdrobirea capului
-sindroame ale insuficienei cardio-vasculare:-colapsul;
-sindroame ale insuficienei respiratorii:-asfixiile mecanice;
-sindroame complexe:-zdrobirea corpului.
14. Sindroame tanatogeneratoare in fracturile de maxilar.
-ocul hemoragic;
-asfixiile mecanice: aspirarea de eschile osoase, dini i fragmente de proteze dentare, corpi
strini exogeni, snge, prin hematoame perifaringiene, edem nazal i faringian, cderea napoi a
limbii;
-complicaiile septice
-tromboza sinusului cavernos
-ocul traumatic
15. Sindroame tanatogeneratoare in fracturile de mandibula.
-asfixia mecanic, produs prin cderea limbii n fracturile bilaterale i prin hematoame ale
planeului bucal, prin aspirarea lucrrilor protetice desprinse, a fragmentelor osoase sau a
cheagurilor de snge;
-procesele septice la distan
-hemoragiile meningo-cerebrale
16. Cazurile in care autopsia medico-legala este obligatorie.
-

moarte violenta
moarte suspecta
moarte de cauza necunoscuta
moarte subita

17. Caracteristicile mortii suspecte.

Apare pe neateptate, fr simptome premonitorii sau cu simptome insuficiente i necaracteristice
pentru o anumit boal, iar cercetarea la faa locului i declaraiile aparintorilor i martorilor nu
evideniaz antecedente n msur s explice moartea.
18. Caracteristicile mortii subite.
-durata scurt de timp ntre apariia simptomelor i deces
-caracterul imprevizibil
-instalarea ei poate fi precedat de acuze prealabile,
-etiologie precis
19. Cauzele cardiace ale mortii subite.
-ateroscleroza coronarian: stenozei coronariene aterosclerotice ,trombozei coronariene
recente,infarctului miocardic
-hipertensiunea arterial
-miocardite

-endocardite;
-rupturi anevrismale (aortice, cerebrale);
-valvulopatii.
-tromboembolii
20. Cauzele pulmonare ale mortii subite.
pneumonii bacteriene sau virale, bronhopneumonii, pleurezii, TBC, edem glotic de origine
alergic sau inflamatorie, astm bronic;
21. Clasificarea agentilor traumatici.
-ageni mecanici prin lovirea corpului cu un corp dur ,prin lovirea acestuia de un corp dur
-ageni fizici:creterea sau scderea temperaturii, aciunea curentului electric, creterea sau
scderea presiunii, energie radiant;
-ageni chimici, reprezentai de de substane toxice;
-ageni biologici, reprezentai de microbi, ciuperci, veninuri, transfuzii de snge heterolog.
22. Agentii traumatici fizici.
23. Modificari de culoare ale echimozelor (evolutie in timp, cauze)
n primele ore de la producere, echimozele au culoare roie (datorit HbO 2 revrsate n esuturi i
vasodilataiei); dup 2 - 3 zile, culoarea este albstruie (datorit transformrii HbO 2 n HbH); ntre
zilele a treia i a asea, culoarea este cafenie (datorit formrii bilirubinei) i apoi verzuie
(datorit formrii biliverdinei);
24. Posibilitati evolutive ale hematoamelor.
-hematoame voluminoase:evacuarea lor chirurgical ,un timp de ngrijiri medicale
-hematoamele produc tulburri funcionale :risc de deces
-riscul suprainfectrii, al anemiei sau apariiei ocului traumatic
-hematoamelor cu volum mic, exist posibilitatea nchistrii sau a resorbiei
25. Plaga contuza.
sunt consecutive lovirii cu un corp dur; ele se caracterizeaz prin prezena de puni de esut care
unesc marginile plgii, margini cu contur neregulat, echimozate i excoriate, caracter anfractuos
i tendin la infecii; plaga plesnit, care apare n urma lovirii unei zone a corpului n care pielea
intr n contact cu planul osos prin intermediul unui plan subcutanat subire (craniu, nas, menton,
coate, creast iliac, genunchi); ea are form relativ liniar, existnd astfel riscul de a fi
confundat cu plaga tiat;
26. Plaga taiata.
este produs de corpuri tietoare; ea se caracterizeaz prin margini liniare, regulate, fr puni de
esuturi i fr lips de substan; n traiectul ei, poate interesa vase de snge (cu hemoragii
consecutive), nervi, tendoane sau canalele excretoare ale unor glande (de exemplu, canalul
parotidian); plaga tiat poate produce amputaii pariale sau totale ale proeminenelor (nas,
ureche)
27. Criterii de apreciere a leziunilor de violenta prevazute de art. 182 C.Pen.
-

necesita mai mult de 60 de zile ingrijiri medicale pt vindecare

consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora,imfirmitate
permanenta fizica sau psihica,slutire,avort,punerea in primejdie a vietii unei persoane

28. Infirmitatea in sfera dento-maxilara.

Infirmitatea este un prejudiciu permanent de ordin morphologic, morfofunctional sau functional.

