1.

Diagnosticul de laborator in infectia cu Corynebacterium diphteriae

Prelevate recoltate: 3 tampoane faringiene si 1 tampon nazal.

Din primul tampon faringian se efectueaza un frotiu, care se va efectua Gram, unde se vor
observa Bacili Gram +, usor incurbati, maciucati, asezati sub forma literelor chinezesti, nesporulati
si imobili.
Tot din primul tampon se efectueaza coloratia Del Vechio, prin care se evidentiaza bacili de
culoare galbena, ce prezinta niste granulatii brun verzui, numite corpusculi Babes-Ernst.
Al doilea tampon faringian se foloseste pentru insamantarea pe mediul geloza-sange, pe care se
vor evidentia colonii de culoare gri-albicioasa, perlate si nehemolitice.
Tot din acest tamon se fac treceri pe mediile de cultura Tinsdale, pe care se vor evidentia colonii
de culoare neagra, cu halou brun, cat si mediul Loffer, unde vor aparea colonii semicremoase, ce
prezinta granulatii.
Al treilea tampon se insamanteaza pe un medil de cultura numit OST (ou, ser si teluri de K).
Tamponul nazal se insamanteaza si el tot pe OST.

Diagnosticul de laborator
Diagnosticul se va pune dupa 48-72h, dupa treceri repetate pe mediile de cultura solide si
interpretarea coloniilor de pe aceste.
Diagnosticul de laborator se pune pe baza:
a) Caracterelor morfologice;
b) Caracterelor de cultura;
c) Caracterelor biochimice.
In functie de fermentarea glucozei si zaharozei se pune diagnosticul de specie (3 specii sunt
importante: Diphterie, Ovis si Ulcerans).
In functie de fermentarea polizaharurilor (dextrina si glicogen) se pune diagnosticul de tip
(Corynebacterium Diphterie ce prezinta 3 tipuri: Gravis, Mitis si Intermedius).
Alte teste de indentificare:
1. Testul Pisu: este un test ce identifica produsii H2S. Acest test se bazeaza pe faptul ca bacilul
difteric descompune cisteina cu producere de acid sulfhidric, care in prezenta acetatului de
plumb, produce sulfura de plumb de culoare neagra, vizibil ca precipitat.
2. Reactia de aglutinare cu ser anti-difteric;
3. Testul ELEK: determina toxigenitatea tulpinii izolate
4. Testul in-vivo de evidentiere a toxinei difterice: se efectueaza pe soareci (cobai) inoculati
subcutan sau pe iepurasi inoculati intradermic.

Sensibilitatea la antibiotice: Sunt sensibili la penicilina si eritromicina.

 2. Diagnosticul de laborator in infectia cu Clostridium perfringens

Este un germene larg raspandit in natura, iar in organismul uman face parte din flora de
asociatie a colonului, vaginului, cavitatii bucale si pielii.
Poate produce infectii variate, majoritatea in asociere cu alte specii bacteriene precum
stafilococii cand dau nastere la gangrena gazoasa.
Se recolteaza sange cu seringa, materii fecale cu coprocultorul, puroi, diferite secretii si
materiale bioxice.
Materiile fecale nu se recolteaza cu tampon, pentru ca este un germene anaerob.

Caracterele morfologice
- Bacilii G+ sporulati anaerobi, cu capetele rotunjite, capsulati, ce prezinta un spor
ovalar situat subterminal si mai rar central;
- Acest spor confera bacteriei forma de bascuta, racheta de tenis sau ac de siguranta.

Caractere de cultura:
- Se dezvolta pe medii speciale, precum mediul Nagler care contine agar, glucoza si
galbenus de oua; pe acest mediu de cultura, bacteriile elaboreaza toxine precum
lecitinaza (exotoxina) care actioneaza supra lecitovitelinei din galbenusul de ou,
descompunand-o, iar mediul din jurul coloniilor devine opac.
- Exsita si un test de identificare in-vivo, care se efectueaza pe cobai inoculati in laba
piciorului cu extract microbian.

Sensibilitatea la antibiotice
Sunt sensibili la cefalosporina, peniciline si cloramfenicol.
 3. Diagnosticul de laborator in infectia cu Clostridium botullinum

Acesti germeni secreta una dintre cele mai puternice toxine, toxina botulinica.
Exista 3 categorii de botulism:
- Botulism infantil;
- Botulismul plagilor;
- Botulismul alimentar, prin ingerarea de alimente sarate, de afumaturi si conserve, in care
exista toxine preformate.
Prelevate clinice
- Sange, lichid de varsatura si materii fecale.

Teste de identificare:
Este de patologie pe 2 loturi de soareci, primul neimunizat, al 2-lea imunizat cu ser
botulinic. Primul lot moare, iar al 2-lea supravietuieste.

4. Diagnosticul de laborator in infectia cu Clostridium tetani

Este agentul etiologic al tetanosului.

Este un germene anaerob, foarte raspandit in natura, in special in sol.
Sporii acestui germene patrund in organism prin plagi traumatice.
Multiplicarea formelor vegetative este insotita de elaborarea uneu toxine care difuzeaza pe
calea nervilor motori, si prin curentul sanguin ajungand la SNC, unde determina o contractie
spastica a musculaturii striate, care la nivelul musculaturii fetei determina aparitia rasului
sardonic.
Diagnosticul este unul postmortem, iar prelevatul recoltat este creierul.
Se face si un test de identificare in-vivo pe 2 loturi de soareci: primul este neimunizat, iar al
2-lea imunizat cu ser antitetanic. Primul lot moare, iar al 2-lea lot supravietuieste.
 5. Diagnosticul de laborator in infectia cu Bacillus anthracis

Este agentul etiologic al antraxului.

