Grile Licenta BF

Teste grila pentru
examenul de licenta,
sesiunea 2015
Specializarea
Balneofiziokinetoterapie si
recuperare
1 Anatomie
Creasta tibiei :
a. este supranumit creasta solearului
b. este marginea anterioar a tibiei
c. este marginea cea mai rotunjit
d. se termin cu o proeminen numit
astragal
Halucele este denumirea degetului:
a. mic al minii
b. mare de la picior
c. arttor
e. mare al minii
Fosa acetabular se afl la nivelul:

a. extremittii superioare a tibiei
b. cavitii cotiloide
c. extremitii inferioare a femurului
d. fosei iliaca interne
Spina tibiei se afl :
a. pe faa superioar a extremitii
superioare
b. pe marginea anterioar a tibiei
c. la nivelul maleolei tibiale
d. pe faa extern a extremitii inferioare
Astragalul este :
a. prima vertebr cervical
b. os al carpului
c. os al pumnului
d. os tarsian
Mijloacele de unire a
articulaiei
scapulo/humerale sunt, cu excepia.
a. capsula
b. ligamentele
c. discurile articulare
d. muchii peri articulari
Unghiul extern al omoplatului prezint:

a. olecran
b. apofiz coronoid
c. cavitate glenoid
d. spina omoplatului
Articulaia
genunchiului
are
urmtoarele ligamente cu excepia :
a. lateral intern
b. falciform
c. rotulian
d. ncruciate
Prin anul de torsiune al humerusului

trec:
a. venele
humerale
profunde
i
superficiale
b. nervul radial
c. artera radial
d. artera axilar
Abducia este micarea prin care un

membru
a. se apropie de linia median a corpului
b. se rotete n jurul axului proriu
c. se ndeprteaz de axul corpului
d. se rotete n jurul corpului
Extremitatea superioar a cubitusului

prezint:
a. apofiz coracoid
b. apofiz stiloid
c. epicondil extern
d. olecran
Creasta iliac este :
a. o proeminen ce desparte osul iliac de
ischion
b. locul de inserie a muchiului mare
adductor
c. marginea superioar a coxalului
d. marginea anterioar a coxalului
Flexia n articulaia oldului este

micarea prin care faa anterioar a
coapsei
a. se apropie de peretele anterior al
abdomenului
b. se roteaz extern
c. se roteaz intern
d. se ndeprteaz de axul median al
corpului
Adducia braului reprezint
a. proiecia nainte a braului
b. apropierea braului de torace
c. ndeprtarea bratului de torace
d. extensia braului
1
Sinoviala este
a. un ligament
b. o foi neted i lucioas ce secret un
lichid vscos
c. menisc intraarticular
d. un burelet cartilaginos
La nivelul articulaie scapulo/humerale
nu exist
a. capsul articular
b. ligamente
c. sinovial
d. menisc intraarticular
Articulaia coxo femural este
a. o articulaie plan
b. biaxial
c. triaxial
d. uniaxial
Capul femural reprezinta
a. extremitatea cea mai voluminoas a
osului
b. poriunea articular a osului
c. poriunea extraarticular
d. extremitatea rotunjit care se
articuleaz cu tibia
Lobul frontal nu are raport cu
a. anul central
b. anul sylvian
c. lobul parietal
d. lobul occipital
Colonul sigmoid este
a. portiunea initiala a colonului
b. portiunea terminala a colonului
c. format din colon iliac si ansa iliaca
d. portiunea in forma de S a colonului
transvers
Corpusculul renal cuprinde urmtoarele
elemente, cu excepia
a. glomerul vascular
b. capsula Bowman
c. capilare glomerulare
d. tub contort distal
Corticala renal conine
a. corpusculii lui Malpighi
b. sinusul renal
c. papilele renale
d. tubii drepi
Ureterul leag urmtoarele formaiuni :
a. bazinetul cu vezica urinar
b. bazinetul cu uretra
c. calicele primare cu uretra
d. vezica urinar cu uretra
Pe faa extern a cordului sunt o serie
de anuri ,cu excepia:
a. interventricular
b. coronar
c. atrioventricular
d. sternocostal
Circulaia arterial a cordului este
a. dat de artere coronare
b. dubl, nutritiv i funcional
c. dat de carotide
d. asigurat de mezenterica superioar
Arborele bronhic drept este format din
a. dou bronhii lobare
b. trei bronhii lobare
c. 2-3 bronhii lobulare
d. acelai numr de ramuri ca i cel stng
Epicardul este
a. tunica intern a cordului
b tunica mijlocie acordului
c. foia visceral a pericardului seros
d. stratul fibros ce nvelete valvulele
Baza pulmonului drept vine n raport
prin intermediul diafragmului cu
a. splina
b. lobul drept al ficatului
c. stomacul
d. vezicula biliar
Trunchiul arterei pulmonare
a. aparine circulaiei funcionale
b. asigur circulaia nutritiv plmnului
c. pleac direct din aort
d. se formeaz din atriul stng
Miocardul atrial este
a. alctuit doar din esut excitoconductor
b. la fel cu cel ventricular
c. inexistent
d. format din fibre scurte i lungi comune
celor dou atrii
Hilul pulmonar reprezint
a. depresiunea prin care elementele
rdcinii pulmonare ptrund n plmn
b. pediculul pulmonar
c. aparatul de susinere a plmnului
d. o structur limfoid
2
Endocardul este
a. foia extern a cordului
b. foia care tapeteaz cavitile cordului
c. vrful cordului
d. membrana de nveli a coronarelor
Pulmonul drept prezint
a. lob superior i inferior
b. lob superior, mijlociu si inferior
c. lob apical, oblic si orizontal
d. apical i bazal
Sinusurile paranazale
a. sunt caviti de rezonan pentru
sunete
b. nu sunt cptuite de mucoas
c. nu comunic cu fosele nazale
d. sunt pline cu LCR
Piramidele renale Malpighi se afl la
nivelul
a. corticalei
b. sinusului renal
c. medularei
d. imediat subcapsular
Marele trohanter aparine
a. humerusului
b. femurului
c. tibiei
d. cubitusului
Acromionul este o apofiz ce aparine:
a. sternului
b. scapulei
c. cubitusului
d. claviculei
Arterele coronare sunt
a. superioar i inferioar
b. dreapt i stng
c. superioar, mijlocie i inferioar
d. atrial i ventricular
Lobulii pulmonari
a. sunt formai din segmente
b. formeaz segmente pulmonare
c. sunt n numr de 3 pentru plmnul
drept
d. sunt formaiuni mai mari dect lobii
Corticala renal conine
a. corpusculii lui Malpighi
b. sinusul renal
c. papilele renale
d. tubii drepi
Vena port se formeaz prin unirea
venelor
a. mezenteric superioar, inferioar si
splenic
b. hepatice
c. cav inferioar i hepatic
d. splenic i pancreatico-duodenal
La nivelul atriulului drept se deschid
urmatoarele elemente cu o exceptie:
a. vena cava suparioara
b. vena cava inferioara
c. urechiusa drepta
d. artera aorta
Tunica muscular a stomacului
cuprinde
a. un numr variabil de straturi
b. 2 straturi
c. 3 straturi
d. doar un strat circular bine reprezentat
Pancreasul este un organ
a. foarte bine vascularizat
b. situat n abdomenul inferior
c. nencapsulat
d. lipsit de inervaie
Nefronii sunt formai din
a. ghem vascular i sinus renal
b. tubi uriniferi colectori
c. corpuscul renal i tub urinifer
d. piramidele Malpighi
Rinichiul drept are urmtoarele
rapoarte
a. cu glanda suprarenal dreapt
b. cu ficatul
c. cu faa posterioar a stomacului
d. cu muchiul psoas
Ureterul leag urmtoarele formaiuni :
a. bazinetul cu vezica urinar
b. bazinetul cu uretra
c. calicele primare cu uretra
d. vezica urinar cu uretra
Vezica urinar are raporturi cu :
a. simfiza pubian
b. loja genital
c. ampula rectal
d. ureterul
Cartilajul tiroid:
a. are forma unei rachete cu mnerul n jos
b. prezint o margine anterioar numit
popular mrul lui Adam
c. pecetea sa este dispus posterior
d. intra in structura glandei tiroide
Corzilele vocale reprezint
a. muchiul vocal
b. ligamentul vestibular
c. ventriculii laringelui
d. plicile vocale
2 Fiziologie
Concentraia CO2 dizolvat n sngele
arterial este direct proporional cu
presiunea CO2 conform:
a) efectului Bohr
b) efectului Haldane
c) legii lui Henry
d) fenomenului Hamburger
Valoarea debitului sistolic este:
a) 120-140 ml;
b) 5-6 l/min.;
c) 3-3,5 l/min.;
d) 65 ml;
Debitul cardiac scade:
a) n ultimul trimestru de sarcina
b) n timpul somnului
c) n timpul digestiei
d) la sportivii de performan n timpul
efortului
Diferena arteriovenoasa depinde de:
a) debitul cardiac
b) metabolism
c) debitul cardiac i metabolism
d) cantitatea de mioglobin
Debitul circulator general:
a) reprezint cantitatea de snge care
trece prin plmni n timp de un minut
b) corespunde minut-volumului
ventricolului stng
c) rezult din nsumarea debitelor celor
dou ventricule
d) nici un rspuns nu este corect
Debitul cardiac crete:
a) n timpul somnului
b) n timpul sarcinii, n special n ultimul
trimestru
c) la persoanele cu vagotonie
Inegalitatea valorilor debitului celor doi
ventriculi:
a) apare la sportivii antrenai
b) se manifest la persoanele neantrenate
c) este caracteristic pentru persoanele n
vrst
d) nu este fiziologic
b) sunt mai mari la brbai dect la femei

c) sunt strict dependente de ventilaie
d) nu sunt corelate cu valorile presiunii
oxigenului n sngele alveolar
Termenul de poziie, n sens fiziologic,
desemneaz:
a)
poziia centrului de greutate
b)
o anumit orientare a corpului n
spaiu, sau a unei pri din corp n raport cu
altele
c)
poligonul sau baza de susinere
d)
nici un rspuns nu este corect
Echilibrul este stabil atunci cnd:
a) centrul de greutate i punctul de sprijin
coincid
b)
centrul de greutate este
deasupra punctului de sprijin
c)
centrul de greutate este sub
punctul de sprijin
d)
Lanurile cinematice nchise:
a)
sunt realizate de membrele pe
care se sprijin corpul n meninerea unei
poziii
b)
realizeaz laturile poligonului
de susinere
c)
determin poziia centrului de
greutate
d)
Unghiul de stabilitate:
a) este cu att mai mare cu ct centrul de
greutate este situat mai sus
b) are o valoare indicativ absolut
c) este format de proiecia centrului de
greutate cu dreapta care l unete cu
marginea bazei de susinere
d) prezint fenomenul de recrutare
n staiunea biped, centrul de greutate
este localizat:
a)
la nivelul coloanei cervicale
b) la nivelul coloanei toracice
c) la ncruciarea planului dorso-sacral
(care trece prin partea superioar a
vertebrei lombare L2), cu planul mediofrontal
d) la nivelul pelvisului
Valorile presiunii pariale a oxigenului n

sngele arterial:
a) cresc odat cu vrsta
5
Un organism echilibrat convenabil n

poziie vertical prezint o activitate
muscular :
a)
sczut doar la nivelul
coapselor
b)
cresut doar la nivelul
trunchiului
c)
crescut
la
nivelul
trunchiului i coapselor
d)
scazut
la
nivelul
trunchiului i a coapselor
Cum se numete punctul masei corpului
asupra cruia acioneaz rezultanta
forelor gravitaionale:
a) centru de greutate
b)
for muscular
c)
putere muscular
d) centru de echilibru
Prghiile de gradul I sunt cunoscute ca:
a)
prghii de for
b)
prghii de vitez
c)
prghii de echilibru
d)
prghii de susinere
Prghiile de gradul II sunt cunoscute ca:
a)
prghii de for
b)
prghii de vitez
c)
prghii de echilibru
d)
prghii de susinere
De cine este reprezentat fora activ care
menine echilibrul?
a)
centrul de greutate
b)
fora muscular
c)
puterea muscular
d)
centrul de echilibru
Micarea de bascul:
a) definete anumite micri ale bazinului
i omoplatului
b) definete micrile rotulei
c)
este sinonim cu abducia
Glisarea i hiperextensia sunt micri:
a) fiziologice rar intalnite
b)
efectuate jurul axei sagitale ntr-un
plan frontal
c) similare cu abducia i respectiv adducia
d) care depesc limitele fiziologice
3 Ergofiziologie
In timpul contractiei izotonice:
A.nu se modifica dimensiunile muschiului
B. se produce lucru mecanic
C.nu se produce lucru mecanic
D.se modifica doar tensiunea din muschi
In efortul fizic,oboseala apare mai intii la
nivelul :
A. nervului
B. muschiului
C. placii motorii
D. fusului neuro-muscular
In efort, la nivelul aparatului cardiovascular, modificarile sunt generate de :
A.necesitatile crescute de oxigen
B.necesitatile imediate de radicali liberi
C.necesitatile de bioxid de carbon
D.incapacitatea cordului de a produce
energie din acidul lactic rezultat din
activitatea scheletica
Hipertrofia miocardica stinga este
caracteristica :
A.efortului anaerob
B.sedentarilor sanatosi
C.efortului aerob
D.unei suprasolicitari fizice de scurta
durata
Cordul unei persoane antrenate pentru
efort fizic :
A.este mai mic decit al unui sedentar
B.consuma mai mult oxigen decit la un
sedentar
C.are tonus simpatic ridicat
D. consuma mai putin oxigen decit la
neantrenati
Aparatul respirator reactioneaza la efort
prin :
A.bradipnee
B.tahipnee
C.apnee
D.nu se modifica frecventa respiratorie
In efort :
A.creste tonusul parasimpatic
B. creste tonusul vagal
C.creste tonusul simpatic
D.scade stimularea adrenergica
6
In efortul obisnuit:
A.glucoza este material energetic de electie
B.utilizarea lipidelor este de preferat
pentru ca nu sunt mari consumatoare de
oxigen
C.proteinele produc, prin metabolizare,
produsi alcalini care modifica pH-ul
muscular
D.glucoza consuma o mare cantitate de
oxigen pentru a produce energie
Refacerea prin somn, dupa efort si oboseala
musculara
A.readuce ca dominant tonusul simpatic
B. readuce ca dominant tonusul
parasimpatic
C. readuce ca dominant tonusul simpatic
doar la nivel circulator
D. readuce ca dominant tonusul simpatic
doar la nivel hormonal
Muschiul are inervatie:
A.doar somatica
B..senzitiva si motorie.
C. .doar senzitiva
D.somatica si vegetativa
Unitatea motorie este formata din :
A.un singur motoneuron alfa si toate fibrele
motorii inervate
B.o singura fibra motorie si un singur
motoneuron alfa
C. o singura fibra motorie si un singur
motoneuron gamma
D. un singur motoneuron gamma si toate
fibrele motorii inervate
Fibrele musculare rosii sunt caracterizate
de :
A.o contractie lenta
B.metabolismul anaerob
C.faptul ca obosesc usor
D.o retea capilara redusa
Cuplarea excitatiei cu contractia este
realizata de :
A.magneziu
B.sodiu
C.calciu
D.potasiu
Depolarizarea celulei musculare se

realizeaza prin:
A.influx de magneziu
B.eflux de potasiu
C.influx de calciu si potasiu
D.influx de sodiu si calciu
Contractia auxotonica este cea in care
variaza :
A.lungimea fibrei musculare
B.tonusul
C.forta de contractie
D.lungimea si tensiunea muschiului
Micarea natural (deplasarea) este o
succesiune de faze
A izometrice
B. izotonice i auxotonice
C.izometrice si izotonice
D.izometrice, izotonice si auxotonice
Oboseala muscular se datoreaz:
A.scderii randamentului energetic
B.acumulrii de acid lactic
C.lipsei de O2
D. toate variantele sunt corecte
Dupa efort si consum energetic, cel/cea
care reface toate sistemele energetice este:
A.sistemul aerob
B.sistemul fosfagen
C.sistemul glicogen-acid lactic
D.sistemul anaerob
Necesitatea unei cantitati mai mari de
oxigen in efort determina ca mecanism
sanguin adaptativ imediat:
A.scaderea numarului trombocitelor
B.scaderea numarului limfocitelor
C.cresterea numarului eritrocitelor
D.scaderea numarului eritrocitelor
O frecventa respiratorie peste 60/ minut in
efort semnifica:
A.o adaptare neeconomica a respiratiei la
efort
B.adaptare la efort la antrenati
C.adaptare la efort la neantrenati
D. o adaptare economica a respiratiei la
efort
Presiunea partiala a:
A.oxigenului in artere se mentine aproape
constanta in efort
B. oxigenului in vene se mentine aproape
constanta in efort
7
C.bioxidului de carbon in artere creste la

limita superioar a efortului
D. .bioxidului de carbon in vene scade la
limita superioar a efortului
C. sensibilitatea celulara la insulina ramine

nemodificata
D.creste secretia de insulina
In efort, muschiul poate consuma de

A.60 de ori mai mult oxigen decit in repaus
B.100 de ori mai mult oxigen decit in
repaus
C.10 de ori mai mult oxigen decit in repaus
D. 30 de ori mai mult oxigen decit in repaus
Frecventa cardiaca critica care indica limita
de solicitare compatibil cu creterea
efortului aerob pentru ca depirea ei nu
mai determin creterea DC (debitului
cardiac) i nici consumul de O2 este:
A.200/minut
B.150/minut
C.160/minut
D.180/minut
In efortul maxim, in muschi este distribuit
un procent din debitul cardiac egal cu:
A.100%
B.pina la 90%
C.pina la 50%
D.30-40%
Tonul infinit semnifica:
A.scaderea PA diastolice catre zero
B.cresterea PA diastolice peste 150 mm Hg
C. scaderea PA sistolice catre zero
D.apropierea ca valori a presiunilor
arteriale sistolice si diastolice
Imediat dupa efort, un volum cardiac
micsorat arata o adaptare a inimii la efort
considerata:
A.normala
B.adaptare nefavorabila
C.indicator al unui efort epuizant
D.patologica
In efortul maxim, debitul in arterele
coronare creste de :
A.4-5 ori
B.10 ori
C.40 de ori
D.2 ori
In timpul efortului :
A.creste sensibilitatea celulara la insulina
B.sensibilitatea celulara la insulina scade
8
Biomecanica
Muschii flexori ai soldului sunt:

a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Pectineu;
d. Semitendinos.
n timpul mersului, unghiul de flexie (la
nivelul oldului) are aproximativ valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
Condilii femurali se rostogolesc pe platoul
tibial:
a. Pe toat durata flexiei
maxime;
b. Numai n extensie;
c. n primele 20o;
d. Numai n primele 10o;
n timpul mersului, fora ce acioneaz
asupra capului femural este:
a. Variabil;
b. Constant;
c. Cu o variaie
nesemnificativ;
d. Numai n funcie de
greutatea membrului
inferior;
Muschiul care nu are rol in forta de la
nivelul articulatiei soldului (in timpul
mersului) este:
a. Muschiul soleus;
b. Muschiul drept femural;
c. Muschiul abductor;
d. Muschiul sartorius.
n timpul flexiei, intre patel i condilii
femurali este o micare de:
a. Rostogolire pur;
b. Rostogolire plus alunecare;
c. Alunecare pur;
d. Nici un rspuns nu este
corect;
Valoarea maxim a tensiunii la contactul
dintre condilii femurali i platoul tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Cele dou maxime au valori

aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;
Muschii abductori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Gluteus medius;
d. Tibialul anterior.
Pentru un genunchi sntos, axul mecanic
trebuie s treac prin:
a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patel;
In genu varum valoarea maxim a tensiunii
la contactul dintre condilii femurali i
platoul tibial:
a. Este mai mare pentru
condilul medial;
b. Este mai mare pentru
condilul lateral;
c. Cele dou maxime au valori
aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului
intercondilian;
Muschii flexori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Semitendinos;
d. Nici un raspuns nu este corect.
Condilii femurali alunec pe platoul tibial:
a. n flexie maxim;
b. Numai n extensie;
c. n primele 60o;
d. Numai n primele 20o;
In genu valgum valoarea maxim a
tensiunii la contactul dintre condilii
femurali i platoul tibial:
a. Este mai mare pentru
condilul medial;
b. Este mai mare pentru
condilul lateral;
c. Eele dou maxime au valori
aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului
intercondilian;

nivelul articulatiei soldului (in timpul
mersului) este:
a. Muschiul soleus;
b. Muschiul drept femural;
c. Muschiul abductor;
d. Muschiul ischiogambier.
Muchiul care are rol att n extensia
oldului ct i n flexia genunchiului este:
a. Bicepsul femural, poriunea scurt;
b. Bicepsul femural, poriunea lung;
c. Dreptul femural;
d. Vastul lateral.
n timpul mersului, unghiul maxim de
abducie (la nivelul oldului) are
aproximativ valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Vastul medial;
d. Soleus.
Pentru genu valgum, axul mecanic trece
prin;
e. Condilul lateral;
f. Condilul medial;
g. Spinul intercondilian;
h. Patel;
n timpul mersului, unghiul de extensie (la
nivelul oldului) are aproximativ valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural poriunea lung;
c. Vast medial;
d. Biceps femural poriunea scurt.
nivelul articulatiei genunchiului este:
e. Muschiul vast lateral;
f. Muschiul tibial anterior;
g. Muschiul drept femural;
h. Muschiul semitendinos.
n sprijin unipodal, fora ce acioneaz

a. De patru ori greutatea corpului minus
greutatea membrului inferior;
b. De opt ori greutatea corpului;
c. De dou ori greutatea corpului;
d. Nici un rspuns nu este corect;
Micarea complex dintre condilii femurali
i platoul tibial este asigurat de:
a. Ligamentele ncruciate;
b. Spinul intercondilian;
c. Ligamentele laterale;
d. Ligamentul rotulian;
Muschiul care are rol in forta dezvoltata la
nivelul articulatiei femuro-tibiale este:
a. Muschiul gluteus maximus;
b. Muschiul tibial anterior;
c. Muschiul drept femural;
d. Muschiul piriform.
n timpul mersului normal valoarea
maxim a forei ce acioneaz asupra
capului femural este aproximativ:
a. De dou ori greutatea
corpului;
b. De patru ori greutatea
corpului;
c. De opt ori greutate
corpului;
d. De zece ori greutatea
corpului.
n timpul mersului, unghiul maxim de
rotatie (la nivelul oldului) are aproximativ
valoarea:
a. 50o;
b. 20o;
c. 70o;
d. 5o;
Muchiul care are rol att n flexia oldului
ct i n extensia genunchiului este:
a. Vastul lateral;
b. Dreptul femural;
c. Semitendinosul;
d. Semimembranosul.
n sprijin bipodal, fora ce acioneaz
a. Jumtate din greutatea
corpului;
b. Jumtate din greutatea
corpului mai puin
greutatea gambei;
10
c. Jumtate din greutatea

corpului mai puin
greutatea membrului
inferior;
d. Aproximativ, de patru ori
greutatea corpului;
Pentru un genu varum, axul mecanic trece
prin;
a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patel;
nivelul articulatiei femuro-tibiale este:
a. Muschiul gastrocnemian medial;
b. Muschiul vast lateral;
c. Muschiul tibial anterior;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
11
5 Bazele teoretice si metodice ale

kinetoterapiei
Postura corporal este influenat de 3
factori:
a) ereditate, strile patologice, obinuina
b) genetic, aptitudinile, atitudini
c) ereditate, comportament, obinuine
d) stri patologice, aptitudini, echilibru
ADL are ca obiective specifice
rectigarea:
a) forei i rezistenei musculare
b) mobilitii articulare
c) ndeplinirii activitilor zilnice, de munc
i de agrement
d) stretching-ului
Bolile cronice n secvenialitatea
proprie: boal - infirmitate (deficien) incapacitate (disfuncionalitate) handicap sunt preocuprile:
a) pediatriei
b) recuperrii medicale
c) traumatologiei
d) chirurgiei
Prin ce repere anatomice nu trece firul
cu plumb la examinarea din spate,
pentru nclinrile laterale:
a) apofiza spinoas a vertebrei C7
b) trohanter
c) pliul interfesier
d) spaiul dintre condilii interni ai
genunchilor
La examinarea din lateral nu se pot
ntlni
urmtoarele
modificri
patologice:
a) genu valgum
b) genu recurvatum
c) cifoz dorsal accentuat
d) cifolordoz
Evaluarea alinierii segmentelor corpului
trebuie realizat:
a) doar din fa
b) doar din lateral
c) doar din spate
d) din fa, din spate i din profil
Stereognozia reprezint aprecieri n
legtur cu:
a) forma, dimensiunile, greutatea,
consistena, textura unui obiect
b) fora muscular
c) deficitul respirator
d) limitarea amplitudinii de micare
Cele dou perioade distincte ale ciclului
de mers sunt:
a) contactul iniial, desprinderea
b) sprijinul pe un picior, sprijinul pe dou
picioare
c) sprijinul i balansul
d) desprinderea i pendularea
Care dintre tipurile de mers nu sunt
patologice:
a) mers dureros
b) mers ncruciat, mers rulat
c) mers cu semnul Trendelenburg
d) mers stepat
Identificai varianta corect pentru
efortul aerob:
a) un minut
b) 10 secunde
c) o or
d) cteva secunde
Capsula articular este:
a) un esut muscular n continuarea
periostului
b) un esut conjunctiv n continuarea
tendonului
c) un esut conjuctiv fibros n continuarea
periostului
d) un esut conjunctiv fibros n continuarea
muchiului
n antrenamentul aerobic, cel mai
important parametru al efortului
intensitatea se bazeaz pe principiile:
a) accesibilitii i continuitii
b) tratrii difereniate i continuitii
c) legturii dintre teorie i practic
d) ncrcrii (overlood) i specificitii
Structura programul de antrenament
aerobic este format din:
a) parte fundamental, parte de ncheiere
b) perioad de nclzire, perioada de
exerciii aerobice, perioada de ncheiere
(rcire)
c) perioad de relaxare, perioad de
dezvoltarea forei i rezistenei
d) parte de anamnez, de nclzire, de
relaxare
Cavitatea articular este sediul unor
stri patologice variate care vor
12
determina deficit funcional, cu