-comunicri buco-nazale, buco-sinusale, diplopie, tulburri neurologice (hipo- sau anestezie,
nevralgii ale ramurilor nervilor trigemen i facial).
-afect capacit de munca; se difer de invaliditate
29. Slutirea si desfigurarea.
-slutire= modif a morfol sau esteticii oricarei reg a corpului,avand drept consecinta un prejudiciu
fiz sau psih
-slutire localiz la fata=desfigurare=deformare evidenta a reliefului fetei cu alterarea
aspectului,armoniei,simetriei si mobilit fetei
30. Obiectivele examenului stomatologic in cazuri medico-legale.
-constatarea leziunilor traumatice din sfera OMF
-stabilirea legaturii de cauzalitate intre un tratament stomatologic aplicat si eventualele
complicatii sau sechele survenite ca urmare a acestuia;
-rezolvarea problemelor medico-legale legate de identificare pe resturi dentare si ale masivului
facial
-probleme de biotraseologie odonto-stomatologica
-probleme legate de responsabilitatea, conduita si tehnica medicala
31. Particularitatile regiunii oro-maxilo-faciale si implicatiile in traumatologie.
-bogata vascularizatie a acestor regiuni favorizeaza procesul de vindecare a plagilor; pe de alta
parte insa, aceasta poate fi si sursa unor sangerari abundente ale plagilor regiunii oro-maxilofaciale
-posibilitatea ca, dupa ligatura unei ramuri arteriale, chiar de calibru mare (chiar pana la a.
carotida), teritoriul respectiv sa fie irigat in continuare datorita anastomozelor, ceea ce scade
riscul aparitiei proceselor necrotice.
-conexiunea existenta intre venele fetei si sinusurile durei mater, conexiune realizata prin
intermediul venelor emisare ;prezinta importanta clinica, avizand asupra posibilitatii diseminarii
intracraniene a infectiilor din regiunea faciala.
-o bogata retea nervoasa ->traumatismele regiunii faciale pot produce leziuni ale acestor nervi
cu constituirea unor sechele de tip infirmizant sau invalidant:
32. Mecanisme de producere a echimozelor fetei.
-pot fi consecinta lovirii cu corpuri dure (lovituri aplicate cu mijloace de atac specifice omului:
pumn, picior, cap) sau a lovirii de corpuri/planuri dure (cadere cu impact facial: frunte, nas,
menton, regiune zigomatica).
-de regula apar la locul de impact, insa sunt si exceptii: echimozele palpebrale pot apare in urma
unui impact in regiunea frontala suprasprancenoasa, in cazul unui traumatism al piramidei nazale
cu fracturi de oase nazale, sau in cazul unor fracturi ale etajului anterior al bazei craniului. De
asemenea, echimozele retroauriculare pot fi expresia unui traumatism cranian cu impact in
regiunea temporo-parietala si fuzarea ulterioara a revarsatului sanguin (semnul Battle).
33. Factorii care conditioneaza periculozitatea plagilor oro-maxilo-faciale.
- profunzimea plagilor,obiectul cu care au fost facute,caracteristicile si aspectul plagilor,
localizare,dimensiuni,eventuale complicatii,aspectul definitive al cicatricilor
34. Clasificarea leziunilor traumatice dentare.
Leziunile traumatice ale dintelui si pulpei dentare sunt fisurile si fracturile dentare.
In functie de localizare si profunzime, fracturile dentare se impart in fracturi coronare
(nepenetrante sau penetrante), fracturi radiculare si fracturi corono-radiculare.
35. Clasificarea fracturilor viscerocraniului.
-fracturi mandibulare

-fracturi ale masivului osos facial(Lefort)