Este un germene ubiquitar, dar se intalneste si in umorile si scretiile animalelor bolnave. De
la acestea, prin dejectii ajung pe sol, unde pot intalni conditii favorabile pentru sporulare.
Caractere morfologice
- Sunt bacili G+ ce prezinta capete rotunjite;
- Sunt de dimensiuni mari (intre 3-5 microni);
- Prezinta spori, capsula, sunt asezati sub forma unor lanturi scurte sau in perechi, avand o
singura capsula.
- Sporul, ca si forma de rezistenta, se formeaza doar in prezenta O2 si este de forma ovala,
situat central, cu diametru mai mic decat al bacteriei, si de aceea nu deformeaza bacteria.

Caractere de cultura
- Sunt germeni nepretentiosi, unde formeaza colonii de culoare cenusie, de dimensiuni mari
(2-3mm), care sunt de tip R;
- Pe mediile geloza-sange, coloniile sunt nehemolitice

Caractere biochimice
- Sunt germeni cataloza-;
- Nu produce ureaza;
- Fermenteaza glucoza, zaharoza si maltoza;
- Nu produce hemoliza.

Alte teste de identificare:

1. Demonstrarea prezentei capsulei care se face pe un mediu geloza cu adaos de bicarcabnat de
Na sau pe un mediu de cultura de sange defibrinat de cal;
2. Testul de patogenitate la animalute, care se efectueaza prin inoculare intraperitoneala la
soricei;
3. Reactia Ascoli, consta in aparitia unui inel de precipitat la contactul dintre un extract din
tesutul infectat cu ser imun;
4. Testul de identificare a producerii de toxina (testul imunologic);
5. Testele serologice de determinare a Ac de tip aglutinant sau precipitant in serul persoanelor
bolnave sau vaccinate.

Sensibilitatea la antibiotice
Sensibilitate la penicile si cefalosporine.
 6. Diagnosticul de laborator in infectia cu Listeria monocytogenes

Caractere morfologice
- Sunt bacili scurti, de multe ori cu forma cocobacilara (caracteristice culturilor tinere) sau
cocoidala, cu capete rotunjte.
- Se coloreaza Gram + pe frotiuri efectuate pe culturi tinere si pot fi Gram in culturi vechi.
- Sunt necapsulati si nesporulati

Caractere de cultura
- Sunt nepretentioase, cresc pe medii obisnuite, dar dezvoltarea este favorizata de adaosul de
sange, lichid de ascita sau glucoza.
- Sunt bacterii aerobe sau facultativ anaerobe
- Pe medii solide au au miros caracteristic de lapte acidulat;
- Pe medii lichide, dupa tipul de mediu folosit pot avea diferite aspecte: bulion preparat
aspect uniform, bulion glucozat aspect flocular

Caractere biochimice
- Sunt germeni catalazo +, oxidazo -;
- Fermenteaza glucoza

Sensibilitatea la antibiotice
Acesti germeni sunt sensibili la penicilina sau ampicilina, eritromicina, cloramfenicol
 7. Diagnosticul de laborator in infectia cu diferite specii bacteriene din
Familia Enterobacteriaceae (E. Coli, Salmonella, Shigella, Klebsiella,
Proteus, Yersinia)

Habitatul
Este reprezentat de tractul intestinal, tractul respirator, dar si mediul inconjurator (sol, ape,
plante.
Enterobacteriaceele sunt raspunzatoare de o mare arte din infectiile nesocomiale.
Germenii acestei familii pot fi impartiti in 2 categorii:
1. Germeni patogeni propriu-zis
Ex: genul Salmonella si genul Shigella
2. Germeni saprofiti, coditionat patogeni
Ex: genul Echerhia si genul Klebsiella

Caractere morfologice:
- Sunt bacili G-;
- Prezinta cili sau nu (sunt mobili sau nu);
- Sunt nesporulati, pot prezenta sau nu capsula;
- Au dimensiuni de 0,3-6 microni.

Caractere de cultura:
- Sunt bacterii aerobe, facultativ anaerobe;
- Sunt nepretentioase;
- Pe medii solide de cultura formeaza colonii de tip S sau de tip M;
- Pe mediul geloza-sange, unele specii produc hemoliza de tip beta (totala).

Caractere biochimice:
- Sunt germeni catalazo +, oxidazo -;
- Fermenteaza glucoza cu producere de acid, cu sau fara producere de gaz;
- Unele specii fermenteaza lactoza.
Genul Echerichi: E. Coli
Habitatul:
Este reprezentat de tractul intestinal al omului si animalelor, avand rol in sinteza unor
proteine din grupele K si B, dar si in mentinerea fiziologiei normale a intestinului gros.
Germenii acestui gen, reprezinta indicatorul de poluare fecaloida a mediului (in special a
apei).

Caractere morfologice:
- Sunt bacili G- ce prezinta cili peritrihi (intreaga suprafata a germenului);
- Unele tulpini nu prezinta cili;
- Sunt necapsulati (unele tulpini pot prezenta capsula).

Caractere de cultura:
- Sunt bacterii aerobe, facultativ anaerobe, nepretentioase;
- Pe medii solide de cultura, produc colonii de tip S;
- Pe medii de cultura lichide, tulbura uniform mediul, cu producerea unui inel aderent de
peretii eprubetei;
- Pe mediile geloza-sange, unele tulpini produc hemoliza de tip beta.

Caractere biochimice:
- Sunt germeni oxidazo-;
- Fermenteaza glucoza cu producere de gaz si acid;
- Fermenteaza lactoza;
- Produc indol, nu produc ureaza, nu produc H2S si nu folosesc citratul ce unica sursa de
carbon.

