Sunteți pe pagina 1din 7

47.

Artrologie (sindesmologie)
Artrologia - Parte a anatomiei macroscopice care se ocupa cu studiul articulatiilor.
Articulatiile studiaza toate elementele care asigura legatura dintre 2 sau mai multe oase. Aceste elem. de
leg. pot fi de natura conjunctiva, reprezentand
- elementul pasiv al sistemului locomotor.
- elem. activ = muschii
De pe la 1800 articulatiile au fost clasificate in art fixe si mobile de catre BICHAT, la care WINSLOW a
adaugat art semimobile.
Principal actiune care se executa intr-o art este miscarea. De natura miscarii pe care o executa art depind
caracteristicile si structura sa. Luand in cosideratie si elementele de legatura precum si dezvoltarea lor, art se
impart in 3 grupe mari :
1. Art fibroase= SINARTROZE/articulatii fixe
2. Arti cartilaginoase=AMFIARTROZE/semimobile
3. Art sinoviale=DIARTROZE/mobile

48. Articulatiile fibroase


->elemente de legatura- tesutul conjunctiv DENS ,
->reprez de membrane sau ligamente
->la niv lor nu se executa miscari sau daca se executa sunt extrem de reduse.
->sunt de 2 categ. : SINDESMOZE si SUTURI.
a)SINDESMOZE elem de leg=tesut conjunctiv fibros, colagen sau elastic,si se impart in : SIMFIBROZE si
SINELASTOZE.
-SIMFIBROZE- elem de leg este reprez de: tesutul conjunctiv fibros. Simfibrozele sunt reprez de: membrane
fibroase/interosoase ce leaga intre ele oasele antebratului si a gambei. Ligam interspinoase dintre procesele
spinoase, ligam supraspinos si ligam intertransversale.
-SINELASTOZELE- elem de leg este tesutul conjunctiv elastic. Sinelastozele sunt reprez de ligamentele
galbene dintre lamele/arcurile vertebrale.
b)SUTURILE se intalnesc la nivelul oaselor craniului. Tesutul conjunctiv care uneste 2 oase se continua la ext
cu periostul acestora, iar la int endocranian cu stratul fibros al duramaterului. Prezinta mai multe varietati, dupa
forma suprafetei oasoase:
-suturi plane /drepte/armonice- suprafetele oasoase sunt drepte, le intalnim la: art oaselor nazale, art osului
lacrimal cu oasele invecinate.
-suturi dintate/SERRATA- marginea osoasa prezinta dintaturi care se vor interpatrunde cu dintaturile osului cu
care se articuleaza: sutura dintre cele 2 oase parietale/sagitala sutura dintre parietale si frontale= sutura
cororala, sutura dintre parietale si occipital= sutura landoida
-suturi solzoase/scuamoase- prezinta marginile osoase taiate piezis, una in dauna celeilalte, astfel ca cele 2 oase
se incaleca asemanator solzilor de peste sau tiglelor de pe casa, dar cu orientare inversa: sutura parietotemporala in care marginea parietala este taiata in dauna marg ext, iar marginea solzului temporalului in dauna
marg int.

-sutura gomfoza(gomfos=cui)- are forma unui cui , margina are forma ascutita si va patrunde intr-o cavitate a
celuilalt os in care este mentinuta printr-un aparat ligamentar: art alveolodentara cu ligam alveolodentar .
-sutura schindileza- se intalneste la niv articulatiei sfenovomeriene, in care marginea sup a vomerului este unita
cu corpul sfenoidului prin tractursuri conjuctive foarte scurte, dar f rezistente.

