Bacterii sporulate

Vb despre sporulati aerobi si anaerobi.

Aerobi=>genul Bacillus=>specia tip Bacillus Anthracis-ag etiologic al antraxului
Anaerobi=>genul Clostridium=> mult mai multe specii cu implicatii foarte diverse in
patologii
Clostridium tetani-ag etiologic al tetanosului
Clostridium botulinum-ag etiologic al botulismului
Clostridium difficile-implicat intr-o patologie foarte severa cu colita postantibiotica
Sporulati anaerobi=>gangrena gazoasa-ceilalti
Bacillus anthracis
Bacili G+,de dimensiuni mai mari.Noi am vb despre cei G- si vedeam pe poza linii mici
rosietice,insa aici vedem bacili foarte mari,cu capete drepte,care se dispun de reguula pe
frotiu ori izolati ori in lanturi scurte.Sunt bacterii sporulate.Sporul e forma de rezistenta a
bacilului.
Cand descriem o baterie sporulata=>forma si pozitie:Sporul la B.A. e dispus central sau
subterminal,deci nu ajunge in capatul bacilului.Sporul e mic,e mai mic decat dimensiunea
bacteriei-nu o deformeaz.
La coloratie gram, sporul nu se coloreaza si are un diametru mai mic decat bacilul deci nu
deformeaza peretele bacteriei.
Pot fi mobili sau imobili si pot prezenta capsula in produse patologice.
Sporii rezista foarte bine la uscaciune.Ptr a scapa de ei=> fierbere in 10 min sau
autoclavarea.
B.A. se gaseste peste tot insa cel mai frecvent in zonele rurale.
Boala produse se numeste antrax sau carbune(popular) sau buba neagra.In unele zone
geografice=> Dalac...Eo antropozoonoza;omul se infecteaza prin contact cu animalul.Sporii
sunt telurici,deci pot fi gasiti in sol .Ei pot ajunge si direct pe pielea animalului si de aici la
om :) .
Antraxul e vazut ca o boala profesionala.In primul rand persoanele care lucreaza in medii cu
animale sunt mult mai susceptibile.
Exista mai multe forme de boala.Cea mai frecventa e cea cutanata--forma benigna si se
intampla la zootehnisti sau veterinari daca nu isi iau masurile de siguranta.
Exista inca o forma de transmitere a bolii:ag de bioterosism:e cap de serie in aceasta lista a
germenilor care pot fi folositi in atacuri teroriste.
Povestea cu plicurile cu un praf alb care contine spori de Bacillus anthracis.
Se gaseste pe toate continentele.
Rezervor de infectie-animale bolnave,animale salbatice si produse ale/din cadrul animalelor
infectate.
Transmitere:..
In laboratoare de grad 3 se poate lucra cu astfel de tulpini.Intr-un laborator obisnuit nu o sa
vedem sa se lucreze cu asa cv.
Patogenitatea se datoreaza invazivitatii si toxinogenezei.
Varianta cutanata a bolii se numeste buba neagra fiindca e o leziune care se gaseste pe
fetele cele mai expuse ale membrelor.Ele debuteaza ca niste vezicule care contin o cantitate
mica de lichid care poate fi initial seros si apoi devine usor sanguinolent.Ulterior,ea
ulcereaza,vedem pe fund lichid sanguinolent,apoi incepe sa se usuce si sa se acopere de o
crusta de culoare neagra.