Prelevate recoltate:
- In caz de infectii urinare se preleveaza urina, care trebuie tinuta la frigider.
Transport: max 2h
Cultivarea se va face pe medii solide (medii geloza-sange sau mediul Cled).
Identificarea se va face pe baza caracterelor morfologice, caracterelor de cultura si
caracterelor biochimice (identificate pe mediile TSI, MIU si citrat).

- In tulburari digestive, se preleveaza materii fecale.

Cultivarea se face pe medii solide, precum Mac Conkey.
Identificarea se face idem ca la infectiile urinare, la care se pot adauga reactiile de
aglutinare, testele de serodiagnostic si testul Serony (inoculat la cobai).
 In meningite, se recolteaza LCR.
Transport: 15 min.
Cultivarea se face pe medii solide; identificarea, idem.

Genul Salmonella
Habitat:
Este reprezentat de mediul inconjurator, dar si in tractul intestinal al omului si animalelor.

Caractere morfologice:
- Sunt bacili G-, nesporulati, necapsulati, dar mobili prin cili peritrihi.

Caractere de cultura:
- Sunt bacterii aerobe, facultativ anaerobe, nepretentiosi, dezvoltati pe majoritatea mediilor de
cultura;
- Sunt colonii lactozo- de tip S.

Caractere biochimice:
- Sunt lactozo-;
- Fermenteaza glucoza, cu producere de acid si gaz;
- Nu produc indol si nu produc ureaza;
- Produc H2S (vizibil prin aparitia culorii negre pe mediul TSI);
- Folosesc citratul ca unica sursa de carbon.

Prelevate:
Febra tifoida:
- recoltam hemoculturi, de asemenea culturi din maduva osoasa (I sapt.);
- in a II-a sapt, prelevam urina si facem urocultura;
- incepand cu a III-a sapt, se preleveaza materii fecale si se executa coproculturi.
In septicemii: - se fac hemoculturi
In gastroenterite se fac coproculturi.
Cultivarea se face pe medii solide si medii de imbogatire si selectiv diferentiale, precum
mediul Hecktoen.
Identificarea se face pe baza caracterelor morfologice, caracterelor de cultura si biochimice
(TSI, MIU, citrat), la care se adauga reactiile de aglutinare cu seruri specifice de grup si tip, precum
si o reactie numita Widal care este o metoda ce evidentiaza Ac in dinamica, prezenti in serul
pacientilor cu febra tifoida sau paratifoida.
Genul Shigella
Cuprinde 4 grupuri:
1. Grup A: S. Dizenteriae => dizenterie;
2. Grup B: S. Flexneri;
3. Grup C: S. Boydii;
4. Gup D: S. Sonnei.

Habitat:
Reprezentat de tractul intestinal al pacientilor.

Caractere morfologice:
- Sunt bacili G -, nesporulati, necapsulati si neciliati.

Caractere de cultura:
- Sunt germeni aerobi, facultativ anaerobi;
- Se dezvolta pe medii selective si diferentiale, unde formeaza colonii de tip S, lactozo -.

Caractere biochimice:
- Sunt germeni oxidazo -;
- Fermenteaza glucoza, cu producere de acid, dar fara producere de gaz;
- Nu fermenteaza lactoza;
- Nu produc H2S;
- Nu folosesc citratul ca unica sursa de carbon;
- Nu produc indol (cu exceptia S. Flexneri, care produc indol).

Prelevate:
Se preleveaza materii fecale, dar si ser de la pacienti, dar numai dupa aproximativ 10 zile.
Cultivarea se face pe medii selectiv diferentiale.
Identificarea se face pe baza caracterelor morfologice, caracterelor de cultura, biochimice (TSI,
MIU si citrat), precum si prin efectuarea reactiilor de aglutinare, cu seruri specifice.
Genul Klebsiella
Din acest gen fac parte 6 specii, dintre care, 4 cu imp in patologia umana:
Klebsiella pneumaniae, oxytoca, rhinosceromatis, ozenae.

Habitat:
Se intalnesc in tractul respirator si tractul intestinal, fiind germeni saprofiti, conditionat
patogeni (fiecare dintre noi putem avea specii ale acetui gen-ele se suprapun peste afectiunea
cronica rezultand agravarea acelei situatii)
Se intalnesc in mediul inconjurator: in sol, apele de suprafata, dar si pe plante.
- Pneumoniae si oxytoca sunt implicate in aparitia infectiilor nosocomiale
(intraspitalicesti).
- Celelalte 2 specii, si anume ozenae si rhinosceromatis produc afectiuni in sfera ORL,
fiind mai rar intalnite.

Caractere morfologice:
- Sunt bacili G-, scurti, dispusi in diplo sau in lanturi scurte;
- Sunt nesporulati, imobili, dar prezinta o capsula de 2-3 ori mai mare decat diametrul
bacteriei.

Caractere de cultura:
- Sunt bacterii nepretentioase dezvoltandu-se bine pe medii uzuale, precum geloza simpla,
geloza lactozata, dar si pe geloza-sange unde formeaza colonii mari, foarte bombate, de
culoare alb-cenusii, care prezinta dupa o perioada de timp de incubare la termostat
fenomenul de confluare si de curgere pe suprafata placii.