49. Articulatiile cartilaginoase


->elem de legatura este reprezentat de cartilajul hialin sau fibrocartilaj.
->miscari reduse
->prezinta 2 varietati : SINCONDROZE si SIMFIZE SINCONDROZELE
a)SINCONDROZELE- dupa momentul de aparitie si rezistenta in organism pot fi temporare sau permanente.
-Cele temporare sunt reprezentate prin articulatii existente initial la nivelul coxalului, sternului, sacumului,
coccisului si la niv oaselor lungi la acestea fiind reprezentate de catre cartilajele de crestere.
-Cele permanente persista toata viata : articulatiile intervertebrale(corpurilor vertebrale) prin discurile
intervertebrale; stern-Icoasta->cartilaj costal.
b)SIMFIZELE- cartilajul care se gaseste intre cele 2 extr oasoase si este sub forma unui disc: la niv simfizei
pubiene sau la niv corpurilor vert.
SINCONDROZELE temporare precum si SIMFIBROZELE se osifica dand nastere asa ziselor SINOSTOZE.
Sinostozele sunt art cele mai fixe. Elementele de legatura ale acestor articulatii sinartrodiale fiind testutul osos.
COXALUL, STERNUL, COCCISUL, SACRUMUL sunt rezultatul procesului de SINOSTOZARE
In art cartilaginoase este nevoie sa se produca o relaxare a cartilajului(ca la niv bazinului unde se elaboreaza
RELAXINA ce permite indepartarea celor 2 pubisuri), favorizand mecanismul nasterii.

50. Elementele componente ale articulatiilor sinoviale


->sunt cele mai numeroase din org.
->prezinta o gama larga de miscari ample, multiple si variate
->elemente componente ale art sinoviale sunt reprezentate de : supr art, cartilajul art, formatiuni care asigura
concordanta dintre supr articulare- discuri, meniscuri, formatiuni de unire- capsula articulara, ligamente.
*suprafetele articulare- imbraca o multitudine de forme incadrabile geometric
- criterii de clasificare a articulatiilor sinoviale, depinzand de forma miscarilor de artic
- 2 forme: plane- cu miscari reduse si sferoidale- cu miscari ample si variate
- in general, forma unei supraf art este mulajul negativ al celeilalte. Ele trebuie sa
corespunda perfect, purtand numele de congruenta articulara. In lipsa congruentei se produc leziuni
ulcero-necrotice.
*cartilajul articular
- Este un cartilaj hialin care, pe de o parte adera la supraf art prin una din fetele sale, iar cealalta fata
corespunde supraf cavitatii articulare.
- La periferie, cartilajul hialin se continua cu periostul
- La periferia sa, terminandu-se si sinoviala
- Supraf cartilajului hialin este in fct de amplitudinea miscarilor care se exectua pe articulatie
- Grosimea sa este variabila de la articulatie la articulatie, in fct de greutatea pe care trebuie sa o suporte,
fiind de ex la articulatia tibio-talare de 2 mm, iar la art genunchiului de 5-6 mm deoarece pt aceeasi
presiune, grosimea cartilajului hialin este invers proportional cu suprafata sa.
- Cartilajul hialin are 2 proprietati:
1. Compresibilitatea- datorita careia joaca rol de amortizor;
2. Elasticitatea- prin care condroplastele si condrocitele joaca rol de pneu.

Cartilajul hialin contine 50-60% apa dupa Policard si odata cu inaintarea in varsta, sufera un process de
deshidratare prin care isi pierde din elasticitate instalandu-se asa numita artroza senila. Nu este vascularizat si
inervat, hranirea sa fiind realizata de lichidul sinovial prin difuziune.
*formatiunile care asigura concordanta
- Fibrocartilajul de marire (Labrum, Cadrum)- este o formatiune conjunctiva care asigura marirea unei
cavitati mai putin adanci, ce nu poate sa cuprinda formatiunea sferica(capul articular) in totalitate cu
care se articuleaza: art umarului sau a soldului/scapo-humerala, coxo-femurala.
- Fibrocartilajele intraarticulare- sunt reprezentate de discuri si meniscuri ;
1. Discurile impart cavitatile art in 2 comp.:supra si sub/infra meniscal. Uneori ele pot fi perforate
central si astfel cele 2 compartimente pot comunica unul cu celalalt; art temporo-mandibulara,
sterno-claviculare
2. Meniscurile- au forma semilunara; artic genunchiului