-fracturi ale maxilei
-fracturi ale oaselor nazale
-fracturi ale osului zigomatic si ale arcadei zigomatice
36. Luxatiile dentare: diagnostic, tratament, implicatii medico-legale.
Luxaii pariale (gradul I si II): parodoniul este incomplet rupt, dintele este deplasat n
alveol,fibromucoasa gingival prezint leziuni, pachetul vasculo-nervos este neafectat sau parial
afectat
In luxatiile de gradul I, de obicei nu se indica tratament. Pentru luxatiile de gradul II, atitudinea
terapeutica variaza.Dinii se pot aduce din nou n ocluzie cu ajutorul aparatelor ortodontice,
dintele se devitalizeaz la 2 sptmni de la traumatism, i se obtureaz radicular i coronar
Luxaii totale (gradul III / avulsia dentara): parodoniul este complet rupt, dintele este deplasat
total din alveol, apar leziuni importante ale fibromucoasei gingivale ct i ale peretelui alveolar,
iar pachetul vasculo-nervos este complet rupt
introducerea dintelui n alveol, se imobilizeaz cu un sistem ct mai elastic, pe o perioad scurt
de timp, 7- 10- 14 zile.Dup ndeprtarea imobilizrii, la una-dou sptmni se recomand
tratament endododontic pentru a preveni instalarea necrozei pulpare.
37. Fracturile coronare: diagnostic, tratament, implicatii medico-legale.
Fracturile coronare nepenetrante
Pierderi de substan dur dentar limitata numai la smal sau cu afectarea smaltului si dentinei.
Au de obicei un traiect oblic, interesnd unghiurile incizale ( meziale sau distale) ale incisivilor
superiori sau inferiori, sau pot fi orizontale, interesnd coroana n zona ei incizal.
n cazul fracturilor limitate - lefuirea dintelui, aplicri fluorurate. n fracturile mai ntinse ale
smalului, dintele poate fi refcut
Fracturi coronare penetrante
Sunt fracturi complicate, cu pierdere de substan dur dentar i cu deschiderea camerei
pulpare,uoar hemoragie la nivelul zonei unde pulpa este expus
n cazul deschiderilor punctiforme se poate ncerca conservarea vitalitii dintelui
Dac deschiderea e mare, se extirp pulpa dentar coronar si radicular si se obtureaz canalele
radiculare, apoi se continu cu obturaia coronar.
38. Fracturile radiculare: diagnostic, tratament, implicatii medico-legale.
Fracturile cervicale sunt fracturi situate n apropierea inseriei gingivale i a coroanei dentare.
Pot avea traiect oblic sau orizontal, afectnd i ligamentele dento-alveolare
Tratamentul de cele mai multe ori consta in extractie dentara si chiuretajul alveolei restante. Dac
totui rdcina restant e integra i bine ancorat n alveol, se face tratament endodontic i apoi
se poate aplica o proteza interradicular
Fracturile medii sunt situate n treimea mijlocie a rdcinii dintelui, putnd avea traiect oblic sau
orizontal. Dac fractura este situat spre jumtatea cervical i ligamentele i gingia sunt grav
lezate, se impune extracia, chiuretajul alveolei i sutura plgii. Dac fractura nu a afectat pulpa
dentar, sistemul ligamentar i gingia, se poate face imobilizarea dintelui fara devitalizare.
Fracturile apicale sunt situate in treimea inferioar a rdcinii ,traiect oblic sau orizontal.
Tratamentul i evoluia sunt similare cu cele aplicate n cazul fracturilor medii radiculare.
39. Factorii care conditioneaza evolutia leziunilor dento-alveolare.

- se produc in cazul agresiunilor si accidental; mai rar cauza iatrogena

-factori favorizanti: inocluzia sagital i incompetena labial care las descoperii dinii

frontali si astfel acestia raman expusi si fara protectia partilor moi; afectiuni dentare si
parod existente care usureaza fracturile
40. Formulati concluziile unui certificat medico-legal in care victima prezinta avulsia
posttraumatica a 2 dinti.
Numitul M.I. prezinta leziuni traumatice produse prin lovire cu corp dur (posibil pumn).
Leziunile pot data de cateva ore si necesita pt vindecare 7-14( sapte-paisprezece) de zile ingrijiri
medicale de la data producerii daca nu survin complicatii.
41. Fracturile piramidei nazale: diagnostic, tratament, implicatii medico-legale.
tumefacia, echimozele i excoriaiile nazale, asocierea cu echimoze palpebrale inferioare i,
uneori, cu epistaxis, deformarea i deplasarea piramidei nazale.
n fracturile simple, fr deplasare, se acord 12 - 14 zile de ngrijiri medicale
n fracturile cu deplasarea piramidei nazale, se procedeaz la reducere i imobilizare
42. Formulati concluziile unui certificat medico-legal in care persoana prezinta fractura
fara deplasare a piramidei nazale.
Numitul B.S. prezinta leziuni traumatice produse prin lovire de corp dur (posibil dulap).
Leziunile pot data din 27.05.2012 si necesita pt vindecare 12-14(dousprezece-paisprezece) de zile
de ingrijiri medicale de la data producerii.
43. Fracturile osului zigomatic si ale arcadei temporo-zigomatice.
FRACTURILE OSULUI ZIGOMATIC Timpul de ngrijiri medicale necesare vindecrii
acestor fracturi este, n medie, de 12 - 15 zile, victima putnd ns rmne cu sluiri sau poate fi
expus la complicaii septice prin apariia sinuzitei maxilare
FRACTURILE ARCADEI ZIGOMATICE Fracturile arcadei zigomatice pot fi fr deplasare,
cu deplasare sau cu zdrobirea sa prin comprimare ntre dou planuri dure.Fracturile localizate n
partea posterioar a arcadei necesit pentru vindecare 12 - 14 zile de ngrijiri medicale, intervale
de timp mai mari fiind necesare n fracturile cominutive (15 - 19 zile) i n fracturile cu deplasare
(21 - 30 zile).Consolidarea vicioasa poate duce la slutire; complicatii oculare=>pierdere de organ
sau functie.
44. Luxatiile articulatiei temporo-mandibulare.
se clasific n:
-luxaii anterioare:se produc n urma loviturilor aplicate pe menton,pe ramul mandibulei i n
variate accidente terapeutice ;tratamentul luxaiei reducerea acesteia i aplicarea frondei
mentoniere;timpul de ngrijiri medicale necesare pentru vindecare este, de regul, de 10 - 15 zile;
-luxaii posterioare, care se realizeaz prin lovire activ sau cdere pe menton;cu gura inchisaluxatie fara fractura osului timpanal;cu gura intredeschisa asociaza fractura; timpul de ngrijiri
medicale necesare vindecrii este de 12 - 15 zile;
-luxaii laterale, care sunt consecina loviturilor aplicate pe gonion sau pe ramul
mandibular;asociaz totdeauna cu fracturi ale condilului mandibular; timpul de ngrijiri medicale
necesare vindecrii variaz ntre 25 i 30 de zle.
45. Mecanismele de producere a fracturilor de mandibula.
-flexia mandibulei, care deformeaz aspectul ei normal de potcoav, realiznd
-fracturi directe

