Sunteți pe pagina 1din 70

Teste grila pentru examenul de licenta, sesiunea 2015 Specializarea Balneofiziokinetoterapie si recuperare

1 Anatomie

Creasta tibiei :

a. este supranumitã creasta solearului

b. este marginea anterioarã a tibiei

c. este marginea cea mai rotunjitã

d. se terminã cu o proeminenţã numitã astragal

Halucele este denumirea degetului:

a.

mic al mîinii

b.

mare de la picior

c.

arãtãtor

e.

mare al mîinii

Unghiul extern al omoplatului prezintă:

a. olecran

b. apofiză coronoidã

c. cavitate glenoidă

d. spina omoplatului

Prin şanţul de torsiune al humerusului trec:

a. venele humerale profunde şi superficiale

b. nervul radial

c. artera radială

d. artera axilarã

Extremitatea

superioară

a

cubitusului

prezintă:

a. apofiză coracoidă

b. apofiză stiloidă

c. epicondil extern

d. olecran

Creasta iliacă este :

a. o proeminenţă ce desparte osul iliac de ischion

b. locul de inserţie a muşchiului mare adductor

c. marginea superioară a coxalului

d. marginea anterioarã a coxalului

Fosa acetabulară se află la nivelul:

a. extremitătii superioare a tibiei

b. cavităţii cotiloide

c. extremităţii inferioare a femurului

d. fosei iliaca interne

Spina tibiei se află :

a. pe faţa superioară a extremităţii superioare

b. pe marginea anterioară a tibiei

c. la nivelul maleolei tibiale

d. pe faţa externă a extremităţii inferioare

Astragalul este :

a. prima vertebră cervicală

b. os al carpului

c. os al pumnului

d. os tarsian

Mijloacele

scapulo/humerale sunt, cu excepţia.

a. capsula

b. ligamentele

c. discurile articulare

d. muşchii peri articulari

de

unire

a

articulaţiei

Articulaţia

urmãtoarele ligamente cu excepţia :

a. lateral intern

b. falciform

c. rotulian

d. încrucişate

genunchiului

are

Abducţia este mişcarea prin care un membru

a. se apropie de linia medianã a corpului

b. se roteşte în jurul axului proriu

c. se îndepãrteazã de axul corpului

d. se roteşte în jurul corpului

Flexia în articulaţia şoldului este mişcarea prin care faţa anterioarã a coapsei

a. se apropie de peretele anterior al abdomenului

b. se roteazã extern

c. se roteazã intern

d. se îndepãrteazã de axul median al corpului

Adducţia braţului reprezintã

a. proiecţia înainte a braţului

b. apropierea braţului de torace

c. îndepãrtarea bratului de torace

d. extensia braţului

Sinoviala este

a. un ligament

b. o foiţã netedã şi lucioasã ce secretã un lichid vãscos

c. menisc intraarticular

d. un burelet cartilaginos

La nivelul articulaţie scapulo/humerale nu existã

a. capsulã articularã

b. ligamente

c. sinovialã

d. menisc intraarticular

Articulaţia coxo femuralã este

a. o articulaţie planã

b. biaxialã

c. triaxialã

b. bazinetul cu uretra

c. calicele primare cu uretra

d. vezica urinarã cu uretra

Pe faţa externã a cordului sunt o serie de şanţuri ,cu excepţia:

a. interventricular

b. coronar

c. atrioventricular

d. sternocostal

Circulaţia arterialã a cordului este

a. datã de artere coronare

b. dublã, nutritivã şi funcţionalã

c. datã de carotide

d. asiguratã de mezenterica superioarã

Arborele bronhic drept este format din

d. uniaxialã

a.

douã bronhii lobare

b.

trei bronhii lobare

Capul femural reprezinta

c.

2-3 bronhii lobulare

a. extremitatea cea mai voluminoasã a osului

d.

acelaşi numãr de ramuri ca şi cel stãng

b. porţiunea articularã a osului

Epicardul este

c. porţiunea extraarticularã

a.

tunica internã a cordului

d. extremitatea rotunjitã care se

b

tunica mijlocie acordului

articuleazã cu tibia

c.

foiţa visceralã a pericardului seros

d.

stratul fibros ce înveleşte valvulele

Lobul frontal nu are raport cu

a. şanţul central

b. şanţul sylvian

c. lobul parietal

d. lobul occipital

Colonul sigmoid este

a. portiunea initiala a colonului

b. portiunea terminala a colonului

Baza pulmonului drept vine în raport prin intermediul diafragmului cu

a. splina

b. lobul drept al ficatului

c. stomacul

d. vezicula biliarã

Trunchiul arterei pulmonare

c. format din colon iliac si ansa iliaca

a.

aparţine circulaţiei funcţionale

d. portiunea in forma de S a colonului

b.

asigurã circulaţia nutritivã ã plãmãnului

transvers

c.

pleacã direct din aortã

d.

se formeazã din atriul stãng

Corpusculul renal cuprinde urmãtoarele elemente, cu excepţia

Miocardul atrial este

a.

glomerul vascular

a.

alcãtuit doar din ţesut excitoconductor

b.

capsula Bowman

b.

la fel cu cel ventricular

c. capilare glomerulare

c.

inexistent

d. tub contort distal

d.

format din fibre scurte şi lungi comune celor douã atrii

Corticala renalã conţine

a. corpusculii lui Malpighi

Hilul pulmonar reprezintã

b.

sinusul renal

a.

depresiunea prin care elementele

c.

papilele renale

rãdãcinii pulmonare pãtrund în plãmãn

d.

tubii drepţi

b.

pediculul pulmonar

 

c.

aparatul de susţinere a plãmãnului

Ureterul leagă următoarele formaţiuni :

d.

o structurã limfoidã

a. bazinetul cu vezica urinară

Endocardul este

d.

tubii drepţi

a.

foiţa externã a cordului

b.

foiţa care tapeteazã cavitãţile cordului

Vena portã se formeazã prin unirea

c.

vãrful cordului

venelor

d.

membrana de înveliş a coronarelor

mezentericã superioarã, inferioarã si splenicã

a.

