Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

“Nicolae Testemiţanu”
Catedra de anatomie a omului

Inervaţia somatică şi vegetativă

a muşchilor, articulaţiilor
şi organelor regiunii capului şi
gâtului

Certan Galina,
conferenţiar universitar
 .
Planul prelegerii:

. Plexul cervical în inervatia somatică a formatiunilor

anatomice din regiunea capului şi gâtului.
• Ansele cervicale superficială şi profundă.
• Inervaţia articulaţiei temporomandibulare.
• Simpaticul cervical. Ansa subclaviculară.
• Ganglionii vegetativi parasimpatici din regiunea
capului şi gâtului
 Scopul şi motivaţia lucrării
• SCOPUL.
Familiarizarea cu particularităţile morfofuncţionale
ale formaţiunilor structurale din regiunea capului şi
gâtului, formarea competenţelor şi deprinderilor
practice privind structura şi topografia lor.

• MOTIVAŢIA.
Cunoaşterea morfologiei organelor din regiunea
capului şi gâtului da fiind necesară pentru studierea
fiziologiei, terapiei, ortopediei stomatologice şi
chirurgiei maxilo-faciale.
 Importanţa sistemului nervos periferic
Funcţional fiind constituit din sistem nervos somatic
(animal-al vieţii de relaţie) şi sistem nervos autonom
(vegetativ) îşi manifestă rolul prin:
1. Conectarea sistemul nervos central cu organele
şi sistemele de organe;
2. Conducerea aferenţelor de la periferie spre sistemul
nervos central şi a eferenţelor de la el către organele
efectoare.
În propagarea impulsurilor nervoase
are rol arcul reflex
 Plexul cervical, plexus cervicalis
Reprezintă una din sursele
principale de inervaţie a
formaţiunilor regiunii
capului şi gâtului.
Se formează la unirea
ramurilor anterioare ale
nervilor spinali cervicali
(C1-C4), ulterior alcătuind
3 anse arciforme.
 Plexul cervical, plexus cervicalis
 În regiunea gâtului iese la jumătatea distanţei marginii
posterioare a muşchului sternocleidomastoidian, aici se
determină punctul nervos al gâtului (Erb).
 Emite ramuri de componenţă neurofibrilară motorie,
senzitivă şi mixtă distribuite în trei grupuri – motor,
senziriv şi mixt (n. frenicus).
 Anastomozează cu nn. hipoglos, vag, facial şi ganglionii
cervicali simpatici superior şi miglociu; în ramurile
motore sunt şi fibre vegetative destinate pentru inervaţia
vaselor şangvine din muşchi.
 Faţa dorsală a
capului şi gâtului este inervată de rr. dorsale ai
nn. spinali cervicali C1-C2 de
la care se formează nervii:
suboccipital (motor) - asigură
inervaţia mm. suboccipitali;
occipital mare - nerv mixt –
inervează pielea şi muşchii din
regiunea cefei;
rr. recurente (meningiene) –
au în componenţa lor şi fibre
simpatice-inervează meningele
rahidian, arterele vertebrale.
Nervii suboccipitali
Nervii suboccipitali (nn. suboccipitales) inervează mm.
recti capitis posteriores major et minor, mm. obliqui
capitis superior et inferior, semispinalis capitis şi
longissimus capitis.
Nervul occipital mare (n. occipitalis major) prin rr. motore
inervează mm. longissimus capitis,
splenius capitis,
cele senzitive - pielea
regiunii cefei (occipitale).
 De la plexul cervical fibrele nn. C2-C4 conexează cu
ramura externă a n. XI (accesor), inervează muşchii
sternocleidomastoidian şi trapez.
 Inervaţia formaţiunilor regiunii cervicale
capsuloarticulare şi ligamentare ale articulaţiilor
coloanei vertebrale sunt asigurate de catre:
1. nervii articulari;
2. nn. musculoarticulari;
3. nn. fascioarticulari;
4. nn. vasculoarticulari;
5. nn. periostoarticulari.
Aceste surse provin de la ramurile dorsale ale nervilor
spinali, plexurile nervoase vertebrale, occipitale.
 Inervaţia articulaţiei temporo-mandibulare este
asigurată de:
o Nervii maseter, auriculotemporal, pterigoidieni;
o Plexul parotidian al n. VII;
o Plexurile simpatice ale aa. temporală superficială şi
maxilară;
o Nervii temporali posteriori profunzi, pterigoidian lateral.

