Metoda Kabat

Diferenta intre met Kenny (mult mai limitativa) si Kabat este :

 Met Kabat pp folosirea unor stimuli proprioceptivi variaţi, care se adaugă la
eforturile voluntare ale bolnavului, avand ca urmare facilitarea funcţiei şi o contracţie
musculară mai puternică decât aceea care poate fi provocată numai prin efort voluntar
 facilitarea maximă se obţine prin exerciţiu intens, cu maximum de efort sub
rezistenţă. Răspunsul maxim va fi obţinut printr-un efort maxim.
 majoritatea miscărilor umane se fac în diagonală si spirală, chiar si insertiile
musculare si ligamentare fiind dispuse în diagonală si spirală.
 Kabat a observat ca miscarile care se fac pe diagonala pe grupe musculare mari
sunt mult mai eficiente si a mai observat ca grupele musculare lucreaza combinat.
Metoda foloseste scheme de miscare globală, plecând de la axioma: “Creierul ignoră
actiunea proprie muschiului, el recunoaste numai miscarea”.
Principiile metodei Kabat sunt următoarele: - Dezvoltarea neuromotorie
- normal se face în sens cranio-caudal si proximo-distal;
- este legată de dezvoltarea receptorilor senzitivi, vizuali, auditivi
- este caracterizata de miscări ritmice, reversibile, cu amplitudini complete de flexie si extensie;
- implică miscarea combinată ale membrelor bilateral simetric, homolateral, bilateral asimetric,
alternativ reciproc, diagonal reciproc;
- include si inversarea rapidă dintre functiile antagoniste, cu predominanta flexei sau extensiei;
- reflectă si directia miscării: de la verticală, la orizontală si apoi la oblică sau diagonală.
Procedeele de facilitare folosite in procesul de reeducare neuro-motorie sunt următoarele:
1- rezistenta maximă până la anularea miscării active obligand muschiul sa se contracte
izometric, ducand la cresterea capacitatii functionale a unui muschi
2 - întinderea muschiului , un muschi paralizat poate deveni activ dacă i se opune si o
rezistentă;
3 - schemele globale ale misc: functia neuro-motorie normala se bazeaza pe grupe musc ce lucr
combinat , miscarile fiind sistematizate pe 8 miscari pe diagonala, 4 MS si 4 MI
4 - alternarea antagonistilor, se bazează pe faptul că după provocarea reflexului de flexie de exemplu ,
excitabilitatea reflexului de extensie este mai mărită
Aspecte critice
-Folosirea schemelor globale de mişcări în paraliziile parţiale, duce în mod inevitabil la
apariţia unor contracţii şi mişcări de substitutie care împiedică mult reeducarea muşchiului
interesat.
-In ceea ce priveşte folosirea antrenamentului maxim, neglijând concepţiile ;despre
regimul de cruţare, datele moderne par să dea dreptate autorului
- Tehnica are o anumită dificultate în executarea ei corectă. Alternarea antagoniştilor necesită o
bună cunoaştere a neuro-fiziologiei şi experienţă a kinetoterapeutului pentru a putea lucra cu real
folos.
- Lucrul sub rezistenţă comportă un efort deosebit din partea kinetoterapeutului.La adult,
metoda nu poate fi folosită decât de către kinetoterapeuţi puternici; în cazul copiilor acest fapt nu
constituie un impediment, dar copilul trebuie să fie la vârsta şi dezv care să ii permita sa colaboreze
activ.
- Metoda are rezultate foarte bune în scolioza de debut, prin lucrul asupra musculaturii coloanei
vertebrale şi a trunchiului. Dar şi aici, la o fată de 14-16 ani,lucrul nu este uşor pentru
kinetoterapeut.
-Metoda gaseste aplicabilitate în reeducarea transplantărilor musculare, ca şi a altor
operaţii de corectare şiadaptare

Ceea ce o situează între metodele de kinetoterapie de mare utilitate, este faptul că rezultatele se
obţin rapid. Folosită conştiincios, se pot urmări de la o şedinţă la alta progresele făcute de
pacient.

1
2