Pulmonul drept prezintã

b.

hepatice

a.

lob superior şi inferior

c.

cavã inferioarã şi hepaticã

b.

lob superior, mijlociu si inferior

d.

splenicã şi pancreatico-duodenalã

c.

lob apical, oblic si orizontal

d.

apical şi bazal

La nivelul atriulului drept se deschid urmatoarele elemente cu o exceptie:

Sinusurile paranazale

a. sunt cavitãţi de rezonanţã pentru sunete

b. nu sunt cãptuşite de mucoasã

c. nu comunicã cu fosele nazale

d. sunt pline cu LCR

Piramidele renale Malpighi se aflã la nivelul

a.

b. sinusului renal

c. medularei

d. imediat subcapsular

corticalei

Marele trohanter aparţine

a.

b. femurului

c. tibiei

d. cubitusului

humerusului

Acromionul este o apofizã ce aparţine:

a. vena cava suparioara

b. vena cava inferioara

c. urechiusa drepta

d. artera aorta

Tunica muscularã a stomacului cuprinde

a. un numãr variabil de straturi

b. 2 straturi

c. 3 straturi

d. doar un strat circular bine reprezentat

Pancreasul este un organ

a. foarte bine vascularizat

b. situat în abdomenul inferior

c.

d. lipsit de inervaţie

neîncapsulat

Nefronii sunt formaţi din

a. ghem vascular şi sinus renal b. tubi uriniferi colectori

a. sternului

c.

corpuscul renal şi tub urinifer

b. scapulei

d.

piramidele Malpighi

c. cubitusului

d. claviculei

Rinichiul drept are urmãtoarele rapoarte

Arterele coronare sunt

a.

cu glanda suprarenalã dreaptã

a. superioarã şi inferioarã

b.

cu ficatul

b. dreaptã şi stãngã

c.

cu faţa posterioarã a stomacului

c. superioarã, mijlocie şi inferioarã

d.

cu muşchiul psoas

d. atrialã şi ventricularã

Ureterul leagă următoarele formaţiuni :

Lobulii pulmonari

a.

bazinetul cu vezica urinară

a.

sunt formaţi din segmente

b.

bazinetul cu uretra

b.

formeazã segmente pulmonare

c.

calicele primare cu uretra

c.

sunt în numãr de 3 pentru plãmãnul drept

d.

vezica urinarã cu uretra

d.

sunt formaţiuni mai mari decãt lobii

Vezica urinară are raporturi cu :

 

a.

simfiza pubiană

Corticala renalã conţine

b.

loja genitală

a. corpusculii lui Malpighi

c.

ampula rectală

b. sinusul renal

d.

ureterul

c. papilele renale

Cartilajul tiroid:

a.

are forma unei rachete cu mânerul în jos

b.

prezintă o margine anterioară numită

popular “mărul lui Adam”

c.

pecetea sa este dispusă posterior

d.

intra in structura glandei tiroide

Corzilele vocale reprezintã

a.

muşchiul vocal

b.

ligamentul vestibular

c.

ventriculii laringelui

d.

plicile vocale

2 Fiziologie

b)

sunt mai mari la bărbați decât la femei

c)

sunt strict dependente de ventilație

Concentraţia

CO 2

dizolvat

în

sângele

d)

nu sunt corelate cu valorile presiunii

este

presiunea CO 2 conform:

a) efectului Bohr

b) efectului Haldane

c) legii lui Henry

d) fenomenului Hamburger

arterial

direct

proporţională

cu

Valoarea debitului sistolic este:

a) 120-140 ml;

b) 5-6 l/min.;

c) 3-3,5 l/min.;

d) 65 ml;

oxigenului în sângele alveolar

Termenul de „poziție”, în sens fiziologic, desemnează:

a) poziția centrului de greutate

b) o anumită orientare a corpului în

spațiu, sau a unei părți din corp în raport cu altele

c) poligonul sau baza de susținere

d) nici un răspuns nu este corect

Echilibrul este stabil atunci când:

a) centrul de greutate şi punctul de sprijin

Debitul cardiac scade:

coincid

a) în ultimul trimestru de sarcina

b)

centrul de greutate este

b) în timpul somnului

c) în timpul digestiei

d) la sportivii de performanță în timpul efortului

Diferența arteriovenoasa depinde de:

deasupra punctului de sprijin

c) centrul de greutate este sub

punctul de sprijin

d) nici un răspuns nu este corect

Lanțurile cinematice închise:

a)

debitul cardiac

a)

sunt realizate de membrele pe

b)

metabolism

care se sprijină corpul în menținerea unei

c)

debitul cardiac și metabolism

poziții

d)

cantitatea de mioglobină

b)

realizează laturile poligonului

 

de susținere

Debitul circulator general:

c)

determină poziția centrului de

 

a)

reprezintă cantitatea de sânge care

greutate

trece prin plămâni în timp de un minut

d)

nici un răspuns nu este corect

b) corespunde minut-volumului

ventricolului stâng

c) rezultă din însumarea debitelor celor

două ventricule

Unghiul de stabilitate:

a) este cu atât mai mare cu cât centrul de

greutate este situat mai sus

d)

nici un răspuns nu este corect

b)

are o valoare indicativă absolută

 

c)

este format de proiecția centrului de

Debitul cardiac crește:

a) în timpul somnului

b) în timpul sarcinii, în special în ultimul

trimestru

greutate cu dreapta care îl unește cu

marginea bazei de susținere

d) prezintă fenomenul de recrutare

c)

la persoanele cu vagotonie

În stațiunea bipedă, centrul de greutate

d)

nici un răspuns nu este corect

este localizat:

Inegalitatea valorilor debitului celor doi ventriculi:

a) la nivelul coloanei cervicale

b) la nivelul coloanei toracice

c) la încrucișarea planului dorso-sacral

a)

apare la sportivii antrenați

(care

trece

prin

partea

superioară

a

b)

se manifestă la persoanele neantrenate

vertebrei

lombare L 2 ), cu planul medio-

c)

este caracteristică pentru persoanele în

frontal

vârstă

d) nu este fiziologică

Valorile presiunii parțiale a oxigenului în sângele arterial:

a) cresc odată cu vârsta

d) la nivelul pelvisului

Un

organism

echilibrat

convenabil

în

3 Ergofiziologie

poziție

verticală

prezintă

o

 

activitate

musculară :

 

In timpul contractiei izotonice:

a)

scăzută

doar

la

nivelul

A.nu se modifica dimensiunile muschiului

coapselor

 

B.

se produce lucru mecanic

b)

cresută

doar

la

nivelul

C.nu se produce lucru mecanic

trunchiului

 

D.se modifica doar tensiunea din muschi

c)

crescută

la

nivelul

trunchiului și coapselor

 

d)

scazută

la

nivelul

In efortul fizic,oboseala apare mai intii la

trunchiului și a coapselor

 

nivelul :

Cum se numeşte punctul masei corpului

căruia acţionează rezultanta

forţelor gravitaţionale:

a) centru de greutate

b) forţă musculară

c) putere musculară

d) centru de echilibru

asupra

Pârghiile de gradul I sunt cunoscute ca:

a) pârghii de forță

b) pârghii de viteză

c) pârghii de echilibru

d) pârghii de susținere

Pârghiile de gradul II sunt cunoscute ca:

a) pârghii de forță

b) pârghii de viteză

c) pârghii de echilibru

d) pârghii de susținere

De cine este reprezentată forţa activă care menţine echilibrul?