Caractere biochimice:
Pe mediul TSI:
- Fermenteaza glucoza cu producere de acid si gaz;
- Fermenteaza lactoza si nu fermeteaza zaharoza;
- Nu produc H2S.
Pe mediul MIU:
- Sunt impobili;
- Nu produc indol, dar produc ureaza.
Pe mediul cu citrat: Se pot dezvolta, folosind citratul ca unica sursa de carbon.
Sensibilitatea la antibiotice:
Acesti germeni sunt sensibili la asocierea cefalosporine cu aminoglicozide, dar si la
tetraciclina.
Genul proteus
Este alcatuit din 4 specii cu importanta in patologia umana:
1. Proteus vulgaris;
2. Proteus mirabilis;
3. Proteus penneri;
4. Proteus myxofaciens.

Habitat:
Este reprezentat de mediul inconjurator, si anume: sol, ape de suprafata si reziduale, produse
organice in putrefactie, dar si in produsele patologice de la pacienti (urina, sputa si colectiile
purulent).

Caractere morfologice:
- Sunt bacili G-, polimorfi (putand avea mai multe forme, si anume: filamentoase lungi,
bastonase scurte sau forme cocobacilare);
- Nu prezinta capsula si sunt nesporulati, in schimb sunt foarte mobili datorita unor cili
peritrihi (pe toata suprafata bacteriei).

Caractere de cultura:
- Sunt germeni nepretentiosi;
- Pe medii solide de cultura cu adaos de bila, formeaza colonii mari, rotunde, translucide,
netede, ce prezinta centrul colorat in culoarea neagra datorita producerii de H2S ->
hidrogen sulfurat (sunt asa numitele colonii in ochi de pisica);
- Pe medii solide de cultura, precum geloza-sange prezinta un fenomen caracteristic,
numit fenomenul de invazie a placii.
- Un alt fenomen caracteristic, pe mediul geloza-sange turnat in coloana inclinata in
eprubeta, Proteusul produce un fenomen caracteristic numit fenomenul de catarare,
specific doar speciilor de Proteus.
- Daca se insamanteaza 2 tuplini diferite de Proteus, va aparea pe placa Petri o linie de
demarcatie intre cele 2 tulpini, numita linia Dienes.

Caractere biochimice:
Pe mediul TSI:
- Proteusul fermenteaza glucoza cu producere de acid si gaz, iar unele specii pot fermenta
si zaharoza;
- Nu fermenteaza lactoza (sunt lactozo -);
- Produc H2S in mod obligatoriu.
Pe mediu MIU:
- Prezinta o mobilitate mare;
- Produc indol (doar unele tulpini);
- Produc ureaza.
Pe mediul cu citrat:
- Folosesc citratul ca unica sursa de carbon.

Sensiblitatea la antibiotice:
Sunt sensibile la cefalosporine, aminoglicozide.

Gernul Yersinia
Acest gen cuprinde 11 specii, dintre care 3 importante in patologia umana:
1. Yersinia pestis - este agentul etiologic al pestei (ciumei);
2. Yersinia enterocolitica este raspunzatoare de enterocolite;
3. Yersinia pseudotuberculosis.

Habitat:
Sunt agenti etiologici ai unor zoonoze (o boala transmisa de la animale), astfel incat, ele se
intalnesc la rozatoare, pasari, dar si mamifere domestice, de unde se transmit accidental la om:
direct sau prin intermediul vectorilor (puricele de sobolan si cel uman).

Caractere morfologice:
- Sunt bacili G-, scurti, cu capete rotunjite, de dimensiuni mici (1 micron);
- Sunt nesporulati, necapsulati, dar prezinta cili (adica sunt mobili la temperaturi de
aproximativ 30C si sunt imobili, adica nu au cili la temperaturi de 37C).

Caractere de cultura:
- Sunt germeni aerobi, facultativ anaerobi, nepretentiosi, dezvoltandu-se pe medii simple
de cultura sub forma unor colonii de tip S, de culoare alb-cenusii si nehemolitice pe
geloza-sange;
- Pe medii de cultura lichide, formeaza o membrana la suprafata, iar la fundul eprubetei un
depozit necaracteristic.
Caractere biochimice:
Pe mediul TSI:
- Sunt germeni oxidazo-;
- Fermenteaza glucoza cu producere de acid, dar fara producere de gaz;
- Nu fermenteaza lactoza si nu produc H2S -> hidrogen sulfurat.
Pe mediul MIU:
- Sunt mobili pana la 30C si imobili la 37C;
- Nu produc indol, dar produc ureaza.9
Ele mai pot fi identificate si prin reactia de aglutinare, reactia de hemaglutinare pasiva (RHAP) si
reactia de fixare a complementului (RFC).

Sensibilitatea la antibiotice:
Sunt germeni sensibili la cefalosporine si aminoglicozide.
 8. Diagnosticul de laborator in infectia cu Haemophilus influenzae

Boli ale tractului respirator: bronhopneumonii, pneumonii

ale sferei ORL: sinuzite, otite
infectii vaginale, infectii oculare, meningite, artrite, etc.
Prelevate recoltate:
- Exudate, sputa;
- Secretii vaginale, otice, oculare, LCR, sange, puroi, lichid sinovial, etc.

Caractere morfologice:
- Sunt germeni bacili G- cu forme polimorfe (de la forme cocobacilare, la forme filamentoase,
uneori cu ramificatii). Astfel:
o in culturi tinere si in prelevate proaspete se intalnesc in general, forme cocobacilare
ce prezinta capsula;
o In culturi vechi, se intalnesc in general, forme filamentoase ce nu au capsula;
- Sunt nesporulati.