Antrax intern-desi e cea mai rara e si cea mai severa.Cel mai frecvent cea
pulonara,debuteaza ca o pneumonie foarte grava,cu dispnee,cianoza,insotita de pleurezie
hemoragic(Asa cum lichidul din pustule era sero-hemoragic, la fel => lechid
hemoragic).Daca intra in sg=> meningita(meningoencefalita data de B.A in cadrul unei
septicemii.Daca o patologie cutanta se rezolva mai mult sau mai putin reprede si cu
succes,noul Antrax intern merge cu letalitate spre 100%.Deci daca avem de-a face cu o
astfel de persoana,putem suspecta Antrax.Foarte rar=> forma digestiva.
Exista o situatie cu tulpina atenuanta=> avem timp de vindecare si diagnosticare.
Recoltare:
-din vezicula
-pleurezie=>lichid pleural
-forma digestiva=>materii fecale
-antrax intern=> recoltam si sange
Examen direct Macroscopic-proba cu caracter hemoragic;Microscopic:Bacili G- mari izolati
sau in lanturi scurte
Imagine cu frotiu Gram - cu capete drepte,alta imagine=> bacili in stare nesporulata(uneori
pot fi si asa)
Exista coloratii speciale care permit evidentierea acestor spori-cu tus de India sau de China
Mediile pot fi Banala Geloza-sg sau pe medii selective-indiferent de mediu=>colonii R
Colonii de tip S sunt cele ale tulpinilor tinere,virulente.Ele sunt bombate,rotunde lucioase cu
margini bine delimitate.
Cele R-tulpini avirulente,S rugoasa,margini prost delimitate.
Exista specii bacteriene foarte virulente dar care cresc sub forma de colonii R:Bacilul
difteric,B.A.,Mycobaterium tuberculosis.
Colonii de tip R care seama cu coama de leu sau capul de meduza=> colonii din care la un
moment dat=> prelungiri.
Pe mediile cu sg ne uitam si la hemoliza=> nu fac hemoliza
Mediul Loefler=>bacil difteric.
Avem imagini cu colonii prost delimitare-unde s-a facut transfer de colonie.Colonia e fixata la
mediu, in timp ce in cazul altor colonii,asta nu se intampla -deci nu se opune rezistenta.
Teste biochimice:ptr a face diferentiere intre B.A. si alte specii de bacillus
Actiunea proteolitica si producerea de lecitinaz.
Avem medii speciale ptr asta.
Ptr diagnosticare=> siteste de patogenitate
Imagine cu diferentierea speciilor.
Imagine cu placuta care sa arate ce grea e munca bacteriologului.Intr-o parte colonii de B.A.
si in alta parte de Bacillus cereus,intr-o parte colonii rugoase si opus=>mucos si vedem si o
zona de usoara hemoliza.
Bacillus anthracis e imobil.Ptr B.A.=> geloza moale intr-un tub = mediu la granita intre
mediu solid si gelatinos.Intepam cu ansa si ne uitam sa vedem daca bacteria a cescut pe
mediu de izolare sau a difuzat.
Ab -grama se face de rutina cf standardelor.Trebuie combinat tratam Ab cu ser anticarbunos.
Diagnostic retrospectiv-subiect de examen
R. Ascoli e o reactie de pp in mediu lichid in inel.R Ag-Ac => 2 componente:una cunoscuta si
una necunoscuta=> cu ea vrem sa descoperim daca animalul gasit mort in ograda lui nea
Vasile a murit de Antrax sau de plictiseala.Medicul face autopsia animalului.Preleveaza din