a) centrul de greutate

b) forţa musculară

c) puterea musculară

d) centrul de echilibru

Mișcarea de basculă:

a) definește anumite mișcări ale bazinului

și omoplatului

A. nervului

B. muschiului

C. placii motorii

D. fusului neuro-muscular

In efort, la nivelul aparatului cardio- vascular, modificarile sunt generate de :

A.necesitatile crescute de oxigen B.necesitatile imediate de radicali liberi C.necesitatile de bioxid de carbon D.incapacitatea cordului de a produce energie din acidul lactic rezultat din activitatea scheletica

Hipertrofia miocardica stinga este caracteristica :

A.efortului anaerob B.sedentarilor sanatosi C.efortului aerob D.unei suprasolicitari fizice de scurta durata

Cordul unei persoane antrenate pentru efort fizic :

A.este mai mic decit al unui sedentar B.consuma mai mult oxigen decit la un sedentar C.are tonus simpatic ridicat

D. consuma mai putin oxigen decit la

neantrenati

b) definește mișcările rotulei

Aparatul respirator reactioneaza la efort

c) este sinonimă cu abducția

prin :

d) nici un răspuns nu este corect

A.bradipnee

B.tahipnee

C.apnee

Glisarea și hiperextensia sunt mișcări:

D.nu se modifica frecventa respiratorie

a) fiziologice rar intalnite

b) efectuate jurul axei sagitale într-un

plan frontal

c) similare cu abducția și respectiv adducția

d) care depășesc limitele fiziologice

In efort :

A.creste tonusul parasimpatic

B. creste tonusul vagal

C.creste tonusul simpatic D.scade stimularea adrenergica

In efortul obisnuit:

A.glucoza este material energetic de electie B.utilizarea lipidelor este de preferat pentru ca nu sunt mari consumatoare de oxigen C.proteinele produc, prin metabolizare, produsi alcalini care modifica pH-ul muscular D.glucoza consuma o mare cantitate de oxigen pentru a produce energie

Refacerea prin somn, dupa efort si oboseala musculara A.readuce ca dominant tonusul simpatic

B. readuce ca dominant tonusul

parasimpatic

C. readuce ca dominant tonusul simpatic

doar la nivel circulator

D. readuce ca dominant tonusul simpatic

doar la nivel hormonal

Muschiul are inervatie:

A.doar somatica

B

C. .doar senzitiva

D.somatica si vegetativa

senzitiva

si motorie.

Unitatea motorie este formata din :

A.un singur motoneuron alfa si toate fibrele motorii inervate B.o singura fibra motorie si un singur motoneuron alfa

C. o singura fibra motorie si un singur

motoneuron gamma

D. un singur motoneuron gamma si toate

fibrele motorii inervate

Fibrele musculare rosii sunt caracterizate de :

A.o contractie lenta B.metabolismul anaerob C.faptul ca obosesc usor D.o retea capilara redusa

Cuplarea excitatiei cu contractia este realizata de :

Depolarizarea celulei musculare se realizeaza prin:

A.influx de magneziu B.eflux de potasiu C.influx de calciu si potasiu

D.influx de sodiu si calciu Contractia auxotonica este cea in care variaza :

A.lungimea fibrei musculare

B.tonusul

C.forta de contractie D.lungimea si tensiunea muschiului

Mişcarea naturală (deplasarea) este o succesiune de faze A izometrice B. izotonice şi auxotonice C.izometrice si izotonice D.izometrice, izotonice si auxotonice

Oboseala musculară se datorează:

A.scăderii randamentului energetic B.acumulării de acid lactic C.lipsei de O2 D. toate variantele sunt corecte

Dupa efort si consum energetic, cel/cea care reface toate sistemele energetice este:

A.sistemul aerob B.sistemul fosfagen C.sistemul glicogen-acid lactic D.sistemul anaerob

Necesitatea unei cantitati mai mari de oxigen in efort determina ca mecanism sanguin adaptativ imediat:

A.scaderea numarului trombocitelor B.scaderea numarului limfocitelor C.cresterea numarului eritrocitelor D.scaderea numarului eritrocitelor

O frecventa respiratorie peste 60/ minut in efort semnifica:

A.o adaptare neeconomica a respiratiei la efort B.adaptare la efort la antrenati C.adaptare la efort la neantrenati

D. o adaptare economica a respiratiei la

efort

A.magneziu

B.sodiu

Presiunea partiala a:

C.calciu

A.oxigenului in artere se mentine aproape

D.potasiu

constanta in efort

B. oxigenului in vene se mentine aproape

constanta in efort

C.bioxidului de carbon in artere creste la limita superioară a efortului

D. .bioxidului de carbon in vene scade la

limita superioară a efortului

In efort, muschiul poate consuma de A.60 de ori mai mult oxigen decit in repaus B.100 de ori mai mult oxigen decit in repaus C.10 de ori mai mult oxigen decit in repaus

D. 30 de ori mai mult oxigen decit in repaus

Frecventa cardiaca critica care indica limita de solicitare compatibilă cu creşterea efortului aerob pentru ca depăşirea ei nu mai determină creşterea DC (debitului cardiac) şi nici consumul de O2 este:

A.200/minut

B.150/minut

C.160/minut

D.180/minut

In efortul maxim, in muschi este distribuit un procent din debitul cardiac egal cu:

A.100%

B.pina la 90% C.pina la 50%

D.30-40%

Tonul infinit semnifica:

A.scaderea PA diastolice catre zero B.cresterea PA diastolice peste 150 mm Hg

C. scaderea PA sistolice catre zero

D.apropierea ca valori a presiunilor

arteriale sistolice si diastolice

Imediat dupa efort, un volum cardiac micsorat arata o adaptare a inimii la efort considerata:

A.normala

B.adaptare nefavorabila C.indicator al unui efort epuizant

D.patologica

In efortul maxim, debitul in arterele coronare creste de :

A.4-5 ori B.10 ori C.40 de ori D.2 ori

In timpul efortului :

A.creste sensibilitatea celulara la insulina B.sensibilitatea celulara la insulina scade

C. sensibilitatea celulara la insulina ramine nemodificata D.creste secretia de insulina

4

Biomecanica

Muschii flexori ai soldului sunt:

a. Drept femural;

b. Biceps femural;

c. Pectineu;

d. Semitendinos.

În timpul mersului, unghiul de flexie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:

a.

b.

c.

d. 5 o ;

50 o

20 o

70 o

;

;

;

Condilii femurali se rostogolesc pe platoul tibial:

a. Pe toată durata flexiei maxime;

b. Numai în extensie;

c. În primele 20 o ;

d. Numai în primele 10 o ;

În timpul mersului, forţa ce acţionează asupra capului femural este:

a. Variabilă;

b. Constantă;

c. Cu o variaţie nesemnificativă;

d. Numai în funcţie de greutatea membrului inferior;

Muschiul care nu are rol in forta de la

nivelul articulatiei soldului (in timpul mersului) este:

a. Muschiul soleus;

b. Muschiul drept femural;

c. Muschiul abductor;

d. Muschiul sartorius.