-fracturi indirecte sau la distan

-presiunea exercitat pe ramurile mandibulei, care produce fracturi prin lovituri aplicate de jos n
sus pe gonion
-smulgerea unei pri din os pe care se inser muchii
-fracturi cominutive, cu producerea mai multor fragmente osoase
46. Clasificarea fracturilor de mandibula.
-fracturile corpului:-mediane -paramediane -laterale unice -laterale duble -ale crestelor alveolare
-ale gonionului;
-fracturile colului: subcondiliene joase/inalte;intraarticulare
-fracturile ramurilor
47. Tratamentul si evolutia fracturilor de mandibula: implicatii medico-legale.
Timpul de ngrijiri medicale necesar pentru vindecarea fracturilor
mandibulare se acord n funcie de localizarea i gravitatea acestora;se
poate prelungi in caz de complicatii

48. Formulati concluziile unui certificat medico-legal al unei persoane care prezinta
fractura unica a corpului mandibulei.
Numitul P.A. prezinta leziuni traumatice produse prin lovire de corp dur (posibil asfalt).
Leziunile pot data de cateva ore si necesita pentru vindecare 30-35(treizeci-treizecisicinci) de zile
de ingrijire medicala de la data producerii dk nu survin complicatii.
49. Formulati concluziile unui certificat medico-legal al unei persoane care prezinta
fractura mandibulara tripla (paramediana stanga si unghi bilateral) cu deplasare.
Numitul P.A. prezinta leziuni traumatice produse prin lovire cu corp dur (posibil bata).Leziunile
pot data din 05.06.2012 si necesita pentru vindecare 65-70(saizecisicinci-saptezeci) de zile de
ingrijire de la data producerii dk nu survin complicatii.
50. Mecanismul de producere al fracturilor de creasta alveolara si evaluarea gravitatii
acestora.
-sunt fracturi partiale consecutive extractiilor dentare- se pot realiza comunicari buco-nazale sau
buco-sinusale

51. Clasificarea fracturilor totale de maxilar.

-fractura transversal joas (tip Lefort I), :de la apertura piriform, strbate fosa canin, creasta
alveolar, tuberozitatea maxilei i 1/3 inferioar a procesului pterigoid,
-fractura transversal mijlocie (tip Lefort II),:traiect intereseaz oasele nazale, osul lacrimal,
procesul frontal al maxilei, planeul orbitar; trece inferior de osul zigomatic, strbate procesul
piramidal al a,maxilei i 1/3 mijlocie a procesului pterigoid
-fractura transversal nalt (tip Lefort III), vomerul, 1/3 superioar a oaselor nazale, procesul
frontal al maxilei, planeul orbitar, dup care se bifurc, una din liniile de fractur interesnd
peretele lateral al orbitei i arcada zigomatic, iar cealalt tuberozitatea maxilei i 1/3 superioar a
procesului pterigoid
-fractura vertical,poate fi median sau lateral