organ si cauta bacilul prin cautarea prezentei Ag.Din proba=> extractia la cald cu acid
acetic,deci obtinem o solutie in care cautam Ag carbunos in eventualitatea mortii din cauza
antraxului.Se pune in contact cu ser anti-carbunos.
Se adauga prima componenta apoi se picura pe marginile tubului componenta nr 2.
Asteptam sa se produca la interfata=> un inel de pp-se produce daca acel extract contine
Ag.
Niciodata laboratorul nu lucreaza fara martori-deci nu se poate da diagnostic fara martori ptr
ser si ptr Ag.Sa vedem daca nu pp in reactii nespecifice.
GENUL CLOSTRIDIUM.
Am term cu sporulatii aerobi si acum cei anaerobi.
Sunt bacili G+,mari,strict anaerobi.Nu supraveituesc in prezenta oxigenului.Sporii sunt mari
si deformeaza peretele bacterian.In unele situatii=> dispunere centrala si subterminala si
terminala.
Au raspandire telurica-in special in sol.Majoritatea=> saprofite,insa si specii patogene.
Patogenitate=>invazivitate si toxinogeneza
Mai multe tipuri de toxina-unele histotrope-clostridiile gangrenei gazoase-pune pb in special
chirurgilor si daca nu s-au respectat toate regulile si dupa 2-3 zile,pacientul ii spune:Puteti
deface bandajul fiindca ma strange foarte tare.Daca plaga a fost inchisa,se creeaza conditii
de anaerobioza,iar bacteriile daca au ajuns acolo,se multiplica si fac toxine.
-unele neurotrope-botulinica si tetanica
Clostridium tetani-sunt bacterii polimorfe cu spor terminal(rotund sau ovalar) mai mare
decat bacilul.Sunt mobili,necapsulati.
El determina tetanosul-o toxiinfectie extrem de severa.Se intalnesc rar cazuri de C.T. fiindca
populatia e vaccinata impotriva acestei boli.
Patogenitatea se datoreaza producerii de neurotoxine.Nu vb de invazivitate aici fiindca nu e
implicata,fiind doar TOXINOGENEZ.
Vaccinul nu se face doar o data ci dupa o schema prestabilita:o data in copilarie.
Vaccin diftero-tetanic sau diftero-tetanic-pertussis(la copii)
Exista vaccin tintit ptr profilaxia tetanosului.Profilaxia se face de fiecare data cand se
considera necesar.
Toxina e tatanospasmina-cu afinitate ptr SNC.Se produce o paralizie spasmica.Isi inclesteaza
falcile si in stadii mai avansate=>pozitie caracteristica-ajunge sa se sprijine in cap si in
calcaie.Se dezolta o sensibilitate extrema la zgomot si lumina=> contractura si mai
accentuat.
Diagnostic de laborator-majoritatea formelor-la cei cu diverse leziuni daca intra in contact cu
solul undesunt sporii.
Se recolteaza de la nivelul plagilor sau in cordon ombilical(daca tanti Leana naste pe camp si
cordonul ombilical se taie cu cutitul murdar)
Bacili=> polimorfi;
Izolare:valabil ptr toate clostridiile,in conditii de anaerobioza.
Decele mai multe ori optam ptr o varianta ptr mijloace chimice:plicrui cu reducator-se lipesc
pe capacul placutei Petri si se sigileaza placuta cu parafina.Ag reducator consuma O2 si se
obtin conditii de anaerobioza.
Exista medii speciale-soiuri de amestecuri selective-medii cu galbenus de ou,cu amestec de
Ab.
Identificare pe baza caracterelor morfologice.Avem aspect caracteristic pe anumite medii-

puf de papadie.PE geloza-sg=> produc hemoliz.

Inducerea tetanosului la soarece sau cobai-lot martor(injectati inainte cu ser anti-tetanic) si
lot de experiment(doar Cl tetani)(contractura puternica si mor repede 3-4zile).
Profilaxie:dT-doza mai mica de anatoxina difterica
VTA-vaccin tetanic absorbit
BOTULISM:
-a fost asociat initial cu o toxi-infectie alimentara,pornita de la carnati conservati,deci se
observa ca se face in special la conserve cu capac bombat.Daca se creeaza conditii de
anaerobioza,exista sanse mari de dezvoltare bacteriana.
- la fel,dar de data asta sporul e central sau subterminal si cu marime un pic mai mare
-toxina e neurotropa
-botulina e una dintre cele mai severe
-toxiinfectiile realizate de salmonella-vin trec si pot ramane cu o sechela,insa de la botulina
raman sechele mari.
Diagnostic de laborator:ma intereseaza in primul rand productia de toxina,mai rar izolarea
din produs patologic.Dela toxina neurotropa=>e eafectata acuitatea vizuala=>vedere
dubla.Foarte putine lab izoleaza bacteria,dar in general=> cautam toxina in proba biologica.
Toxinele pot fi de mai multe feluri(principale=>A SI B) - se face toxinotipie ptr a vedea exact
toxina.
Toxinotipia pe analizoare dedicate:ELFA=combinatie intre imunoenzimatica si citirea in
fluorescenta,ELISA=...
Pentru examen=>ne zice sapt urm
identificam Eb pe caractere biochimice,diag in streptococi si stafilococi,urocultura si
coprocultura.
Cl Botulinum-retinem toxinotipia ca metoda de diagnostic
-metode foarte laborioase,cazuri de botulism=>foarte rare deci nimeni nu se aprovizioneaza
cu medii speciale.
Toxina botulinica se poate folosi in practica medicala ptr a contracara boli neurologice pe
principiul"cui pe cui se scoate" si in injectii cu botox.