excepia:
a) redorilor
b) deficitului respirator
c) limitrii mobilitii articulare
d) anchilozelor
Ordinea fireasc a traseului buclei gama
descris de Granit i Kaada este:
a)
fibre
musculare
intrafusale
protoneuron senzitiv spinal - neuroni
intercalari - motoneuron alfa - aferena
gama static sau dinamic - motoneuronul
gama din cornul anterior
b) protoneuron senzitiv spinal - neuroni
intercalari - motoneuron alfa - fibre
musculare
intrafusale
terminaia
anulospiral din fus - fibre I A - aferena
gama static sau dinamic - motoneuronul
gama din cornul anterior
c) fibre musculare intrafusale - terminaia
anulospiral din fus - fibre I A motoneuronul gama din cornul anterior protoneuron senzitiv spinal - neuroni
intercalari - motoneuron alfa
d) motoneuron gama din cornul anterior
medular aferen gama static sau dinamic
fibrele musculare intrafusale
terminaiile anulospinale ale fusului
aferene
senzitive
ale
fusului
protoneuronul senzitiv spinal neuronii

intercalari
motoneuron
alfa
i
motoneuron gama
Identificai factorii interni ai creterii
flexibilitii (dup Gummerson):
a) elasticitatea muscular, a tendoanelor i
ligamentelor
b) abilitatea individual de a performa
micri (exerciii)
c) temperatura mediului
d) restricia sau lejeritatea hainelor
Scderea amplitudinii de micare a unei
articulaii nu se poate produce datorit:
a) esutului moale
b) articulaiei
c) esutului moale i articulaiei
d) muchiului cardiac
Reflexul miotatic este reflex de:
a) ntindere
b) reflex de tendon
c) reflex flexor
d) nici una
Spasticitatea (piramidal) poate fi

definit ca fiind:
a) hipotonie muscular, cu limitarea
amplitudinii de micare
b) atrofie muscular
c) rezistena excesiv a unui muchi la
ntinderea pasiv
d) cicatrice tisular
Aprecierea unghiului maxim al unei
micri nu se poate realiza:
a) goniometric
b) prin traciune
c) prin firul cu plumb
d) subiectiv, prin unghiuri imaginare
Cum
se
apreciaz
amplitudinea
micarilor proprii ale umrului:
a) goniometric
b) cu ajutorul firului cu plumb
c) prin msurarea distanei n centrimetri
d) prin raportarea la valorile umrului
opus
Selectai enunurile adevarte incluse n
regulile
generale
ale
bilanului
articular:
a) cotul i genunchiul au micari de
extensie
b) goniometru trebuie s fie presat pe
segmente
c) aezarea pacientului n poziia preferat
de acesta
d) aplicarea goniometrului pe partea
lateral a articulaiei testate (cu excepia
supinaiei)
Testing-ul muscular reprezint:
a) msurarea amplitudinilor de micare n
articulaii
b) tehnici de evaluare a deficitului
respirator
c) msurarea flexibilitii articulaiilor
d) un sistem de tehnici de examen manual
pentru evaluarea forei musculare
Care sunt condiiile care nu sunt
obligatorii pentru realizarea unui bilan
muscular:
a) sa precead bilanul articular
b) poziionarea corect a pacientului i
cooperarea acestuia
c) nregistrarea valorilor n sistemul cotat
de la 5 la 0
d) evaluarea indicelui de mas corporal
13
Cotarea bilanului muscular se

realizeaz n:
a) 5 trepte, de la 5 la 0
b) 6 trepte, de la 5 la 0
c) 5 trepte, de la 5 la 1
d) fr trepte
Care afirmaie este corect cu privire la
valoarea 3 n cotarea bilanului
muscular:
a) constituie un prag funcional muscular
pentru membrele inferioare
b) constituie un prag funcional muscular
pentru membrele superioare
c) constituie un prag funcional muscular
pentru membrele superioare i inferioare
d) nici un raspuns nu este corect
Regulile bilanului muscular, n sistemul
0-5, nu prevd:
a) poziionarea corect pentru micrile
realizate antigravitaional pentru fora 5, 4,
3
b) efectuarea activ a micrii
c) stabilizarea zonei proximale pentru o
mobilizarea segmentului distal
d) efectuarea pasiv a micrii
Supinaia este micarea de:
a) rotare spre interior
b) orientare a palmei n sus
c) rotaie intern a pumnului
d) orientare a palmei n jos
Poziionarea pacientului supus testingului muscular poate fi astfel:
a) 2 poziii, antigravitaional i fr
gravitaie
b) pentru fiecare treapt o poziie
c) 3 poziii (5-4, 3-2, 1-0)
d) o singur poziie pentru toate treptele
Precizai care categorie nu aparine
ADL-urilor:
a) de autongrijire
b) de mobilitate n pat
c) de for
d) de comunicare
Sinoviala este:
a) membrana care tapeteaz n exterior
capsula articular
b) membrana care captuete cartilajul
osului
c) membrana care nvelete fibra
muscular
d) membrana care tapeteaz intern capsula

articular
Care este afirmaia fals n legtur cu
elementele aspectului general al
corpului, n evaluarea posturii:
a) atitudinea corpului
b) creterea corpului (nlime i greutate
n raport cu vrsta i sexul)
c) rezistena la efort
d) dezvoltarea global n raport cu vrsta
Care dintre variante nu este end-fell
(senzaie final la aprecierea AM):
a) o senzaie de duritate, ca de blocare os
pe os (end-fell dur)
b) o senzaie de usturime (end-fell
semidur)
c) o senzaie de rezisten moale care
cedeaz pe cive milimetri (end-fell
moale)
d) o senzaie intermediar, ntre cea dur i
moale, caracterizat ca ferm (end-fell
ferm)
Metode specifice refacerii amplitudinii
de micare:
a) stretching-ul
b) manipulri, mobilizri
c) inhibiia activ (IA)
d) toate rspunsurile sunt corecte
Care dintre variante nu reprezint un
tip de stretching:
a) redus-activ
b) dinamic, static (pasiv)
c) balistic, izometric
d) activ (sau stato-activ)
Identificai afirmaia fals despre
beneficiile stretching-ului, dup A.
Adler:
a) crete tensiunea muscular i poate
provoca durere
b) determin relaxare fizic i psihic
c) scade riscul de traumatisme ale
aparatului locomotor
d) crete flexibilitatea esuturilor
Pregtirea pacientului pentru stretching
nu trebuie s in seama de:
a) nclzirea esutului
b) reacia alergic a pacientului la
medicaie
c) aplicarea unor procedee de relaxare
14
d) alegerea procedeului celui mai adecvat i

comod pentru pacient
Ce nu constituie precauii n aplicarea
stretching-ului:
a) ntinderea esuturilor care au fost n
imobilizare prelungit
b) pacienii cu osteoporoz
c) pacienii cu fracturi recente nc
incomplet consolidate
d) pacienii crora li s-au aplicat procedee
de relaxare
n stretching-ul activ este foate
important:
a) dieta
b) controlul respiraiei
c) ambele
d) nici una
Stretching-ul este contraindicat:
a) la persoanele relaxate fizic i psihic
b) n prezena persistenei unei dureri la
orice micare articular
c) la sedentari
d) la sportivi
Cauzele apariiei durerii n aplicarea
stretching-ului:
a) relaxarea pacientului
b) efectuarea nclzirii (masaj, exerciii)
c) comunicarea permanent cu pacientul
d) forarea exerciiilor, ntindere exagerat
Indicaiile refacerii jocului articular nu
prevd:
a) msurarea indicelui de condiie fizic
b) limitarea micrilor articulare prin
afectare articular capsular
c) rolul profilactic n cazul imobilizrilor
prelungite
d) meninerea feedback-ului proprioceptiv
articular
Care este afirmaia fals ntre
precauiile mobilizrilor articulaiilor
periferice (MAP):
a) protezele totale
b) bolile osoase, neoplazii, fracturi
c) o articulaie nedureroas
d) o articulaie inflamat i foarte
dureroas
Regulile aplicrii tehnicilor de
mobilizare a articulaiilor periferice nu
prevd:
a) poziia comod i relaxat a pacientului

b) respectarea principiului progresivitii,
ca intensitate i amplitudine
c) poziionarea kinetoterapeutului pentru o
abordare uoar a pacientului
d) forarea lucrului ntr-o articulaie
blocat, dureroas
Identificai cei 3 timpi n tehnica
manipulrii, aplicat att articulaiilor
periferice, ct i coloanei vertebrale:
a) punerea n aezat, impulsul manipulativ,
relaxare
b) punerea n poziie, n tensiune, impulsul
manipulativ
c) relaxarea, punerea n poziie, impulsul
manipulativ
d) punerea n tensiune, relaxarea, impulsul
manipulativ
Cele 2 reguli de baz a tehnicii
manipulrii n creterea amplitudinii de
micare:
a) s nu provoace durere, regula micrii
contrare
b) manipularea se realizeaz pe direcia de
micare blocat, fr durere
c) regula micrii contrare, cu durere
d) manipularea se realizeaz pe direcia de
micare blocat, cu durere
Una dintre urmtoarele afirmaii este
fals:
a) dup numrul de articulaii peste care
trec muchii pot fi uni-, bi- sau
poliarticulari
b) dup aezare muchii sunt superficiali
sau profunzi
c) dup numrul capetelor de origine
muchii sunt mono, biceps, triceps,
cvadriceps
d) dup structur i funcie muchii pot fi
penai, uni- sau bipenai
n metabolismul glucozei exist:
a) doar calea aerob
b) doar calea anaerob
c) nici o cale
d) dou ci diferite: anaerob i aerob
Metabolismul glucozei pe calea aerob
se realizeaz:
a) n prezena O2
b) n lipsa O2
c) n prezena acidului lactic n exces
d) n prezena H2O
15
Ciclul Krebs este ntlnit n

metabolismul:
a) anaerob lactacid
b) anaerob alactacid
c) aerob
d) nici unul
Ordinea consumului energetic este:
a) lipide, proteine, glucide
b) ap, glucide, proteine
c) glucoz i glicogen, acizi grai
d) proteine, acizi grai
Evaluarea subiectiv a pacientului
const n:
a) anamnez, nregistrearea contraciei
izometrice
b) calcularea suprafeei de seciune a
muchiului
c) inspecia, palparea
d) anamnez, observarea pacientului
Palparea maselor musculare, n poziii
de relaxare ne precizeaz:
a) hipotonii sau hipertrofii musculare
b) rezistena la efort
c) deficitul respirator
d) mobilitatea articulaiilor
Identificai calificativele
corespunztoare scalei testing-ului
muscular:
a) 5 normal, 4 mai putin normal, 3 slab, 2
schiat, 1 slab, 0 foarte slab
b) 5 foarte bine, 4 bine, 3 acceptabil, 2 slab,
1 schiat, 0 zero
c) 5 normal, 4 bun, 3 moderat
(acceptabil), 2 slab, 1 schiat, 0 zero
d) 0 normal, 1 bun, 2 moderat, 3 slab, 4
schiat, 5 zero
Creterea forei musculare este
condiionat de urmtorii factori:
a) intensitate, complexitate
b) intensitate, durat
c) durat, complexitate
d) de nici un factor
Identificai varianta corect a
urmtoarelor tehnici:
a) tehnica Oxford, exerciiu cu rezisten
progresiv
b) tehnica culturist De Lorme-Watkins
c) tehnica Oxford, cu exerciiul maximal cu
repetiie
d) tehnica fracionat de De LormeWatkins

Care denumire nu aparine exerciiilor
culturiste:
a) exerciiile cu rezisten progresiv
ajustabil zilnic
b) body-building
c) tehnica formrii corpului
d) ridicrii greutilor
Micarea activ asistat este utilizat n
cazurile de for:
a) 5 i 4
b) -2, -3
c) 2+, 3+
d) 0, 1
Micarea activ se aplic n antrenarea
muchilor de for:
a) 2 i 3
b) 4 i 3
c) 2 i 3
d) 3+, 2+
Micarea activ cu rezisten se aplic
pentru antrenarea muchilor de for:
a) 5, -5, 4, 4+, 3
b) 4+, 4, -4, 3, +3
c) -2, 2+, -3, 3+, 4
d) 2+, 3+, -4, 4, 4+
Refacerea rezistenei musculare nu se
realizeaz n funcie de:
a) fora muscular
b) valoarea circulaiei musculare
c) abilitile sportive deosebite ale
pacientului
d) integritatea metabolismului muscular
Msurtorile indirecte n aprecierea
forei muscular nu prevd:
a) anamneza i palparea
b) determinarea suprafeei de seciune
c) electromiografia
d) nregistrarea presiunii intramusculare
Motivaia pacientului este determinat
de:
a) doar de condiiile din mediul exterior
b) doar de condiiile mediului interior
c) nici unul
d) condiiile mediului interior i exterior
Stabilitatea reprezint:
16
a) capacitatea de a menine posturile

gravitaionale
b) capacitatea de a menine posturile
antigravitaionale
c) de a menine poziiile mediane ale
corpului
d) toate rspunsurile sunt corecte
Coordonarea nu se poate realiza dect
n prezena:
a) stimulilor senzitivi exteroceptivi tactili i
dureroi, a celor senzoriali (mai ales
vizuali)
b) stimulilor senzitivi proprioceptivi,
exteroceptivi tactili i a celor senzoriali
(mai ales vizuali)
c) stimulilor senzitivi proprioceptivi,
exteroceptivi termici i dureroi i a celor
senzoriali
d) stimulilor senzitivi proprioceptivi i a
celor senzoriali (mai ales vizuali i auditivi)
Identificai afirmaia fals cu privire la
factorii care pot perturba coordonarea:
a) dozarea corespunztoare a efortului fizic
b) efort muscular intens
c) durerea i oboseala
d) strile emoionale
Terapia ocupaional (TO) este o
metod care presupune:
a) antrenament de dezvoltare a forei
b) antrenament de dezvoltare a detentei
c) antrenament de coordonare cu micri
utilizate n viaa zilnic
d) antrenament specific de dezvoltare a
vitezei
Echilibru dinamic este rezultatul a 3
factori. Identificai varianta fals:
a) individul cu capacitile lui anatomofuncionale
b) activitile fizice de loisir
c) activitile, micrile, pe care individul le
execut ntr-un moment dat
d) condiiile mediului n care individul i
performeaz activitile
Antrenamentul la efort nu se
recomand:
a) sedentarilor
b) pacienilor cu afeciuni cardiace grave
c) pacienilor de vrsta a III-a
d) n profilaxia afeciunilor cardiorespiratorii
Adaptarea la efort se reflect n:

a) puls mrit n repaus
b) respiraie anevoioas n timpul efortului
c) creterea rezistenei la oboseal
d) valori ridicate ale TA n repaus
6 Kinetologie medicala
Cele 2 reguli de baz a tehnicii
manipulrii n creterea amplitudinii de
micare:
a) regula micrii contrare, cu durere
b) manipularea se realizeaz pe direcia de
micare blocat, fr durere
c) s nu provoace durere, regula micrii
contrare
d) manipularea se realizeaz pe direcia de
micare blocat, cu durere
Progresivitatea pentru tonifierea
muscular nu se realizeaz prin:
a) creterea progresiv a lungimii sau
greutii braului prghiei (rezistenei)
b) scoaterea treptat a ajutorului dat unei
micri de musculatur accesorie
c) adugarea unei serii de mici i ritmice
micri la limitele sectorului de mobilitate
articular
d) creterea amplitudinii unei micri
executate contra gravitaiei sau cu o
greutate adugat
Suprafaa bazei de susinere a corpului
n timpul exerciiului fizic:
a) cu ct aceasta va fi mai mare, cu att
poziia va fi mai stabil
b) cu ct acesta va fi mai mic, cu att
poziia va fi mai stabil
c) cu ct aceasta va fi mai mare, cu att
poziia nu va fi mai stabil
d) cu ct acesta va fi mai mic, cu att
poziia va fi n echilibru
Poziiile iniiale (de start) pot fi:
a) numai fundamentale
b) numai derivate
c) fundamentale i derivate
17
La examinarea din profil nu se poate

aprecia:
a) prezena cifozei
b) relaxarea sau slbirea musculaturii
abdominale
c) genu varum
d) genu recurvatum
Evaluare ADL nu const n:
a) igien, mbrcare
b) utiliti, alimentare
c) comunicare, locomoie
d) efectuare de exerciii de for
Poziiile derivate din postura ortostatic
se realizeaz prin:
a) doar schimbarea poziiei membrelor
superioare i a trunchiului
b) doar schimbarea poziiei membrelor
inferioare i a trunchiului
c) schimbarea poziiei trunchiului i a
membrelor superioare i inferioare
d) doar schimbarea poziiei trunchiului
Tehnici pentru promovarea mobilitii
controlului motor, n iniierea micrii:
a) relaxare-opunere, circuit, iniierea
ritmic
b) iniiere ritmic, micare activ de
relaxare-opunere
c) progresia cu rezisten, iniierea ritmic
d) relaxare-contracie, contracia
izometric n zona scurtat
Elementele de facilitare telereceptive nu
sunt:
a) Vzul
b) Auzul
c) Stimularea sinusului carotidian
d) Olfacia
Pentru redredarea scoliozelor se
utilizeaz metoda:
a) Klapp
b) Schultz
c) Kabat
d) De Lorme-Watkins
Micarea activ cu rezisten se aplic
pentru antrenarea muchilor de for:
a) 5, -5, 4, 4+, 3
b) 2+, 3+, -4, 4, 4+
c) 4+, 4, -4, 3, +3
d) -2, 2+, -3, 3+, 4
Fitness-ul este dependent de:
a) de o foarte bun flexibilitate muscular

b) detent
c) de o foarte bun vitez de deplasare
d) rezistena general a organismului
Componentele micrii ce nu se
regsesc pentru fiecare schem n
spiral sau diagonal, din metoda Kabat:
a) flexie sau extensie
b) abducie sau adducie
c) circumducie
d) rotaie extern sau intern
La examinarea din fa se pot aprecia:
a) lordoza
b) linia tendoanelor ahiliene
c) cifoza
d) genu valgum
Schemele de facilitare Kabat nu sunt
utilizate:
a) pasiv sau activ
b) activo-pasiv
c) prin imobilizare
d) activ, cu rezisten
Din cadrul metodelor speciale n
kinetologie nu fac parte:
a) scripetoterapia
b) mecanoterapia
c) sistemul Guthrie-Smith
d) Bobath
Scripetoterapia se realizeaz prin
intermediul sistemelor:
a) scripete-greutate, scripete reciproc
b) scripete reciproc, aparate ortopedice
c) scripete-greutate, benzi elastice
d) scripete-greutate, aparate pentru masaj
Identificai afirmaiile false pentru
testarea forei musculare:
a) 3, muchiul mobilizeaz segmentar, dar
cu eliminarea gravitaiei
b) 0, muchiul nu realizeaz nici un fel de
contracie
c) -3, micare contra gravitaiei, dar
incomplet fa de amplitudinea maxim
d) 1, schat, nu exist micare, dar se simte
contracie la nivelul tendonului
ATP, CP semnific:
a) acidtrifosforic, citrin-fosfat
b) adenozintrifosfat, creatin-fosfat
c) adenozinfosfat, fosfo-citrin
d) acidfosforic, creatin-fosfat
18
Tehnici de promovare a abilitii

controlului motor:
a) izometria alternat, relaxare-opunere
b) progresia cu rezisten, secvenialitatea
normal
c) relaxare-contracie, stabilizarea ritmic
d) iniierea ritmic, micarea activ de
relaxare-opunere
Creterea forei musculare prin exerciii
cu rezisten progresiv se realizeaz cu
ajutorul metodei:
a) Jacobson
b) Kabat
c) De Lorme-Watkins
d) Williams
Sistemul Guthrie-Smith const n
utilizarea:
a) instalaii pentru imobilizare
b) resorturi, cordoane elastice
c) aparaturii pentru masaj mecanic
d) scripeilor
Terapia ocupaional este metoda care
face legtura dintre:
a) refacerea forei i reeducarea mersului
b) recuperarea medical i recuperarea
socio-profesional
c) efort fizic i refacerea dup efort
d) refacerea deficitului respirator i
amplitudinea de micare
Momentele manipulrilor nu constau n:
a) punerea n tensiune
b) punerea n poziie
c) suspendarea excentric
d) impulsul manipulativ
Identificai afirmaiile false n aplicarea
traciunilor vertebrale:
a) sistemele de fixare s nu lezeze
esuturile i s nu jeneze circulaia
b) poziia pacientului trebuie s fie ct mai
flexat
c) fora de traciune este progresiv
d) durata edinei nu depete 10-15
minute pentru coloana cervical
Sportul terapeutic nu are efecte:
a) fiziologice
b) psihice
c) de reorientare profesional
d) sociale
Hidroterapia parial pentru creterea

mobilitii articulare nu se realizeaz
prin:
a) imobilizri
b) mobilizri pasive
c) mobilizri active
d) mobilizri pasivo-active
Micarea complet contra gravitaiei, cu
rezisten uoar, unde oboseala apare
repede, este evaluat pe scala testingului muscular cu:
a) 3
b) 3+
c) 4
d) -3
Tehnici de promovare a stabilitii
controlului motor:
a) relaxare-contracie
b) relaxare-opunere
c) progresia cu rezisten
d) contracia izometric n zona scurtat
Schemele antagoniste pe flexie i
extensie, din metoda Kabat sunt n
numr de:
a) 1 pentru flexie, 2 pentru extensie
b) 2 pentru flexie, 1 pentru extensie
c) 2 pentru flexie i 2 pentru extensie
d) 1 pentru flexie, 1 pentru extensie
Sistemul kinetic cu arcuri (GuthrieSmith) nu este utilizat pentru:
a) creterea forei musculare
b) suspendarea unui membru n sistem
elastic pe vertical
c) creterea indicilor respiratori la efort
d) creterea amplitudinii unei micri
Relaxarea general se poate obine prin:
a) exerciii active, cu rezisten
b) masaj
c) contracii izometrice ntre 12-30
secunde
d) mobilizri active executate rapid
Identificai
gradul,
n
testing-ul
muscular pentru calificativ slab, cu
micare complet, dar cu gravitaia
exclus:
a) 1
b) 2+
c) 3d) 2
19
Realizeaz micare complet contra

gravitaiei i a unei rezistene puternice:
a) 4
b) 3+
c) 5
d) 2+
n exerciiile de tip Kabat se ine seama
c dou micri nu se asociaz
niciodat, indiferent de schema de
micare:
a) flexie cu rotaie extern, totdeauna la
membrul superior
b) extensie cu rotaie intern, totdeauna la
membrul superior
c) adducie cu rotaie extern, totdeauna, la
membrul inferior
d) abducia cu rotaie extern, totdeauna la
membrul inferior
Suspensoterapia const n:
a) micri active cu cordonul elastic
b) scoaterea corpului sau a membrului de
sub influena gravitaiei
c) micri active, cu rezisten
d) micri active cu ajutorul resorturilor
Micarea parial n condiii de
excludere a gravitii este evaluat pe
scala testing-ului muscular cu:
a) 2+
b) 3
c) -3
d) -2
Un element definitoiu n realizarea
relaxrii ca obiectiv al kinetologiei l
constituie:
a) respiraia controlat
b) creterea forei
c) mobilitatea coloanei vertebrale
d) creterea rezistenei la efort
Schemele de facilitare Kabat sunt
utilizate:
a) pasiv, prin micare liber, fr rezisten
b) activ, de ctre kinetoterapeut
determinndu-se limitele de micare
c) activo-pasiv de ctre kinetoterapeut
d) activ, cu rezisten pentru creterea
forei
n corectarea posturii i aliniamentului