Caractere de cultura:
- Sunt germeni pretentiosi avand nevoie pt a se dezvolta de 2 factori, si anume:
o Factorul X, care se mai numeste protoporfirina: este un factor termostabil cu rol in
sinteza unor enzime ce contin Fe;
o Factorul V, care se mai numeste NAD (nicotin amid dinucleotid): este un factor
termolabil cu rol in procesele de oxidoreducere.
- Ei se pot dezvolta pe urmatoarele medii de cultura:
o Geloza- sange cu striu de stafilococ. Pe un mediu geloza-sange pe care initial s-a
trasat un striu de stafilococ, se vor dezvolta colonii de hemophilus influentse sub
forma unor colonii mici, convexe, translucide, ca picaturile de roua (acest fenomen
se numeste satelitism);
o Geloza-chocolate;
o Pe medii solide (precum mediul Muller Hinton)cu adaos de factor X si factor V
o Pe medii solide selective cu antibiotice (pentru prelevatele plurimicrobiene) pentru
inhibarea florei de asociatie, germenilor de asociatie;
o Mediul BHI (brain heart infusion): acesta este folosit in special pentru prelevatele
monomicrobiene.

Modalitati de identificare:
a) Dupa caracterele morfologice;
b) Dupa caracterele de cultura;
c) Dupa caracterele biochimice:
- Sunt oxidazo +, catalazo ;
 - Produc indol si ureaza;
- Fermenteaa zaharurile;
- Reduc nitratii la nitriti.
d) Prin reactii serologice: se folosesc reactiile de aglutinare pe lama cu seruri specifice pe
baza antigenelor polizaharidice capsulare

Sensbilitatea la antibiotice:
- Sunt germeni sensibili la penicilina, anticilina, cefalosporine si totdeauna raspund la
asocierea dintre anticilina cu cloramfenicol.
 9. Diagnosticul de laborator in infectia cu Pseudomonas aeruginosa

Habitat:
Se intalnesc in nr crescut in mediul intraspitalicesc, dar si in locuintele oamenilor, in special
in locuri umede si intunecate, precum gurle de scurgere de la chiuvete, dusuri, etc.
Se intalnesc in nr redus pe piele, dar si in flora intestinala.
Produce o varietate de infectii precum:
- Infectii urinare, oculare, otice, gastrointestinale, respiratorii, ale pielii si tesuturilor moi

Prelevate de recoltat:
- Urina
- Secretii otice, oculare, genitale
- Sputa
- Sange,etc

Acesti germeni sunt raspunzatori de o mare parte a infectiilor de tip nosocomial (spitalicesti).
Sunt afectati in special copiii mici, batranii, dar si persoanele imunocompromise, arsii, bolnavii
cronici, politraumatizatii, etc.

Caractere morfologice:
- Sunt bacili G- strict aerobi;
- Sunt filamentosi, drepti sau usor incurbati, astfel:
o In culturi tinere si prelevate proaspat recoltate prezinta forme filamentoase;
o In culturi vechi apar sub forma unor virgule sau chiar cocobacilare.
- Sunt asezati izolat in diplo sau in lanturi scurte;
- Sunt nesporulati, necapsulati (unii pot prezenta capsula);
- Sunt mobili (dat unor flageli sau cili polari, adica la unul din capete).

Caractere de cultura:
- Sunt germeni nepretentiosi, dezvoltandu-se pe medii uzuale de cultura, unde produc colonii
de tip S, R sau chiar M
Caractere biochimice:
- Sunt germeni strict aerobi oxidazo+ si care desfac glucoza de tip oxidativ.

Modalitati de identificare:
a) Dupa caracterele morfologice
 b) Dupa caracterele de cultura
c) Dupa caracterele biochimice
d) Dupa mirosul caracteristic (miros specific de flori de tei)
e) Se dezvolta la temperaturi crescute 42C, temp la care alti germeni sunt inhibati
f) Pe medii lichide de cultura formeaza o pelicula la suprafata, sub aceasta pelicula mediul
fiind colorat in diferite nuante datorita elaborarii unor pigmenti, astfel:
- putem avea culoarea rosie dat unui pigment numit piorubina;
- putem avea culoare verde dat unui pigment numit pioverdina;
- culoarea albastra dat unui pigment den piocianina;
- culoarea neagra dat pigmentului numit piomelanina.

Sensibilitatea la antibiotice:
Sunt germeni foarte rezistenti la antibiotice, de aceeea tratamentul se face fie cu asocieri de
antibiotice (ex: o penicilina plus un aminoglicozid), fie cu antibiotice foarte puternice de ultima
generatie din clasa carbapenemelor (ex: inipenem, meropenem, etc.)
 10.Diagnosticul de laborator in infectia cu Campylobacter jejuni

Habitat:
- Acesti germeni se intalnesc in tubul digestiv la mamifere (bovine, porcine, ovine, canide),
dar si in tubul digestiv al pasarilor domestice sau salbatice la care determina frecvent starea
de purtator si mai rar boli manifeste.

Specia tip reprezentativa a acestui gen s.n Campylobacter jejuni.

Caractere morfologice:
- Sunt bacili G- subtiri, usor incovoiati in forma literei S sau cu aspect helicoidal (prezentand
2-6 spire; din aceasta cauza facand parte din categ spirililor);
- Sunt nesporulati, necapsulati, dar mobili dat unor flageli de tip monotrihi, peritrihi si mai rar
lofotrihi;
- Sunt asezati sub forma de virgula cate 2 (in diplo) sub forma aripilor unei pasari.

Caractere de cultura:
- Sunt germeni pretentiosi dezvoltandu-se pe medii de cultura selective, precum geloza
Columbia, Muller-Hinton, BHI (brain heart infusion), skirow-butzler si campy-ic.
- Pe aceste medii de cultura coloniile care se dezvolta pot avea 2 aspecte:
1. Colonii mici convexe, transparente, incolore cu margini regulate si nehemolitice;
2. Colonii mari, plate, cu margini neregulate si nehemolitice pe geloza-sange.