o Sursele enumerate formează pachete neurovasculare,

plexuri nervoase periarticulare pentru inervaţia
formaţiunilor din jurul articulaţiei temporomandibulare.
o În ele se află şi terminaţii nervoase libere, plexiforme,
arborizante, glomeruli capsulaţi.
o Cele mai numeroase elemente nervoase se află în capsula
articulară şi la periferia discului intraarticular.
Ramurile senzitive ale plexului cervical
rr. cutanei– inervează pielea
regiunilor antero-laterale a
gâtului, patotidiene şi
retroauriculare cu nervii:
a) auricularis magnus;
b) occipitalis minor;
c) transversus coli;
d) supraclaviculares.
Rr. musculae (profunde) –
servesc pentru inervația
muşchilor profunzi ai gâtului
cu denumirea omonimă lor.
 Ansa cervicală superficială,
ansa cervicalis superficialis
Inervează pielea regiunii
anterolaterale a gâtului şi
m. platisma.
Se formează de o
anastomoză constantă a
ramurii superioare a
n. transvers al gâtului
(plexul cervical) cu
ramura cervicală a
nervului facial.
 Ansa nervului hipoglos, ansa n.hypoglossi
Inervează cu ramurile sale motore
mm. infrahioidieni: omohioidian, sternohioidian,
sternotiroidian şi tirohioidian.

Originea ei - ramura comunicantă descendentă a

plexului cervical în conexiune cu ramura
descendentă a nervului hipoglos.
Ansa nervului hipoglos,
ansa n. hypoglossi
 Plexul brahial, plexus brachialis
ca sursă de inervaţie în regiunea capului şi
gâtului inervează:
muşchiul scalen anterior, m. scalenus anterior;
muşchiul scalen mediu, m. scalenus medius;
muşchiul scalen posterior, m. scalenus posterior;
muşchiul splenius cervical, m. splenius cervicis.
Nervii cranieni în inervaţia capului şi
gâtului.
Locurile de pasaj a nervilor la baza
creierului
Pasajul nervilor cranieni prin orificiile
bazei craniului
Proiecţia nucleelor nervilor cranieni
în fosa romboidă, fosa romboidea

Din trunchiul
cerebral la nivelul
triunghiurilor pontin
şi bulbar.
Nn. oculomotor, trohlear şi abducens în
inervţia muşchilor globului ocular
 Muşchii striaţi şi netezi
ai globului ocular
sunt inervaţi de:
• N. oculomotor (n.oculomotorius):
ramura superioară (motorie) – m. drept superior, m.
levator al palpebrei superioare;
ramura inferioară, mixtă, constituiă din fibre motore, care
inervează muşchii drept inferior, drept medial şi oblic
inferior;
şi fibre vegetative parasimpatice - muşchii netezi: sfincterul
pupilei şi ciliar.
• N. trohlear (n. trochlearis) – m. oblic superior
• N. abducens (n. abducens) – m. drept lateral
Muşchiul oblic superior al globului
ocular este inervat de n. trochlearis
Muşchiul drept lateral al globului
ocular este inervat de n. abducens
 Ptoza palpebrei superioare drepte
parţială şi strabism divergent în neuropatie a n.
oculomotor
Nervul trigemen, nervus trigeminus

Trei ramuri ale nervului:

I. N. oftalmic
(n. ophthalmicus);
II. N. maxilar
(n. maxilaris);
III. N. mandibular
(n. mandibularis).
Ganglionul trigeminal,
ganglion trigeminale
Zonele de inervaţie a nervului
trigemen şi a plexului cervical
Nervul oftalmic inervează
treimea superioară a feţei;
Nervul maxilar asigură
inervaţia treimii medii a
feţei;
Nervul mandibular e
destinat
pentru inervaţia treimii
inferioare a feţei.
Conexiunile n. trigemen cu ganglionii
vegetativi parasimpatici
Nervul oftalmic cu
ganglionul ciliar;
Nervul maxilar cu –
gangl. pterigopalatin;
Nervul mandibular cu
ganglionul otic,
ramura lui sublingvală
cu ganglionii
submandibular și
sublingval.
Nevralgia nervului mandibular,
n. mandibularis
 Nevralgii cranio-faciale
de cacacter migreno-trigeminale cauzate de:
 infecții;
 tumori;
 anomalii;
 diabet zaharat etc.
 Nervul facial, n.facialis
Pasajul nervului prin glanda parotidă
Topografic, traiectul nervului
prezintă trei porţiuni:
 intracraniană,
 intrapietroasă;
 extrapietroasă.
După ieşirea prin orificiul
stilomastoidian stăbate
glanda parotidă, formează
plexul intraparotidian şi din
ramurile emise - laba mare a
gîştii (pes anserinus major).
 Ramurile motore ale
nervului facial inervează:
 muşcii mimici ai feţei,
 m. scăriţei, venterul
 posterior al m.digastric,
 m. stilohioidian,
 auricular posterior şi
 venterul occipital al
 m. occipitofrontal.
 INERVAŢIA SENZITIVĂ ŞI VEGETATIVĂ
DE LA NERVUL INTERMEDIAR alăturat N. FACIAL
Nervus intermedius (Wrisberg)cu ramurile:
chorda tympani – fibrele senzitive (gustative) se alătură
n.lingval (n.V) şi inervează 2/3 anterioare a limbii, cele
vegetative parasimpatice (n. salivator superior) sunt
destinate glandelor sumandibulare, sublingvale, palatine,
labiale, bucale, glandelor vârfului limbii.
N. pietros mare, parasimpatic (nn. salivator superior şi
lacrimal) împreună cu n. pietros profund (simpatic)
formează n. Canalului pterigoidian, ulterior în fosa
pterigopalatină el face legături sinaptice cu ganglionul
omonim al cărui fibre postganglionare se îndreaptă către
glandele bucale (nn. palatini, nazali posteriori) şi
lacrimală (n. zigomatic, n.V).
PARALIZIILE NERVULUI FACIAL
Nervul glosofaringian, n. glossopharyngeus,
în inervaţia capului şi gătului
 Zonele de inervaţie a n. IX
FIBRELE SENZITIVE ale n. IX reprezintă prelungirile periferice ale
celulelor pseudounipolare din ganglionii jugulari superior şi
inferior, ele formează ramurile terminale:
Nervul timpanic şi plexul omonim inervează mucoasa cavităţii
timpanice, celulele mastoidiene şi trompei lui Eustachio.
Primind ramuri simpatice de la plexul carotid intern, ulterior
formează n. pietros mic (nuc.salivator inferior), după sinapse cu
gangl.otic emite fibre secretorii pentru glanga parotidă;
Ramuri tonzilare inervează mucoasa amigdalelor şi arcurilor
palatine;
ramuri lingvale- treimea posterioarâ a limbii cu fibrele senzitive,
cu cele gustative-papilele circumvalate şi foliate;
Ramura sinusului carotic, destinată pentr inervaţia sinusului
carotidian şi glomusului carotidian;
Ramura sinusului carotid, r. sinus carotici
 Nervul glosofaringian cu:

ramurile faringiene inervează mucoasa faringelui şi

muşchiul constrictor mijlociu al faringelui.
În conexiune cu ramurile faringiene ale nervului vag şi
cu cele de la ganglionul cervical superior al simpaticului
cervical alcătuiesc plexul faringian care inervează
la faringe şi vasele sangvine.
ramura m. stilofaringian inervează muşchiul monim.
Nervul vag, nervus vagus
Inervaţia somatomotoră a faringelui şi
laringelui de n. vag, n. vagus
 Inervaţia muşchilor laringelui
de către nervul vag (X):
a) nervul laringian superior cu ramura
internă inervează m. cricotiroidian;
b) n. laringian inferior (de la n. laringeus
recurens,) inervează toţi mm. laringelui, în
afară de muşchiul cricotiroidian.
 Zonele de inervaţie a n. vag, n. vagus,
în conexiune cu n. accesor, n. accessorius
N. hipoglos în inervaţia muşchilor limbii
 Nervii lingval, n. lingualis, şi coarda
timpanului, chorda tympani
N. lingval ( n. lingualis) prezintă una din ramurile senzitive
a n. mandibular (V).
Coarda timpanului (chorda tympani) este format din fibre
preganglionare parasimpatice pornite de la nucl. salivator
superior (VII).
Inervaţia senzitivo-senzorială a limbii
N. lingval (ram n.V) – simţul
tactil, de durere şi temperatură
(mucosa a 2/3 anterioare ale
limbii) şi treimea posterioară a
limbii de ramurile lingvale
( nn. IX şi X);
N. coarda timpanului (n. VII)
- inervaţia gustativă (mucosa a
2/3 anterioare a limbii) şi
treimea posterioară a limbii de
nn.IX şi X).
 Inervaţia buzelor şi obragilor
Inervaţia senzitivă a buzelor este realizată de:
rr. labiale superioare a n. infraorbital (r.II a V) şi
labiale inferioape de la nn. mental şi bucal (r. III a n.
trigemen).
Inervaţia motorie a muşchilor buzelor - rr.bucale şi
marginală a mandibulei (n. facial).
Inervaţia obragilor – n. facial, rr.II şi III ale nervului
trigemen.
 Inervaţia bolţii palatine,
planşeului bucal şi dinţilor
Senzitivă se realizează de:
Ramurile nervilor cranieni IX, X şi ai trunchiului
simpatic, nn. palatin mare, palatin mic şi nasopalatin.
Inervaţia motorie la nivelul bolţii palatine şi planşeului
bucal - n. mandibular (n.V) şi n.vag (X).
Dinţii sunt inervaţi de nn. alveolari superiori şi
inferiori de la ramurile II, III a nervului trigemen.
 Nervii cavităţii nazale şi laringelui
Nn. infratrohlear şi infraorbital inervează pielea nasului
extern;
N. etmoidal anterior (r. nazociliar), n. nazopalatin şi rr.
nazale posterioare (r. II a n. V) - mucoasa cavităţii nazale;
Fibrele postganglionare parasimpatice ale ganglionului
pterigopalatin şi simpatice ale ganglionului cervical
superior inervează glandele mucoasei cavităţii nazale.
Rr. I şi II ale n. V inervează mucoasa sinusurilor paranazale.
Lr. laringiene superioară şi inferioară (de la n. X)
inervează muşchii şi mucoasa laringelui.
Ramurile laringofaringiene - fibre postganglionare de la
ganglionul cervical superior sunt destinate inervaţiei
simpatice a glandelor mucoasei laringelui şi faringelui.
Simpaticul cervical în inervaţia capului
şi gâtului
Fopmat din 2-3 ganglioni
cervicali:
superior, mijlociu şi
inferior, de la care
emerg ramuri destinate
pentru inervaţia
vaselor, organelor din
regiunea capului şi
gâtului.
 Ganglionul cervical superior, ganglion cervicale
superius, în inervaţia capului şi gâtului.
N. carotid intern în jurul a. carotide omonime formează plexul
carotid intern, de la care emerg nn. caroticotimpanici ,
inervează mucoasa cavitătii timpanice. El ramifică n. pietros
profund, care conexează cu n. pietros mare, formează nervul
canalului pterigoid, fibrele căruia trec prin ganglionul
pterigopalatin,aderă la n. maxilar, participând la inervaţia
simpatică a vaselor sangvine, glandelor mucoasei palatine,
nazale, conjunctivei palpebrei inferioare şi gandei lacrimale.
Nn. carotici externi formând plexul carotid extern, se uneşte cu
cel intern, formează plexul carotid comun, care serveşte pentru
inervaţia vaselor, glandelor, ţesuturilor musculae netede.
Rr. laringofaringiene aderă la nn. IX, X, formează plexurile
omonime şi inevează mucoasa laringelui şi faringelui.
 Ganglionul cervical mediu,
ganglion cervicale medium