51. Clasificarea articulatiilor sinoviale


Clasificarea se face dupa mai multe criterii:
*dupa numarul oaselor care participa in articulatie sunt:
-articulatii simple(formate din 2 oase)
-articulatii compuse (formate din mai mult de 2 oase)
*dupa forma suprafetei articulare sunt:
-articulatii plane- sunt articulatii dintre oasele carpiene si oasele tarsiene (articulatii intercarpiene si
intertarsiene)
-articulatii trohleene(ginglin)- sunt articulatii in care o extremitate osoasa are forma unui monsor pentru ata,
cealalta extremitate osoasa prezinta o creasta osoasa corespunzatoare santului trohlean de-o parte si de alta a
careia se gasesc 2 suprafete plane corespunzatoare versantilor trohleeni, articulatia cotului, articulatiile
metacarpo-falangiene)
-articulatii trohoide sunt articulatii in care o extremitate osoasa are forma unui cilindru plin care se misca in
interiorul unui inel osteo-fibros, prezinta miscari de rotatie, articulatiile radio-ulnare superioare si inferioare si
articulatia aploido-axiodiana mediana
-articulatii elipsoidale- sunt articulatii in care un os are o suprafata articulara de forma unui segment de elipsa
care patrunde intr-o depresiune putin adanca a celuilalt os, articulatia radio-carpiana
-articulatii condiliene (bicondilare)- sunt articulatii in care o extremitate osoasa prezinta doua suprafete
rotunjite, segment de cilindru sau de sfera carora le corespund doua cavitati putin adanci, articulatia
genunchiului-are miscari numai de flexie-extensie
-articulatia in sa/sau prin imbucare reciproca (selare)- este articulatia care are suprafete articulare
opozite,concave intr-un sens si convexe in sens opus, articulatia metacarpo-falangiana 1, articulatia sternoclaviculara - are miscari de flexie-extensie abductie-adductie si circumductie
-artictii sferoidale (cotilice sau enartroze): sunt articulatii in care o suprafata articulara are forma unui segment
dintr-o sfera, numita cap articular, caruia ii corespunde o cavitate articulara a celuilalt os, mai mult sau mai
putin adanca, de regula avand adaptat un fibro-cartilaj de marire: articulatia umarului in care se executa miscari
de flexie-extensie abductie-adductie si miscari de rotatie) pentru executarea unei miscari nu actioneaza o
singura articulatie, ci mai multe, constituind un lant articular.
*dupa numarul axelor sunt:
-articulatii uniaxilare- care cuprind articulatiile trohleene cu miscari de flexie-extensie
-articulatiile trohoide- cu miscari de rotatie, articulatiile condiliene cu miscari in un singur ax
-articulatii bicondilare- care cuprind articulatii in sa, articulatii elipsoidale, sunt articulatii cu miscari in doua
axe
-articulatii cu trei axe- care cuprind articulatiile sfenoidale, articulatii care au toate miscarile posibile.

52. Mijloacele de unire in articulatii


-sunt repr de capsula articulara si ligament
1. capsula articulara- este ca un manson, prezentand 2 componente: una ext, de natura fibroasa(capsula
propriu-zisa), groasa, rezistenta si una int sau subtire (menbrana sinoviala);
- prez 2 fete si 2 circumferinte: fata ext vine in rap cu tendoanele si muschii periarticulare si fata int este
captusita de sinoviala;
- capsula se insera la periferia cartilajului hialin si reprezinta o continuare a periostului;
- insertia sa poate fi strict la periferie dar poate fi si neregulata, inserandu-se mai aproape sau mai la
distanta de acesta, ca la nivelul art umarului.
- sunt capsule groase care permit miscari limitate/ample, cum ar fi art soldului, coxo-femural, deoarece
suporta presiuni si tractiuni puternice si capsule subtiri (laxe) ce permit miscari variate si ample
- sunt si capsule groase - sunt capsule care prezinta orificii prin care se exteriorize prelungiri ale
sinovialei
-formata din fibre conjunctive si elastice, dispuse paralel cu axul longitudinal sau dispuse oblic si
circular
-este bine vascularizata de ram colaterale ale art musculare
-arterele ramificandu-se pana la nivelul art sinovialei
-venele urmeaza traiectul invers arterelor pe care le insotesc
-limfaticele sunt prezente atat in capsula fibroasa si in sinoviala=>plexuri nervoase+corpusculi
2. ligamentele- sunt benzi fibroase care se intend intre cele 2 oase ale art, mentinadu-le in art.
-dupa originea lor pot fi: ligamente capsulare(diferentieri ale capsulei care au rolul de a diminua sau
chiar de a opri miscarile in articulatie); ligamente tendinoase( provenite prin transf unor tendoane: ligam
patelar); ligamente musculare(prin transformarea unui muschi: acromio-coracoidian, stilohioidian) si
ligamente fibrozate
-ligam sunt benzi fibroase puternice, flexibile, permitand insa dezvoltarea sau efectuarea miscarilor
fiziologice ale articulatiei
-sunt f rezistente 1kg/mm2 de suprafata si inextensibile, opunandu-se miscarilor peste limita fiziologica
-intinse la maximum prezinta durere; putand merge pana la ruperea acestora