Cl gangrenei gazoase...
Gangrena gazoasa poate evolua urat cu senzatia de inceput ca se dezvolta bacteria prin
senzatia de umflatura.
Diag de laborator=> recoltarea diverselor probe biologice.Diag=> se recolteaza sg ptr
hemocultura.
Altfel stau si incizez la locul plagii si de acolo=> lichid si fac insamantari.
Insamantarea se face foarte repede de la recoltare,fiind germeni anaerobi care trb repede
salvatie pe mediu potrivit.Ne asteptam sa vedem bacili G+ mari cu capete drepte.Se poate
recolta pe mediu Willis in aceleasi conditii de anaerobioza.Bulion/geloza VF (VF=> continut
proteic foarte mare)
Mediul Nagler=> elaborare de lecitinaz.Ne intereseaza elaborarea de lipaz,respectiv
proteaz.Insamantarea in lapte turnesolat(lapte+indicator)=> daca produsul poate acidifia
laptele,sa il coaguleze,etc.
Colonii foarte ciudate asemanate cu grenadele explodate.
Test CAMP=>e intalnit la Listeria-e folosit ptr diferentierea Listeriei.

Avem un striu vertical de stafilococ auriu si perpendifcular tulpina pe care o vrem sa dem ca
e Cl Perfrigens.Acolo unde se apropie cele 2 tulpini=> zona de intensa hemoliz cuneiform
e specifica ptr Cl Perfrigens.
Teste de patogenitate pe soarece,Ab-grama daca se face izolarea tulpinii.
Cl difficile e o bacterie care determina enterocolite severe dupa consum de Ab.Prin adm
inutila de Ab poate det dezechilibre la nivelul florei saprofite,dar uneori poate fi important si
sa apara enterocolita severa.Daca rasp imun al pacientului e bun,chiar daca aceasta
bacterie colonizeaza intestinul,enterocolita severa nu se produce=> purttor asimptomatic.
Protocol de diagnosticare:
-in general pacientii internatii pe termen lung=> patesc aceste pb .
- se cauta in materii fecale ptr Ag de Cl difficile-cu glutamat DH=> depistam tulpinile cu
potential amre si cele care pot contura starea de purtator .
Teste pozitive la screening=>confirmarea si detectarea prezentei toxinei...
Prin metode imunoenzimatice=> toxina B-cea mai frecventa,dar si A apoi :D

GENUL MYCOBACTERIUM
M.T.-specia tip
In general orice om de rand cand rosteste TBC asociaza cu o boala resp,desi exista si
localizari extraplm.
Uneori=> si alte porti de intrare:digestiv=>laptic cu bacil tuberculos.
Sputa=>infectii respiratorii prin expectoratie spontana
La bebelusi=> se prefera spalatura gastrica imediat dupa tuse.
Se poate face bronhoscopie-se recolteaza direct de la plm.
Daca vreau un screening nu ma duc la bronhoscopie .
Tuberculosa extraplm-in fct de localizare:urogenitala=>urina,pleural=>lichid pleural
Recoltarea sub control medical-ca sa vedem ca proba apartine pacientului
Daca vb de sputa, ne intereseaza ca examenul amcroscopi e foarte imp-verificam
aspect,consistenta,culoare si daca prezinta SANGE.Examenul microscopic al sputei:cand trb
sa o prelucram,niciodata nu mergem la un laborator obisnuit.Laboratoarele care fac asa cv
au nevoie de echipament special de protectie.
Cand fac un examen de sputa si urmaresc identificarea bacil tuberculos=> nu bacil ZiehlNielsen...Ptr ca el e un frotiu care poate doar sa puna un diag de BAAR ,dar daca e negativ
nu pot infirma diag de tuberculoza,dar nici sa ofer alt diagnostic.Poate veni cu Klebsiella
pneumoniae si nu se vede,deci mereu=> mai multe tipuri de coloratii si mai multe frotiuri.