Caractere biochimice:
- Sunt germeni oxidazo+, catalazo+ si nu fermenteaza zaharurile.

Sensibilitatea la antibiotice:
Sunt germeni sensibili la eritromicina, ciprofloxacina si trimetoprim sulfametoxazol.
 11.Diagnosticul de laborator in infectia cu Helicobacter pylori

Dpdv taxonomic (al incadrarii in ierarhia bacteriilor) initial, genul era inclus in genul
Campylobacter. Ulterior, dupa studii de taxonomie moleculara s-a diferentiat genul Helycobacter ce
are ca reprezentant de baza specia Helycobacter pilori.
Prelevate de recoltat:
- Biopsie (prin endoscopie cu biopsie);
- Sange;
- Materii fecale;
- Piese de exereza chirurgicala .

Diagnosticul prezumptiv se poate face cu ajutorul a 2 teste:

1. Testul producerii de ureaza se ia o bucata de mucoasa gastrica, se introd intrun mediu
special si se obs react chimice care au loc la acel nivel;
2. Testul respirator cu izotop de carbon 14.

Caractere morfologice:
- Sunt bacili G- incurbati sau helicoidali, prezentand spire (de asemenea sunt inclusi in categ
spirililor);
- Sunt nesporulati, necapsulati, dar mobili, datorita unor cili sau flageli dispusi polar lofotrihi.

Caractere de cultura:
- Sunt germeni pretentiosi, dezvoltandu-se pe medii selective de cultura, precum: geloza
Columbia, Muller-Hinton, BHI si geloza chocolate.
- Pe aceste medii de cultura coloniile care se dezvolta apar dupa 3-5 zile si sunt niste colonii
de dimensiuni mici, transparente si hemolitice pe geloza-sange.

Caractere biochimice:
- Sunt germeni oxidazo+, catalazo+, nu fermenteaza zaharurile;
- Produc o cantitate foarte mare de ureaza datorita careia ei rezista perioade indelungate de
timp (luni, ani sau chiar zeci de ani) in mediul acid din stomac.

Sensibilitatea la antibiotice:
Acesti germeni sunt foarte rezistenti, necesitand o terapie combinata pt tratament.
Ex: asoc dintre amoxicilina, metronidazol si saruri de bismut (pepto-bismol).
 12.Diagnosticul de laborator in infectia cu Vibrio cholerae

Se vor recolta de la pacienti materii fecale. Recoltarea materiilor fecale trebuie efectuata
inaintea inceperii vreunui tratament. Totusi, daca s-au administrat anumite substante este
recomandat sa se preleveze 3 probe de scaun:
- Prima, a 2-a la 24 de h distanta de prima si a 3-a la 24 h distanta fata de a 2-a.
Recoltarea trebuie facuta din scaunul emis spontan si trebuie facuta cu sonda Nelaton sau cu
un tampon cu vata hidrofila absorbant.
Proba recoltata trebuie introdusa intr-un mediu numit Cary-Blair si trebuie transportata la
laborator in maximum 48h.

Caractere morfologice:
- Aspectul microscopic din scaun nu este distinctiv. La microscopul cu camp intunecat
identificandu-se doar germeni mobili;
- Sunt bacili G- cu aspect de virgula, scurti (aprox 2-4 micrometrii lungime);
- Sunt nesporulati, necapsulati, dar mobili datorita unui flagel polar lung
Caractere de cultura:
- Sunt germeni ce se dezvolta foarte bine in medii de cultura cu alcalinitate crescuta
(aprox 9,2 pH-ul);

Se vor dezvolta pe medii de cultura precum:

- Apa peptonata alcalina (are un pH de aprox 9,2);
- BSA (bile salt agar).
Dupa insamantarea pe mediul apa paptonata alcaina si pastrarea timp de 4-8h la termostat la
37C din pelicula aparuta la suprafata acestui mediu se ia o noua proba care se insamanteaza pe
mediul BSA pt identif cat mai clara a Vibrionilor Cholerici (se lasa 24h pe acest mediu la 37C).
Coloniile sunt netede cu margini regulate, cu suprafata usor bombata, trasparente dupa 12h
si care devin opace dupa 24h.

Pe medii lichidiene Vibrionii Cholerici tultura uniform mediul cu producerea unui val sau
pelicula la suprafata, pelicula care dupa o perioada de timp cade la fundul eprubetei producand un
depozit caracteristic.

Caractere biochimice:
- sunt germieni oxidazo+ care desfac glucoza de tip oxidativ;
- produc indol si reduc nitratii la nitriti.
Reactia de aglutinare pe lama cu anti ser Vibrio Cholerae serogrup O1

Sensibilitatea la antibiotice:
In general sunt sensibili la tetraciclina, dar in ultima perioada s-au identificat tot mai multe
tulpini rezistente la tetraciclina, asa incat administrarea antibioticelor se face numai dupa efectuarea
antibiogramei.
 13.Diagnosticul de laborator in infectia cu Treponema pallidum

Este agentul etiologic al sifilisului, boala transimsibila sexual.

Prelevate de recoltat:
- Serozitati de la niv leziunilor pt demonstrarea prezentei Treponemei;
- Sange pt efectuarea testelor serologice.

Caractere morfologice:
Treponema pallidum este o spirocheta (face parte din categ spirochetelor) deoarece prezinta
spire cu dimensiuni intre 5-15microni, spire in nr de 5-15 stranse si regulate.
Aceste spire confera germenilor o mobilitate crescuta prin miscarile de flexie, rotatie,
translatie, pendulare si axiale.
Acesti germeni nu se coloreaza prin coloratia gram.
Se identifica prin coloratia numita impregnare argentica (metoda levaditi), prin
imunofluorescenta si prin microscopie cu camp intunecat.