-fracturi combinate
52. Leziuni traumatice endoorale: enumerare, circumstante de producere.
-fractura transversal joas (tip Lefort I):de la apertura piriform, strbate fosa canin, creasta
alveolar, tuberozitatea maxilei i 1/3 inferioar a procesului pterigoid,
-fractura transversal mijlocie (tip Lefort II):traiect intereseaz oasele nazale, osul lacrimal,
procesul frontal al maxilei, planeul orbitar; trece inferior de osul zigomatic, strbate procesul
piramidal al a,maxilei i 1/3 mijlocie a procesului pterigoid
-fractura transversal nalt (tip Lefort III): vomerul, 1/3 superioar a oaselor nazale, procesul
frontal al maxilei, planeul orbitar, dup care se bifurc, una din liniile de fractur interesnd
peretele lateral al orbitei i arcada zigomatic, iar cealalt tuberozitatea maxilei i 1/3 superioar a
procesului pterigoid
-fractura vertical:poate fi median sau lateral
-fracturi combinate
53. Leziuni traumatice endoorale: enumerare, circumstante de producere.
Plgile mucoasei buzelor i obrajilor sunt produse prin aciunea agenilor traumatici tietorneptori, care ptrund n cavitatea bucal deschis
Leziunile mucoasei gingivale constau n echimoze i plgi care, n mod obinuit, sunt asociate cu
leziuni traumatice dentare
Leziunile limbii pot fi produse de ageni traumatici care acioneaz direct, ptrunznd n cavitatea
bucal (ageni tietori sau tietor-neptori) sau de ageni traumatici care acioneaz indirect (de
exemplu, mucarea limbii consecutiv loviturilor aplicate pe mandibul sau cderii).
Leziunile bolii palatine sunt produse de ageni neptori, tietor-neptori sau proiectile care
ptrund prin cavitatea bucal deschis.
54. Conditiile in care se apreciaza pierderea functiei de masticatie.
anchiloze temp-mandibulare
-in deformari mutilante ale mandibulei
- edentatii ale unui arc dentar
- lipsuri dentare care necesita proteza mobila
55. Semnele si simptomele paraliziei traumatice a nervului facial.
n segmentul exocranian: paralizia muchilor feei, ptoz palpebral i lagoftalmie, devierea
comisurii bucale de partea sntoas,dificultate n pronunia consoanelor labiale, imposibilitatea
de a fluiera,epiphora,pierderea sensibilitii gustative n cele 2/3 anterioare ale limbii i scderea
secreiei glandelor submandibulare i sublinguale
n segmentul intrapietros i hipoacuzia
56. Conduita medicului stomatolog in etapa diagnostica a actului medical.
Examenul clinic local :complet,trebuie investigat ntreaga dentiie, prile moi
endobucale, ocluzia dentar, masticaia, deglutiia.Datele obinute-n fia
stomatologic sau n foaia de observaie.
Examenele paraclinice locale :efecturii radiografiilor
-n funcie de caz, se poate proceda la:examen bacteriologic i
antibiogram ;puncii bioptice

Examenle clinice i paraclinice generale :n urma anamnezei efectuate de medicul stomatolog,

acesta constat existena unor afeciuni cardiovasculare, respiratorii, hepatice, alergice, a unor
coagulopatii
-obligat s testeze sensibilitatea pacientului naintea administrrii unor medicamente susceptibile
de a declana reacii alergice; desensibilizare sau s se recurg la folosirea de medicamente
alternative
57. Reactiile alergice.
(1) reprezint majoritatea reaciilor adverse; (2) nu exist corelaie ntre doz i gravitatea
simptomelor; (3) reacia alergic apare la o a doua administrare la minimum 4 - 15 zile a aceluiai
medicament sau a altuia cu structur asemntoare; (4) n intervalul dintre cele dou administrri
se declaneaz reaciile imunologice care stau la baza reaciei alergice
(5) simptomele i semnele reaciilor alergice sunt identice, indiferent de alergenul declanator,
manifestrile fiind localizate (urticarie, eczeme, rinit vasomotorie, astm bronic,
gastroenterocolite, icter, nefrit) sau sistemice - ocul anafilactic
(7) exist cazuri n care se ntlnete alergie ncruciat la dou sau mai multe substane cu
structur asemntoare; (8) calea parenteral de administrare este cea mai nociv,
58. Conduita medicului stomatolog pentru prevenirea reactiilor alergice.
Pentru prevenirea reaciilor alergice, sunt obligatorii:-efectuarea unei anamneze complete
-n cazul depistrii terenului alergic, desensibilizarea pacientului
-supravegherea permanent a pacientului dup administrarea
-oprirea administrrii tratamentului la apariia primelor semne
59. Accidentele locale in anestezia loco-regionala folosita in stomatologie.
-efecte iritative exercitate de soluii hiper- sau hipotone, cu pH acid sau alcalin sau de soluii
alterate i impure;
-neparea unui nerv:consecin nevralgii,parestezii, pierderea sansibilitii n teritoriul inervat de
nervul nepat;
-neparea vaselor profunde, cu producerea de hemoragii i constituirea de hematoame
-tulburrile oculare:n anestezia nervului suborbitar
-abcese
-ruperea acului
-necrozele mucoaselor
60. Accidentele anesteziei generale in terapia dento-maxilo-faciala.
simptome premonitorii:ameeli, acufene, senzaie de constricie toracic, grea, cefalee,
transpiraii, lipotimii, hipotensiune, urmate de crize epileptiforme i stop cardiac
61. Formulati concluziile intr-un caz de deces consecutiv unui accident de anestezie.
Moartea numitului M.D. a fost suspecta. Ea s-a datorat asfixiei consecutiva bronhoconstrictiei din
soc anafilactic care s-a produs in conditiile in care pacientului nu i s-a testat sensibilitatea la
solutia anestezica administrata anterior interventiei stomatologice.O admnistrare corespunzatoare
a antidotului ar fi oferit sanse de supravietuire pacientului.
In caz de supravietuire,ar fi necesitat 24(douazeci si patru) de ore de ingrijiri medicale de la data
producerii.
62. Accidente care pot apare in timpul tratamentului stomatologic.
Accidentele locale care pot apare n timpul extraciilor dentare, produc:
-leziuni dentare: fracture de cor,col,rad a dintelui bolnav; a dintilor vecini prin deraparea
instrumlor,smulgerea sau lezarea mugurilor dentari, extractia dintilor sanatosi