În timpul flexiei, intre patelă şi condilii femurali este o mişcare de:

a. Rostogolire pură;

b. Rostogolire plus alunecare;

c. Alunecare pură;

d. Nici un răspuns nu este corect;

Valoarea maximă a tensiunii la contactul

dintre condilii femurali şi platoul tibial:

a. Este mai mare pentru condilul medial;

b. Este mai mare pentru condilul lateral;

c. Cele două maxime au valori aproximativ egale;

d. Este la nivelul spinului intercondilian;

Muschii abductori ai soldului sunt:

a. Drept femural;

b. Biceps femural;

c. Gluteus medius;

d. Tibialul anterior.

Pentru un genunchi sănătos, axul mecanic trebuie să treacă prin:

a. Condilul lateral;

b. Condilul medial;

c. Spinul intercondilian;

d. Patelă;

In genu varum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali şi platoul tibial:

a. Este mai mare pentru condilul medial;

b. Este mai mare pentru condilul lateral;

c. Cele două maxime au valori aproximativ egale;

d. Este la nivelul spinului intercondilian;

Muschii flexori ai soldului sunt:

a. Drept femural;

b. Biceps femural;

c. Semitendinos;

d. Nici un raspuns nu este corect.

Condilii femurali alunecă pe platoul tibial:

a. În flexie maximă;

b. Numai în extensie;

c. În primele 60 o ;

d. Numai în primele 20 o ;

In genu valgum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali şi platoul tibial:

a. Este mai mare pentru condilul medial;

b. Este mai mare pentru condilul lateral;

c. Eele două maxime au valori aproximativ egale;

d. Este la nivelul spinului intercondilian;

Muschiul care nu are rol in forta de la

nivelul articulatiei soldului (in timpul mersului) este:

a. Muschiul soleus;

În sprijin unipodal, forţa ce acţionează asupra capului femural este:

a. De patru ori greutatea corpului minus greutatea membrului inferior;

b. Muschiul drept femural;

b.

De opt ori greutatea corpului;

c. Muschiul abductor;

c.

De două ori greutatea corpului;

d. Muschiul ischiogambier.

d.

Nici un răspuns nu este corect;

Mușchiul care are rol atât în extensia șoldului cât și în flexia genunchiului este:

a. Bicepsul femural, porțiunea scurtă;

b. Bicepsul femural, porțiunea lungă;

c. Dreptul femural;

d. Vastul lateral.

În timpul mersului, unghiul maxim de abducţie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:

;

;

;

a.

b.

c.

50 o

20 o

70 o

d. 5 o ;

Muschii extensori ai soldului sunt:

a. Drept femural;

b. Biceps femural;

c. Vastul medial;

d. Soleus.

Pentru genu valgum, axul mecanic trece prin;

e. Condilul lateral;

f. Condilul medial;

g. Spinul intercondilian;

h. Patelă;

În timpul mersului, unghiul de extensie (la

nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:

a.

b.

c.

d. 5 o ;

50 o

20 o

70 o

;

;

;

Muschii extensori ai soldului sunt:

a. Drept femural;

b. Biceps femural porțiunea lungă;

c. Vast medial;

d. Biceps femural porțiunea scurtă.

Muschiul care nu are rol in forta de la

nivelul articulatiei genunchiului este:

e. Muschiul vast lateral;

f. Muschiul tibial anterior;

g. Muschiul drept femural;

h. Muschiul semitendinos.

Mişcarea complexă dintre condilii femurali şi platoul tibial este asigurată de:

a. Ligamentele încrucişate;

b. Spinul intercondilian;

c. Ligamentele laterale;

d. Ligamentul rotulian;

Muschiul care are rol in forta dezvoltata la nivelul articulatiei femuro-tibiale este:

a. Muschiul gluteus maximus;

b. Muschiul tibial anterior;

c. Muschiul drept femural;

d. Muschiul piriform.

În timpul mersului normal valoarea maximă a forţei ce acţionează asupra capului femural este aproximativ:

a. De două ori greutatea corpului;

b. De patru ori greutatea corpului;

c. De opt ori greutate corpului;

d. De zece ori greutatea corpului.

În timpul mersului, unghiul maxim de rotatie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:

a.

b.

c.

d. 5 o ;

50 o

20 o

70 o

;

;

;

Mușchiul care are rol atât în flexia șoldului cât și în extensia genunchiului este:

a. Vastul lateral;

b. Dreptul femural;

c. Semitendinosul;

d. Semimembranosul.

În sprijin bipodal, forţa ce acţionează asupra capului femural este:

a. Jumătate din greutatea corpului;

b. Jumătate din greutatea corpului mai puţin greutatea gambei;

c. Jumătate din greutatea corpului mai puţin greutatea membrului inferior;

d. Aproximativ, de patru ori greutatea corpului;

Pentru un genu varum, axul mecanic trece prin;

a. Condilul lateral;

b. Condilul medial;

c. Spinul intercondilian;

d. Patelă;

Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei femuro-tibiale este:

a. Muschiul gastrocnemian medial;

b. Muschiul vast lateral;

c. Muschiul tibial anterior;

d. Toate raspunsurile sunt corecte.

5 Bazele teoretice si metodice ale

c)

deficitul respirator

kinetoterapiei

d)

limitarea amplitudinii de mişcare

Cele două perioade distincte ale ciclului

Postura corporală este influenţată de 3

de mers sunt:

factori:

a)

contactul iniţial, desprinderea

a)

ereditate, stările patologice, obişnuinţa

b)

sprijinul pe un picior, sprijinul pe două

b)

genetic, aptitudinile, atitudini

picioare

c)

ereditate, comportament, obişnuinţe

c) sprijinul şi balansul

d)

stări patologice, aptitudini, echilibru

d) desprinderea şi pendularea

ADL are ca obiective specifice recâştigarea:

Care dintre tipurile de mers nu sunt patologice:

a) forţei şi rezistenţei musculare

a)

mers dureros

b) mobilităţii articulare

b)

mers încrucişat, mers rulat

c) îndeplinirii activităţilor zilnice, de muncă

c)

mers cu semnul Trendelenburg

şi de agrement

d)

mers stepat

d)

stretching-ului

Bolile cronice în secvenţialitatea

Identificaţi varianta corectă pentru efortul aerob:

proprie: boală - infirmitate (deficienţă) -

a)

un minut

incapacitate (disfuncţionalitate) -

b)