corpului nu se utilizeaz urmtoarele
tehnici:
a) micri pasive, active, active asistate
b) posturi corectate sau hipercorectate
c) posturi cu greuti mari pe umeri
d) contracii izometrice
Care dintre urmtoarele obiective de
kinetoterapie nu se aplic n S.A.:
a) meninerea posturii i aliniamentului
corect al corpului
b) meninerea supleei articulare
c) meninerea tonusului muscular
paravertebral
d) corectarea anchilozelor pn la
vindecare total
Tehnici comune de promovare a
stabilitii, mobilitii controlate i
abilitii controlului motor:
a) iniiere ritmic
b) inversare lent cu opunere
c) progresie cu rezisten
d) relaxare-opunere
n cadrul posturilor corectoare
adaptate la bolnavul spondilitic, care
dintre urmtoarele este incorect:
a) decubit dorsal fr pern sub cap, cu o
perni sub coloana dorsal, membrele
superioare sub ceaf, coatele ating patul
b) decubit dorsal pe pat tare fr pern, cu
oldurile i genunchii flectate
c) decubit dorsal cu perni sub coloana
toracal, sculei de nisip pe umeri i
genunchi
d) poziia Sfinxului
Care obiective generale n programele
de kinetoprofilaxie pentru aduli nu se
regsesc:
a) meninerea forei i rezistenei
musculare
b) meninerea capacitii de efort
c) creterea i dezvoltarea armonioas
d) meninerea unei posturi corecte
Sistemele de testare global a aparatului
MNAK sunt:
a) Hettinger, Klapp
b) Richter, Hettinger
c) Guthrie-Smith
d) Smith, Richter
20
Care dintre programele de gimnastic

nu aparin profilaxiei primare:
a) programul de 11 minute ale Forelor
Aeriene Canadiene
b) programul gimnasticii aerobice
c) programul de exerciii Kabat
d) programul de 10 minute Hettinger
Tehnica exerciiilor repetitive scurte
izometrice zilnice (ERSIZ) const n:
a) repetarea de 20 de ori a unor scurte
contracii izometrice, n aceeai edin
b) repetarea de 30 de ori a unor scurte
contracii izometrice, n edine diferite
c) repetarea de 20 de ori a unor scurte
contracii izotonice, n aceeai edin
d) repetarea de 30 de ori a unor scurte
contracii izotonice, n edine diferite
O contracie de 6 secunde pe zi
reprezint:
a) ERSIZ
b) EUSIZ
c) ADL
d) ILO
Exerciiile dinamice cu rezisten
pentru creterea forei sunt:
a) exerciiile cu 10 r m
b) EUSIZ
c) MARO
d) ERSIZ
Metodele specifice relaxrii sunt:
a) Bobath, Schultz
b) Jacobson, Williams
c) Schultz, Jacobson
d) Jacobson, Muler-Hettinger
Corectarea deficitului respirator nu se
realizeaz prin:
a) posturi relaxante
b) posturi de drenaj bronic
c) posturi corective cu imobilizare
d) posturi facilitorii
b) urcatul scrilor, not

c) micare activ de relaxare-opunere
d) bicicleta ergometric, mersul
Metodele de antrenament la efort
pentru pacienii cu deficiene
funcionale cardio-pulmonare i
locomotorii severe sunt:
a) urcatul i cobortul scrilor i pantelor
ntr-un ritm susinut
b) bicicleta ergometric
c) alergarea pe teren variat
d) activitile de autongrijire i casnice
Identificai factorul extern n limitarea
amplitudinii de micare, dup
Gummerson:
a) tipul articulaiei
b) capacitatea muchiului de a se contracta
i relaxa
c) abilitatea individual de a performa
micri (exerciii)
d) elasticitatea muscular
Evaluarea amplitudinii de micare
trebuie s aprecieze:
a) numai micarea pasiv
b) micarea autopasiv
c) numai micarea activ
d) att micarea pasiv, ct i cea activ
Inhibiia activ (IA) se aplic:
a) n paralizii
b) numai muchiului normal inervat i sub
control voluntar normal
c) n refacerea mobilitii articulare
d) n refacerea sinovialei
Testingul articular apreciaz:
a) end-fell-ul
b) excitabilitatea neuro-muscular
c) nivelul calcemiei
d) tonusul endocrin
Antrenamentul la efort nu se adreseaz:

a) bolnavilor cardio-vasculari
b) bolnavilor cu fracturi incomplete
calusate
c) bolnavilor respiratori
d) sedentarilor
Sistemul Hettinger, de testare global a

aparatului MNAK, nu presupune
testarea:
a) mobilitii articulare i a echilibrului
b) elasticitii toracice i tonicitii
abdominale
c) forei musculare
d) capacitii de efort
Metode ce nu se regsesc n
antrenamentul la efort:
a) alergare, covorul rulant
Redoarea articular matinal (dup T.

Sbenghe) se refera la:
a) tixotropie
21
b) retractur
c) afectarea jocului articular
d) procese de scurtare adaptativ
Stretching-ul nu este contraindicat n
urmatoarele situatii:
a) cnd limitarea amplitudinii de micare
este de cauz muscular
b) cnd limitarea este de cauz osoas
c) dup o fractur recent neconsolidat
d) n prezena unui proces inflamator acut
sau infecios intra- sau periarticular
Care din urmtoarele reguli pentru

stretching, dup A. Adler, nu sunt
adevarate?
a) nclzirea prealabil a esutului
b) aplicarea unor tehnici de relaxare
c) poziionarea corect a pacientului
d) forarea ntinderii n prezena
persistenei unei dureri la orice micare
articular
Tehnica oscilaiei gradate. Alegei
gradele incorecte:
a) gradul 1: amplitudini maxime ritmice la
nceputul excursiei de micare
b) gradul 3: micari ample spre excursia
maxim, la nivelul rezistenei tisulare
c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici
oscilaii
d) gradul 5: mici amplitudini la limita
mobilitii care foreaz rezistena tisular
(stretching)
n antrenamentul aerobic, cel mai
important parametru al efortului
intensitatea se bazeaz pe principiile:
a) accesibilitii i continuitii
b) tratrii difereniate i continuitii
c) legturii dintre teorie i practic
d) ncrcrii (overlood) i specificitii
Cavitatea articular este sediul unor
stri patologice variate care vor
determina deficit funcional, cu
excepia:
a) redorilor
b) deficitului respirator
c) limitrii mobilitii articulare
d) anchilozelor
Pentru refacerea mobilitii articulare

prin interesarea esutului moale se
utilizeaz:
a) manipulrile
b) stretching-ul
c) mobilizri
d) exerciii cu rezisten
mobilitii controlate i abilitii
controlului motor:
a) IL, SI, MARO, IR
b) RO, RR, IL, ILO
c) IL, , ILO, CR, IA
d) CIS, ILO, IA, IL
Micrile jocului articular sunt:
a) rulare, alunecare, rsucire, compresie,
traciune
b) rulare, alunecare, rsucire, rotaie,
compresie
c) rulare, alunecare, circumducie,
compresie, traciune
d) rulare, alunecare, rotaie, compresie,
traciune
Identificai factorii interni ai creterii
flexibilitii, dup Gummerson:
a) elasticitatea muscular, a tendoanelor i
a ligamentelor
b) momentul zilei
c) temperatura mediului
d) restricia sau lejeritatea hainelor
Reflexul miotatic este reflex de :
a) reflex de tendon
b) reflex flexor
c) ntindere
d) nici una
Micarea de supinaie este micarea de:
a) rotare spre interior
b) orientare a palmei n jos
c) rotaie intern a pumnului
d) orientare a palmei n sus
Precizai care categorie a ADL-urile nu
este corect:
a) Autongrijire
b) Mobilitate n pat
c) Extensie
d) Comunicare
Structura programul de antrenament
aerobic:
22
a) parte de exerciii, parte de respiraie i

relaxare
b) perioad de nclzire, perioada de
exerciii aerobice, perioada de ncheiere
(rcire)
c) perioad de relaxare, perioad de
dezvoltarea forei i rezistenei
d) perioad de nclzire, de relaxare i
ncheiere
Spasticitatea poate fi definit ca fiind:
a) hipotonie muscular, cu limitarea
amplitudinii de micare
b) atrofie muscular
c) rezistena excesiv a unui muchi la
ntinderea pasiv
d) leziune articular
Care este afirmaia fals n legtur cu
elementele aspectului general al
corpului, n evaluarea posturii:
a) atitudinea corpului
b) creterea corpului (nlime i greutate
n raport cu vrsta i sexul)
c) rezistena la eforturi aerobice
d) dezvoltarea global n raport cu vrsta
Care dintre variante nu reprezint un
tip de stretching:
a) balistic, izometric
b) dinamic, static (pasiv)
c) lung, nchis
d) activ (sau stato-activ)
Metabolismul glucozei pe calea aerob
se realizeaz:
a) n lipsa O2
b) n prezena acidului lactic n exces
c) n prezena H2O
d) n prezena O2
Regulile aplicrii tehnicilor de
mobilizare a articulaiilor periferice nu
prevd:
a) poziia comod i relaxat a pacientului
b) respectarea principiului progresivitii,
ca intensitate i amplitudine
c) poziionarea kinetoterapeutului pentru o
abordare uoar a pacientului
d) forarea lucrului ntr-o articulaie
blocat, dureroas
Identificai varianta corect a
urmtoarelor tehnici:
a) tehnica fracionat Oxford
b) tehnica culturist De Lorme-Watkins
c) tehnica Oxford, cu exerciiul maximal cu

repetiie
d) tehnica fracionat de De LormeWatkins
Care denumire nu aparine exerciiilor
culturiste:
a) exerciiile cu rezisten progresiv
ajustabil zilnic
b) body-building
c) tehnica formrii corpului
d) ridicrii greutilor
Refacerea rezistenei musculare nu se
realizeaz n funcie de:
a) fora muscular
b) valoarea circulaiei musculare
c) abilitile sportive deosebite ale
pacientului
d) integritatea metabolismului muscular
Msurtorile indirecte n aprecierea
forei musculare nu prevd:
a) palparea i inspecia
b) determinarea suprafeei de seciune
c) electromiografia
d) nregistrarea presiunii intramusculare
mobilitii i abilitii controlului
motor:
a) iniiere ritmic
b) contracii repetate
c) micare activ de relaxare-opunere
d) izometrie alternat
Stabilitatea nu reprezint:
a) capacitatea de a menine posturile
gravitaionale
b) capacitatea de a menine posturile
antigravitaionale
c) de a menine poziiile mediane ale
corpului
d) capacitatea maxim la efort aerob
Identificai afirmaia fals cu privire la
factorii care pot perturba coordonarea:
a) realizarea efortului progresiv
b) efort muscular intens
c) durerea i oboseala
d) strile emoionale
Terapia ocupaional (TO) este o
metod care presupune:
a) antrenament de dezvoltare a forei
b) antrenament de dezvoltare a detentei
23
c) antrenament de coordonare cu micri

utilizate n viaa zilnic
d) antrenament specific de dezvoltare a
vitezei
Identificai varianta fals cu privire la
efectele repausului prelungit la pat:
a) muchi atrofie de neutilizare
b) psihologie o stare general foarte bun
c) articulaii pierdere de amplitudine
d) piele escare
Antrenamentul la efort nu se
recomand:
a) sedentarilor
b) pacienilor cu afeciuni pulmonare grave
c) pacienilor de vrsta a III-a
d) n profilaxia afeciunilor cardiorespiratorii
Exerciiile aerobice propriu-zise din
partea fundamental a antrenamentului
la efort nu trebuie s fie:
a) submaximale, ritmice
b) ct mai statice, executate foarte lent
c) repetitive, dinamice
d) s angreneze ct mai multe grupe
musculare
Etapele controlului motor sunt:
a) stabilitatea, controlul, echilibrul,
abilitatea
b) echilibrul, mobilitatea, stabilitatea,
abilitatea
c) mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea
controlat, abilitatea
d) controlul, stabilitatea, mobilitatea,
echilibrul
Bolile cronice n secvenialitatea
proprie: boal - infirmitate (deficien) incapacitate (disfuncionalitate) handicap sunt preocuprile:
a) pediatriei
b) kinetoprofilaxiei
c) traumatologiei
d) recuperrii medicale
Prin ce repere anatomice nu trece firul
cu plumb la examinarea din spate,
pentru nclinrile laterale:
a) apofiza spinoas a vertebrei C7
b) trohanter
c) pliul interfesier
d) ntre maleolele interne
Scderea amplitudinii de micare a unei

articulaii nu se poate produce datorit:
a) esutului moale
b) articulaiei
c) esutului moale i articulaiei
d) muchiului cardiac
Coordonarea nu se poate realiza dect
n prezena:
a) stimulilor senzitivi exteroceptivi tactili i
dureroi, a celor senzoriali (mai ales
vizuali)
b) stimulilor senzitivi proprioceptivi,
exteroceptivi tactili i a celor senzoriali
(mai ales vizuali)
c) stimulilor senzitivi proprioceptivi,
exteroceptivi termici i dureroi i a celor
senzoriali
d) stimulilor senzitivi proprioceptivi i a
celor senzoriali (mai ales vizuali i auditivi)
Dezavantajele contraciilor izometrice
utilizate n refacerea forei de contracie
sunt:
a) eficiena crescut, tehnica simpl
b) mrete munca ventriculului stng,
crete frecvena cardiac i tensiunea
arterial
c) nu dau dureri articulare i oboseal
d) necesit timp scurt de execuie
Tehnicile de creterea amplitudinii
pentru mobilitate (control motor) sunt:
a) IR, MARO, CR, SR
b) IL, ILO, CR, IA, SN
c) SI, PR, ILO, CIS
d) IR, RO, RC, SR, RR
La examinarea din lateral nu se pot
ntlni
urmtoarele
modificri
patologice:
a) cifoz dorsal accentuat
b) genu recurvatum
c) genu valgum
d) cifolordoz
Identificai varianta corect pentru
efortul aerob:
a) un minut, cu intensitate mic
b) 10 secunde, cu intensitate medie
c) peste 30 min, cu intensitate
submaximal
d) cteva secunde, cu intensitate maximal
Evaluarea alinierii segmentelor corpului
trebuie realizat:
24
a) doar din fa
b) doar din lateral
c) doar din spate
d) din fa, din spate i din profil
Adaptarea la efort se reflect n:
a) puls mrit n repaus
b) respiraie anevoioas n timpul efortului
c) creterea rezistenei la oboseal
d) valori ridicate ale TA n repaus
Care afirmaie despre contraciile
izometrice nu este adevarat:
a) reduc edemul prin efect de pomp
b) tehnica este simpl
c) durata exerciiilor este scurt
d) solicit articulaiile
Care set nu face parte din schema
tehnicii Oxford:
a. setul I: 10 ridicri cu 5 RM
b. setul II: 10 ridicri cu 90 RM
c. setul III: 10 ridicri cu 80% 10 RM
d. setul IV: 10 ridicri cu 70% 10 RM
ADL are ca obiective specifice
rectigarea:
a) forei i rezistenei musculare
b) mobilitii articulare
c) ndeplinirii activitilor zilnice, de munc
i de agrement
d) stretching-ului
Tehnica De Lorme-Watkins nu are n

structur
urmtoarele
seturi
de
exerciii:
a. setul I: 10 ridicri cu 10 RM
b. setul II: 10 ridicri cu 10RM
c. setul III: 10 ridicri cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicri cu 10 RM
Contraindicaiile propriu-zise pentru
exerciiile cu rezisten n refacerea
forei musculare sunt:
a) inflamaia i durerea intens articular
sau/i muscular n timpul exerciiului
b) respiraie anevoioas
c) puls i tensiune arterial ridicat
d) deficienele coloanei vertebrale
Creterea forei musculare nu depinde
de:
a) diametrul de seciune al muchiului
b) numrul unitilor motorii n aciune
c) frecvena impulsurilor nervoase
d) aptitudinile pacientului
Dintre tehnicile enumerate una nu se
folosete pentru obinerea inhibiiei
active (IA):
a) tehnica hold-relax (contracie-relaxare)
b)
tehnica
hold-relax-contraction
(contracie-relaxare-contracie)
c) tehnica contractiei agonistului
d) tehnica Oxford
Semnificaia prescurtrilor RM i rm
este:
a) rat mare, rat mic de efort
b) ritm mare, ritm mic
c) repetiii maxime, repetiii minime
d) raport maxim, raport minim
Postura corporal este influenat de 3
factori:
a) ereditate, strile patologice, obinuina
b) genetic, aptitudinile, atitudini
c) ereditate, comportament, obinuine
d) stri patologice, aptitudini, echilibru
Principalul avantaj ale exerciiilor
izotone cu rezisten este:
a) solicit articulaia
b) determin dureri articulare i musculare
c) pot declana sinovite traumatice
d) crete nu doar fora muscular dinamic,
dar i pe cea izometric
25
7 Balneologie
1. Indicatiile crenoterapiei cu ape
sulfuroase sunt cu EXCEPTIA:
a. Afectiuni hepato-biliare (diskinezii biliare,
litiaza biliara, colecistite cronice)
b. Constipatii cronice atone si colite
c. Cura de diureza in litiaza urica si infectii ale
cailor urinare
d. Diaree acuta
2. Crenoterapia cu ape sulfuroase are
urmatoarele efecte terapeutice cu
EXCEPTIA :
a. Stimuleaza secretia gastrica (cele
bicarbonatate tamponeaza acest efect)
b. Inhiba peristaltica intestinala
c. Efecte coleretice si colagoge
d. Efecte hipoglicemiante la diabetici
3. Forme de aplicare ale curei externe cu ape
sulfuroase sunt cu EXCEPTIA :
a. Bai la cada sau in bazine cu ape sulfuroase
termale sau incalzite
b. Irigatii vaginale
c. Instilatii oculare
d. Inhalatii
4. Care din urmatoarele NU reprezinta
obiective ale curei profilactice active
pentru afectiunile respiratorii :
a. scoaterea din mediul nociv, cu aer poluat,
repetata periodic
b. invatarea gimnasticii respiratorii corecte
c. corectarea tulburarilor musculo-scheletice
identificate
d. cresterea flexibilitatii articulare
5.
a.
b.
c.
d.
6.
Cura de reconfortare : presupune

utilizarea urmatoarelor metode cu
EXCEPTIA :
climatoterapie
kinetoprofilaxie exercitii de relaxare,
antrenamente aerobice
hidroterapie cu factori termici contrastanti
diete bazate pe consum excesiv de lipide de
origine animala si glucide concentrate
NU reprezinta obiectiv al curei profilactice

active pentru afectiunile degenerative:
a. cresterea ponderala
b. corectarea posturilor de lucru
necorespunzatoare
c. cresterea flexibilitatii articulare

d. antrenament aerobic
7. Pentru cura profilactica activa pentru
afectiunile respiratorii alegeti cea mai
indicata statiune :
a. Baile Felix
b. Neptun
c. Lacu Sarat
d. Praid
afectiunile cardiovasculare cea mai indicata
statiune este :
a. Techirghiol
b. Covasna
c. Baile Felix
d. Eforie Nord
afectiunile degenerative cea mai indicata
statiune este :
a. Baile Felix
b. Praid
c. Covasna
d. Balvanyos
10. Care din urmatoarele NU reprezinta
contraindicatii pentru cura balneoclimatica :
a. forma de spondilita ankilozanta cu artrite
periferice
b. spondilita ankilozanta cu gonartroza
c. disfunctie ventilatorie restrictiva
d. lupus eritematos sistemic
11. Care dintre urmatoarele afectiuni
reprezinta contraindicatii ale curei balneoclimaterice :
a. lupus eritematos sistemic
b. spondilita ankilozanta forma axiala
c. cifoscolioza
d. boala artrozica
12. Reprezinta contraindicatii ale curei
balneare urmatoarele afectiuni cu
EXCEPTIA:
a. poliartrita reumatoida in perioadele de
activitate a bolii
26
b. discopatiile cervicale si lombare cu

radiculopatie in perioadele hioeralgice
c. coxartroza in stadiile incipiente
d. coxartroza in stadiul avansat cu indicatie
de protezare
13. Cura profilactica activa pentru afectiunile
cardiovasculare se poate realiza in
urmatoarele statiuni cu EXCEPTIA :
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Eforie Nord
d. Baile Tusnad
14. Pentru afectiunile articulare reumatismale
degenerative sunt indicate urmatoarele
statiuni cu EXCEPTIA :
a. statiuni balneare cu namoluri terapeutice
b. statiuni balneare cu ape sarate de
concentratie medie
c. statiuni cu gaze mofetariene
d. statiuni balneare cu ape termale
oligominerale
15. Apele oligominerale se caracterizeaza prin
urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. mineralizare totala sub 1 g/l
b. sunt indicate in cura externa
c. nu sunt indicate pentru afectiuni
degenerative
d. sunt indicate pentru tratamentul sechelelor
posttraumatice
16. Cura balneara este contraindicata in
urmatoarele afectiuni :
a. polimiozita
b. epicondilita
c. sindrom de tunel carpian
d. periartrita coxo-femurala
17. Cura balneara este indicata in :
a. dermatomiozita
b. poliartrita reumatoida cu manifestari
sistemice
c. lupusul eritematos sistemic
d. periartrita scapulohumerala
18. Obiectivele recuperarii in sechelele
posttraumatice sunt :
a.
b.
c.
d.
ameliorarea stabilitatii articulare

scaderea flexibilitatii articulare
accentuarea tulburarilor circulatorii
agravarea durerii si a inflamatiei
19. Urmatoarele tipuri de ape sunt indicate in

tratamentul sechelelor posttraumatice cu
EXCEPTIA :
a. ape clorurate sodice concentrate
b. apa plata
c. ape sulfuroase
d. ape carbogazoase
20. Indicatiile curei balneare in bolile
ortopedico-traumatice sunt :
a. bolnavi cu redori articulare dupa entorse
sau luxatii
b. bolnavi nedeplasabili, fara insotitor
c. bolnavi cu solutii de continuitate a pielii
d. bolnavi cu osteomielita
21. cura balneara este contraindicata in
urmatoarele afectiuni ortopedicotraumatice :
a. artroze postraumatice
b. fracturi recente, fara calus
c. laxitati articulare
d. leziuni ligamentare sau de menisc
22. Apele clorurate sodice pot fi utilizate sub
forma de :
a. crenoterapie
b. terapie inhalatorie
c. terapie ginecologica prin irigatii vaginale
d. toate cele de mai sus
23. Apele alcalin-teroase au urmatoarele
caracteristici cu EXCEPTIA :
a. sunt ape bicarbonatate pure
b. sunt ape mixte alcalin-carbogazoase
c. sunt ape mixte alcalin-sulfuroase
d. sunt ape mixte alcalin-feruginoase
24.
a.
b.
c.
d.
Apele alcalin teroase sunt indicate in :

irigatii vaginale in afectiuni ginecologice
boli dermatologice
inhalatii in boli bronho-pulmonare
toate cele de mai sus
27
25. Urmatoarele statiuni au apa sarata cu

EXCEPTIA :
a. Lacu Sarat
b. Sarata Monteoru
c. Baile Nicolina
d. Ocna Sibiului
26. Apele minerale din grupa A (concentratii
peste 1g/l) sunt urmatoarele cu EXCEPTIA
:
a. apele minerale alcaline si alcalino-teroase
b. apele clorurate sodice
c. apele carbogazoase
d. apele oligominerale
27. Apele minerale sunt urmatoarele cu
EXCEPTIA :
a. apele sulfuroase
b. apele clorurate
c. apele iodurate
d. apele feruginoase
28. Apele carbogazoase si mofetele de la
Covasna au urmatoarele efecte cu
EXCEPTIA:
a. cresterea debitului circulator cerebral prin
inhalarea de CO2
b. vasoconstrictie periferica cutanata
c. vasodilatatie periferica cutanata
d. efecte usor hipotermizante ale bailor
racoroase
29. Urmatorele tipuri de afectiuni pot fi tratate
prin cure balneo-climaterice cu EXCEPTIA :
a. afectiuni reumatismale
b. afectiuni neurologice
c. sindroame paraneoplazice
d. afectiuni ortopedico-traumatice
30. Obiectivele curelor balneoclimatice in
afectiunile neurologice in perioada de
denervare sunt :
a. facilitarea procesului de reinervare
b. accentuarea posturilor neadecvate
c. ankiloza articulara
d. agravarea tulburarilor de troficitate
31. Obiectivele curelor balneoclimatice in
afectiunile neurologice dupa primele
a.
b.
c.
d.
semne de reinervare sunt urmatoarele cu

EXCEPTIA :
agravarea durerilor si fenomenelor
inflamatorii reziduale
refacerea sesnsibilitatii kinestezice a
muschilor reinervati
reeducarea sesnsibilitatii
tonifierea musculara progresiva
32. Factorii naturali din statiunile

balneoclimaterice care contribuie la
accelerarea procesului de reinervare in
tratarea afectiunilor neurologice sunt
urmatorii cu EXCEPTIA :
a. bazine cu apa termala
b. bioclimatul
c. helioterapia
d. aromoterapia
33. Curele de recuperare in statiuni
balneoclimaterice sunt indicate in
urmatoarele afectiuni neurologice cu
EXCEPTIA :
a. boala parkinson
b. nevralgii
c. polinevrite
d. pareze si paralizii de nervi periferici
34. Bolnavii cu AVC si hemipareza pot urma
tratament recuperator in urmatoarele
statiuni :
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Baile Tusnad
d. Toate cele de mai sus
35.
a.
b.
c.
d.
Apele sulfatate contin :

peste un gram de sulfat la litru
peste un gram de fier la litru
peste un gram de clorura de sodiu la litru
peste un gram de iod la litru
36. Apele sulfuroase contin :

a. minimum 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la
litru
b. minimum 1 mg cupru la litru
c. minimum 1 mg fosfati la litru
d. minimum 1 mg magneziu la litru
28
37. Apele minerale carbogazoase contin peste