-lez ale partilor moi endobucale

-lez ale suportului osos maxilo-mandibular
-asfixii mecanice
-necroza pulpei dentare prin fol incorecta a prep devitalizante
-producerea de cai false,depasirea apexului,ruperea instrum in cursul devitalizarii
63. Tipuri de relatie medic-pacient.
-Modelul paternalist (Modelul tip parinte copil) : medicul este expertul, el stie tot ce este
necesar, el este adultul iar pacientul este copilul care trebuie sa asculte si sa se supuna indicatiilor
pentru ca finalul sa fie favorabil
-Modelul tehnic (Modelul tip contractor client): pacientul este cel care decide aproape in
intregime privind planul terapeutic si optiunile de tratament; medicul avand doar rolul de a-i
prezenta pacientului optiunile terapeutice, fiecare cu avantajele si dezavantajele sale
-Modelul bazat pe dezvoltarea prieteniei (Model tip relatie de prietenie): pacientul este lasat sa
decida, insa i se prezinta toate optiunile terapeutice precum si recomandarea medicului, care in
acest caz se implica activ in ghidarea pacientului catre optiunea cea mai buna fara insa a-i
diminua autonomia
64. Tipuri de raspundere profesionala a medicului (profesionala, juridica).
Raspunderea profesionala este rezultatul incalcarii normelor medicale specifice profesiunii, fara
insa a aduce un prejudiciu unei alte persoane. Aceasta poate lua forma raspunderii deontologice
(defaimarea colegilor, autoreclama, furtul de pacienti, etc) sau disciplinare (consumul de alcool
la serviciu, comportament neadecvat fata de colegii de serviciu, deteriorarea bunurilor spitalului,
etc).
Raspunderea juridica este antrenata in cazul unor fapte de o gravitate mai mare si care produc un
prejudiciu unei alte persoane (cu sau fara intentia directa a medicului). Raspunderea juridica
poate fi, in functie de gravitate:
-civila (delictuala sau contractuala), bazata pe obligatia civila de a repara un prejudiciu
produs.
-penala, in cazul faptelor cu periculozitate sociala si/sau gravitate, savarsite cu intentie
(rar) sau din culpa (cel mai adesea), prevazute si pedepsite de Codul Penal.
65. Culpa: definitie, tipuri de culpa.
Fapta este svrit din culp atunci cnd infractorul:
-prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind fr temei c el nu se va produce;
-nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s-l prevad
Tipuri: -Culpa in agendo (comisiva): in situatia in care medicul face un lucru care nu trebuia
facut, sau il face inadecvat
-Culpa in omitendo (omisiva): in situatia in care medicul nu faceun lucru care trebuia
facut
-Culpa in vigilando (de supraveghere) atunci cand medicul nu-si indeplineste obligatia
de a supraveghea pacientul
-Culpa in eligendo (decizionala): cand medicul alege gresit metoda terapeutica, planul de
tratament, medicatia,
66. Deficientele in acordarea asistentei medicale: clasificare.