53. Membrana sinoviala, lichidul sinovial, cavitatea articulara si interliniul articular


Sinoviala- este subtire, lucioasa, neteda si capsuseste fata interna a capsule fibroase, iar prin fata sa int
delimiteaza cavitatea s articulare
- are rolul de a transforma miscarea de frecare in miscare de alunecare in timpul miscarilor din
articulatie
- secreta un lichid galbui, unsuros, vascos, numit lichid sinovial
- acest lichid reprezinta o pelicula fina= lichid transudat, provenit din lichidul plasmatic de la nivelul
cartilajelor perisinoviale care sunt permeabile in ambele sensuri
-cavitatea virtuala care poate deveni reala prin acumulare de puroi, sange, hermatoza, seros.
-lichidul sinovial are rol de lubrifiere, nutritiv si de curatire
-membrana sinoviala poate prezenta prelungiri care sunt de 2 feluri: ext si int;
->cele ext sunt reprezentate de recesuri si cripte; recesurile fiind numite si funduri de sac, se gasesc
situate sub tend unor muschi fiind cosnsiderate burse seroase unite cu sinoviale de ex recesul de la capul
lung al bicepsului, recesul suprapatelar sub tend patelar. Criptele sunt prelungiri mai mici care proemina
prin orificii de la niv ligamentelor. Atat recesurile cat si criptele comunica prin orificiu cu cavit sinoviala
->prelungirile interne au rolurile de a umple spatiile din cavit articulare, sunt reprezentate prin
ciucuri(prelungiri libere ce contin vase de sange si grasime) si vilozitati(prelungiri filiforme)
Linia/interliniul articular- este zona de la contactul dintre supraf articulare.

54. Biomecanica articulara


Miscarile care se produc la niv art sunt de 3 feluri:
1. Miscari de alunecare- deplasarea extremitatilor osoase fara indepartarea lor si se produc cu frecare, sunt
asemanate cu deplasearea unei sanii pe zapada;art pumn
2. Miscarile de invartire/rostogolire- asemanata cu deplasarea unei roti pe pamant(circ), faza noua miscare,
alte zone din s art in contact una cu alta; art cot, genunchi
3. Miscari de rotatie- circulara, os mobil in jurul axului sau + deplasare: supinatie, pronatie; prin zona de
contact a supraf articulare, rotatie pura, fara deplasare (miscarea circumferintei capului radial la niv
incizurii radiale a ulnei; art radio-ulnara sup.)
Conducerea in articulatie depinde de forma suprafetei articulatiei care imprima directie, sensul si
amplitudinea miscarii. Ea poate fi:
-osoasa- cand miscarea poate fi oprita de suprafetele osoase, cum ar fi articulatia cotului
-ligamentara- amplitudinea miscarilor e limitata de ligament, cum ar fi articulatia soldului
-musculara- amplitudinea e limitata de muschi, cum ar fi articulatia umarului.
Axul articular este o linie teoretica, imprejurul careia se executa miscarile in articulatie.