Caractere de cultura:
- Nu sunt cultivabile in laborator, dar s-au obtinut rezultate pe oua embrionate si culturi de
tesuturi;
- In laborator treponemele pot fi mentinute prin inoculare la iepuri (cutanat, ocular sau
intratesticular).

Testele serologice sunt foarte imp pt diagnosticare, insa nicio react serologica nu poate confirma
sau infirma o infectie cu Treponema pallidum (infectie luetica/lues).
Exista 2 categ de react serologice mari, si anume:
A. Teste cu antigene netreponemice
- Ag netreponemice sunt lipide obt din tesuturile mamiferelor, cum ar fi cardiolipina, care
este un lipid extras din cordul de bou care are nevoie de niste substante precum lecitina
si colesterolul, pt a interactiona cu asa numita reagina sifilitica. Reagina sifilitica este un
amestec de Ig de tip A si M, care interactioneaza cu Ag din tesuturile normale.
- Exista 2 metode de efectuare a acestor teste cu Ag netreponemice:
1. Metode de floculare se num asa deoarece se bazeaza pe principiul ca la contactul
dintre serul bolnavului cu un reactiv specific apar flocoane care pot fi vizibile cu
ochiul liber, mai ales dupa agitare. Aceasta contine 2 teste:
a) Primul test s.n VDRL (veneral disease research laboratory)
b) RPR (rapid plasma reagin)
Avantajul acestor teste cu antigene netrponemice este pretul scazut. Se mai practica acest test pt
supraveghere populationala.
Dezavantajul, in principal este ca pot da rezultate fals pozitive. Testele fals pozitive pot aparea
dupa consumul exagerat si cronic de alcool si dupa vaccinari.
2. Reactia de fixare de complement se bazeaza pe principiul ca serurile care cont
reagina sifilitica fixeaza complementul in prezenta Ag cardiolipinice. Sunt 2
modalitati de fixare:
a) Reactia Bordet Wasserman
b) Testul Kolmer
Avantajul este ca ele dau si rezultate cantitative.
Dezavantajul este ca pot da si ele la randul lor rezultate fals pozitive la pacienti cu mononucleoza
infectioasa, pojar, lepra si malarie.
B. Teste cu antigene treponemice
1. FATP (fluorescent antibodyes Treponema pallidum) este o reactie foarte des folosita,
iar avantajul ei este ca se pozitizeaza prima;
2. TPI (Treponema pallidum imobilisation) este o react mai rar folosita deoarece necesita
pt efectuare treponeme vii care sunt greu de obtinut;
3. RFC (react de fixare de complement);
4. TPHA (Treponema pallidum hemaglutination assay) este un test foarte folosit.
C. ELISA
D. CIE (contrainum electroforeza)

Sensibilitatea la antibiotice:
Acesti germeni sunt sensibili la penicilina.
 14.Diagnosticul de laborator in infectia cu Mycobacterium tuberculosis

Este agentul etiologic al sifilisului, boala transimsibila sexual.

Prelevate de recoltat:
- Serozitati de la niv leziunilor pt demonstrarea prezentei Treponemei;
- Sange pt efectuarea testelor serologice.

Caractere morfologice:
Treponema pallidum este o spirocheta (face parte din categ spirochetelor) deoarece prezinta
spire cu dimensiuni intre 5-15microni, spire in nr de 5-15 stranse si regulate.
Aceste spire confera germenilor o mobilitate crescuta prin miscarile de flexie, rotatie,
translatie, pendulare si axiale.
Acesti germeni nu se coloreaza prin coloratia gram.
Se identifica prin coloratia numita impregnare argentica (metoda levaditi), prin
imunofluorescenta si prin microscopie cu camp intunecat.

Caractere de cultura:
- Nu sunt cultivabile in laborator, dar s-au obtinut rezultate pe oua embrionate si culturi de
tesuturi;
- In laborator treponemele pot fi mentinute prin inoculare la iepuri (cutanat, ocular sau
intratesticular).

Testele serologice sunt foarte imp pt diagnosticare, insa nicio react serologica nu poate confirma
sau infirma o infectie cu Treponema pallidum (infectie luetica/lues).
Exista 2 categ de react serologice mari, si anume:
E. Teste cu antigene netreponemice
- Ag netreponemice sunt lipide obt din tesuturile mamiferelor, cum ar fi cardiolipina, care
este un lipid extras din cordul de bou care are nevoie de niste substante precum lecitina
si colesterolul, pt a interactiona cu asa numita reagina sifilitica. Reagina sifilitica este un
amestec de Ig de tip A si M, care interactioneaza cu Ag din tesuturile normale.
- Exista 2 metode de efectuare a acestor teste cu Ag netreponemice:
3. Metode de floculare se num asa deoarece se bazeaza pe principiul ca la contactul
dintre serul bolnavului cu un reactiv specific apar flocoane care pot fi vizibile cu
ochiul liber, mai ales dupa agitare. Aceasta contine 2 teste:
c) Primul test s.n VDRL (veneral disease research laboratory)
d) RPR (rapid plasma reagin)
Avantajul acestor teste cu antigene netrponemice este pretul scazut. Se mai practica acest test pt
supraveghere populationala.
Dezavantajul, in principal este ca pot da rezultate fals pozitive. Testele fals pozitive pot aparea
dupa consumul exagerat si cronic de alcool si dupa vaccinari.
4. Reactia de fixare de complement se bazeaza pe principiul ca serurile care cont
reagina sifilitica fixeaza complementul in prezenta Ag cardiolipinice. Sunt 2
modalitati de fixare:
c) Reactia Bordet Wasserman
d) Testul Kolmer
Avantajul este ca ele dau si rezultate cantitative.
Dezavantajul este ca pot da si ele la randul lor rezultate fals pozitive la pacienti cu mononucleoza
infectioasa, pojar, lepra si malarie.
F. Teste cu antigene treponemice
5. FATP (fluorescent antibodyes Treponema pallidum) este o reactie foarte des folosita,
iar avantajul ei este ca se pozitizeaza prima;
6. TPI (Treponema pallidum imobilisation) este o react mai rar folosita deoarece necesita
pt efectuare treponeme vii care sunt greu de obtinut;
7. RFC (react de fixare de complement);
8. TPHA (Treponema pallidum hemaglutination assay) este un test foarte folosit.
G. ELISA
H. CIE (contrainum electroforeza)