67. Cauzele frecvente ale greselilor medicale.

-imprudena, neatenie, inabilitate
-ignorana
-neglijena prin omisiunea precauiilor indicate de normele tiinifice
-n cazul n care metodele de diagnostic i tratament nu sunt aplicate corespunztor
-cnd medicul i depete competenele, intervenind n domenii de specialitate n care nu este
pregtit
68. Etapele expertizei medico-legale in cazurile de malpraxis.
-toate documentele medicale asupra cazului, respectiv foaia de observaie complet, buletine de
analiz, reete, fie de sntate, radiografii etc.;
-constatarea prejudiciului adus;
-evaluarea prejudiciului prin metode clinice i de laborator dac victima este n via sau prin
examen necroptic, cu examene complementare, dac s-a produs decesul
-constatarea modalitii prin care s-a produs prejudiciul
-stabilirea raportului de cauzalitate ntre actul terapeutic sau metodele diagnostice aplicate i
prejudiciul adus.
69. Infractiunile care pot fi savarsite de catre medic in timpul exercitarii profesiei.
-eliberarea de certificate false (falsul intelectual), refuzul de servicii legalmente datorat,
divulgarea secretului profesional, nedreapta luare (condiionarea actului medical prin luare de
mit sau primirea de foloase necuvenite), neglijena n serviciu, abuzul n serviciu, nerespectarea
normelor de tratament.
70. Drepturile bolnavului in relatiile cu medicul.
-s i se respecte demnitatea personal, indiferent de boala de care sufer;
-s cunoasc diagnosticul, evoluia bolii, metodele de investigaie i terapeutice care i se aplic
-s solicite consultul altor medici de aceeai specialitate sau de alte specialiti
71. Indatoririle profesionale ale medicului.
-perfecionarea pregtirii profesionale
-s asigure sntatea i viaa pacientului
-s asigure, n msura posibilului, metodele diagnostice i terapeutice adecvate
-s asigure ngrijirea pacienilor n mod egal, indiferent de rasa, naionalitatea, poziia social
-s respecte drepturile pacienilor;
-s nu condiioneze ngrijirile sale de nici un avantaj perceput pacientului;
-s pstreze secretul profesional;
-s informeze pacientul pe nelesul acestuia:evoluia bolii, complicaiile, riscurile
-s accepte consultul medicilor de aceeai specialitate dac pacientul o cere
72. Clasificarea medico-legala a toxicelor.
-toxice lezionale:produc leziuni specifice la poarta de intrare ,n organele n care se
catabolizeaz i la poarta de ieire
-toxice funcionale, care produc modificri minime i nespecifice

73. Tipuri de interactiuni intre medicamente.

74. Enumerati caile de patrundere a toxicelor in organism.

-calea respiratorie
-calea digestiv :mucoasa bucal,mucoasa gastric ,mucoasa intestinal, mucoasa anal
-mucoasa conjunctival
-calea cutanat
-cile injectabile :intravenos, subcutanat, intramuscular
75. Factorii care conditioneaza periculozitatea caii respiratorii de patrundere a
toxicelor.
-particularitilor suprafeei de contact cu toxicul
-faptului c toxicele ptrunse pe aceast cale ocolesc bariera hepatic i
ajung direct la organul int, unde-i exercit efectele nocive;
76. Metabolizarea toxicelor.
Const n transformarea toxicului n compui, de regul, mai puin toxici. Sediul principal l
constituie ficatul, prin enzimele reticulului endoplasmic neted.Plasma conine esteraze care
hidrolizeaz atropina, procaina, cocaina.
77. Caile de eliminare a toxicelor.
-calea digestiv: mucoasa bucal
-calea respiratorie
-calea renal
-laptele
78. Partile componente ale buletinului de examinare clinica in intoxicatia etilica.
-datele de identitate ale celui examinate
-data accidentului si a recoltarii
-circumstantele consumului de alcool
-examen somatic
-manifestari neurologice
-manifestari psihice
-semne de violenta sau ale altor boli
-concluzii
79. Importanta identificarii medico-legale si odonto-stomatologice.
-se evideniaz i se grupeaz caracterele (calitative i cantitative) proprii individului viu sau unui
cadavru. Identificarea se bazeaz pe unicitatea (singularitatea) fiecrui individ uman.
-se identific victima unei agresiuni i astfel se poate proba o eventual crim;identifiarea
agresorului,a impostorilor
- pt ca un individ sa poata fi declarat mort=>rezolvarea unor aspecte legate de motenire
probleme legate de asigurrile sociale, de situaia copiilor minori rmai fr unul sau ambii
prini;
- pt ca apartinatorii sa primeasca ramasitele celui disparut in vederea inhumarii
80. Enumerati documentele ante-mortem utilizate in identificarea odontostomatologica.

-fiele dentare
-radiografiile:radiografii retroalveolare,clieul panoramic ,teleradiografia,radiografia sinusurilor
osoase
-mulajele dentare
-fotografiile dentare
-marcajul protetic i dentar
-marcajul obturaiilor dentare
-restaurrile protetice
81. Masuri pe plan international pentru identificarea odontostomatologica unica.
Cartea de identificare dentar unic in majorit tarilor
In prezent este acceptat diagrama Interpolului - red schematic toate feele i muchiile dinilor,
pe care se fac notaiile convenionale, dup un sistem acceptat internaional. Fia INTERPOL se
ntocmete n toate cabinetele dentare i clinicile stomatologice, la toate persoanele care se
prezint pentru consult i tratament stomatologic; pemite schimbul de informaii ntre diverse
ri- importanta: cnd au loc transferuri de populaie i cnd n accidentele colective sunt
implicate persoane de diferite naionaliti.