10 secunde

handicap sunt preocupările:

c)

o oră

a)

pediatriei

d)

câteva secunde

b)

recuperării medicale

c)

traumatologiei

Capsula articulară este:

d)

chirurgiei

a)

un ţesut muscular în continuarea

Prin ce repere anatomice nu trece firul

spate,

cu

pentru înclinările laterale:

plumb

la

examinarea

din

periostului

b) un ţesut conjunctiv în continuarea

tendonului

c) un ţesut conjuctiv fibros în continuarea

a)

apofiza spinoasă a vertebrei C7

periostului

b)

trohanter

d)

un ţesut conjunctiv fibros în continuarea

c)

pliul interfesier

muşchiului

d)

spaţiul dintre condilii interni ai

genunchilor

La

examinarea

din

lateral

nu

se

pot

În antrenamentul aerobic, cel mai

important parametru al efortului – intensitatea se bazează pe principiile:

întâlni

următoarele

modificări

a) accesibilităţii şi continuităţii

patologice:

b) tratării diferenţiate şi continuităţii

a)

genu valgum

c) legăturii dintre teorie şi practică

b)

genu recurvatum

d) încărcării (overlood) şi specificităţii

c)

cifoză dorsală accentuată

d)

cifolordoză

Structura programul de antrenament aerobic este format din:

Evaluarea alinierii segmentelor corpului trebuie realizată:

a) parte fundamentală, parte de încheiere

b) perioadă de încălzire, perioada de

a)

doar din faţă

exerciţii aerobice, perioada de încheiere

b)

doar din lateral

(răcire)

c)

doar din spate

c)

perioadă de relaxare, perioadă de

d)

din faţă, din spate şi din profil

dezvoltarea forţei şi rezistenţei

Stereognozia reprezintă aprecieri în legătură cu:

a) forma, dimensiunile, greutatea,

consistenţa, textura unui obiect

b) forţa musculară

d) parte de anamneză, de încălzire, de

relaxare

Cavitatea articulară este sediul unor stări patologice variate care vor

determina deficit funcţional, cu excepţia:

a) redorilor

Spasticitatea (piramidală) poate fi definită ca fiind:

a) hipotonie musculară, cu limitarea

b)

deficitului respirator

amplitudinii de mişcare

c)

limitării mobilităţii articulare

b) atrofie musculară

d)

anchilozelor

c) rezistenţa excesivă a unui muşchi la

Ordinea firească a traseului buclei gama descrisă de Granit şi Kaada este:

întinderea pasivă

d) cicatrice tisulară

a) fibre musculare intrafusale - protoneuron senzitiv spinal - neuroni

Aprecierea

unghiului

maxim

al

unei

intercalari - motoneuron alfa - aferenţa

mişcări nu se poate realiza:

 

gama static sau dinamic - motoneuronul

a)

goniometric

gama din cornul anterior

b)

prin tracţiune

b)

protoneuron senzitiv spinal - neuroni

c)

prin firul cu plumb

intercalari - motoneuron alfa - fibre

d)

subiectiv, prin unghiuri imaginare

 

musculare intrafusale - terminaţia anulospirală din fus - fibre I A - aferenţa

Cum

se

apreciază

amplitudinea

gama static sau dinamic - motoneuronul

mişcarilor proprii ale umărului:

gama din cornul anterior

a)

goniometric

c)

fibre musculare intrafusale - terminaţia

b)

cu ajutorul firului cu plumb

 

anulospirală din fus - fibre I A -

c)

prin măsurarea distanţei în centrimetri

motoneuronul gama din cornul anterior -

d)

prin raportarea la valorile umărului

protoneuron senzitiv spinal - neuroni

opus

 

intercalari - motoneuron alfa

d) motoneuron gama din cornul anterior

medular – aferenţă gama static sau dinamic – fibrele musculare intrafusale – terminaţiile anulospinale ale fusului – aferenţe senzitive ale fusului – protoneuronul senzitiv spinal neuronii intercalari – motoneuron alfa şi motoneuron gama

Identificaţi factorii interni ai creşterii flexibilităţii (după Gummerson):

a) elasticitatea musculară, a tendoanelor şi

ligamentelor

b) abilitatea individuală de a performa

mişcări (exerciţii)

Selectaţi enunţurile adevarăte incluse în regulile generale ale bilanţului articular:

a) cotul şi genunchiul au mişcari de extensie b) goniometru trebuie să fie presat pe segmente

c) aşezarea pacientului în poziţia preferată

de acesta

d) aplicarea goniometrului pe partea

laterală a articulaţiei testate (cu excepţia

supinaţiei)

Testing-ul muscular reprezintă:

a) măsurarea amplitudinilor de mişcare în

c)

temperatura mediului

articulaţii

d)

restricţia sau lejeritatea hainelor

b)

tehnici de evaluare a deficitului

 

respirator

Scăderea amplitudinii de mişcare a unei

c)

măsurarea flexibilităţii articulaţiilor

articulaţii nu se poate produce datorită:

d)

un sistem de tehnici de examen manual

a) ţesutului moale

b) articulaţiei

c) ţesutului moale şi articulaţiei

d) muşchiului cardiac

Reflexul miotatic este reflex de:

a) întindere

b) reflex de tendon

c) reflex flexor

d) nici una

pentru evaluarea forţei musculare

Care sunt condiţiile care nu sunt obligatorii pentru realizarea unui bilanţ muscular:

a) sa preceadă bilanţul articular

b) poziţionarea corectă a pacientului şi

cooperarea acestuia

c) înregistrarea valorilor în sistemul cotat

de la 5 la 0

d) evaluarea indicelui de masă corporală

d)

membrana care tapetează intern capsula

Cotarea bilanţului muscular se realizează în:

articulară

a)

5 trepte, de la 5 la 0

Care este afirmaţia falsă în legătură cu

b)

6 trepte, de la 5 la 0

elementele aspectului general al

c)

5 trepte, de la 5 la 1

corpului, în evaluarea posturii:

d)

fără trepte

a)

atitudinea corpului

 

b)

creşterea corpului (înălţime şi greutate

Care afirmaţie este corectă cu privire la valoarea 3 în cotarea bilanţului muscular:

a) constituie un prag funcţional muscular

pentru membrele inferioare

b) constituie un prag funcţional muscular

pentru membrele superioare

c) constituie un prag funcţional muscular

pentru membrele superioare şi inferioare

d) nici un raspuns nu este corect

Regulile bilanţului muscular, în sistemul 0-5, nu prevăd:

a) poziţionarea corectă pentru mişcările realizate antigravitaţional pentru forţa 5, 4,

în raport cu vârsta şi sexul)

c) rezistenţa la efort

d) dezvoltarea globală în raport cu vârsta

Care dintre variante nu este end-fell (senzaţie finală la aprecierea AM):

a) o senzaţie de duritate, ca de blocare os

pe os (end-fell dur)

b) o senzaţie de usturime (end-fell

semidur)

c) o senzaţie de rezistenţă moale care

cedează pe câţive milimetri (end-fell

moale)

d) o senzaţie intermediară, între cea dură şi

3

moale, caracterizată ca fermă (end-fell

b)

efectuarea activă a mişcării

ferm)

c) stabilizarea zonei proximale pentru o mobilizarea segmentului distal

d) efectuarea pasivă a mişcării

Supinaţia este mişcarea de:

Metode specifice refacerii amplitudinii de mişcare:

a) stretching-ul

b) manipulări, mobilizări

a)

rotare spre interior

c) inhibiţia activă (IA)

b)

orientare a palmei în sus

d) toate răspunsurile sunt corecte

c)

rotaţie internă a pumnului

d)

orientare a palmei în jos

Care dintre variante nu reprezintă un tip de stretching:

Poziţionarea pacientului supus testing- ului muscular poate fi astfel:

a) 2 poziţii, antigravitaţională şi fără

gravitaţie

b) pentru fiecare treaptă o poziţie

c) 3 poziţii (5-4, 3-2, 1-0)

d) o singură poziţie pentru toate treptele

Precizaţi

care

categorie

nu

aparţine

a) redus-activ

b) dinamic, static (pasiv)

c) balistic, izometric

d) activ (sau stato-activ)

Identificaţi afirmaţia falsă despre beneficiile stretching-ului, după A. Adler:

a) creşte tensiunea musculară şi poate

ADL-urilor:

provoca durere

a) de autoîngrijire

b)

determină relaxare fizică şi psihică

b) de mobilitate în pat

c)

scade riscul de traumatisme ale

c) de forţă

d) de comunicare

Sinoviala este:

a) membrana care tapetează în exterior

capsula articulară

b) membrana care captuşeşte cartilajul

osului

c) membrana care înveleşte fibra

musculară

aparatului locomotor

d) creşte flexibilitatea ţesuturilor

Pregătirea pacientului pentru stretching nu trebuie să ţină seama de:

a) încălzirea ţesutului

b) reacţia alergică a pacientului la

medicaţie

c) aplicarea unor procedee de relaxare

d) alegerea procedeului celui mai adecvat şi

comod pentru pacient

Ce nu constituie precauţii în aplicarea stretching-ului:

a) întinderea ţesuturilor care au fost în

imobilizare prelungită

b) pacienţii cu osteoporoză

c) pacienţii cu fracturi recente încă

incomplet consolidate

d) pacienţii cărora li s-au aplicat procedee

de relaxare

În stretching-ul activ este foate important:

a) dieta

b) controlul respiraţiei

c) ambele

a) poziţia comodă şi relaxată a pacientului

b) respectarea principiului progresivităţii,

ca intensitate şi amplitudine

c) poziţionarea kinetoterapeutului pentru o

abordare uşoară a pacientului

d) forţarea lucrului într-o articulaţie

blocată, dureroasă

Identificaţi cei 3 timpi în tehnica

manipulării, aplicată atât articulaţiilor periferice, cât şi coloanei vertebrale:

a) punerea în aşezat, impulsul manipulativ,

relaxare

b) punerea în poziţie, în tensiune, impulsul

manipulativ

c) relaxarea, punerea în poziţie, impulsul

manipulativ

d) punerea în tensiune, relaxarea, impulsul

d) nici una

manipulativ

Stretching-ul este contraindicat:

Cele 2 reguli de bază a tehnicii

a)

la persoanele relaxate fizic şi psihic

manipulării în creşterea amplitudinii de

b)

în prezenţa persistenţei unei dureri la

mişcare:

orice mişcare articulară

c) la sedentari

d) la sportivi

Cauzele apariţiei durerii în aplicarea stretching-ului:

a) să nu provoace durere, regula mişcării

contrare

b) manipularea se realizează pe direcţia de

mişcare blocată, fără durere

c) regula mişcării contrare, cu durere

d) manipularea se realizează pe direcţia de

a)

relaxarea pacientului

mişcare blocată, cu durere

b)

efectuarea încălzirii (masaj, exerciţii)

c)

comunicarea permanentă cu pacientul

Una dintre următoarele afirmaţii este

d)

forţarea exerciţiilor, întindere exagerată

falsă:

Indicaţiile refacerii jocului articular nu prevăd:

a) măsurarea indicelui de condiţie fizică

b) limitarea mişcărilor articulare prin

afectare articulară capsulară

c) rolul profilactic în cazul imobilizărilor

prelungite

d) menţinerea feedback-ului proprioceptiv

articular

a) după numărul de articulaţii peste care

trec muşchii pot fi uni-, bi- sau

poliarticulari

b) după aşezare muşchii sunt superficiali

sau profunzi

c) după numărul capetelor de origine

muşchii sunt mono, biceps, triceps, cvadriceps

d) după structură şi funcţie muşchii pot fi

penaţi, uni- sau bipenaţi

Care este afirmaţia falsă între

În metabolismul glucozei există:

precauţiile mobilizărilor articulaţiilor

a)

doar calea aerobă

periferice (MAP):

b)

doar calea anaerobă

a)

protezele totale

c)

nici o cale

b)

bolile osoase, neoplazii, fracturi

d)

două căi diferite: anaerobă şi aerobă

c)

o articulaţie nedureroasă

d)

o articulaţie inflamată şi foarte

Metabolismul glucozei pe calea aerobă

dureroasă

se realizează:

 

a)

în prezenţa O2

Regulile aplicării tehnicilor de

b)

în lipsa O2

mobilizare a articulaţiilor periferice nu

c)

în prezenţa acidului lactic în exces

prevăd:

d)

în prezenţa H2O

d)

tehnica fracţionată de De Lorme-

Ciclul Krebs este întâlnit în metabolismul:

a) anaerob lactacid

b) anaerob alactacid

c) aerob

Watkins

Care denumire nu aparţine exerciţiilor culturiste:

a) exerciţiile cu rezistenţă progresivă

d) nici unul

 

ajustabilă zilnic

b)

body-building

Ordinea consumului energetic este:

c)

tehnica formării corpului

a)

lipide, proteine, glucide

d)

ridicării greutăţilor

b)

apă, glucide, proteine

c)

glucoză şi glicogen, acizi graşi

Mişcarea activă asistată este utilizată în

d)

proteine, acizi graşi

cazurile de forţă:

 

a)

5 şi 4

Evaluarea subiectivă a pacientului

b)

-2, -3

constă în:

c)

2+, 3+

a)

anamneză, înregistrearea contracţiei

d)

0, 1

izometrice

b) calcularea suprafeţei de secţiune a

muşchiului

Mişcarea activă se aplică în antrenarea muşchilor de forţă:

c) inspecţia, palparea

a)

2 şi 3

d) anamneză, observarea pacientului

b)

4 şi 3

c)

2 şi 3

Palparea maselor musculare, în poziţii de relaxare ne precizează:

d)