1g/l de :
a. CO2
b. SO2
c. FeO2
d. SiO2
38.
a.
b.
c.
d.
Apele iodurate cel putin 1mg/l de :

zinc
mercur
iod
fluor
39. Apele feruginoase au un continut de peste

10 mg/l de :
a. Cu
b. Fe
c. S
d. Na
40.
a.
b.
c.
d.
Apele arsenicale contin peste 0,7 mg/l :

xenon
radon
arsen
tungsten
41. Terapia prin irigatii vaginale cu ape

sulfuroase este indicata in :
a. cancer de col uterin
b. afectiuni ginecologice inflamatorii cronice
c. sarcina extrauterina
d. menopauza
42. Inhalatiile cu ape sulfuroase sunt indicate
in urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA :
a. astm bronsic
b. bronhopneumopatie cronica obstructiva
c. sinuzite
d. cancer pulmonar
43. Apele sulfuroase in cura externa au
urmatoarele actiuni cu EXCEPTIA :
a. vasodilatatie cutanata
b. scad tensiunea arteriala
c. deterioreaza cartilajul articular
d. scad glicemia
44. Apele iodurate :
a. sunt indicate in afectiuni endocrine
tiroidiene si ovariene
b. nu au efecte antimicotice
c. nu au efectvasodilatatoare periferice
d. nu au efecte de stimulare a secretiei
mucoasei gastrice
45. Apele alcalin-teroase au indicatie de
crenoterapie in :
a. cancer gastric
b. cancer de prostata
c. cancer de pancreas
d. cura de diureza in afectiunile renale si ale
cailor urinare
46. Urmatoarele sunt oligoelemente intalnite in
apele minerale cu EXCEPTIA :
a. platina
b. mangan
c. molibden
d. cupru
47. Dioxidl de carbon din apele carbogazoase
administrate in crenoterapie are
urmatoarele efecte:
a. stimuleaza secretia salivara
b. stimuleaza secretia gastrica
c. stimuleaza motilitatea intestinala
d. toate cele de mai sus
48. Indicatia majora a curei externe cu ape
carbogazoase o reprezinta :
a. neoplaziile
b. bolile infectioase
c. bolile cardiovasculare (efecte
vasodilatatoare cu imbunatatirea circulatiei
periferice si a activitatii cordului)
d. bolile psihice
49. Crenoterapia cu ape carbogazoase este
indicata in urmatoarele afectiuni cu
EXCEPTIA :
a. dispepsii gastrice
b. afectiuni ale rinichiului
c. afectiuni inflamatorii ale cailor urinare
d. sindroame paraneoplazice
50. Terapia inhalatorie cu ape clorurate-sodice
:
a. nu are efecte benefice
b. are efecte osmotice asupra mucoasei cailor
respiratorii
29
c. agraveaza afectiunile ORL

d. agraveaza afectiunile bronho-pulmonare
51. Obiectivele curelor balneo-climaterice
profilactice in afectiunile cardio-vasculare
sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. realizarea unui echilibru neurovegetativ si
neuropsihic
b. reducerea oscilatiilor tensionale
c. realizarea unei adaptari hemodinamice mai
economicoase la efort
d. agravarea tulburarilor circulatorii la nivelul
extremitatilor (fenomen Raynaud)
terapeutice la pacientii cu cardiopatie
ischemica sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. agravarea simptomatologiei bolii
b. stimularea miocardului la efort progresiv
c. facilitarea refacerii tesuturilor ischemice
d. reducerea disfunctiilor de origine arteriala
53. Factorii terapeutici naturali utilizati in
curele balneo-climaterice la bolnavii
cardiovasculari sunt urmatorii cu
EXCEPTIA :
a. apele carbogazoase
b. helioterapia
c. mofetele
d. apele termale sulfuroase
profilactice in afectiunile respiratorii si ORL
a. eliminarea unor factori de risc ca fumatul,
sedentarismul
b. stimularea unor mecanisme de adaptare la
rece prin aplicarea sistematica a unor
factori termici contrastanti
c. scaderea capacitatiifunctionale respiratorii
prin gimnastica respiratorie
d. ameliorarea mecanismelor fiziologice de
aparare bronho-pulmonara
terapeutice la pacientii cu afectiuni
respiratorii si ORL sunt urmatoarele cu
EXCEPTIA :
a. refacerea functiei de aparare a mucoasei

bronsice prin mecanism ciliar
b. eliminarea cauzelor fiziopatologice alergice
a unor afectiuni respiratorii si ORL prin
scoaterea pacientilor din mediul poluant
c. reducerea sensibilitatii la rece a unor
bolnavi prin aplicare de hidroterapie
contrastanta
d. mentinerea si chiar cresterea fumatului si a
altor toxice (alcool)
56. Contraindicatiile curelor balneo-climaterice
la pacientii cu afectiuni respiratorii si ORL
a. tuberculoza pulmonara activa
b. bronsiectaziile cu forme hemoptoice severe
c. cord pulmonar cronic decompensat
d. sinuzita cronica
terapeutice la pacientii cu afectiuni
digestive sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. asigurarea unei diete cu scopul de repaus
digestiv
b. corectarea unor tulburari de secretie
gastrica
c. agravarea unor disfunctii neurovegetative,
endocrine si neuropsihice
d. corectarea disfunctiilor secretorii
hepatobiliare
58. Motivatia stiintifica a crenoterapiei de
diureza in litiaza renala are la baza
urmatoarele efecte cu EXCEPTIA :
a. mecanice-prin diureza crescuta se pot
elimina calculii mici
b. scaderea fluxului sanguin cu favorizarea
fenomenelor infectioase
c. clincie-prin modificari ale ph-ului urinar se
reduc conditiile de formare a calculilor
d. efecte de sterilizare a urinei prin flux urinar
crescut
59. Indicatiile curelor balneare in bolile
rinchiului si cailor urinare sunt
urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Persoane cu insuficienta cardiaca
30
b. persoane cu tulburari metabolice ale

acidului uric
c. persoane predispuse la infectii urinare
d. muncitori care lucreaza la temperaturi
inalte cu pierderi de lichide prin
transpiratie
terapeutice la pacientele cu afectiuni
ginecologice sunt urmatoarele cu
EXCEPTIA :
a. controlul proceselor inflamatorii la nivelul
organelor genitale prin termoterapie
generala si locala
b. ameliorarea congestiei pelvine prin
aplicatii de termoterapie blanda
c. reducerea sechelelor postinflamatorii de
tipul sinechiilor uterine si tubare
d. impiedicarea refacerii fecunditatii si
fertilitatii
31
8 Fizioterapie
TENS este o forma de electroterapie:
A. De medie frecventa
B. Ce utilizeaza curenti exponentiali
C. Cu frecventa cuprinsa intre 500-1000 Hz
D. Indicata in durerile nevralgice
Modularea:
A. Este un fenomen fizic prin care se
variaza parametrii curentului electric pe
timpul duratei unui tren de impulsuri cu
scopul de a ndeprta fenomenul de
acomodare
B. Accentueaza oboseala musculara
C. Se realizeaza numai pentru frecventa
D. Se realizeaza numai in amplitudine
Electrodul terapeutic:
A. Se aplica numai la distanta de zona
dureroasa
B. Este fabricat dintr-un material bun
conductor de electricitate
C. Are o dimensiune fixa
D. Electrodul mic este indiferent
Urmatoarea afirmatie despre procesul de
acomodare este falsa:
A. Acomodarea este proprietatea unui
stimul cu pant lin (triunghiular,
exponenial, trapezoidal) de a nu declana
o stimulare
B. In cursul acomodrii fenomenul de
transport ionic prin activarea pompei de
sodiu nu se mai produce
C. Fibrele nervoase motorii i muchi
striai, perfect inervai nu se acomodeaz la
impulsurile cu pant lin
D. Fibrele musculare denervate nu se
acomodeaz la impulsurile cu pant lin
Efectele termice ale ultrasunetului se
caracterizeaza prin:
A. Reprezinta fenomenul de conversie a
energiei mecanice in caldura
B. Nu depind de intensitatea ultrasunetului
C. Depinde doar de frecventa ultrasunetului
D. Predomina in ultrasunetul pulsat
Printre indicatiile ultrasonoterapiei NU se
enumera:
A. Contractura Dupuytren
B. Exostozele calcaneene
C. Miozita osifianta
D. Algoneurodistrofia
Urmatoarea afirmatie despre terapia cu

ultraviolete este falsa:
A. Efectele celulare au la baza reactia
fotochimica
B. Efectele cutanate tardive nu includ
fotoimbatranirea
C. Determina fotosensibilitatea din LES
D. Au efect imunomodulator
Urmatoarea afirmatie despre curentul
interferential este adevarata:
A. Se obtine prin aplicarea a doi curenti cu
amplitudine constanta si frecvente diferite,
orientati perpendicular
B. Curentul interferential obtinut are
frecventa egala cu suma frecventelor celor
doi curenti
C. Modalitatea de aplicare este numai plana
D. Efectul excitomotor se obtine la un
spectru de frecvente inalte 90-100 Hz
Reobaza este:
A. Durata minima a unui stimul pentru a
produce o contractie
B. Intensitatea maxima a unui stimul
pentru a produce o contractie
C. Intensitatea minima a unui impuls
pentru a produce o contractie
D. Singurul parametru calculat in curba I/t
Efectul antialgic al curentului electric are la
baza urmatoarele mecanisme, cu exceptia:
A. Blocarea conducerii impulsului nervos
prin fibrele nervoase senzitive
B. Aciunea ionizant
C. Neurostimulare periferic, controlul de
poart
D. Diminuarea produciei de peptide
opioide (GABA i serotonin )
Urmatoarea afirmatie despre tehnica de
aplicare a curentului galvanic este falsa:
A. Forma i dimensiunile electrozilor se
adapteaz zonei dar i scopului terapeutic
B. dimensiunile catodului trebuie s fie
egale cu ale anodului, sau puin mai mari
pentru a se evita arsura chimic
C. Interpunerea ntre electrod i tegument a
unui strat hidrofil (la ambii poli) care se
umecteaz favorizeaza conducerea
curentului si evita arsurile
D. Dimensiunile stratului hidrofil sunt mai
mici cu 1 cm fa de cele ale electrodului
32
Baia generala Stanger se caracterizeaza

prin:
A. Este un aparat special alctuit dintr-o
parte principal cu aspect de cad de baie,
prevzut cu 3 electrozi mari, n care se
face imersia complet a pacientului pan la
nivel cefalic
B. Sensul curentului se stabilete
descendent, dinspre extremitatea cefalic
spre membrele inferioare, sau ascendent
C. Apa din cad are temperatura de 28
grade
D. Durata edinei este de 2 ore
Urmatoarele substante sunt folosite in
ionoforeza, cu exceptia:
A. clorura de calciu
B. iodura de potasiu
C. hidroxiclorochina
D. novocaina
Urmatorii sunt parametri caracteristici ai
curentului electric, cu exceptia:
A. impedanta
B. amplitudinea
C. intensitatea
D. durata impulsului
Urmatoarea afirmatie despre curentul
Trabert este falsa:
A. Este un curent de joasa frecventa de tip
rectangular
B. Principalul efecteste este efect
excitomotor
C. Aplicarea electrozilor se face pe zona
afectat, pe puncte trigger
D. Parametrii impulsului se mentin
constanti pe parcursul aplicatiei (durata
impulsului de 2 ms i a pauzei 5ms)
Impedanta este:
A.
Fenomenul fizic prin care
amplitudinea, frecventa, durata impulsului
pot sa fie schimbate pe perioda unui tren
de impulsuri cu scopul de a indeparta
acomodarea
B.
Este capacitatea conductorului de a
se opune trecerii fluxului de electroni
(unitatea de masura este ohm ul )
C.
Este capacitatea tesuturilor vii de a
opune rezistenta la trecerea curentului
electric
D.
Este abilitatea tesuturilor de a stoca
sarcini electrice
Urmatoarea afirmatie despre activitatea

bioelectrica a celulei este falsa:
A.
Potentialul de repaus este de 70 mV
pentru celula nervoasa
B.
Rolul determinant pentru
potentialul de repaus il au ionii de Na+ si
Mg2+
C.
Excitatia reprezinta un stimul ce
atinge membrane celulara si care produce
modificari ce se petrec in miimi de secunda
D.
In faza de depolarizare fata externa
a celulei devine negativa
Efectele terapeutice ale laserului sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. Vasodilatatie
B. Vasoconstrictie
C. Analgezie
D. Biotrofic
LLLT (low level laser therapy) inseamna :
A.
Emisie de radiatie electromagnetica
monocromatica
B.
Emisie de energie electromagnetica
bicromatica
C.
Lumina cu lungime de unda in
spectru vizibil
D.
Laser cu energie peste 1000 mW
Parametri de stimulare a laseroterapiei NU
cuprind:
A.
intensitatea
B.
durata
C.
lumgimea de unda
D.
densitatea energiei
Contraiindicatiile laseroterapiei sunt:
A.
algoneurodistrofia
B.
tumori maligne
C.
pintenii calcaneeni
D.
fibromialgia
Tehnica de aplicare a laserului poate fi:
A.
punctuala (spot)
B.
nu necesita ochelari de protectie
C.
necesita mediul de contact
D.
nici un raspuns corect
Indicatiile laseroterapiei sunt:
A.
retinopatia degenerativa
B.
tumori maligne cutanate
C.
artrozele
D.
implantul cohlear
Laserterapia are aplicatii in :
A.
reumatologie
33
B.
C.
D.
stomatologie
neurologie
toate raspunsurile corecte
Urmatoarele afirmatii despre laseroterapie

sunt adevarate CU EXCEPTIA:
A.
In domeniu medical se utilizeaza
lasere de mare si mica putere
B.
In reumatologie se utilizeaza laser
de mica putere
C.
Laserul de mare putere se numeste
lase rece
D.
Se pot utiliza tehnici de
laserpunctura
Efectul luminii laser este:
A.
termic
B.
biostimulativ
C.
degenerare walleriana
D.
crestere a edemului local
Radiatia laser NU este:
A. de intensitate mica
B. monocroma
C. coerenta
D. polarizata
Contraindicatiile terapiei cu infrarosii sunt:
A.
inflamatiile acute
B.
tendinite
C.
degeraturi
D.
cicatrici vicioase
Baia de lumina partiala :
A.
este un dispozitiv din aluminiu cu
becuri fixate in perete in care pacientul este
introdus total
B.
este un dispozitiv din aluminiu cu
introdus partial, fara extremitatea cefalica
C.
este un dispozitiv din lemn cu
introdus total
D.
este un dispozitiv din lemn cu
introdus partial, fara extremitatea cefalica
Baia de lumina generala:
A.
este un dispozitiv din lemn cu usi in
care pacientul este introdus total, inclusiv
extremitatea cefalica
B.
reprezinta o metoda activa de
stimulare a proceselor de termoreglare
C.
reprezinta procedura de terapie cu
infrarosii in spatiu inchis
D.
este indicata pacientilor cu
afectiuni cardiovasculare
Efectele radiatiei infrarosii sunt:
A.
caloric
B.
hiperemiant
C.
cresterea activitatii fagocitare
D.
Indicatiile terapiei cu infrarosii in spatiu
inchis sunt:
A. tendinite
B. Cicatrici vicioase
C. neuromialgii
D. intoxicatii acute cu metale grele
Actinoterapia:
A.
determina pigmentare si exfoliere
cutanata
B.
determina eritem actinic la 1 ora
C.
scade metabolismul bazal
D.
nu influenteaza sinteza vitaminei D
Urmatoarea afirmatie despre sursa de
terapia cu UV este falsa:
A.
poate fi naturala (helioterapia)
B.
poate fi artificiala (lampi cu vapori
de mercur de joasa presiune care emit
UVA)
C.
Poate fi artificiala (lampi cu vapori
de mercur de inalta presiune care emit
UVB)
D.
Poate fi mixta
Indicatiile terapiei cu UV sunt:
A. Fotodermatozele
B. psoriazisul
C. plagile
D. arsurile
Urmatoarele
afectiuni
reprezinta
contraindicatii ale actinoterapiei CU
EXCEPTIA:
A.
cicatricile cheloide
B.
cataracta
C.
starile hemoragice
D.
tbc activ
Aplicatiile actinoterapiei sunt in:
A. stomatologie
B. cardiologie
C. dermatologie
D. ORL
34
Care
din
urmatoarele
afectiuni
cardiovasculare
nu
reprezinta
contraindicatii pentru terapia cu UV :
A.
Insuficienta cardiaca
B.
HTA gr I
C.
Arteriopatiile periferice std III
D.
Cardiomiopatia decompensata
Urmatoarea NU este reactie secundara
terapiei cu UV:
A.
arsura
B.
atrofia cutanata
C.
fotooftalmia
D.
acneea
Urmatoarea afirmatie despre radiatiile UV
este adevarata:
A.
sunt absorbite in dermul profund
B.
UVA provoaca efect bactericid
C.
UVB stimuleaza sinteza vitaminei D
D.
UVC provoaca hiperpigmentare
Efectele biologice ale magnetoterapiei sunt:
A.
vasoconstrictie
B.
scaderea presiunii partiale a O2 in
tesuturi
C.
relaxare musculara
D.
fibroliza
Magnetoterapia
se
realizeaza
utilizarea unui camp magnetic:
A.
continuu
B.
intrerupt
C.
pulsatil
D.
prin
Majoritatea aparatelor Magnetodiaflux

produc un camp magnetic de:
A.
100 Hz
B.
50 Hz
C.
500 Hz
D.
1000 Hz
Aparatul de magnetoterapie poate avea :
A.
o bobina cervicala, o bobina
lombara si 2 bobine localizatoare
B.
o bobina cervicala, o bobina dorsala
si 2 bobine localizatoare
C.
2 bobine cervicale
D.
2 bobine cervicale si 2 lombare
Indicatiile magnetoterapiei sunt:
A.
hipotensiunea arteriala
B.
epilepsia
C.
nevroza anxioasa
D.
insuficienta hepatica
Urmatoarea nu poate fi
magnetoterapiei:
A.
discopatia lombara
B.
stari hemoragice
C.
sdr aloneurodistrofic
D.
hipertiroidia
indicatie
Urmatoarea
afirmatie
despre
magnetoterapie este falsa:
A.
este o metoda termica
B.
tratamentele pot fi efectuate in
conditii de gips, bandaje
C.
nu se cunosc reactii adverse majore
D.
poate determina scaderea TA
Urmatoarea afirmatie despre metoda de
aplicare a magnetoterapiei este adevarata:
A.
durata tratamentului este de 30-40
minute
B.
bobina mica se aseaza in zona
dorsala
C.
bobina mare se aseaza in zona
cervicala
D.
obiectele metalice se indeparteaza
Efectele magnetoterapiei sunt:
A.
sedativ pentru forma continua
B.
simpaticolitica
pentru
forma
intrerupta
C.
excitatorie pentru forma continua
D.
ergotropa pentru forma continua
Efectele adverse ale ultrasonoterapiei
sunte legate de :
A.
hipotermie profunda
B. efectul de cavitatie
C. efectul de refractie
D. arsura epidermica
Legat
de
efectul
endotermic
al
ultrasunetelor, urmatoarea afirmatie este
falsa:
A. este mare la intensitati mici
B. se inregistreaza pana la 4 cm
C. tesuturile care se incalzesc preferential
sunt periostul, osul subcondral, nervul
D. este mic la intensitati mici
Aparatul de ultrasonoterapie NU contine:
A. generator de oscilatii electrice de inalta
frecventa
B. traductor cu piezoelement
C. capul emitator
D. generator de oscilatii mecanice
35
Ultrasonoterapia se poate realiza prin:

A. contact direct fara a fi necesar un mediu
de contact
B. subacvatic
C. contact indirect prin intermediul unei
substante solide
D. la distanta de 4 cm de tegument
C. fracturile
D. sechele postraumatice
Diatermia cu unde medii are:
A. lungimea de unda intre 1-3 km
B. frecventa intre 100 000 1 000 000 Hz
C. lungimea de unda intre 600-1200 m
D. lungimea de unda intre 100-1000 m
Metoda de aplicare a US poate fi:

A. statica
B. dinamica
C. semistatica
D. toate raspunsurile corecte
Mobilizarea capului emitator pe suprafata
tegumentului
in
timpul
aplicarii
ultrasonoterapie se realizeaza:
A. cu miscari rapide
B. cu miscari lente (20 cm/sec)
C. insistandu-se pe eminentele osoase
D. cu miscari lente (2cm/sec), preveninduse astfel formarea undei stationare si
efectul endotermic
Marimea capului de emisie al aparatului de
US este :
A. 1cm2 pentru capul mare
B. depinde de zona de radiatie efectiva
C. este de 10 cm2 pentru capul mic
D. este de 40 cm2 pentru capul mare
Aparatele moderne permit combinarea US
cu:
A. curentii de joasa frecventa
B. magnetoterapia
C. infrarosiile
D. undele scurte
In artroze (boala degenerativa cronica),
ultrasonoterapia se aplica:
A. cu o durata de 20 minute
B. frecventa de 0,8-1 watt/cm2
C. frecventa de 4-5 watt/cm2
D. mobilizarea capului emitator cu miscari
rapide
Diatermia are urmatoarele proprietati:
A. efect electrolitic
B. efect excitomotor
C. efect caloric de suprafata
D. efect metabolic
Contraindicatiile diatermiei sunt:
A. pacemakerul cardiac
B. sdr algoneurodistrofic
36
9 Masaj
n masajul pielii, netezirea se face prin
alunecri:
a. care vor urma direcia de scurgere a
sngelui prin artere i a limfei prin vasele
limfatice
b. care vor urma direcia de scurgere limfei
prin vasele limfatice
c.care vor urma direcia de scurgere a
sngelui prin vene i a limfei prin vasele
limfatice
d. care vor urma direcia de scurgere a
sngelui prin vene i a artere
Manevrele excitante sunt:
a. mai viguroase i au o durat mai scurt
de execuie
b. mai fine i prelungite
c.mai fine i scurte
d.mai energice i de lung durat
Executat pe o suprafa ntins,masajul
pielii poate influena:
a.raportul somn-veghe
b.sistemul endocrin la femei
c.performana
d. repartiia sngelui n organism
Manevra specific esutului conjunctiv este:
a.tapotamentul
b.friciunea
c.vibraia
d.cernutul
Pensrile esutul conjunctiv i ale pielii:
a.excit nervii senzitivi
b.excit nervii motori
c.determin scderea excitabilitii
d.produc anestezie
Manevrele specifice masajului nervilor
sunt:
a.friciunile
b.netezirile
c.loviturile ritmice
d.presiunile
n sechelele articulare posttraumatice
,friciunile
a. mobilizeaz i asuplizeaz capsula i
ligamentele
b.sunt manevre ce se aplic la inceputul
edinei de masaj
c. sunt manevre ce se aplic la sfritul

edinei de masaj
d. sunt manevre ce se aplic la inceputul i
la sfritul edinei de masaj
n sechelele dup fractur,pentru un
tratament ct mai eficient, masajul se
efectueaz dup:
a.kinetoterapie
b.o procedur de termoterapie
c.curent interferenial
d.ultrasonoterapie
Dintre tipurile de rupturi musculare, cea
care beneficiaz de pe urma masajului la
distan de leziune este cea:
a.fascicular
b.total
c.fibrilar
d.mai dureroas
n torticolisul frigore n faz acut, nu este
indicat tapotamentul pentru c:
a. accentueaz durerea i contractura
muscular.
b. accentueaz doar durerea
c.accentueaz doar contractura muscular
d. accentueaz edemul local
Polinevritele beneficiaz de efectele
masajului n faza :
a.de convalescen
b.iniial
c.terapiei medicamentoase
d.manifest a afeciunii
Straturile pielii care sunt puternic inervate
sunt:
a.epidermul si dermul
b.epidermul i hipodermul
c.epidermul
d.dermul i hipodermul
Corpusculii Ruffini sunt implicai n :
a.percepia presiunilor i a traciunilor
b. percepia alunecrilor
c. percepia vibraiilor
d. percepia senzaiei de rece
Corpusculii Pacini sunt stimulati de :
a.micri lente, de toate intensitile
b.atingeri puternice,indiferent de durat
c.caldur
d. miscari rapide,chiar de intensitate slaba
Vascularizarea pielii este realizat :
37
a. de plexul vascular profund