Sensibilitatea la antibiotice:
Acesti germeni sunt sensibili la penicilina.
 15.Diagnosticul de laborator in infectia cu Chlamydia

Chlamydia sunt bacterii cu dezvoltare obligatorie intracelulara.

3 specii sunt importante in patologia umana, si anume:
1. C. trachomatis este agentul etiologic al trahomului;
2. C. psittaci este agentul etiologic al psitacozei sau ornitozei. Aceasta afectiune mai poarta
denumirea si de sarutul papagalului;
3. C. pneumoniae este agentul etiologic al unei pneumonii atipice;

Prelevate de recoltat:
In functie de localiz infectiei se recolteaza:
- In caz de trahom si conjunctivita cu incluziuni vom recolta secretii conjunctivale;
- In caz de psitacoza sau ornitoza, recoltam sputa, sange sau materiale biopsice;
- In caz de infectii respiratorii recoltam exudate, sputa sau aspirat bronho-alveolar.

Caractere morfologice:
Acesti germeni sunt de dimesiuni mici (intre 250-1000nm), de forma cocoidala (rotunjiti-
sferici) care se coloreaza foarte greu Gram.
In schimb se pot colora prin urmat coloratii:
- Coloratia Giemsa;
- Coloratia Machiavello;
- Coloratia Gimenes.

Caractere de cultura:
Fiind bacterii cu dezvoltare intracelulara, ele se cultiva pe:
- Culturi de celule;
- Sac vitelin;
- Prin inoculare la soareci, inoculare de tip intraperitoneal, cerebral, nazal, etc

Alte teste de identif sunt reprez de:

- Reactia de fixare de complement care identifica Ac fata de Ag de grup comun ale
Chlamydiilor;
- Reactia de microimunofluorescenta (MIF);
- Reactia de hemaglutinare;
- Reactia de microaglutinare;
- Testul ELISA.
Sensibilitatea la antibiotice:
Sunt germeni sensibili la tetracicline, eritromicina si mai rar la clasa aminoglicozidelor.

Sunt niste germeni foarte periculosi, mai ales la femeile care vor sa aiba copii. Daca
deceleaza aceste bacterii in timpul sarcinii vor ataca atat fatul, cat si mama.
 16.Diagnosticul de laborator in infectia cu Candida

Specia tip reprezentativa a acestui grup este candida albicas care este raspunzatoare de aproximativ
70% din infectiile candidotice.

Prelevate de recoltat:
Recoltarea prelevatelor se face in functie de localiz infectiei, si anume:
- In caz de localizare cutanata se vor recolta par, unghii si scuame;
- In caz de localizare subcutanata se vor face punctii ale abceselor existente;
- In caz de localizare la niv mucoaselor (in special mucoasa bucala si mucoasa vaginala) se
vor recolta secretii;
- In caz de localizare digestiva se recolteaza materii fecale;
- In caz de localizare cerebrala, LCR;
- In caz de localizare renala se recolteaza urina;
- In caz de localizare bronho-pulmonara se recolteaza sputa;
- In starile grave de septicemii, sange.

Caractere morfologice:
Exista 3 forme:
- Blastospori sunt celule de dimensiuni mici intre 3-5 microm de forma rotunda sau
ovoidala care se coloreaza G+;
- Forma de pseudomicelii sunt celule alungite puse cap la cap sub forma unor siraguri sau
lanturi;
- Forma de chlamidospori este specifica doar candidei albicans si care reprez celule de
dimensiuni mai mari decat blastosporii si care au pereti dublii.

Caractere de cultura:
Candida se dezvolta foarte bine pe un mediu special numit Sabouraud pe care dupa 24-48h
de incubare la termostat la 37C vor aparea colonii de dimensiuni mari (initial ele sunt mici ca
dimensiuni) de tip S, de culoare alb-galbui si care au un miros specific de drojdie de bere.
Aceeasi candida se poate dezvolta si pe medii cromogene (acestea identif speciile de candida
in functie de culoare coloniilor crescute pe ele.

Alte modalitati de identif a candidei:

- Zimograma este un test ce se bazeaza pe fermentarea zaharurilor;
- Auxonograma este un test ce se bazeaza pe asimilarea zaharurilor;
- Testul filamentarii rapide este specific pt candida albicans si consta in aparitia intr-un timp
foarte scurt (3h) a unor filamente (asa numitii germ-tubes) in cazul in care se face cultivarea
pe medii speciale ce contin ser de iepure;
 - Testul formarii de Chlamydospori este specific tot candidei albicans, iar pt a putea efectua
acest test avem nevoie de niste medii speciale numite Tween.

Sensibilitatea la antifungice/antimicotice:
Nazoli cu reprezententii Ketoconazol, Fluconazol, miconazol, la care se mai adauga 2
antifungice, si anume nistatina si amfotericina B.