3+, 2+

a)

hipotonii sau hipertrofii musculare

Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică

b)

rezistenţa la efort

pentru antrenarea muşchilor de forţă:

c)

deficitul respirator

a) 5, -5, 4, 4+, 3

d)

mobilitatea articulaţiilor

b) 4+, 4, -4, 3, +3

Identificaţi calificativele

corespunzătoare scalei testing-ului muscular:

a) 5 normal, 4 mai putin normal, 3 slab, 2

schiţată, 1 slab, 0 foarte slab

b) 5 foarte bine, 4 bine, 3 acceptabil, 2 slab,

1 schiţată, 0 zero

c) 5 normală, 4 bună, 3 moderată

(acceptabilă), 2 slabă, 1 schiţată, 0 zero

d) 0 normală, 1 bună, 2 moderată, 3 slabă, 4

schiţată, 5 zero

Creşterea forţei musculare este

c) -2, 2+, -3, 3+, 4

d) 2+, 3+, -4, 4, 4+

Refacerea rezistenţei musculare nu se realizează în funcţie de:

a) forţa musculară

b) valoarea circulaţiei musculare

c) abilităţile sportive deosebite ale

pacientului

d) integritatea metabolismului muscular

Măsurătorile indirecte în aprecierea forţei muscular nu prevăd:

condiţionată de următorii factori:

a)

anamneza şi palparea

a)

intensitate, complexitate

b)

determinarea “suprafeţei de secţiune”

b)

intensitate, durată

c)

electromiografia

c)

durată, complexitate

d)

înregistrarea presiunii intramusculare

d)

de nici un factor

Identificaţi varianta corectă a

Motivaţia pacientului este determinată de:

următoarelor tehnici:

a)

doar de condiţiile din mediul exterior

a)

tehnica Oxford, exerciţiu cu rezistenţă

b)

doar de condiţiile mediului interior

progresivă

c)

nici unul

b) tehnica culturistă De Lorme-Watkins

d)

condiţiile mediului interior şi exterior

c) tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu

repetiţie

Stabilitatea reprezintă:

a) capacitatea de a menţine posturile

Adaptarea la efort se reflectă în:

gravitaţionale

a)

puls mărit în repaus

b)

capacitatea de a menţine posturile

b)

respiraţie anevoioasă în timpul efortului

antigravitaţionale

c)

creşterea rezistenţei la oboseală

c)

de a menţine poziţiile mediane ale

d)

valori ridicate ale TA în repaus

corpului

d) toate răspunsurile sunt corecte

Coordonarea nu se poate realiza decât în prezenţa:

a) stimulilor senzitivi exteroceptivi tactili şi

dureroşi, a celor senzoriali (mai ales

vizuali)

b) stimulilor senzitivi proprioceptivi,

exteroceptivi tactili şi a celor senzoriali (mai ales vizuali)

c) stimulilor senzitivi proprioceptivi,

exteroceptivi termici şi dureroşi şi a celor

senzoriali

d) stimulilor senzitivi proprioceptivi şi a

celor senzoriali (mai ales vizuali şi auditivi)

Identificaţi afirmaţia falsă cu privire la factorii care pot perturba coordonarea:

6 Kinetologie medicala

Cele 2 reguli de bază a tehnicii manipulării în creşterea amplitudinii de mişcare:

a) regula mişcării contrare, cu durere

b) manipularea se realizează pe direcţia de

mişcare blocată, fără durere

c) să nu provoace durere, regula mişcării

contrare

d) manipularea se realizează pe direcţia de

mişcare blocată, cu durere

a)

dozarea corespunzătoare a efortului fizic

b)

efort muscular intens

Progresivitatea pentru tonifierea

c)

durerea şi oboseala

musculară nu se realizează prin:

d)

stările emoţionale

a)

creşterea progresivă a lungimii sau

Terapia ocupaţională (TO) este o metodă care presupune:

greutăţii braţului pârghiei (rezistenţei)

b) scoaterea treptată a ajutorului dat unei

mişcări de musculatură accesorie

a)

antrenament de dezvoltare a forţei

c)

adăugarea unei serii de mici şi ritmice

b)

antrenament de dezvoltare a detentei

mişcări la limitele sectorului de mobilitate

c)

antrenament de coordonare cu mişcări

articulară

utilizate în viaţa zilnică

d) antrenament specific de dezvoltare a

vitezei

Echilibru dinamic este rezultatul a 3 factori. Identificaţi varianta falsă:

a) individul cu capacităţile lui anatomo-

funcţionale

b) activităţile fizice de loisir

c) activităţile, mişcările, pe care individul le

execută într-un moment dat

d) condiţiile mediului în care individul îşi

performează activităţile

Antrenamentul la efort nu se recomandă:

d) creşterea amplitudinii unei mişcări

executate contra gravitaţiei sau cu o greutate adăugată

Suprafaţa bazei de susţinere a corpului în timpul exerciţiului fizic:

a) cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât

poziţia va fi mai stabilă

b) cu cât acesta va fi mai mică, cu atât

poziţia va fi mai stabilă

c) cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât

poziţia nu va fi mai stabilă

d) cu cât acesta va fi mai mică, cu atât

poziţia va fi în echilibru

Poziţiile iniţiale (de start) pot fi:

a)

sedentarilor

a)

numai fundamentale

b)

pacienţilor cu afecţiuni cardiace grave

b)

numai derivate

c)

pacienţilor de vârsta a III-a

c)

fundamentale şi derivate

d)

în profilaxia afecţiunilor cardio-

d)

nici un răspuns nu este corect

respiratorii

La examinarea din profil nu se poate aprecia:

a) prezenţa cifozei

b) relaxarea sau slăbirea musculaturii

abdominale

c) genu varum

d) genu recurvatum

a) de o foarte bună flexibilitate musculară

b) detentă

c) de o foarte bună viteză de deplasare

d) rezistenţa generală a organismului

Componentele mişcării ce nu se regăsesc pentru fiecare schemă în

spirală sau diagonală, din metoda Kabat:

Evaluare ADL nu constă în:

a)

flexie sau extensie

a) igienă, îmbrăcare

b)

abducţie sau adducţie

b) utilităţi, alimentare

c)

circumducţie

c) comunicare, locomoţie

d)

rotaţie externă sau internă

d) efectuare de exerciţii de forţă

Poziţiile derivate din postura ortostatică se realizează prin:

a) doar schimbarea poziţiei membrelor

superioare şi a trunchiului

b) doar schimbarea poziţiei membrelor

inferioare şi a trunchiului

c) schimbarea poziţiei trunchiului şi a

membrelor superioare şi inferioare

d) doar schimbarea poziţiei trunchiului

Tehnici pentru promovarea mobilităţii controlului motor, în iniţierea mişcării:

a) relaxare-opunere, circuit, iniţierea

ritmică

b) iniţiere ritmică, mişcare activă de

relaxare-opunere

La examinarea din faţă se pot aprecia:

a) lordoza

b) linia tendoanelor ahiliene

c) cifoza

d) genu valgum

Schemele de facilitare Kabat nu sunt utilizate:

a) pasiv sau activ

b) activo-pasiv

c) prin imobilizare

d) activ, cu rezistenţă

Din cadrul metodelor “speciale” în kinetologie nu fac parte:

a) scripetoterapia

b) mecanoterapia

c)

progresia cu rezistenţă, iniţierea ritmică

c)

sistemul Guthrie-Smith

d)

relaxare-contracţie, contracţia

d)