82. Avantajele pe care le ofera dintii pentru identificare.

-mare rezisten la aciunea factorilor distructivi
-dentaia este format dintr-un numr de uniti cu numr, forma, dimensiuni i structur strict
individualizate, nct nu exist dou persoane cu aceeai formul dentar
-caracterele individuale ale dinilor: modificri ale direciei de implantare, anomalii de numr
83. Etapele si elementele evolutive dentare utile in stabilirea varstei.
-n perioada embrionar se msoar produsul de concepie, iar prin examen radiologic se
evideniaz mugurii dentari;
-dinii temporari se caracterizeaz prin: coloraie albstruie, volum mic, coroane scurte i
globuloase, cuspizi teri, iar dinii sunt implantai vertical n arcade; pn la vrsta de 4 ani nu
exist spaii interdentare; ntre 4-6 ani apar diastemele fiziologice, n special la dinii maxilari i
un grad de abraziune fiziologic; examenul dentar se completeaz obligatoriu cu examenul
radiologic;
-dinii permaneni pot oferi informaii pn la vrsta de 25 de ani, obinute prin aplicarea
acelorai metode ca mai sus;
-dup vrsta de 25 de ani, stabilirea vrstei prezint dificulti, deoarece criteriul utilizat este
acela al gradului de uzur, care este determinat nu numai de avansarea n vrst, ci i de procese
patologice.
84. Calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca marcajul dentar.
S ocupe spaiu puin, s nu afecteze estetica i soliditatea lucrrii, s nu jeneze pacientul, s fie
durabil, rapid i comod de realizat de ctre toi medicii stomatologi, ieftin i uor de citit.
85. Etapele efectuarii expertizei prin muscare si obiectivele ei.
n prima etap are loc examinarea plgii: descrierea leziunilor, efectuarea de fotografii,
executarea de filme n infrarou i de stereofotografii, executarea amprentei

n a doua etap se examineaz persoana suspect: fotografii dentare, realizarea amprentei

n cea de-a treia etap, se compar rezultatele obinute n etapele precedente: relaia dintre
arcade i forma lor, morfologia dinilor frontali i a eventualelor lucrri protetice.
n ultima etap se stabilesc concluziile expertizei.
86. Elementele componente ale lantului cauzal in cauzalitatea medico-legala.
Cauza- reprezentat de agentul traumatic
Condiia -situaia i mprejurrile n care acioneaz agentul traumatic
Circumstana contribuie la realizarea efectului
Interaciunea cauz condiie circumstan are drept consecin efectul
87. Diferente intre legatura de cauzalitate directa conditionata (DC) si indirecta (I)
CDC- efectele agentului traumatic sunt agravate de factori de teren
CI- n evoluia clinic posttraumatic intervin complicaii consecutive leziunii
traumatice
88. Certificatul medico-legal: parti componente.
-partea
introductiva:
preambulul-numele
si
calitatea
medicului
examinator,data
examinarii,identitatea examinatului,nr de inregistrare al cererii; istoricul-data si felul
traumatismului
- partea descriptiva: descrierea leziunilor de violenta; acuzele subiective; examenele clinice si
paraclinice solicitate;
-discutiile
-concluziile: realit lez traumatice; vechimea lor; mecanismul de producere si caracteristicile
agentului traumatic; nr de zile de ingrijiri medicale necesare pt vindecare
89. Norme semiologice medico-legale de descriere a leziunilor traumatice.
-mentionarea felului leziunilor, localizarea, numarul, culoarea, forma, dimensiunile, descrierea pl
anatomic ce for fundul lor, orientarea axului mare al leziunii, continutul plagilor, precizarea
eventualelor semen de tratament
90. Raportul de autopsie: parti componente.
-partea introductiva: preambulul, obiectivele autopsiei, istoricul faptelor, examenul preliminar
-partea descriptiva: examenul extern- identit cadavrului, semnele mortii reale, leziunile
traumatice, semnele de tratam,semnele de boala-; ex intern- se respecta urmat
criterii:anatomic,morfopatlogic,tanatologic,traumatologic
-partea de sinteza: dg anatomo-patol macriscopic,rezult ex.lor complementare
-discutia faptelor medicale
-concluzii: felul mortii,cauza medicala a mortii,lez traumatice,data mortii
91. Actiunea alcoolului etilic asupra sistemului nervos (central si periferic).