b.de plexul vascular superficial
c.de plexul epidermic i de cel profund
d.de dou plexuri vasculare,unul profund i
altul superficial
Vasele cutanate si subcutanate contin :
a. mai mult de un sfert din cantitatea de
singe a intregului organism
b. mai mult de jumtate din cantitatea de
singe a intregului organism
c. o treime din cantitatea de singe a
intregului organism
Arcul reflex este:
a.suport fiziologic pentru activitatea
sistemului nervos
b.format din receptor,cale aferenta,centru,
cale eferenta, efector
c.format din centrii reflecsi, calea de
comanda a actiunii de efectuat, organ
efector
d.format din mai multi neuroni ,centri
corticali si un receptor
Tehnica Cyriax consta in :
a.tapotament ligamentar si tendinos pina
la 20 de minute
b.netezire si tapotament ligamentar si
tendinos
c.frictiuni circulare concentrice si
excentrice pe tendon si ligament
d.netezire, ciupituri si tapotament
ligamentar si tendinos
Masajul subacval se executa :
a. sub o presiune intre 1-3 atmosfere
b.sub o presiune intre 4-6 atmosfere
c.sub o presiune intre 0,5-3 atmosfere
d.sub o presiune intre 0,5-6 atmosfere
Crioterapia produce:
a.vasoconstrictie
b.vasodilatatie
c.vasoconstrictie urmata de vasodilatatie
d.un efect ce depinde de tipul reactiv al
pacientului
Vasele limfatice dreneaza lichidul
excedentar din spatiul interstitial rezultat
din :
a.activitatea metabolica foarte intensa
b.aport crescut de apa
c.diferenta de presiune dintre capatul
arterial si cel venos al capilarului
d.diferenta arterio-venoasa
Vasele limfatice sunt reprezentate de :

a.capilare, vase colectoare, trunchiuri
limfatice,canale limfatice
b. .capilare, vase colectoare, trunchiuri
limfatice,canale limfatice,placi Peyer
c. .capilare, vase colectoare, trunchiuri
limfatice,canale limfatice,timus
d. .capilare, vase colectoare, trunchiuri
limfatice,canale limfatice,splina si timus
Etapele drenajului limfatic sunt:
a.drenajul de apel al limfaticelor urmat de
cel al ganglionilor supraiacenti
b.drenajul de resorbtie urmat de cel de
apel si cel al ganglionilor supraiacenti
c.drenajul ganglionilor supraiacenti vaselor
limfatice urmat de drenajul de apel si de
resorbtie
d.se face doar drenaj de resorbtie si de
appel
Thyxotropia este :
a.trecerea limfei de la starea de gel la cea
lichida
b.trecerea limfei de la starea lichida la cea
de gel
c.pastrarea neschimbata a starii de gel a
limfei
d.pastrarea neschimbata a starii lichide a
limfei
Zonele metamerice Head sunt formate din :
a.viscerul si tesutul conjunctiv din zona
somatica corespunzatoare a caror inervatie
converge spre acelasi etaj sau segment
medular
b.viscerul si o regiune parietala abdominal
sau toracica a caror inervatie converge
spre acelasi etaj sau segment medular
c.viscerul si o unitate motorie a caror
inervatie converge spre acelasi etaj sau
segment medular
d.nici o definitie nu este corecta
Histamina determina :
a. intradermic,vasoconstrictie si
hipodermic, vasodilatatie
b.in ambele cazuri, vasoconstrictie
c. in ambele cazuri vasodilatatie
d.intradermic, vasodilatatie si
hipodermic,vasoconstrictie
Aplicarea
procedeelor
fundamentale
(principale) de masaj respect urmtoarea
succesiune:
38
A.netezirea
(effleurage);friciunea;frmntatul
(petrissage);baterea
(tapotamentul);vibraiile
B. netezirea
(effleurage); friciunea;
frmntatul
(petrissage);
baterea
(tapotamentul);
vibraiile,
netezirea
(effleurage);
C. netezirea
(effleurage); friciunea;
vibraiile; frmntatul (petrissage); baterea
(tapotamentul); netezirea (effleurage);
D. netezirea
(effleurage); baterea
(tapotamentul);
vibraiile;
friciunea;
frmntatul (petrissage)
A.
B.
C.
D.
Friciunea constituie manevra principal

prin care se acioneaz asupra muschilor n
regiunile unde acetia sunt situai :
n profunzime
superficial
n stratul hipodermic foarte gros
n regiunea fesier
Combinarea friciunii cu frmntatul
reprezint
A.o form intermediar de trecere de la
friciune la frmntat
B.o form intermediar de trecere spre
vibraii
C.. o form intermediar de trecere spre
tapotament
D.o asociere interzis
Contracia izometric
A. determin:deplasarea segmentului de
corp n sens antero-posterior
B. determin:deplasarea segmentului de
corp n sens rotator
C.. determin:deplasarea segmentului de
corp n plan transvers
D. nu determin micare
Contracia muscular se realizeaz prin:
A.cuplarea troponinei cu tropomiozina
B.cuplarea actinei cu miozina
C.aciunea ionilor de magneziu
D.cuplarea ionului de calciu cu
tropomiozina
A.
B.
C.
D.
Friciunea este manevr electiv pentru :

epiderm
derm
hipoderm
epiderm i derm
Frmntatul este procedeul cel mai eficient

pentru masajul esuturilor
A. superficiale
B. profunde
C. nervoase periferice
D.glabre (fr pr)
Sinapsa reprezint:
A.legtura ntre un neuron i esutul
conjunctiv
B.comunicarea nerv-epiderm
C.legtura dintre 2 nervi
D.comunicarea nerv-derm
Tromboflebitele i flebotrombozele n
primele faze :
A. reprezint contraindicaii pentru orice
manevr de masaj
B. reprezint contraindicaii doar pentru
vibraii i tapotament
C. reprezint contraindicaii doar pentru
frmntat
D.permit doar netezirea
n cazul tumorilor maligne, masajul
A.este contraindicat absolut, indiferent de
stadiul bolii
B.se poate face , cu avizul medicului
C.se face cu acordul pacientului
D.este contraindicat numai n fazele
terminale
Tipurile de muchi crora li se aplic de
ctre maseur manevrele de masaj sunt:
A.numai striat
B. numai cardiac
C.numai neted
D.striat i neted
Sarcomerul este:
A.unitatea motorie a muchiului
B.unitatea morfo-funcional a muchiului
C.format dintr-un neuron motor si un
miofilament
D.din fibele musculare inervate de acelai
motoneuron
Interaciunea neuro-muscular se numete:
A.gap junction
B.desmozom
C.plac motorie
D.sinaps inhibitorie
Pentru realizarea contraciei musculare
este indispensabil:
39
A.ionul de calciu
B.ionul de fier
C.ionul de hidrogen
D. actul de cuplare a tropomiozinei cu
troponina
Fibrele roii musculare au:
A.contracie lent
B.puine mitocondrii
C.puine capilare
D.contracie rapid
Fibrele musculare albe:
A.sunt pentru efortul susinut lung
timp,fr perioade de recuperare
B. sunt pentru un efort intens, de scurt
durat cu perioade prelungite de
recuperare
C.obosesc greu
D.au multe mitocondrii
Limfa membrelor inferioare este drenat
printr-un sistem limfatic :
A.superficial
B.profund
C.care ajunge la nivelul ganglionilor
limfatici apicali
D.dublu, profund i superficial
Manevrele de apel din cadrul drenajului
limfatic favorizeaz
A. contracia colectorilor
B. aspirarea lichidului interstiial n vase
C. contracia colectorilor i aspirarea
lichidului interstiial n vase
D. ntinderea cutanat
n limfedemul secundar, posibilitile
contractile ale vaselor, care sunt stimulate
iniial prin hiperpresiune
A.sunt exacerbate
B. sunt depite
C.sunt normale
D.trec alternativ de la contracie la dilatare
Manevrele utilizate n drenajul limfatic
trebuie s fie de intensitate extrem de mic
A.pentru a evita creterea permeabilitii
vaselor prin stimulare histaminic
B.iniial, urmate de manevre mai dure
C.pentru a stimula trecerea lichidelor in
spaiul interstiial
D.pentru a stimula schimbul lichidian cu
esuturile adiacente
A.trecerea limfei n spaiul interstiial

B.crearea de colaterale limfatice
C. captarea macro-moleculelor proteice i
evacuarea lichidului limfatic resorbit
D.doar evacuarea lichidului limfatic
resorbit
Drenajul limfatic este realizat prin:
A.masajul ganglionilor limfatici
B. manevra de apel (de evacuare)
C. manevra de resorbie (de captaj)
D. A,B i C
Structurile anatomice asupra crora
acioneaz masajul sunt:
A.pielea i muschii
B. organe interne, piele, muchi, articulaii
C.pielea, muchii i articulaiile
D.
aponevrozele,pielea,
muchii
i
articulaiile
Receptorii pielii asupra crora acioneaz
masajul sunt:
A.doar cei tactili
B. de temperatur
C.cei ai durerii
D. tactili i ai durerii
Masajul poate atenua durerile prin:
A.excitarea fibrelor A delta
B,excitarea fibrelor amielinice C
C.prin aciune asupra ambelor tipuri de
fibre,A delta i C
D.excitarea fibrelor tactile i inchiderea
porii din cornul dorsal medular pentru
excitaiile nociceptive
Fusul neuro-muscular conine:
A.fibre motorii
B.fibre senzitive
C.fibre motorii i senzitive
D.fibre simpatice
In timpul masajului care produce
vazodilataie superficial,
in reeaua vascular profund apare:
A.vazodilataie
B.vazoconstricie
C.congestie
D.deschidere de capilare suplimentare
Scopul drenajului limfatic este

40
Prin friciune, frmntat i tapotament,

manevre energice, se produce :
A.vazodilataie n profunzime, prin aciune
histamino-serotoninergic
B.vazoconstricie n profunzime, prin
aciune histamino-serotoninergic
C. vazodilataie n profunzime, prin aciune
adrenergic
D. vazodilataie n profunzime, prin
aciunea substanei P
Durerea referit apare datorit :
A.convergenei fibrelor tactile dintr-o zon
a pielii n acelai segment din cornul
ventral medular cu fibrele motorii
B. convergenei fibrelor tactile dintr-o zon
a pielii n acelai segment din cornul dorsal
medular cu fibrele durerii viscerale
C. convergenei fibrelor tactile dintr-o zon
a pielii n acelai segment din cornul lateral
medular cu fibrele durerii viscerale
D. convergenei fibrelor parasimpatice
dintr-o zon a pielii n acelai segment din
cornul lateral medular cu fibrele durerii
viscerale
10 Recuperare in boli reumatologice
A.
B.
C.
D.
Unul din dezideratele terapeutice in

coxartroza este:
conservarea / obinerea a cel
puin 30 grade de flexie, extensia complet
a articulaiei, tonifierea abductorilor i
extensorilor;
puin 30 grade de extensie, flexia complet
a articulaiei, tonifierea adductorilor i
flexorilor;
puin 50 grade de flexie, extensia complet
a articulaiei, tonifierea abductorilor i
extensorilor;
puin 50 grade de flexie si tonifierea
extensorilor.
Gonartroza NU reprezinta:
o
artropatie
cronica
degenerativ;
B.
o artropatie inflamatorie imuna;
C.
o artropatie metabolica;
D.
artroza
articulatiei
genunchiului;
A.
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
NU este adevarat referitor la aplicatiile de

curent diadinamic in gonartoza:
aplicatiile se fac doar la 2 zile intrucat
artroza gonartroza nu este adesea clinic
simptomatica;
polii se plaseaza latero-lateral ;
polii se plaseaza antero-posterior;
se aplica atat in formele cronice cat si in
cele de reactivare a patologiei artrozice ;
Regulile generale, de igiena a coloanei
vertebrale includ urmatoarele, cu exceptia:
Posturare corecta a coloanei;
Repaus plan semidur, perna
mica;
Evitarea efortului fizic, purtarii
de greutati, mersului si ortostatismului
prelungit
Promovarea exercitiului fizic
intrucat durerea lombara de natura discala
se amelioreaza astfel;
41
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
Tabloul clinic al lombosciaticii NU cuprinde

urmatoarele:
Durerea vertebral lombara cu iradiere pe
traiectul L5 sau S1;
Durerea radicular pe traiectele L3 si L4;
Poziia vicioas a coloanei, si anume:
scolioza, redresare, hiperlodoza lombara;
Contractura muscular paravertebral
reflex;
Sciatica discala NU are urmatoarele
caracteristici:
Factor declansator (efortul fizic)
Debut brusc
Durere vertebrala + radiculara de tip
mecanic
Traiect tipic multiradicular
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
Poliartrita reumatoida se caracterizeaza

prin:
artrite ale articulatiilor mici ale membrelor
cu afectare bilaterala si simetrica
artrite asimetrice ale articulatiilor mari ale
membrelor
artrite asimetrice ale articulatiilor mici ale
membrelor
nu afecteaza niciodata articulatiile mici ale
membrelor.
A.
B.
C.
D.
Kinetoterapia in patologia discala NU face

apel la urmatoarele programe:
Kabat, cu rol decontracturant;
School back (scoala spatelui);
Williams progresiv;
Codman;
A.
B.
C.
D.
Care entitate NU face parte din patologia

abarticulara a umarului:
Umarul hiperalgic;
Umarul simplu dureros;
Umarul mixt;
Sindromul umar-mana;
A.
B.
C.
D.
Urmatoarele NU sunt folosite in terapia

umarului hiperalgic:
Laserterapia;
Aplicatiile de parafina;
Electroterapia antalgica;
Kinetoterapia;
A.
B.
C.
D.
Articulatiile
afectate
de
poliartrita
reumatoida (PR) sunt urmatoarele, cu
exceptia:
Articulatiile mici ale mainii: carp,
metacarpofalangiene,
interfalangiene
proximale;
Articulatiile sacroiliace;
Articulatiile axiale: segmentul C1-C2;
Articulatiile coxo-femurale;
Deficitele
functionale
ce
necesita
interventia tratamentului recuperator la
pacienti cu poliartrita reumatoida includ
Distructie articulara
Limitarea mobilitate articulara
Afectare prehensiune forta/
finete
Afectarea respiratorie
Obiectivele terapeutice in poliartrita
reumatoida NU au in atentie:
Diminuarea
durerii
si
inflamatiei
Mentinerea/
Ameliorare/
maximizarea functionala articulara
Prevenirea/
minimizarea
dizabilitatii si afectarii functionale
Promovarea respiratiei tip abdominal
D.
Tratamentul recuperator in faza de

cronicitate a poliartritei reumatoide NU
include:
Ameliorare durere prin electroterapie
antalgica;
Cresterea fortei musculare prin exercitii
dinamice;
Cresterea amplitudinii de miscare a
segmentelor vertebrale lombar si dorsal;
Reeducare vocationala;
A.
B.
C.
D.
Piciorul reumatoid cuprinde urmatoarele

deformari caracteristice, cu exceptia:
Degete in ciocan;
Degete in gat de lebada";
Picior triunghiular;
Picior rotund.
A.
B.
C.
42
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
Principalele boli ce apartin grupului de

spondilartrite sunt urmatoarele, cu
exceptia:
Spondilita anchilozanta;
Artropatia psoriazica;
Sindromul Reiter si artritele
reactive;
Spondilartroza
B.
afectare
preferentiala
a
scheletului axial si articulatiilor sacroiliace;
C.
afectare
periferica
poliartriculara, simetrica, mai ales pe
articulatiile mari;
D.
afectare sistemica: ochi, tub
digestiv, genito-urinar, cutanat
Testul Schober cuantifica:
A. Mobilitatea coloanei vertebrale
lombare
B. Mobilitatea coloanei vertebrale
cervicale
C. Mobilitatea coloanei vertebrale dorsale
D. este o manevra pentru articulatiile
sacroiliace
Deficitele
functionale
caracteritice
spondilitei
anchilozante
NU
includ
urmatoarele:
afectarea articulatiilor mici ale mainii cu
deficite majore de prehensiune;
afectarea axiala cu deficite de mobilizare a
segmentara sau totala, pe toate directiile de
miscare;
deficitul respirator prin insuficienta
respiratorie restrictiva;
afectarea de dinamica diafragmatica;
Obiectivele tratamentului recuperator
raportat
la
stadiul
de
spondilita
anchilozanta sunt urmatoarele, cu exceptia:
ameliorarea simptomatologiei algice (axiale
si periferice);
ameliorarea
tulburarilor
de
statica
vertebrala /mentinerea posturii vertebrale
corecte;
ameliorarea tulburarilor de dinamica
vertebrala;
ameliorarea functiei de prehensiune;
Urmatoarele proceduri fizical-kinetice NU
isi aduc aportul in spondilita anchilozanta:
Electroterapie
antalgica
(aplicatii pe rahis, enteze, articulatiile
periferice)
termoterapie profund, axial si
periferic (enteze, articular) (infra-rosii,
unde scurte, parafina) in faza activa a bolii;
kinetoterapie de tip postural,
pentru meninerea curburilor coloanei i
combaterea poziiilor vicioase;
hidroterapie
si
hidrokinetoterapie;
Caracterele comune ale spondilartritelor

sunt urmatoarele, cu exceptia:
A.
debut la barbatul tanar (< 26
ani);
Modificarile articulare caracteristice

spondilitei anchilozante NU includ:
A. redresarea segmentului vertebral
lombar
B. pozitia de schior
C. mana reumatoida
D.anteproiectia segmentului vertebral
cervical
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
Urmatoarele afirmatii referitoare la

coxartroza NU sunt adevarate:
reprezinta
localizarea
modificrilor
degenerative la nivelul articulatiei coxofemurale;
reprezinta o artropatie degenerativa
cronica, dureroas, progresiv i major
invalidant;
reprezinta principala cauz de dizabilitate
i de protezare la vrstnic
este o afectiune metabolica, cu localizare
preferentiala la nivelul soldului;
Bilantul clinic si functional in gonartroza
NU are in atentie:
intensitatea durerii cu character
mechanic;
deviaiile n plan frontal (genul
flexum, recurvatum) & sagital (genul
valgum, varum)
tumefacia;
stabilitatea articular a soldului.
43
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
Obiectivele recuperarii functionale in

gonartroza NU includ:
refacerea
stabilitii
genunchiului;
ameliorarea
mobilitii
articulatiei femuro-patelare;
ameliorarea prehensiunii;
restabilirea unghiurilor utile de
mers n articulaia femuro- tibial.
Tratamentul farmacologic in gonartroza NU
se bazeaza pe urmatoarele:
analgezice non- opioide (paracetamol,
AINS)
imunosupresoare de tipul methotrexat;
suplimente
nutritive
(condroitina,
glucozamina)
medicaie cu administrare intra-articular
de tip corticoid (produi retard)
Programul KT in puseul de reactivare al
artrozei de genunchi retine urmatoarele, cu
exceptia:
posturarea genunchiului in extensie
completa;
efectuarea de contracii izometrice
din poziii nedureroase pentru cvadriceps
i hamstrings;
traciuni cu genunchiul n flexie de
450;
mobilizri active- asistate pn la
limita durerii a articulaiei femuropatelare;
A. fata
posterioara
a
coapsei,
fata
anterointerna a gambei, pana in haluce;
B. fata posterioara a intreg membrului
inferior pana la nivelul talonului;
C. fata anterioara a coapsei pana la genunchi;
D. fata anteroexterna a coapsei, gambei,
haluce;
A.
B.
C.
D.
Umarul simplu dureros este expresia:

tendinitei bicepsului;
rupturii coifului rotatorilor;
artrozei scapulohumerale;
algoneurodistrofiei umarului.
A.
B.
C.
D.
Kinetoterapia in umarul blocat NU

presupune:
decoaptari Codmann
tehnici de facilitare neuromusculara;
programul Williams;
posturare corecta;
A.
B.
C.
D.
Cauzele unei lombosciatici includ

hernia de disc L4-L5, L5-S1;
discartroza;
spondilartrita;
artroza coxo-femurala;
A.
Urmtoarele modificri radiologice NU pot
apare in gonartroz:
A. Osteofite
B. Geode
C. Scleroza subcondral
D. Sindesmofite
A.
B.
C.
D.
Urmatoarele afirmatii referitoare la sciatica

simptomatica sunt adevarate, cu exceptia:
Fara factori declansatori evidenti;
Debutul este insidios;
Iradierea este uniradiculara;
Simptomatologia
NU
se
amelioreaza in repaus.
B.
C.
D.
A.
B.
C.
D.
Indicatiile interventiei chirurgicale in

lombosciatica sunt urmatoarele, cu
exceptia:
sciatica neameliorata sub tratament corect
mai mult de 1 luna;
sciatica hiperalgica ce nu cedeaza la
tratament corect
sciatica paretica recent instalata;
primul puseu de sciatica ce nu se
amelioreaza semnificativ la 5 zile de
tratament;
Laserterapia in lombosciatica:
se face pe punctele dureroase vertebrale;
se face pe punctele dureroasse Valleix;
se indica si in formele de sciatica paretica;
toate cele de mai sus
Lombosciatica S1 se caracterizeaza prin

urmatorul traiect al durerii:
44
11 Recuperare postoperatorie.
Recuperare postoperatorie
neurochirurgicala
Accelerarea regenerrii tisulare se obine
prin mijloace:
a.farmaco-dinamice;
b.chirurgicale;
c.sociale;
d.familiale.
b.o boala intercurenta;

c.imitatie sau joc;
d.o forma de aplicare a kinetoterapiei.
Gimnastica generala se ocupa cu:
a.reeducarea mersului;
b.ergoterapia;
c.transmiterea mingii pe deasupra capului;
d.ameliorarea capacitatii generale a
organismului.
Vindecarea funcional a leziunilor implic:

a.instalarea unor sechele;
b.imobilizare ortopedic;
c.edeme;
d.recalificare profesional.
In pozitia culcat in pat,se fac

miscari,precum:
a.ridicari pe varfuri;
b.ducerea alternative a bratelor in sus;
c.mersul piticului;
d.ridicarea piciorului din treapta in
treapta.
Scopul kinetoterapiei postoperatorii este:

a.imobilizarea segmentului operat;
b.ameliorarea anatomiei segmentului
operat;
c.tratamentul escarelor;
d.hipertrofierea organului pereche fa de
cel operat.
Miscarile respiratorii se fac:

a.pana la aparitia durerii;
b.fara pauza;
c.peste 10 repetari;
d.numai la inceputul programului.
Recuperarea postoperatorie dureaz:

a.cteva sptmni;
b.cteva sptmni,apoi se menine trei
luni;
c.cteva sptmni,apoi se menine toat
spitalizarea;
d.cteva sptmni,apoi se menine toat
viaa.
Gimnastica respiratorie postoperatorie
implic i:
a.ducerea simultan a braelor n sus cu
expir;
b.ducerea alternativ a braelor n jos cu
inspir;
c.ducerea simultan a braelor n sus cu
inspir;
d.ducerea simultan a braelor n jos cu
inspir.
Kinetoterapia postoperatorie selectiv include
i:
a.micri imaginare;
b.antibioterapie;
c.diadinamice;
d.mpachetri la parafin.
Gimnastica respiratorie este:
a.o compensare a lipsei de plasticitate a
sistemului nevos;
Expiratia se face:
a.rapid;
b.fara zgomot;
c.cu forta;
d.pe nas.
In programul celor slabi,gimnastica
respiratorie dureaza,zilnic:
a.5 minute;
b.15 min;
c.30 min;
d.o ora.
Programul de gimnastica generala si
respiratorie se face pe baza ;
a.parametrilor generali;
b.competitiilor;
c.principiului lui Arhimede;
d.miscarilor cu rezistenta.
Gimnastica generala si respiratorie:
a.este precedata de masaj;
b.este precedata de fizioterapie;
c.cuprinde si respiratii libere;
d.cuprinde miscari imaginare.
In picioare,gimnastica generala si
respiratorie include:
a.extensia trunchiului cu inclestarea
mainilor la spate;
b.ridicare si coborare a bazinului;
45
c.contractii izometrice ale cvadricepsului;

d.bicicleta.
c.un retus chirurgical;

d.se face numai in spital.
Reabilitarea este:
a.capacitatea psiho-somatica a
organismului de readaptare;
b.o deficienta;
c.o invaliditate;
d.o infirmitate.
Etapele de readaptare:
a.trebuie sa fie intrerupte;
b.duc la degradarea functionala;
c.au coeziune terapeutica;
d.nu au finalitate sociala.
Medicina clasica :
a.previne bolile;
b.studiaza matematica;
c.nu contine radioterapia;
d.nu se ocupa de dieta.
Mijloacele fizicale contin:
a.transportul bolnavilor;
b.terapia ocupationala;
c.pneumologia;
d.cardiologia.
Centrul de reabilitare isi propune:
a.aplicarea programelor de reabilitare;
b.aplicarea terapiei prin stress;
c.obtinerea a 50% din recuperare;
d.mentinerea invaliditatii temporare.
Pavlov a demonstrat:
a.reflexul de dependenta;
b.reflexul de libertate;
c.reflexul de adinamie;
d.reflexul de abstinenta.
Procesul de reabilitare depinde de:
a.dorinta de colaborare a pacientului;
b.conditiile meteo;
c.functia de reproducere;
d.conditiile de laborator.
Locomotia reprezinta:
a.impuls nervos;
b.impuls motor;
c.impuls senzitiv;
d.interactiune intre fortele externe si
interne.
Perfectionarea:
a.realizeaza miscari de maxima eficienta;
b.minimizeaza fortele externe;
c.maximizeaza fortele interne;
d.este o forma inferioara de adaptare.
Miscarea este:
a.cea mai eficienta metoda de adaptare;
b.compartimentare a ingrijirii;
Societatea are o datorie:

a.de egalizare a sanselor;
b.de a transforma un individ normal intrunul invalid;
c.de evitare a reabilitarii;
d.de evitare a operatiilor.
Intre parametri vitali ai reabilitarii,pot fi
cei:
a.morfologici;
b.obligatori;
c.selectivi;
d.comuni.
Accelerarea regenerarii tisulare se obtine
prin mijloace:
a.kinetoterapice;
b.financiare;
c.limitate;
d.extensive.
Vindecarea leziunilor se face:
a.incomplet;
b.functional;
c.complet;
d.corector.
Recuperarea adultilor se face spre:
a.recastigarea calificarii;
b.pierderea calificarii;
c.necalificare;
d.supercalificare.
Reabilitarea incepe cu:
a.schimbarea conditiilor de viata;
b.schimbarea locului de munca;
c.schimbarea mediului familial;
d.examinarea deficientului.
Reabilitarea sociala implica si:
a.familia;
b.biologia ;
c.fiziologia;
d.biochimia.
46
Sectia chirurgicala:
a.se rezuma la a opera bolnavul;
b.a-l pregati pentru operatie;
c.a-l reabilita;
d.a-l externa.
In dotarea minima a nucleului de
reabilitare nu intra:
a.aparatul de anestezie;
b.scari fixe;
c.scripeti;
d.cuptor de parafina.
In articulatia cotului:
a.miscarile pasive se fac inaintea celor
active;
b.miscarile active se fac dupa cele pasive;
c.miscarile pasive se fac dupa cele active;
d.miscarile pasive se fac impreuna cu cele
active.
In articulatiile degetelor:
a.miscarile pasive se fac inaintea celor
active;
b.miscarile active se fac inaintea celor
pasive;
c.miscarile active se fac impreuna cu cele
pasive;
d.nu se fac miscari active.
In articulatia genunchiului:
a.miscarile active se fac impreuna cu cele
pasive;
b.miscarile pasive preced pe cele active;
c.miscarile active preced pe cele pasive;
d.nu se fac miscari pasive.
Tromboflebita profunda se previne prin:
a.repaus absolut la pat;
b.ortostatism prelungit;
c.flexia capului;
d.flexia si extensia piciorului.
Miscarile cu rezistenta se fac:
a.la inceput;
b.la sfarsit;
c.la cei hipotrofici;
d.dupa obtinerea tonusului muscular.
Mersul terapeutic se face:
a.pe bicicleta;
b.pe cuie;
c.pe tapalige;
d.pe bare paralele.
Care din urmatoarele afeciuni al cror

diagnostic i tratament este asigurat de
specialitatea neurochirurgie nu face parte:
a.
herniile inghinale
b.
traumatismele vertebrale
c.
accidentele vasculare cerebrale
d.
tumorile medulare
Care din particularitile enumerate mai jos
nu sunt specifice anamnezei in diagnosticul
neurochirurgical:
a.
motivele internrii
b.
examenul local
c.
istoricul bolii
d.
antecedentele eredocolaterale
Examenul clinic neurochirurgical cuprinde
urmatoarele evaluri, cu expia:
a.
funciile neuropsihice
b.
msurarea presiunii intracraniene
c.
motilitatea
d.
evaloarea nervilor cranieni
Evaluarea motilitii in cadrul
examenului clinic neurochirurgical nu
cuprinde:
a.
evaloarea forei musculare
b.
evaloarea troficitii musculare
c.
evaloarea micrilor involuntare
d.
evaloarea sensibilitii tactile
Care din sindroamele enumerate mai jos nu
este specific domeniului neurochirurgical:
a.
sindromul comiial
b.
sindromul vertebral
c.
sindromul dispeptic
d.
sindromul meningeal
Menionai care din explorrile
paraclinice enumerate nu sunt destinate
explorrii vasculare:
a.
doppler-ul carotidian
b.
mielografia cu contrast
c.
angiografia Seledinger
d.
AngioRMN
Una din explorarile paraclinice
enumerate nu presupune utilizarea de
substan de contrast:
a.
mielografia cu contrast
b.
angiografia Seledinger
c.
doppler-ul carotidian
d.
AngioRMN
47
Sistemul reticulat activator ascendent de la

nivelul trunchiului cerebral respunztor de
inducerea strii de com poate fi evaluat
prin semnele clinice directe, cu excepia:
a.
abolirea reaciei de orientare
b.
abolirea respiraiei
c.
abolirea reaciei de trezire
d.
abolirea strii de contien
Monitorizarea presiunii intracraniene este
indicat n:
a.
toate strile de oc
b.
uremie
c.
faza de debut a tumorilor cerebrale
d.
hipertensiunea
intracranian
nechirurgical, mai ales la pacieni
comatoi
Monitorizarea presiunii intracraniene nu se
face de la nivelul:
a.
ventriculilor cerebrali
b.
corpului vitros
c.
parenchimului cerebral
d.
spaiului subarahnoidian
Din
cadrul
patologiei
vasculare
neurochirurgicale nu face parte:
a.
anevrismul aortic
b.
cavernoamele cerebeloase
c.
fistulele arterio-venoase durocerebrale
d.
malformaiile
arterio-venoase
medulare
Care din elementele vasculare menionate
nu
face
parte
din
componena
malformaiilor arterio-venoase cerebrale:
a.
pediculii de alimentare arteriali
b.
nidusul
c.
drenajul arterial
d.
drenavul venos
Evaluarea comei pe scala Glasgow nu
implic:
a.
evaloarea raspunsului verbal
b.
evaloarea raspunsului respirator
c.
evaloarea raspunsului motor
d.
evaloarea raspunsului ocular
Principiul de baza al computer tomografiei
are la baz:
a. cmpul magnetic
b. radiaia Roentghen
c. ultrasunetele
d. radiaia laser
Punctajul maxim i minim obinut prin

evaloarea strii de com pe scala Glasgow
este:
a. 6 i 3
b. 15 i 3
c. 13 i 5
d. 15 i 1
Hemoragia subarahnoidian este specifica
leziunilor cerebrale de tip:
a.
cavernom
b.
telangiectazie
c.
anevrism
d.
fistula carotido-cavernoas
Hidrocefalia
presupune
urmatoarele
afirmaii, cu excepia:
a.
acumulare de LCR la
nivelul ventriculilor cerebrali
b.
apariia triadei simptomatologice
(tulburari de memorie, mers, miciune)
c.
tratamentul prin drenaj ventriculoperitoneal
d.
dializa LCR
Drenajul ventriculo-peritoneal:
a.
este un drenaj ventricular extern
b.
asigur
evacuarea
lichidului
cefalorahidian din ventriculii cerebrali n
cavitatea peritoneal
c.
poate
asigura
monitorizarea
presiunii intracraniene
d.
prezint un cateter ventricular i
unul peritoneal
Starea de com nu presupune:
a. abolirea starii de contie
b. absena reaciei de trezire
c. absena miciunii
d. absena reaciei de orientare
Dispozitivul de masurare a
intracraniene nu cuprinde:
a. un captor de presiune
b. un amplificator de presiune
c. un traductor de presiune
d. un sistem de inregistrare
presiunii
Hemoragiile intracraniene nu cuprind:

a. hematoamele epicraniene
b. hematoamele subdurale
c. hematoamele extradurale
d. hematoamele intraparinchimatoase
48
Succesiune corect a etapele herniei de disc

lombare este:
a. iritativ, paretic, paralitic
b. iritativ, paralitic, paretic
c. paretic, paralitic, discopatie
d. iritativ, paretic, tetraparetic
Succesiunea corect a stadiilor discopatiei
vertebrale lombare este:
a. dorsalgie, blocaj lombar, hernie de disc,
discartroz
b. lombalgie, hernie de disc, blocaj lombar,
discartroz
c. lombalgie, blocaj lombar, hernie de disc,
discartroz
d. iritativ, paretic, paralitic
Din cadrul tunorilor primitive cerebrale nu
fac parte:
a. glioame
b. metastaze
c. meningioame
d. neurinoame
Care din enunurile de mai jos nu
este efect a masajului local:
a. decontracturant
b. rezorbtiv
c. creterea temperature centrale a
corpului
d. hiperemiant
49
12 Recuperare in boli ortopedicotraumatice. Tehnici de ortezare

protezare
Reeducarea funcional definete:
a)
Aciunea ntreprins n cadrul
unitilor sanitare pentru nsntoirea i
refacerea ct mai complet a organismului
afectat folosind ca tratament ultrasunetele;
b)
afectat folosind ca tratament examenul
radiografic;
c)
afectat folosind ca tratament micarea, sub
toate formele ei;
d)
afectat folosind ca tratament DAD;
Durata de lucru a unei edine de
reeducare se stabilete funcie de:
a)
Reaciile i adaptarea bolnavului la
efort;
b)
Vrsta bolnavului;
c)
Sexul bolnavului;
d)
Reaciile i adaptarea bolnavului la
efort, vrsta acestuia.
Numrul de repetri al unui exerciiu
variaz astfel:
a)
1-2 repetri pn la sute de
repetri;
b)
repetri;
c)
repetri;
d)
repetri.
Ritmul de execuie al micrii
terapeutice este:
a)
Ultrarapid;
b)
Lent;
c)
Indiferent, dar la amplitudine
maxim;
d)
Lent, dar la amplitudine maxim;
Tehnica de lucru n cadrul edinelor de
reeducare cuprinde:
a)
Tehnica antalgic, tehnica
mobilizatoare;
b)
mobilizatoare, tehnica de tonifiere;
c)
mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica
reeducrii;
d)
mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica
reeducrii, tehnica stabilitii;
Mijloacele reeducrii funcionale
cuprind:
a)
Micarea sub toate formele ei;
b)
Micarea sub toate formele ei,
masajul, hidroterapia;
c)
masajul, hidroterapia, posturile;
d)
masajul, hidroterapia, electroterapia,
posturile;
n reeducarea funcional, micarea se
folosete:
a)
Pasiv;
b)
Activ;
c)
Activo-pasiv;
d)
Continu.
Scopul micrilor pasive este:
a)
De a ajuta troficitatea esuturilor;
b)
De a favoriza regenerarea
esuturilor;
c)
De a permite regenerarea leziunilor
nervilor periferici;
d)
De a ajuta troficitatea esuturilor
pn la apariia micrilor active.
Indicaiile n executarea micrilor
pasive exclud:
a)
Evitarea compensaiilor prin
deplasarea articulaiei vecine;
b)
Ritm de execuie lent;
c)
Micarea va merge pn la pragul
dureros, evitndu-se durerea intens;
d)
Prizele vor fi ct mai deprtate de
articulaiile ce trebuie mobilizate.
Micarea activ este rezultatul:
a)
Circulaiei arteriale;
b)
Contraciilor musculare;
c)
Masajului terapeutic;
d)
Circulaiei venoase;
Manevrele de masaj cuprind:
a)
Netezirea, frmntatul, friciunea,
tapotamentul, vibraiile;
50
b)
Netezirea, friciunea, tapotamentul,
vibraiile;
c)
tapotamentul, vibraiile, presiunile;
d)
tapotamentul, vibraiile, presiunile,
scuturatul;
Dintre procedurile de electroterapie,
cele mai des folosite sunt:
a)
Ultrasunetele, galvanizrile,
curenii exponeniali;
b)
Ultrascurtele, ultrasunetele,
curenii exponeniali, galvanizrile,
ionizrile;
c)
curenii exponeniali, galvanizrile,
ionizrile, curenii hiperbolici;
d)
galvanizrile, ionizrile, curenii
exponeniali, curenii diadinamici;
Tapotamentul:
a)
Are efect analog vibraiilor;
b)
Scade sensibilitatea nervilor i
relaxeaz muchii n cazul contracturilor;
c)
Favorizeaz procesul de vindecare
i de resorbie a produselor patologice din
esuturi i din cicatricile vicioase;
d)
Este indicat n nevralgiile cronice,
fiind calmant.
Presiunile:
a)
Au efect analog vibraiilor;
b)
Scad sensibilitatea nervilor i
relaxeaz muchii n cazul contracturilor;
c)
Favorizeaz procesul de vindecare
i de resorbie a produselor patologice din
esuturi i din cicatricile vicioase;
d)
Sunt indicate n nevralgiile cronice,
fiind calmante.
Termoterapia:
a)
Se aplic sub form de bi reci sau
pung cu ghea;
b)
Folosete aciunea frigului, pentru
obinerea vasoconstriciei;
c)
Folosete aciunea frigului pentru
reducerea hemoragiilor intra-articulare n
cazul traumatismelor;
d)
Se aplic sub form de aer cald, ap
cald, mpachetri cu nmol, parafin sau
nisip cald.
Posturile exclud:
a)
Fixarea ntr-o poziie a uneia sau
mai multor articulaii;
b)
Restabilirea curburii, axului sau
formei iniiale a articulaiei;
c)
Obinerea manual prin presiuni
exercitate de specialist;
d)
Nenvingerea retraciilor musculotendinoase;
Valorile normale (goniometrie) pentru
umr includ:
a)
Abducie activ 90 grade;
b)
Adducie 50 grade;
c)
Retropulsie 5 grade;
d)
Rotaie intern 30 grade.
Valorile normale (goniometrie) pentru
cot includ:
a)
Flexie 140 grade;
b)
Pronaie 80 grade;
c)
Supinaie 150 grade;
d)
Pronaie i supinaie cu rotaia
humerusului 270 grade.
n perioada de sprijin a fiecrui picior se
disting:
a)
Faza de ambutisare;
b)
Faza de ambutisare i faza de
amortizare;
c)
Faza de ambutisare i faza de
impulsie;
d)
Faza de amortizare i faza de
impulsie.
Mersul anormal include:
a)
Pasul unilateral, pasul trit, pasul
cosit, pasul scurtat;
b)
cosit, pasul scurtat, pasul napoi;
c)
cosit, pasul scurtat, pasul lrgit;
d)
cosit, pasul scurtat, pasul lateral;
Tratamentul cu ultrasunete exclude:
a)
Durata de aplicare pe o anumit
zon - 2 i 5 minute;
b)
Ritmul - zilnic sau la dou zile;
c)
Numrul edinelor ntre 6 i 30;
d)
Repetarea seriilor de edine la 4-6
sptmni.
Indicaiile DAD includ:
a)
DF + PR (contuzii, luxaii, entorse);
51
b)
DF + PR (fracturi, rupturi
ligamentare);
c)
DF + PS (ntinderi musculare,
sechele tardive i recidive, contuzii, luxaii,
entorse, redori articulare);
d)
PS/DF + PS/DF + MF/MF + PL
(redori articulare).
Contraindicaiile tratamentului cu
ultrasunete exclud:
a)
Modificri tegumentare, afeciuni
cutanate diverse;
b)
Tulburri cardiovasculare acute,
severe;
c)
Tulburri de coagulare sangvin,
fragilitate capilar;
d)
RAA.
Formele clasice de cureni diadinamici
exclud:
a)
MF monofazat fix;
b)
PL perioad elongat;
c)
PL perioad lung;
d)
RS ritm sincopat.
Din punct de vedere lezional, umrul
sufer:
a)
Contuzii, luxaii, entorse, fracturi,
arsuri;
b)
plgi tiate;
c)
plgi tiate, arsuri;
d)
Contuzii, luxaii, fracturi, plgi
tiate sau nepate, arsuri;
Reeducarea funcional n
traumatologia umrului (faza 1)
include:
a)
Imobilizarea cu cotul lipit de corp
(tip Austin Moore);
b)
Imobilizarea cu cotul lipit de corp i
adducie 10 grade (tip Moore-Dujanier);
c)
(tip Dujanier);
d)
Nici una de mai sus.
Articulaia cotului include:
a)
Articulaia humero-cubital;
b)
Articulaia humero-cubital,
humero-tibial, humero-radial i radiocubital;
c)
Articulaia humero-femural,
humero-tibial, humero-radial i radiocubital;
d)
Articulaia humero-cubital,
humero-radial i radio-cubital.
Recuperarea dup suspendarea
imobilizrii include:
a)
Combaterea durerii prin medicaie
psihotrop;
b)
antiviral;
c)
antiviral, psihotrop, antalgic,
antiinflamatorie i sedativ;
d)
antalgic, antiinflamatorie i sedativ i
terapie fizical cu efecte antalgice;
Sechelele oldului posttraumatic includ:
a)
Durere;
b)
Deficit de stabilitate;
c)
Deficit de mobilitate;
d)
Toate de mai sus.
Metodologia general de recuperare a
oldului exclude:
a)
Medicaia antiinflamatorie antalgic
i sedativ;
b)
Posturi declive;
c)
Masaj;
d)
DAD.
Cotul se recupereaz prin:
a)
Micri activo-pasive;
b)
Micri active;
c)
Micri de abducie, adducie i
rotaie extern;
d)
Micri activo-pasive, abducie,
adducie, rotaie extern i rotaie intern.
Din schema general de program
recuperator precoce al cotului, nu face
parte:
a)
Aplicarea undelor electromagnetice
de nalt frecven;
b)
Poziionarea procliv a membrului
superior;
c)
antalgic, antiinflamatorie i sedativ
precum i terapie fizical cu efecte
antalgice;
d)
Meninerea mobilitii articulaiilor
neafectate cu exerciii pasivo-active.
Mna rigid, ngheat (frozen hand)
este consecina:
a)
Imobilizrii ndelungate;
b)
Imobilizrii ndelungate, fracturi
sau luxaii;
52
c)
Imobilizrii ndelungate, fracturi
sau luxaii, algodistrofiei, leziuni ale
prilor moi;
d)
Imobilizrii ndelungate, fracturi,
algodistrofiei, leziuni ale prilor moi.
Stabilitatea oldului este asigurat de:
a)
Factori osoi n special articulaia
coxo-tibial;
b)
Factori musculari asigur mai ales
stabilitatea anterioar (cderea n fa);
c)
Factori ligamentari n special
ligamentul ilio-femural n poziie de
decubit dorsal;
d)
Factori osoi reprezentai de
coaptaia aproape perfect a suprafeelor
articulare.
Posturile libere pentru old includ:
a)
Flexum - decubit ventral cu o pern
mic sub abdomen, una sub genunchi
pentru creterea flexiei oldului;
b)
Derotare extern decubit lateral
pe partea afectat, membrul afectat
ncrucindu-l pe cel sntos;
c)
Abducie din decubit dorsal se
ine o pern ntre picioare;
d)
Se repet de 1-2 ori pe zi.
Refacerea mobilitii oldului include:
a)
Rectigarea a 520 flexie extensie,
0
12 abducie adducie i 140 RI-RE;
b)
c)
0
d)
140 abducie adducie i 520 RI-RE.
Ordinea ateniei n recuperarea oldului
este:
a)
Rectigarea flexiei apoi a abduciei
i la urm a rotaiei;
b)
Rectigarea extensiei apoi a
abduciei i la urm a rotaiei;
c)
Rectigarea flexiei extensiei apoi
a abduciei adduciei i la urm a rotaiei;
d)
Rectigarea flexiei extensiei apoi
a abduciei i la urm a rotaiei;
Refacerea stabilitii active a
genunchiului exclude:
a)
Tonifierea bicepsului sural;
b)
Tonifierea cvadricepsului;
c)
Tonifierea tensorului fasciei lata;
d)
Tonifierea ischiogambierilor.
Obiectivele principale n recuperarea

piciorului posttraumatic sunt:
a)
Combaterea durerii;
b)
Refacerea echilibrului muscular;
c)
Refacerea bolii plantare
(longitudinale i transversale);
d)
Toate de mai sus.
Circumducia piciorului reprezint:
a)
O micare de flexie - extensie (700);
b)
O micare de inversie eversie;
c)
O micare de abducie-adducie
(350-400);
d)
O micare combinat;
Care dintre afirmaiile de mai jos este
fals?
a)
Rahisul cervical este constituit din 7
vertebre;
b)
Rahisul dorsal este constituit din 12
vertebre;
c)
Rahisul lombar este constituit din 5
vertebre;
d)
Sacrumul este un os unic care
corespunde unui conglomerat de 4
vertebre sudate;
n fracturile vertebrale cu tasri mari
sau cominutive, coloana se imobilizeaz
timp de:
a)
2-3 luni n corset gipsat, apoi 1-3
luni ntr-un corset uor;
b)
c)
d)
Planul terapeutic post-operator de
recuperare a funciei coloanei
lombosacrate exclude:
a)
Perioada post-operatorie de
imobilizare la pat;
b)
Reluarea poziiei ortostatice i a
mersului cu segmentul dorso-lombar
blocat;
c)
Reluarea progresiv a micarilor la
nivelul segmentului sacro-lombar;
d)
Reintrarea n activitatea normal.
Din progamul recuperator al rupturii
meniscale nu face parte:
a)
Contracii izotonice ale
cvadricepsului din or n or;
53
b)
Ridicri pasive ale membrului
inferior cu genunchiul ntins;
c)
Reluarea mersului cu sprijin parial
la 3-4 zile;
d)
Continuarea recuperrii n
serviciile de medicin fizic i recuperare.
Terapia fizical pentru stadiul 1 al
algoneurodistrofiei nu include:
a)
Bi cu vrtejuri de ap;
b)
US pe zone reflexogene;
c)
DAD n scop antalgic;
d)
Mobilizarea segmentului afectat.
Evoluia unei algoneurodistrofii este:
a)
Scurt 2-3 luni cu o medie de 1-2
luni;
b)
Scurt 4-6 luni cu o medie de 1-2
luni;
c)
Lung 2 ani cu o medie de 6-12
luni;
d)
Lung 5 ani cu o medie de 18-24
luni;
Proteza simpl cervico-cefalic este:
a)
O protez ce nlocuiete capul i
colul femural avnd o coad centromedular acetabular;
b)
colul femural avnd o coad centromedular femural;
c)
O protez ce nlocuiete colul
femural avnd o coad centro-medular
femural;
d)
colul femural avnd o coad centromedular tibial;
Indicaia principal a protezei cervicocefalice este:
a)
Necroza aseptic de cap femural la
persoanele tinere;
b)
Fractura de col femural la
persoanele tinere;
c)
Fractura diafizei femurale
indiferent de vrst;
d)
Fractura de col femural la
persoanele vrstnice;
Una dintre afirmaiile de mai jos nu este
adevrat:
a)
Proteze intermediar bipolar este
o variant a protezei cervico-cefalice;
b)
Proteza bipolar este o variant
intermediar ntre proteza cervico-cefalic
i proteza total;
c)
n cazul protezei bipolare
articulaia oldului se transform ntr-o
articulaie cu 4 suprafee;
d)
n cazul protezei bipolare ntre
capul femural protetic i cavitatea cotiloid
se interpune o hemisfer confecionat din
polietilen i blindat metalic.
Postoperator, recuperarea n ATS cu
PTC const n:
a)
Zilele 1-3 mobilizri la marginea
patului;
b)
Zilele 3-5 repaus la pat;
c)
Din ziua a 6-a se reia mersul, cu
sprijin total pe membrul afectat;
d)
Zilele 11-12 mers cu creterea
ncrcrii;
Indicaiile n executarea micrilor
pasive includ:
a)
Evitarea compensaiilor prin
deplasarea articulaiei vecine;
b)
Ritm de execuie lent;
c)
Micarea va merge pn la pragul
dureros, evitndu-se durerea intens;
d)
Toate de mai sus.
Posturile includ:
a)
Fixarea ntr-o poziie a uneia sau
mai multor articulaii;
b)
Restabilirea curburii, axului sau
formei iniiale a articulaiei;
c)
Obinerea manual prin presiuni
exercitate de specialist;
d)
Toate de mai sus.
Tratamentul cu ultrasunete include:
a)
Durata de aplicare pe o anumit
zon - 2 i 5 minute;
b)
Ritmul - zilnic sau la dou zile;
c)
Repetarea seriilor de edine la 4-6
sptmni.
d)
Toate de mai sus.
Formele clasice de cureni diadinamici
includ:
a)
MF monofazat fix;
b)
DF diafazat fix;
c)
RS ritm sincopat;
d)
Toate de mai sus.
Reeducarea funcional n
traumatologia umrului (faza 1)
include:
a)
Imobilizarea cu braul n adducie i
rotaie extern n aparataj toraco-brahial;
54
b)
(tip Austin Moore);
c)
Imobilizarea cu braul n abducie
n aparataj toraco-brahial;
d)
Imobilizarea cu cotul lipit de corp i
adducie 10 grade (tip Moore-Dujanier).
Metodologia general de recuperare a
oldului exclude:
a)
Medicaia antiinflamatorie antalgic
i sedativ;
b)
Masaj;
c)
Kinetoterapie cu ncrcare;
d)
DAD.
Posturile libere pentru old includ:
a)
Flexum - decubit ventral cu o pern
mic sub abdomen, una sub genunchi
pentru creterea flexiei oldului;
b)
Derotare extern decubit lateral
pe partea afectat, membrul afectat
ncrucindu-l pe cel sntos;
c)
Se repet de 1-2 ori pe zi;
d)
Refacerea stabilitii active a
genunchiului include:
a)
Tonifierea cvadricepsului;
b)
Tonifierea tensorului fasciei lata;
c)
Tonifierea ischiogambierilor;
d)
Toate de mai sus.
Circumducia piciorului reprezint:
a)
O micare de inversie eversie;
b)
O micare de abducie-adducie
(350-400);
c)
O micare combinat;
d)
Planul terapeutic post-operator de
recuperare a funciei coloanei
lombosacrate include:
a)
Reluarea poziiei ortostatice i a
mersului cu segmentul dorso-lombar
blocat;
b)
Reluarea progresiv a micarilor la
nivelul segmentului sacro-lombar;
c)
Toate de mai sus;
d)
Proteza simpl cervico-cefalic este:
a) O protez ce nlocuiete capul i
colul femural avnd o coad centromedular acetabular;
b) O protez ce nlocuiete capul i