Bobath

izometrică în zona scurtată

Elementele de facilitare telereceptive nu sunt:

Scripetoterapia se realizează prin intermediul sistemelor:

a) scripete-greutate, scripete reciproc

a)

Văzul

b) scripete reciproc, aparate ortopedice

b)

Auzul

c) scripete-greutate, benzi elastice

c)

Stimularea sinusului carotidian

d) scripete-greutate, aparate pentru masaj

d)

Olfacţia

Pentru redredarea scoliozelor se utilizează metoda:

a) Klapp

b) Schultz

c)

d) De Lorme-Watkins

Kabat

Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică pentru antrenarea muşchilor de forţă:

a) 5, -5, 4, 4+, 3

b) 2+, 3+, -4, 4, 4+

c) 4+, 4, -4, 3, +3

d) -2, 2+, -3, 3+, 4

Fitness-ul este dependent de:

Identificaţi afirmaţiile false pentru testarea forţei musculare:

a) 3, muşchiul mobilizează segmentar, dar

cu eliminarea gravitaţiei

b) 0, muşchiul nu realizează nici un fel de

contracţie

c) -3, mişcare contra gravitaţiei, dar

incompletă faţă de amplitudinea maximă

d) 1, schţată, nu există mişcare, dar se simte

contracţie la nivelul tendonului

ATP, CP semnifică:

a) acidtrifosforic, citrin-fosfat

b) adenozintrifosfat, creatin-fosfat

c) adenozinfosfat, fosfo-citrin

d) acidfosforic, creatin-fosfat

Tehnici de promovare a abilităţii controlului motor:

Hidroterapia parţială pentru creşterea

mobilităţii articulare nu se realizează prin:

a) izometria alternată, relaxare-opunere

a)

imobilizări

b) progresia cu rezistenţă, secvenţialitatea

b)

mobilizări pasive

normală

c)

mobilizări active

c)

relaxare-contracţie, stabilizarea ritmică

d)

mobilizări pasivo-active

d)

iniţierea ritmică, mişcarea activă de

relaxare-opunere

Creşterea forţei musculare prin exerciţii cu rezistenţă progresivă se realizează cu ajutorul metodei:

a)

b)

c) De Lorme-Watkins

d) Williams

Jacobson

Kabat

Mişcarea completă contra gravitaţiei, cu rezistenţă uşoară, unde oboseala apare repede, este evaluată pe scala testing- ului muscular cu:

a) 3

b)

c)

d) -3

3+

4

Sistemul Guthrie-Smith constă în

Tehnici de promovare a stabilităţii controlului motor:

utilizarea:

a)

relaxare-contracţie

a)

instalaţii pentru imobilizare

b)

relaxare-opunere

b)

resorturi, cordoane elastice

c)

progresia cu rezistenţă

c)

aparaturii pentru masaj mecanic

d)

contracţia izometrică în zona scurtată

d)

scripeţilor

Terapia ocupaţională este metoda care face legătura dintre:

a) refacerea forţei şi reeducarea mersului

b) recuperarea medicală şi recuperarea

socio-profesională

c) efort fizic şi refacerea după efort

d) refacerea deficitului respirator şi

amplitudinea de mişcare

Schemele antagoniste pe flexie şi extensie, din metoda Kabat sunt în număr de:

a) 1 pentru flexie, 2 pentru extensie

b) 2 pentru flexie, 1 pentru extensie

c) 2 pentru flexie şi 2 pentru extensie

d) 1 pentru flexie, 1 pentru extensie

Sistemul kinetic cu arcuri (Guthrie- Smith) nu este utilizat pentru:

Momentele manipulărilor nu constau în:

a)

creşterea forţei musculare

a)

punerea în tensiune

b)

suspendarea unui membru în sistem

b)

punerea în poziţie

elastic pe verticală

c)

suspendarea excentrică

c) creşterea indicilor respiratori la efort

d)

impulsul manipulativ

d) creşterea amplitudinii unei mişcări

Identificaţi afirmaţiile false în aplicarea

Relaxarea generală se poate obţine prin:

tracţiunilor vertebrale:

a)

exerciţii active, cu rezistenţă

a)

sistemele de fixare să nu lezeze

b)

masaj

ţesuturile şi să nu jeneze circulaţia

c)

contracţii izometrice între 12-30

b) poziţia pacientului trebuie să fie cât mai

flexată

c) forţa de tracţiune este progresivă

d) durata şedinţei nu depăşeşte 10-15

minute pentru coloana cervical

secunde

d) mobilizări active executate rapid

testing-ul

muscular pentru calificativ – slabă, cu

Identificaţi

gradul,

în

 

mişcare

completă,

dar

cu

gravitaţia

Sportul terapeutic nu are efecte:

exclusă:

a)

fiziologice

a) 1

b)

psihice

b) 2+

c)

de reorientare profesională

c) 3-

d)

sociale

d) 2

În corectarea posturii şi aliniamentului corpului nu se utilizează următoarele tehnici:

Realizează mişcare

completă

contra

a)

mişcări pasive, active, active asistate

gravitaţiei şi a unei rezistenţe puternice:

b)

posturi corectate sau hipercorectate

a) 4

c)

posturi cu greutăţi mari pe umeri

b) 3+

d)

contracţii izometrice

c) 5

d) 2+

Care dintre următoarele obiective de kinetoterapie nu se aplică în S.A.:

În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama

a)

menţinerea posturii şi aliniamentului

că două mişcări nu se asociază

corect al corpului

niciodată, indiferent de schema de

b)

menţinerea supleţei articulare

mişcare:

c)

menţinerea tonusului muscular

a) flexie cu rotaţie externă, totdeauna la

membrul superior

b) extensie cu rotaţie internă, totdeauna la

membrul superior

c) adducţie cu rotaţie externă, totdeauna, la

membrul inferior

d) abducţia cu rotaţie externă, totdeauna la

paravertebral

d) corectarea anchilozelor până la

vindecare totală

Tehnici comune de promovare a stabilităţii, mobilităţii controlate şi abilităţii controlului motor:

membrul inferior

a)

iniţiere ritmică

b)

inversare lentă cu opunere

Suspensoterapia constă în:

c)

progres