În urma dublării ramurilor sale interganglionare

formează ansa subclaviculară.
Ramurile lui comunicante cenuşii se îndreaptă
către nervii spinali cervicali V- VI.
1-2 nervi ai ganglionului participă la formarea
plexului carotid comun şi plexului arterei tiroide
şi inervează glandele tiroidă şi paratiroide.
 Ganglionul cervicotoracic (stelat),
ganglion cervicothoracicum
Emite:
Rr. comunicante cenuşii către nervii spinali C7, C8 şi
T1.
Ramuscule care participă la formarea plexului
subclavicular, participând la inervaţia glandelor
tiroidă şi paratiroide.
N. vertebral formează plexul vertebral, împreună
cu gangl. vertebral inervează vasele encefalului,
maduvei spinării şi meningelui.
Ganglionii vegetativi parasimpatici
din regiunea capului
Ganglionul ciliar, ganglion ciliare
 Ganglionul ciliar

Se află în orbită, formă oblongată,

format din neuroni parasimpatici.
La nivelul ganglionului se întrerup
fibrele nervoase preganglionare
parasimpatice venite de la nucleul
accesor (Iacubovici) al n. III.
Fibrele postganglionare trec prin
nn. ciliari scurţi inervează
mm.ciliari şi sfincterul pupilei ai
globului ocular.
Ganglionul pterigopalatin,
ganglion pterygopalatinum
Se află în fosa omonimă.
Fibrele preganglionare
pleacă de la nucleul
salivator superior al
n.VII, iar fibrele
postganglionare inervează
glanda lacrimală, glandele
palatine mici şi nazale.
Ganglionul otic, ganglion oticum
Topografic se află lângă
orificiul oval, medial de
n. mandibular (n.V).
Fibrele preganglionare
trec prin n. pietros mic
de la nucleul salivator
inferior al n.IX, cele
postganglionae (fibrele
secretorii), trecând
prin n. auriculotemporal
inervează glanda parotidă.
Ganglonul submandibular,
ganglion submandibulare
Formează sinapse cu
fibrele preganglionare
parasimpatice venite de
la nucleul salivator
superior al n. facial (VII),
trec în componenţa
n. coarda timpanului şi
fibrele postganglionare
inervează glanda
omonimă.
 Ganglionul sublingval,
ganglion sublinguale
Amplasat pe faţa externă a
glandei sublingvale şi face
legătură cu n. sublingval (XII).
Fibrele preganglionare din
n. coarda timpanului vin de la
nucleul salivator superior VII),
formează sinapse cu celulele
din ganglionul sublingval, iar
fibrele postganglionare reglează
secreţia glandei omonime.
Reglarea nervoasă parasimpatică
a secreţiei salivare
De la nucleul salivator superior
(VII) fibrele preganglionare
trec în componenţa n. coarda
timpanului.
De la nucleul salivator inferior
(IX) fibrele preganglionare
trec în componenţa n. pietros
mic.
Zonele de inervaţie a nn.cranieni