colul femural avnd o coad centromedular femural;
c) O protez ce nlocuiete capul
femural avnd o coad centro-medular
acetabular;
d) O protez ce nlocuiete capul i
colul femural avnd o coad centromedular tibial;
Indicaia principal a protezei cervicocefalice este:
a) Necroza aseptic de cap femural la
persoanele tinere;
b) Fractura de col femural la
persoanele tinere;
c) Fractura diafizei femurale
indiferent de vrst;
d) Fractura de col femural la
Una dintre afirmaiile de mai jos nu este
adevrat:
a) Proteze intermediar bipolar este
o variant a protezei cervico-cefalice;
b) Proteza bipolar este o variant
i proteza total;
c) n cazul protezei bipolare
articulaia oldului se transform ntr-o
articulaie cu 4 suprafee;
d) Proteza total este o variant
i proteza bipolar;
Artroplastia reprezint:
a)
Intervenia chirurgical prin care se
restabilete mobilitatea unei articulaii ca i
buna funcionare a muchilor, ligamentelor
i a altor pri moi care o controleaz;
b)
Intervenia chirurgical prin care
nu se restabilete mobilitatea unei
articulaii, dar se asigur buna funcionare
a muchilor, ligamentelor i a altor pri
moi care o controleaz;
c)
restabilete mobilitatea unei articulaii cu
ablaia muchilor, ligamentelor i a altor
parti moi care o controleaz;
d)
restabilete mobilitatea unei articulaii cu
ablaia muchilor i a altor pri moi care o
controleaz;
55
Principiul operaiei de implantare a

unei proteze cervicocefalice const n:
a. Rezecia capului femural;
b. Rezecia-reconstrucia alloplastic
a capului femural;
c. Rezecia capului femural i a
diafizei femurale;
d. Rezecia capului femural i a
diafizei femurale cu reconstrucia
alloplastic a acestora;
Avantajele hemiartroplastiei oldului
includ:
a. Mobilizarea trzie cu sprijin total al
pacientului;
b. Mobilizarea trzie cu sprijin parial
al pacientului;
c. Mobilizarea precoce cu sprijin total
al pacientului;
d. Mobilizarea precoce cu sprijin
parial al pacientului;
Indicaiile protezei bipolare includ:
a. Fractura recent a diafizei
femurale;
b. NACF stadiul IV, cu cotil intact la
c. NACF stadiul III, cu cotil intact la
d. Fractura recent a colului femural;
Dintre avantajele protezei bipolare fac
parte:
a. Autocentrarea componentelor
protezei, astfel nemaifiind necesar
o poziionare chirurgical precis;
b. Micrile anormale se efectueaz n
articulaia extern a protezei;
c. Micrile extreme se realizeaz
ntre cupa articular extern i capul
femural;
d. Inserie relativ simpl dar cu o
durat mai mare dect pentru o protez
total;
Contactul permanent metal-cartilaj
atrage o scdere a:
a. Ptroteinkinazei;
b. Titrului proteoglicanilor;
c. Titrului proteoglicanilor ct i a
titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
d. Ptroteinkinazei, titrului
proteoglicanilor ct i a titrului anticorpilor
antitiroperoxidazei;
Dintre dezavantajele protezei bipolare

fac parte:
a. Cotiloidita;
b. Luxaia precoce;
c. Uzura polietilenei;
d. Toate de mai sus;
Proteza bipolar const n:
a. Cup metalic acetabular cu un
insert de polietilen, tij metalic cu
un cap cu de 22, 28, 32 mm;
b. Cup metalic femural cu un insert
de polietilen, tij metalic cu un
cap cu de 22, 28, 32 mm;
c. Cup metalic acetabular cu un
insert de polietilen, tij metalic cu
un cap cu de 55 mm;
d. Nici un rspuns nu este corect;
Funcia principal a componentei
femurale este reprezentat de:
a. Inlocuirea diafizei femurale;
b. Inlocuirea capului i a colului
femural;
c. Inlocuirea capului i a colului
femural, precum i a diafizei femurale;
d. Inlocuirea capului i a colului
femural, precum i a cavitii acetabulare;
Componentele femurale sunt de trei
tipuri principale:
a. Cimentate, necimentate n sistem
press-fit, cimentate cu suprafa poroas;
b. Cimentate, necimentate, cimentate
cu suprafa poroas;
c. Cimentate, necimentate n sistem
press-fit, necimentate cu suprafa
poroas;
d. Necimentate, cimentate n sistem
press-fit, cimentate cu suprafa poroas;
Cupele acetabulare cimentate sunt
confecionate din:
a. UHMWPE;
b. UHMWPR;
c. UHMWRE;
d. UHMVPE;
Componenta acetabular necimentat
este alctuit din:
a. Armtura metalic i insertul din
polietilen sau titan;
b. Armtura metalic i insertul din
polietilen sau ceramic;
c. Armtura din polietilen i insert
metalic;
56
d. Armtura din polietilen sau

ceramic i insert metalic;
Armtura metalic a componentei
acetabulare necimentate se fixeaz
astfel:
a. Prin nurubare n capul femural;
b. Prin nurubare sau press-fit n
cotil;
c. Prin nurubare sau press-fit n
capul femural;
d. Prin nurubare sau press-fit att n
capul femural ct i n cotil;
includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eliminarea eecului fixrii osoase;
Dezavantajele hemiartroplastiei includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Apariia eroziunilor la nivelul
cavitii acetabulare;
c. Eliminarea pseudartrozei;
d. Eliminarea eecului fixrii osoase;
Principiul excenticitii pozitive
include:
a. Poziia de varus a cupei blindate;
b. Repartiia echilibrat a forelor de
presiune n cavitatea cotiloid;
c. Luxaia protezei;
n cazul componentelor acetabulare
necimentate, insertul:
a. Este fixat n interiorul cupei
blindate;
b. Este fixat n exteriorul cupei
blindate;
c. Nu se folosete, deoarece
componenta acetabular necimentat nu
include un insert;
d. Se fixeaz att n interior ct i n
exterior, deoarece conine dou
componente;
includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin
parial;
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eecul fixrii osoase;
Scopurile protezarii soldului includ

urmatoarele deziderate, cu exceptia:
a. Recuperarea mobilitatii
articulare;
b. Recuperarea stabilitatii
articulare;
c. Corectarea chirurgicala a unor
modificari structurale de
configuratie anatomica a
soldului;
d. Restabilirea lungimii
membrelor.
Urmatoarele afirmatii despre proteza
intermediara bipolara sunt adevarate,
cu exceptia:
a. Interventie chirurgicala mai
putin socanta;
b. Rezultate superioare protezelor
cervicocefalice;
c. Montaj facil al protezei in
timpul interventiei chirurgicale;
d. Nu permite totalizarea sa.
Figura de mai jos reprezint :
a. o protez de umr;
b. o protez de old;
c. o protez de genunchi;
d. toate de mai sus.
Ortezele sunt dispozitive medicale care

imobilizeaza membrele sau coloana si
inlocuiesc:
a) Tijele metalice;
b) Aparatele gipsate;
c) Fixatoarele externe;
d) Diverse tipuri de endoproteze.
57
13 Recuperare in boli cardiovasculare si

respiratorii
Obligatoriu, unitile de recuperare
trebuie s dispun de:
a. serviciu de radiologie
b. Holter ECG
c. ecograf Doppler color
d. cteva paturi unde se pot acorda
ngijiri de terapie intensiv
Echipa ce elaboreaz programul
recuperator este format din:
a. specialistul n recuperare i
balneofiziokinetoterapie
b. medicul cardiolog
c. nutriionist i asistent medical
d. toate de mai sus
Activitatea fizic este benefic dac se
desfoar:
a. controlat i progresiv
b. n mod excesiv
c. sporadic
d. la temperaturi extreme
Care din urmtoarele sporturi este
contraindicat:
a. golful
b. rugby
c. patinajul
d. mersul pe jos
Din structura miocardului fac parte:
a. nodul sinoatrial i nodul atrioventricular
b. fasciculul Hiss
c. reeaua Purkinje
d. toate
Care este valoarea echivalentului
metabolic (MET):
a. 10 ml O2/kg corp/minut
b. 20 ml O2/kg corp/minut
c. 3,5 ml O2/kg corp/minut
d. 50 ml O2/kg corp/minut
Ce reprezint HTA?
a. creterea constant a TAs
140mmHg i/sau a TAd 90 mmHg
b. creterea constant a TAs
c. creterea constant a TAs
d. creterea constant a TAs
Care din urmtoarele sunt necesare
pentru includerea pacienilor valvulari
neoperai ntr-un program recuperator:
a. examenul
clinic
i
electrocardiograma
b. radiografia toracic
c. ecografia cardiac
d. toate
Cauzele obstruciilor coronariene:
a. ateroscleroza arterelor coronare (>
95% din cazuri)
b. afeciunile respiratorii
c. afecunile oculare
d. artroza
Complicaiile cardiace ale testrii la
efort:
a. hipotensiune i oc
b. conjunctivit
c. pneumonie
d. tulburri de tranzit intestinal
Din punct de vedere fiziopatologic,
angina pectoral se caracterizeaz prin:
a. insuficien venoas cronic
b. absena
pulsului
la
nivelul
membrelor inferioare
c. dezechilibru ntre aportul i
consumul de O2 la nivel miocardic
d. necroza esutului cerebral
Cel mai eficient medicament n criza
anginoas este:
a. Propranololul
b. Nitroglicerina
c. Diazepamul
d. Morfina
Antrenamentul fizic la bolnavii cu
cardiopatie ischemic are drept scop:
a. diminuarea cogniiei
b. asigurarea autonomiei pacientului
c. creterea riscului trombotic
d. dezorientarea temporo-spaial
n cazul apariiei durerii anginoase,
antrenamentul fizic:
a. se continu cu o intensitate mai
mic
b. se continu cu o intensitate mai
mare
c. se continu cu aceeai intensitate
d. se ntrerupe
Programul individual de gimnastic n
cardiopatia ischemic trebuie s se
desfoare:
a. sptmnal
b. lunar
c. zilnic
d. bianual
Antrenamentul aerobic n kinetoterapie
exclude:
a. mersul pe jos
b. pedalarea la bicicleta ergometric
c. efortul la covor rulant
d. baschet de performan
58
Infarctul miocardic acut se

caracterizeaz prin:
a. necroza zonal a muchiului cardiac
b. necroza zonal a esutului cerebral
c. atrofia musculaturii membrelor
inferioare
d. atrofia musculaturii membrelor
superioare
Printre factorii etiologici ai infarctului
miocardic acut se numr:
a. demena
b. ateroscleroza coronarian
c. ulceraiile mucoasei nazale
d. hipoacuzia
Un rol important din punct de vedere
fiziopatologic n cascada evenimentelor
din infarctul miocardic acut l ocup:
a. fisura plcii de aterom
b. tasarea vertebral
c. scderea acuiti vizuale
d. hipoacuzia
Care sunt fazele antrenamentului fizic:
a. nclzirea
b. nclzirea, revenirea
c. nclzirea, antrenamentul propriuzis, revenirea
d. nclzirea, antrenamentul propriuzis
n faza a II-a a recuperrii din IMA
efortul preferat este:
a. izotonic
b. izometric
c. isotonic + izometric
d. nici una din variante nu este
corect
Efortul izotonic n timpul
antrenamentului poate fi obinut cu
ajutorul:
a. cicloergometrului
b. ridicrii de greuti
c. judo
d. atletismului
Faza a III-a a recuperrii postinfarct
dureaz:
a. o sptmn
b. o lun
c. 6 luni
d. toat viaa
Triada Virchow este alctuit din:
a. staz
b. staz, hipercoagulabilitate, leziune
endotelial
c. hipercoagulabilitate, leziune
endotelial
d. staz, hipercoagulabilitate
Printre simptomele TVP se numar:

a. cefaleea
b. durerea n molet
c. precordalgiile
d. nici una din variante nu este
corect
Recuperarea n afeciunile venoase
vizeaz:
a. accentuarea stazei venoase
b. reducerea stazei venoase
c. accentuarea edemului
d. diminuarea forei musculare
Tratamentul antihipertensiv dureaz:
a. timp de 6 luni
b. se face intermitent
c. toat viaa
d. timp de 1 an
Condiiile sportului terapeutic:
a. s fie de performan
b. s fie fr aspect competiional
c. sunt recomandate sporturile dure
(box, haltere, rugby)
d. n alegerea sportului nu se va ine
cont de vrsta pacientului
Care sunt efectele exerciiilor
respiratorii terapeutice:
a. dezobstrucie bronic
b. combaterea stazei pulmonare
c. tonifierea muchiului respirator
d. toate
Aproape toate bolile arterelor periferice
se datoreaz:
a. anemiei
b. acidozei metabolice
c. asteniei fizice marcate
d. aterosclerozei
Cel mai important factor de risc pentru
arteriopatia obliterant este:
a. scderea ponderal
b. fractura membrelor superioare
c. fumatul
d. rabdomioliza
Care din urmtorii factori sunt implicai
n apariia aritmiilor:
a. infarctul miocardic acut
b. miocardita
c. dezechilibrele hidro-electrolitice
d. toate
n cazul tahicardiei sinusale, frecvena
cardiac este:
a. > 100/min
b. < 60/min
c. ntre 60-80/min
d. < 40/min
Programul de antrenament al
pacienilor cu aritmii cuprinde:
59
a. exerciii respiratorii
b. bicicleta ergometric
c. exerciii de relaxare
d. toate
Cele mai frecvente cauze ale
insuficienei cardiace cronice sunt:
a. boala coronarian ischemic
b. hipertensiunea arterial
c. bolile valvulare mitrale i aortice
d. toate
n insuficiena aortic:
a. sngele reflueaz din VS n AS
b. sngele reflueaz din aort n VS
c. sngele reflueaz din VD n AD
d. sngele reflueaz din artera
pulmonar n VD
Recuperarea fizic n valvulopatii
cuprinde:
a. exerciii fizice de intensitate
crescut
b. antrenamente de cteva ore pe zi
c. kinetoterapie respiratorie
d. exerciii fizice cu grad nalt de
dificultate
Care sunt beneficiile antrenamentului la
pacienii cu transplant cardiac:
a. limitarea atrofiei musculare
b. creterea capacitii aerobe de efort
c. limitarea demineralizrii osoase
d. toate
Fiecare edin de antrenament fizic a
bolnavului coronarian operat cuprinde:
a. 2 pri (nclzirea, antrenamentul
propriu-zis)
b. 3 pri (nclzirea, antrenamentul
propriu-zis, perioada de revenire)
c. 2 pri (nclzirea, perioada de
revenire)
d. 2 pri (antrenamentul propriu-zis,
perioada de revenire)
Exerciiile recomandate n recuperarea
post PTCA sunt:
a. flexii i extensii ale membrelor
b. adducii i abducii ale membrelor
c. circumducii i micri de forfecare
d. toate
Relaxarea se poate obtine:
a) doar extrinsic
b) doar intrinsic
c) prin metode extrinseci si
intrinseci
d) nu se obtine
a) administrarea de sedative
b) administrare de tranchilizante
c) relaxarea Yacobson, autotraining
Shultz, metode de relaxare din Yoga
d) vibromasaj si hidroterapie
Posturarea bolnavului pentru a obtine
facilitare si relaxare se realizeaza in pozitia:
a) doar decubit dorsal,
b) ortostantism, sezand, decubit lateral
cu capul pe o perna, semisezand
c) decubit ventral
d) doar sezand
Indicatiile drenajului bronsic sunt:
a) in chirurgie (incarcarea bronsica post
anestezie), in medicina interna (toate bolile
pulmonare ce presupun incarcare
pulmonara cu secretii), in neurologie
(bolnavii imobilizati la pat, comatosi)
b) postanestezie
c) bronsiectazii, bronsite cronice
d) pacienti cu ventilatie artificiala
prelungita
Sindromul respirator obstructiv se
defineste ca fiind:
a) tumora bronhica
b) cresterea rezistentei din caile
aeriene la trecerea coloanei de aer
c) existent unui corp strain
intrabronhic
d) afectarea compliantei maxime a
sistemului toracopulmonar
Sindromul restrictiv respirator se
defineste ca fiind:
a) tumora bronhica
b) cresterea rezistentei din caile
aeriene la trecerea coloanei de aer
c) existent unui corp strain
intrabronhic
d) afectarea compliantei maxime a
sistemului toracopulmonar
Caracteristicele disfunctiei ventilatorii
mixte :
a) scaderea capacitatii vitale, scaderea
VEMS, scaderea Indicelui Tiffneau
b) scaderea capacitatii vitale
c) scaderea VEMS sub 70%
d) scaderea VEMS sub 40%
Cele mai utile metode de obtinere a unei

relaxari reale sunt:
60
Caracteristicile disfunctiei ventilatorii

obstructive sunt:
a) scaderea VEMS sub 70%
b) scaderea capacitatii vitale (CV)
c) scaderea VEMS si a CV
d) scaderea Indicelui Tiffneau
Caracteristicile disfunctiei ventilatorii
restrictive sunt:
a) scaderea VEMS sub 70%
b) scaderea capacitatii vitalae (CV)
c) scaderea VEMS si a CV
d) scaderea Indicelui Tiffneau
Tehnica corecta a tusii cuprinde:
a) pozitionarea corpului in timpul tusei
b) modalitatea de control a respiratiei
c) tonifierea musculaturii expiratorii
d) toate cele enumerate la punctele a,b,c,
Gimnastica corectoare se adreseaza:
a) doar afectiunilor pulmonare cu
disfunctie respiratorie restrictiva
b) afectiunile pulmonare cu
disfunctie respiratorie de tip mixt
c) afectiunile pulmonare cu
disfunctie respiratorie restrictiva, mixta si
obstructiva
d) afectiunile pulmonare cu disfunctie
respiratorie obstructiva
Gimnastica respiratorie propriu-zisa se
adreseaza:
a) doar afectiunilor pulmonare cu
disfunctie respiratorie restrictiva
b) afectiunile pulmonare cu
disfunctie respiratorie de tip mixt
c) afectiunile pulmonare cu
disfunctie respiratorie restrictiva, mixta si
obstructiva
d) afectiunile pulmonare cu
disfunctie respiratorie obstructiva
Raportul dintre timpii respiratori ai unui
bolnav respirator trebuie sa ajunga la:
a) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,2
b) raportul inspiratie/expiratie = 1/1
c) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,5
d) raportul inspiratie/expiratie = 1/2
Terapia ocupationala se defineste ca fiind:
a) utilizarea unor activitati adecvate
profesiei bonavului si stadiului bolii, cu
caracter recreativ, cu scopul reeducarii
functionale a bolnavului
b) munca in folosul comunitatii

c) terapie de reinsertie sociala
d) readaptare functionala
Tulburarile functionale (simptomele)
afectiunilor respiratorii sunt:
a) dispneea, tusea
b) dispneea, tusea, expectoratia
c) expectoratia, hemoptizia
d) dispneea, tusea, expectoratia,
hemoptizia
n testarea de efort la cicloergometru
cresterea progresiva a intensitatii efortului
la fiecare treapta de efort este de:
a) 10 W
b) 25-30 W
c) 40 W
d) 50 W
Care afirmatie referitoare la obiectivele
kinetoterapiei respiratorii este falsa:
a) relaxarea
b) asuplizarea
c) tonifierea musculaturii membrelor
d) asigurarea unui drenaj respirator si a
sinergismului ventilator
Dintre tehnicile si metodele asociate
kinetoterapiei respiratorii nu fac parte:
a) asistenta verbala sau audio-vizuala
asociata cu tehnicile de relaxare
b) tractiunile si manipulrile
c) termoterapia si electroterapia
d) masajul
Programele de recuperare respiratorie nu
includ:
a) ventilatia mecanica asistata
b) aerosolterapia si exigenoterapia
c) respiratia in presiune negativ
intermitenta
d) exercitii de vorbire
Modificarile adaptative respiratorii aparute
in antrenamentul aerobic sunt reprezentate
de:
a) cresterea frecventei respiratorii in mod
special
b) cresterea volumelor respiratorii
c) scaderea volumelor respiratorii
d) scaderea capacitatii de difuziune
alveolo-capilara
61
Antrenamentul aerobic se realizeaza prin

urmatoarele tipuri de activitati fizice:
a) orice exercitiu fizic care se face cu
consum energetic in prezenta oxigenului
b) orice exercitiu fizic care se face cu
consum energetic in absenta oxigenului
c) numai activitati sportive specifice
d) orice activitate sportiva
Conform principiului incarcarii,
intensitatea antrenamentului aerobic
trebuie sa fie:
a) la acelasi nivel cu activitatile cotidiene
b) crescuta brusc pentru a produce
cresterea fortei musculare
c) crescuta progresiv
d) scazuta progresiv
Care dintre urmatoarele mecanisme de
producere reversibile nu caracterizeaza
disfunctia ventilatorie obstructiva:
a) hipersecretia (hipercrinia) si
vascozitatea crescuta (discrinia) a
mucusului bronsic
b) bronhospasmul
c) edemul mucoasei
d) procese fibrotice bronsice si
peribronsice
Care dintre urmatoarele mecanisme de
producere ale disfunctiei ventilatorii
obstructive sunt reversibile:
a) hipertrofia si hiperplazia glandelor
bronsice
b) procesele fibrotice bronsice si
peribronsice
c) atrofia peretelui bronsic si pierderea de
cai aeriene
d) bronhospasmul
Concluziile terapeutice si de recuperare
care trebuie luate in considerare in
corelatie directa cu perturbarea
schimburilor gazoase alveolare, unul dintre
procesele fiziopatologice determinate de
sindromul obstructiv sunt:
a) reeducarea raportului inspir/expir
b) scaderea obstructiei dinamice din expir
c) corectarea inegalitatii de distributie
d) ventilatia mecanica
Care afirmatie este falsa referitoare la
afirmatia ca musculatura respiratorie si
mareste travaliul (pentru a genera o
crestere a presiunii coloanei de aer care
strabate caile aeriene cu rezistenta crescuta
in sindromul obstructiv) prin urmatoarele

modalitati:
a) cresterea tensiunii de contractie a
muschilor in activitate
b) scaderea tensiunii de contractie a
muschilor in activitate
c) contractia muschilor inspiratori de
rezerva (de obicei, muschi inactivi in
respiratia de repaus)
d) contractia muschilor expiratori (inactivi
n respiratia de repaus)
Care afirmatie este falsa referitoare la
afirmatia: Concluziile terapeutice si de
recuperare care trebuie luate in
considerare in corelatie directa cu
perturbarea travaliului ventilator, unul
dintre procesele fiziopatologice
determinate de sindromul obstructiv, sunt:
a) tonifierea musculaturii respiratorii
b) reeducarea ritmului respiratiei
c) reeducarea frecventei respiratiei
d) oxigenoterapia
Aparitia hipoxemiei exprima instalarea
insuficientei respiratorii denumita:
a) insuficienta respiratorie partiala
b) insuficienta respiratorie grava
c) insuficienta respiratorie de perfuzie
d) insuficienta respiratorie totala
Caracteristicile programului de recuperare
medicala la pacientul cu disfunctie
ventilatorie obstructiva sunt:
a) complexitatea metodelor
b) simplicitatea metodelor
c) absenta masurilor de profilaxie din
componenta programului
d) intermitenta aplicarii lor
Dintre metodele programului de
recuperare medicala aplicat la pacientul cu
disfunctie ventilatorie obstructiva nu face
parte:
a) indepartarea factorilor de risc bronhopulmonari
b) corectarea factorilor patologici
extrapulmonari de intretinere sau agravare
a disfunctiei ventilatorii obstructive
c) dezobstructia bronsica
d) cresterea costului ventilatiei si relaxarea
musculaturii respiratorii
62
Reeducarea tusei nu cuprinde urmatoarele

componente:
a) pozitionarea corpului in timpul tusei, cu
adoptarea pozitiilor de facilitare a tusei
b) pozitionarea corpului in timpul tusei, cu
adoptarea altor pozitii de evitare a celor de
facilitare a tusei
c) controlul respiratiei in accesul de tuse
d) emiterea unui zgomot de tuse cu sunet
rotund, surd
Care este afirmatia falsa: Pacientului

dispneic ii sunt caracteristice urmatoarele
posturi / pozitii facilitatorii:
a) in seznd "postura rezemat de spatar"
b) posturarea conform sistemului celor "5
perne in scara
c) spate rezemat de perete, coloana
cifozata, umerii cazuti, membre inferioare
usor flectate
d) in sezand "postura aplecat inainte"
Respiratia abdominala se invata in diferite

posturi ale pacientului obstructiv
pulmonar, ordinea corecta a acestora fiind:
a) decubit dorsal, sezand, ortostatism, mers
b) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal
c) decubit dorsal, ortostatism, mers, sezand
d) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal
Momentele de derulare pentru posturile de

drenaj bronsic sunt urmatoarele cu o
exceptie:
a) inainte de masa
b) dupa masa
c) seara
d) dimineata
Care este afirmatia falsa referitor la:

Controlul si coordonarea respiratiei prin
kinetoterapie respiratorie la pacientul cu
disfunctie ventilatorie obstructiva include
urmatoarele aspecte:
a) reducerea ritmului respirator
b) cresterea ritmului respirator
c) controlul volumului curent
d) controlul fluxului de aer
Aspectele care nu caracterizeaza posturile

de drenaj bronsic sunt:
a) dureaza aproximativ 40 minute pentru
intreg plamanul
b) se efectueaza dupa masa
c) se efectueaza inainte de masa
d) sunt urmate de tapotament
Kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:

a) relaxarea
b) posturarea
c) gimnastica corectoare
d) refacerea posturii si aliniamentului
Programul de recuperare la pacientul cu

disfunctie respiratorie restrictiva nu
include:
a) tratarea cauzei supraincarcarii
b) ameliorarea ventilatiei alveolare
c) dezobstructia bronsica
d) antrenamentul la efort
Care este afirmatia falsa in legatura cu:

Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:
a) corijarea curburilor patologice ale
gatului si pozitiei capului
b) corijarea pozitiei umerilor si scapulei
c) corijarea curburilor patologice ale
coloanei dorsale si lombare
d) conservarea pozitiei si mobilitatii
existente ale bazinului
Posturarea in kinetoterapia respiratorie nu
cuprinde:
a) posturi relaxante
b) posturi facilitatorii
c) posturi de drenaj
d) posturi corective
63
14 Recuperare in afectiuni pediatrice

Posturile de drenaj bronsic in
mucoviscidoza au urmatorul dezavantaj :
a) Imbunatatesc ventilatia
b) Contribuie la profilaxia suprainfectiilor
c) Faciliteaza reeducarea respiratiei
diafragmatice
d) Sunt inconfortabile si greu de mentinut
la sugar si copilul mic.
Printe elementele de alarm ace impugn

efectuarea testului sudorii pentru
diagnosticul de mucoviscidoza fac parte
urmatoarele CU EXCEPTIA :
a) Manifestari sino- pulmonare
b) Absenta istoricului familial de
mucoviscidoza
c) Manifestarile digestive
d) Gustul sarat al sudorii
Referitor la datele fiziopatologice in

mucoviscidoza, importante pentru
kinetoterapeut, este FALSA urmatoarea
afirmatie :
a) Sediul initial central al obstructiei (
caile aeriene mari )
b) Afectarea preferentiala a lobilor
superiori
c) Vulnerabilitatea nespecifica a lobului
mijlociu drept
d) Neomogenitatea obstructiei
Referitor la Distrofia musculara Duchenne

urmatoarea afirmatie este FALSA :
a) Este cea mai comuna distrofie
musculara cu debut in copilarie
b) Este boala autosomal dominanta
c) Are la baza lipsa distrofinei sau
structura incompleta a ei
d) Primele manifestari ale bolii apar la
virsta de 3- 4 ani
In mucoviscidoza, flutter terapia :

a) Este o tehnica de accelerare a fluxului
expirator
b) Este o tehnica de drenaj autogen
c) Componentele ei sunt : controlul
respiratiei, exercitii de expansiune
toracica si expir fortat
d) Foloseste un aparat in forma de pipa
care provoaca vibratii date de
oscilatiile unei bile puse in miscare de
fluxul expirator
In programul de management al oricarui
bolnav de mucoviscidoza trebuie inclusa in
mod obligatoriu :
a) Fizioterapia
b) Hemodializa
c) Dializa peritoneala
d) Exsanguinotransfuzia
Metoda gold standard in diagnosticarea
mucoviscidozei ramine :
a) Diagnosticul molecular
b) Testul sudorii
c) Determinarea cariotipului
d) Dozarea distrofinei
Semnul Gowers este caracteristic pentru :

a) Paralizia cerebrala infantila
b) Boala Werdnig Hoffman
c) Distrofia musculara Duchenne
d) Distrofia musculara Becker
De obicei, copiii cu Distrofie musculara
Duchenne sunt imobilizati intr-un scaun cu
rotile de la virsta de ;
a) 2 ani
b) 3-4 ani
c) 10-12 ani
d) 16- 18 ani
In Distrofia musculara Duchenne atrofierea
si slabiciunea musculara sunt progressive
si simetrice, primii muschi afectati fiind :
a) Muschii cefei
b) Psoas- iliacul
c) Musculatura fetei
d) Muschii palmei dind aspect de mina
in gheara
Avantajele ortezelor de mers ( KAFO s ) in
Distrofia musculara Duchenne sunt
urmatoarele CU EXCEPTIA :
a) Independent acasa si la scoala
b) Grabirea aparitiei scoliozei
c) Intirzierea aparitiei contracturilor la
nivelul coapsei si a genunchilor
64
d) Un transfer mai facil de la scaun in

masina
Referitor la pozitia in stretching- ul activ (
manevra de intindere ) a tricepsului in
ortostatism, in Distrofia musculara
Duchenne urmatoarea afirmatie este
FALSA :
a) Pacientul sta cu fata la perete
b) Piciorul din spate ramine intins
c) Calciiul ridicat de pe podea
d) Genunchiul intins
Pe linga tratamentul medical, care este
putin eficient, in Distrofia musculara
Duchenne este foarte importanta :
a) Terapia chirurgicala
b) Hemodializa
c) Kinetoterapia
d) Plasmafereza
Kinetoterapia in bronsiectazie va trebui
inceputa :
a) Imediat ce s-a precizat diagnosticul
b) La minim 2 ani de la precizarea
diagnosticului
c) Abia dupa ce au aparut semne de
suprainfectie
d) Numai la adolescent
Care afirmatie referitoare la formele
anatomopatologice de bronsiectazie este
corecta ?
a) Sunt situate de obicei intre bronsiile
segmentare de gr. 1 si cele de gr. 3
b) Formele cilindrice sau fusiforme se
caracterizeaza prin dilatatii moderate,
realizind aspect de arbore mort ( fara
ramificatii )
c) Formele moniliforme se caracterizeaza
prin dilatatii neregulate nealternind cu
ingustari
d) Formele chistice sau ampulare se
caracterizeaza prin cresterea brusca a
lumenului bronsic care se termina in
fund de sac
Expectoratia este un simptom major in
bronsiectazie si are urmatoarele
caracteristici CU EXCEPTIA :
a) Este matinala ( toaleta bronsica )
b) Are aspect mucopurulent
c) Are aspect stratificat

d) Este in cantitate mica avind aspect de
albus de ou
Reeducarea respiratiei in bronsiectazie se
va face intotdeauna dupa dezobstructia
prealabila a cailor respiratorii si consta in
urmatoarele , IN AFARA DE :
a) Miscari de respiratie
diafragmatica cu flexia
membrelor inferioare pentru a
ajuta expectoratia
b) Gimnastica respiratorie de
expansiune toracica
c) Efectuarea de vibratii si tapotaj
toracic
d) Insistare asupra miscarilor de
respiratie asistata sau
autoasistata
In bronsiectazie :
a) Rareori debutul poate fi marcat de
prezenta hemoptiziilor
b) Expectoratia este simptom major si
apare seara
c) Hemoptizia este semn de prognostic
bun
d) Tusea este inconstanta, seaca
Scopurile kinetoterapiei in perioada
neinfectioasa din bronsiectazie sunt
urmatoarele CU EXCEPTIA ;
a) Educarea expectoratiei eficace
b) Grabirea aparitiei suprainfectiei
c) Intirzierea aparitiei
insuficientei respiratorii cronice
d) Ameliorarea calitatii vietii
pacientului
Dintre caracteristicile clinice ale
sindromului Down fac parte urmatoarele
IN AFARA DE :
a) Capul mai mic, rotund
b) Ochii orientati oblic
c) Urechile mari , situate mai sus
d) Gitul scurt
In intentia de a invata copilul cu sindrom
Down sa mearga, se pot mentiona
urmatoarele stadii de invatare INAFARA DE
:
a) Mersul sustinut de ambele miini
65
b) Mersul cu suport sustinut de un

premergator
c) Mersul in patru labe
d) Mersul sustinut de o mina
Cauzele de baza ce conditioneaza aparitia
insuficientelor motorii la copiii cu sindrom
Down sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA :
a) Hipotonia musculara
b) Dezvoltarea anormala a
reflexelor
c) Afectarea echilibrului
d) Ochii orientati oblic
Referitor la alte simptome din sindromul
Down este corecta afirmatia;
a) Copiii au greutatea mare la
nastere
b) Cresterea este rapida atingind
inaltimea maxima in jurul
virstei de 5 ani
c) Progresele pe plan intellectual
sunt rapide
d) In general sunt
prietenosi,fericiti , le place
muzica
Care din urmatoarele NU face parte din

subtipurile de artrita idiopatica juvenila ?
a) Oligoartrita
b) Poliartrita factor rheumatoid
negative
c) Reumatismul articular acut
d) Reumatismul psoriazic
In cadrul manifestarilor extraarticulare din
AIJ forma sistemica, febra are urmatoarele
caracteristici ;
a) Se intilneste doar in 10 %
dincazuri
b) Are aspect pseudoinfectios si
este prelungita
c) Raspunde intotdeauna la
tratamentul classic antipyretic
d) Este rezistenta la corticoterapie
Dintre mijloacele fizice de combatere a
durerii si redorii matinale din artrita
idiopatica juvenila , nu face parte :
a) Caldura
b) Punga cu gheata
c) Corticoterapia
d) Ortezele functional
In AIJ forma sistemica, simptomul care

semneaza diagnosticul pozitiv este :
a) Febra
b) Rash-ul
c) Artrita
d) Splenomegalia
Urmatoarea NU face parte din tehnicile

superficiale de caldura terapeutica utilizate
in artrita juvenila idiopatica :
a) Pachete calde
b) Ultrasunete
c) Sticle cu apa calda
d) Comprese umede calde
Referitor la artrita din AJI- forma sistemica,

este adevarata urmatoarea afirmatie :
a) Localizarea initiala este in
general la nivelul umarului
b) Se manifesta prin tumefactie
articulara si periarticulara de
aspect simetric
c) In formele difuze sunt afectate
articulatiile mari
d) Afectarea articulatiei temporo
mandibulare apare foarte
precoce
In artrita juvenila idiopatica (A JI ) masajul

este contraindicat in urmatoarele situatii
CU
EXCEPTIA :
a) Febra ridicata
b) Infectii cutanate
c) In cazul unor alergii este
contraindicate folosirea uleiului
pe baza de alune sau arahide
d) Afectarea a mai mult de o
articulatie
66
In diplegia spastica ( boala Little ) aspectul

clinic cel mai important este :
a) Cresterea tonusului muscular
predominant la nivelul
membrelor superioare
b) Cresterea tonusului muscular
c) Scaderea tonusului muscular
membrelor superioare
d) Scaderea tonusului muscular
Referitor la hemiplegie urmatoarea
afirmatie este FALSA :
a) Este afectare motorie
unilaterala
b) Clinic se manifesta prin pareza
si spasticitate unilaterala
c) Acest tip de paralizie cerebrala
este putin mai frecvent la fete
decit la baieti
d) Diagnosticul se pune rar in
perioada neonatala , existind
adesea un interval liber de 4- n9
luni in care examenul
neurologic furnizeaza date
normale
Clinic, forma cea mai severa de paralizie
cerebrala infantila este ;
a) Hemiplegia
b) Diplegia spastica
c) Tetraplegia
d) Paralizia facial
Metodele de decontracturare utile in
paraliziile cerebrale infantile sunt
urmatoarele IN AFARA
DE :
a) Kinetoterapie , diminuind
mecanismele reflexe
b) Mijloace fizice ( frig, caldura,
electroterapie )
c) Mijloace chimice ( toxina botulinica 0
pentru scaderea eferentei gamma
asupra placii motorii
d) Tratament medicamentos cu
gamaglobulina iv
I n paralizia cerebrala infantile, stratchingul realizeaza urmatoarele CU EXCEPTIA :
a) Cresterea supletei tesuturilor
b) Racirea tesuturilor
c) Cresterea abilitatii de a invata
diverse miscari
d) Determinarea relaxarii fizice si
psihice
In cadrul metodei Bobath aplicata la copiii
cu paralizie cerebrala infantile inhibitia
spasticitatii se produce prin urmatoarele IN
AFARA DE :
a) Plecind de la punctele cheiecentral , reprezentat de
pozitionarea capului
b) Al mobilitatii centura
scapulara
c) Al stabilitatii- centura pelvina
d) Prin intinderea rapida a
muschiului spastic
In programul de management al oricarui
bolnav de mucoviscidoza trebuie inclusa in
mod obligatoriu :
a. Fizioterapia
b. Hemodializa
c. Dializa peritoneala
d. Exsanguinotransfuzia
Metoda gold standard in diagnosticarea
mucoviscidozei ramine :
a. Diagnosticul molecular
b. Testul sudorii
c. Determinarea cariotipului
d. Dozarea distrofinei
Kinetoterapia in bronsiectazie va trebui
inceputa :
a. Imediat ce s-a precizat diagnosticul
b. La minim 2 ani de la precizarea
diagnosticului
c. Abia dupa ce au aparut semne de
suprainfectie
d. Numai la adolescent
67
Printre principiile aplicarii exercitiilor de

mimica in paralizia faciala periferica se
numara urmatoarele, CU EXCEPTIA :
a) se anuleaza intii actiunea
muschilor de partea indemna
b) muschii paralizati vor fi plasati
in pozitie neutral pe cit posibil
c) muschii paralizati vor fi intinsi
la maximum
d) cind se lucreaza cu muschii din
partea superioara a fetei, nu se
vor active cei din partea
inferioara si invers
1. Leziunile survenite intrapartum care

pot interveni in etiologia infirmitatilor
motorii de origine cerebrala sunt:
A) toxemie preeclapsie;
B) hemoragia cerebral idiopatic;
C) traumatismul cranian (sdr. Silverman);
D) naterea precipitat.
2. Caracteristicile clinice in diplegia
spastica predominant paraplegica sunt
urmatoarele:
A) spasticitate moderat / marcat a
membrelor
inferioare,
afectare
lezional simetric;
B) spasticitate marcata a membrelor
superioare;
C) atitudinea membrului superior ca n
hemiplegie, dar bilateral;
D) atitudine in varus a genunchilor n
mers.
3. Tabloul clinic al Boalii Legg-CalvPerthes-Waldenstrm cuprinde:
A) Durere la nivelul soldului;
B) Gonalgie externa;
C) Durerea poate fi diminuata prin
presiunea
capului
femural
n
triunghiul Scarpa
D) Contractur
muscular
reflex
abductori i rotatori interni limitarea
adduciei i rotaiei externe.
4. In scolioza structurala urmatoarele

afirmatii sunt adevarate:
A) Este reproductibila in sens opus;
B) Apare o rotatie a vertebrei apicale;
C) Poate sa apara compensator unei
inegalitati de membre;
D) Dispare in clinostatism.
5. Caracteristicile cifozei posturale sunt
urmatoarele cu exceptia:
A) Tratamentul este reprezentat de
corectia atitudilor vicioase;
B) Radiologic apar noduli Schmorl
retromarginal anterior, la mai muli
corpi vertebrali, mai ales spre
versantul lombar;
C) Curbura este intre 40-60;
D) Apare mai frecvent la fete intre 10-15
ani.
6. Tratamentul bolii Scheuermann are
urmatoarele caracteristici cu exceptia:
A) Corset timp de 1 an;
B) Exercitii de kinetoterapie;
C) Tratament operator precoce sub varsta
de 3 ani;
D) Tratament chirurgical rareori
indicat; dubl artrodez anterioar i
posterioar.
7. Tabloul clinic al toricolisului muscular
congenital
se
compune
din
urmatoarele cu exceptia:
A) Aparitia olivei torticolare la nounascut si sugarul mic;
B) Pliu cutanat n partea inferioar a
regiunii auriculare de partea leziunii;
C) Pe partea sanatoasa lob auricular
coborat fata de partea afectata;
D) Predomina localizarea pe partea
stanga.
8. Simptomatologia
torticolisului
muscular congenital la copilul cu
varsta peste 1 an se compune din:
A) Hemiatrofie faciala.
B) Atitudine compensatorie cu ridicarea
umarului de partea sanatoasa;
C) Atitudinea tipica torticolara cu capul
inclinat catre partea sanatoasa;
68
D) Aparitia
scoliozei
compensatorii.
dorsale
9. Despre sinovita acuta tranzitorie de

sold de pot afirma urmatoarele:
A) Apare mai frecvent la baieti cu un
maxim de incidenta la varsta de 10-12
ani;
B) Clinic apare durerea in sold si / sau
gonalgie;
C) Netratata are evolutie galopanta cu
aparitia artitei septice de sold;
D) Tratamentul consta din imobilizare
gipsata si antibioterapie.
10. Simptomatologia
retractiei
postinjectionale
de
quadriceps
cuprinde urmatoarele cu exceptia:
A) limitarea nedureroas a flexiei gambei
(fornd
flexia
deasupra
zonei
fibrozate
apare
o
depresiune
cutanat);
B) Accentuarea pliurilor cutanate de
flexie ale genunchiului;
C) Mersul pe varfuri in cazurile bilaterale;
D) Alergatul este posibil doar in cazurile
cu flexia limitata 90.
11. Despre piciorul talus valgus postural
se pot afirma urmatoarele:
A) Este o deformatie rara a piciorului ce
se intalneste mai ales la sexul
masculin;
B) Incidenta e crescuta la multipare;
C) Deformatia moderata si / sau severa
necesita tratament chirurgical;
D) Deformatia usoara nu necesita nici un
tratament deoarece in 3-6 luni piciorul
devine spontan normal.
12. Viciile de pozitie ale piciorului care
definesc piciorul stramb congenital
varus equin sunt:
A) Abductia piciorului pe gamba- unghiul
format de axul gambei cu cel al
piciorului poate fi
B) Abductia antepiciorului pe retropicioraxul antepiciorului i retropiciorului
poate fi ntre 40-60 ;
C) Supinaia plantei unghiul format de

plant cu solul are valori ntre 0-70 ;
D) Varusul calcanean - din profil unghiul
format de axul gambei cu cel al
piciorului are valori ntre 0-60 .
13. Principiile tratamentului piciorului
stramb congenital varus equin sunt:
A) Tratamentul trebuie initiat in perioada
de dupa inceperea mersului;
B) Prima
deformaie
care
trebuie
corectat este varusul antepiciorului
apoi equinul retropiciorului;
C) Imobilizarile conform tehnicii Ponseti
vizeaza doar esecurile tratamentului
prin kinetoterapie;
D) Tratamentul
chirurgical
vizeaza
alungirea partilor moi retractate si
mentinerea corectiei si se incepe la 2-3
luni.
14. Manevra Ortolani:
A) Este o metoda diagnostica utila la
copilul mare;
B) Poate identifica soldurile luxabile;
C) Se efectueaza in conditii de sedare;
D) Poate identifica soldurile luxate.
15.
A)
B)
C)
D)
Testul Barlow:
Necesita control radiologic;
Poate identifica soldurile luxabile;
Se efectueaza numai la nastere;
Poate identifica soldurile luxate.
16. Ecografia de sold pentru depistarea

displaziilor de dezvoltare:
A) Este utila dupa varsta de 1 an;
B) Poate fi efectuata dupa aparitia
nucleului de osificare al capului
femural;
C) Permite diagnosticul si tratamentul la
varsta mica;
D) Implica un grad mediu de iradiere.
17. Piciorul varus equin congenital:
A) Este o afectiune dobandita;
B) Are o incidenta de 20-30 / 1000 nou
nascuti;
C) Are predominenta feminina;
69
D) Beneficiaza de tratament ortopedic.

18. Talusul valgus postural:
A) Este o afectiune congenitala
B) Este datorata malpozitiei generate de
uterul
tonic
la
primipare
si
musculatura abdominala puternica la
mamele tinere;
C) Este mai frecvent la sexul masculin;
D) Este o afectiune foarte rara.
19. Piciorul plat static:
A) Este o afectiune specifica varstelor
mici, pana la 6 ani;
B) Este caracterizat de o desenare a
amprentei plantare sub 1/3 din
suprafata sa;
C) Din punct de vedere clinic se manifesta
prin uzura incaltamintei pe partea
interna si dureri la nivelul tarsului in
perioadele cu mers indelungat;
D) Tratamentul este exclusiv chirurgical.
D) Nu este considerata patologica cand nu

poate fi corectata sau corectia nu poate
fi mentinuta.
23. Referitor la scolioza nu este adevarata
afirmatia:
A) Coloana vertebrala creste rapid in
primii 5 ani si dupa varsta de 10 ani;
B) Formele topografice sunt: cervicotoracica, toracica, lombara;
C) Tratamentul
este
exclusiv
kinetoterapeutic;
D) Gradul de evolutie se apreciaza
periodic la 3 luni.
24. Managementul
nechirurgical
al
scoliozelor nu include:
A) Instrumentatie
segmentara
posterioara;
B) Stimulare electrica;
C) Fizio-kinetoterapie;
D) Supraveghere.
20. Cifoza:
A) Poate fi posturala si congenitala;
B) Consta in devierea coloanei vertebrale
in plan frontal;
C) Cea posturala este structurala;
D) Tratamentul cifozei posturale este
chirurgical.
21. Boala Scheuermann:

A) Este o cauza rara de cifoza la copil;
B) In evolutia naturala a bolii, cifoza
devine fixa, ireductibila;
C) Perioada de debut este caracterizata
de durere importanta;
D) Tratamentul este chirurgical si trebuie
efectuat precoce.
22. Scolioza:
A) Este o afectiune congenitala
B) Este caracterizata de devierea coloanei
in plan sagital
C) Devierea laterala a coloanei in plan
frontal se insoteste de rotatia
vertebrelor;
70

Grile Licenta BF

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Licenta BF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste grila pentru

Fosa acetabular se afl la nivelul:

Unghiul extern al omoplatului prezint:

Prin anul de torsiune al humerusului

Abducia este micarea prin care un

Extremitatea superioar a cubitusului

Flexia n articulaia oldului este

b) sunt mai mari la brbai dect la femei

Valorile presiunii pariale a oxigenului n

Un organism echilibrat convenabil n

Depolarizarea celulei musculare se

C.bioxidului de carbon in artere creste la

C. sensibilitatea celulara la insulina ramine

In efort, muschiul poate consuma de

Muschii flexori ai soldului sunt:

c. Cele dou maxime au valori

Muschiul care nu are rol in forta de la

n sprijin unipodal, fora ce acioneaz

c. Jumtate din greutatea

5 Bazele teoretice si metodice ale

determina deficit funcional, cu

protoneuronul senzitiv spinal neuronii

Spasticitatea (piramidal) poate fi

Cotarea bilanului muscular se

d) membrana care tapeteaz intern capsula

d) alegerea procedeului celui mai adecvat i

a) poziia comod i relaxat a pacientului

Ciclul Krebs este ntlnit n

d) tehnica fracionat de De LormeWatkins

a) capacitatea de a menine posturile

Adaptarea la efort se reflect n:

La examinarea din profil nu se poate

a) de o foarte bun flexibilitate muscular

Tehnici de promovare a abilitii

Hidroterapia parial pentru creterea

Realizeaz micare complet contra

n corectarea posturii i aliniamentului

Care dintre programele de gimnastic

b) urcatul scrilor, not

Antrenamentul la efort nu se adreseaz:

Sistemul Hettinger, de testare global a

Redoarea articular matinal (dup T.

Care din urmtoarele reguli pentru

Pentru refacerea mobilitii articulare

a) parte de exerciii, parte de respiraie i

c) tehnica Oxford, cu exerciiul maximal cu

c) antrenament de coordonare cu micri

Scderea amplitudinii de micare a unei

Tehnica De Lorme-Watkins nu are n

Cura de reconfortare : presupune

NU reprezinta obiectiv al curei profilactice

c. cresterea flexibilitatii articulare

b. discopatiile cervicale si lombare cu

ameliorarea stabilitatii articulare

19. Urmatoarele tipuri de ape sunt indicate in

Apele alcalin teroase sunt indicate in :

25. Urmatoarele statiuni au apa sarata cu

semne de reinervare sunt urmatoarele cu

32. Factorii naturali din statiunile

Apele sulfatate contin :

36. Apele sulfuroase contin :

37. Apele minerale carbogazoase contin peste

Apele iodurate cel putin 1mg/l de :

39. Apele feruginoase au un continut de peste