55. Articulatiile vertebrelor adevarate


Vertebrele se articuleaza intre ele imediat, adica prin fetele corpurilor vertebrale si prin procesele articulare, si la
distanta prin procesele spinoase.
A. Art. Imediate
1.Articulatia dintre corpurile vertebrale
-se realizeaza prin intermediul discului intervertebral= SIMFIZE.
Suprafetele articulare sunt reprezentate de fata superioara concava a corpului vertebrei subiacente si de fata
inferioara concava a corpului vertebrei supraiacente, intre cele 2 suprafete articulare formandu-se un spatiu
eliptic in care patrunde discul intervertebral.
Mijloacele de unire in aceste articulatii sunt reprezentate de discul intervertebral si ligamentele longitudinale
anterior si posterior.
Discul intervertebral este de natura fibro-cartilaginoasa,are foruma unei lentile biconvexe, ocupa spatiul
lenticular dintre 2 vertebre alaturate, iar periferia acestuia depaseste suprafata articulara, aderand la ligamentele
longitudinale.
Fiecare disc intervertebral este format din 2 portiuni :
-periferica : inel fibros
-centrala : nucleul pulpos
Inelul fibros este format din lamele fibro-cartilaginoase concentrice si din fibre conjunctive perpendiculare
unele pe celelalte, fac cu orizontala un unghi de 45. Aceasta structura ii confera rezistenta mare, inelul fibros
opunandu-se indepartarii vertebrelor, astfel ca vertebrele prin corpurile lor pot asigura stabilitatea pe de o parte
si protectia maduvei in cazul miscarilor excesive.
Nucleul pulpos este comparat cu o punga de plastic plina cu apa, isi modifica forma, niciodata volumul. Este
inconjurat de inelul fibros din care poate iesi, acest fenomen poarta denumirea de hernie de disc. Nucleul pulpos
este considerat adevaratul centru al miscarii si se deplaseaza in partea opusa miscarilor coloanei vertebrale,
amortizeaza si disperseaza presiunea exercitata la nivelul coloanei (prin trecerea de la clinostatism-culcat la
ortostatism-vertical se degaja o presiune de 4,5=5 kg la nivelul nucleului pulpos lombar, iar prin trecerea din
pozitia de flexie in pozitia de ortostatism se degaja 90-135 kg.
Totalitatea discurilor intervertebrale reprezinta o inaltime egala cu din lungimea coloanei vertebrale.Discurile
intervertebrale sunt vascularizate pana la 20-25 ani, dupa care hranirea lor se realizeaza prin difuziune de la
nivelul vaselor corpului vertebral. Inaltimea sau grosimea discului este aprox. 3 mm(regiunea cervicala), 5
mm(toracala), 9-10 mm(lombara).

Ligamentul longitudinal anterior este o banda dreptunghiulara care se intinde de la fata exocraniana a portiunii
bazilare a occipitalului pana in dreptul vertebrei S2, de unde se continua cu ligamentul sacro-coccigian anterior.
Se fixeaza pe fata anterioara a discurilor intervertebrale si a corpurilor vertebrale, fiind mai aderent la nivelul
corpurilor. Intre acest ligament pe de o parte,si discurile intervertebrale si circumferinta corpurilor vertebrale pe
de alta parte, se formeaza un spatiu in care se tesut conjunctiv lax cu arteriole, venule si fibre nervoase
senzitive. In acest tesut se pot dezvolta ciocurile osoase/osteofite.
Ligamentul longitudinal posterior este o banda fibroasa care se intinde de la fata endocraniana a suprafetei
bazilare a occipitalului pana la baza coccigelui, fiind situat in canalul medular, posterior corpurilor vertebrale si
anterior durei mater. La nivelul canalului sacrat formeaza ligamentul sacral coccigian dorsal profund.
2.Art proceselor articulare
Pentru vertebrele cervicala si toracale, aceste articulatii sunt plane, deoarece la nivelul cervical suprafetele
articulare sunt aproape in plan orizontal, iar la nivel toracal sunt in plan frontal.
La nivelul vertebrelor lombare, articulatiile sunt trohoide, deoarece sunt dispuse in plan antero-posterior, cele
superioare avand forma de cilindru gol, iar cele inferioare avand forma de cilindru plin.
B. Art. La distanta
Articulatiile prin intermediul proceselor spinoase se realizeaza prin 2 categorii de ligamente :
a) interspinoase- sunt lame fibroase dispuse in plan sagital intre 2 procese spinoase alaturate si sunt
de dimensiuni mai mici, in regiunea cervicala si toracala, de dimensiuni mari la nivel lombar.
b) supraspinos- este o banda longitudinala care se insera si uneste varfurile proceselor spinoase.
In regiunea cervicala, cel mai bine dezvoltat- ligamentul nucal- are forma triunghiulara prin varful sau se insera
pe protuberanta occipitala externa, prin baza sa se insera pe varfurile spinoaselor cervicale, iar marginile laterale
separa muschii cefei.
3.ARTICULATIILE LAMELOR VERTEBRALE
Sunt sinelastoze, se realizeaza prin intermediul ligamentelor galbene. Se intind intre 2 lame vertebrale a 2
vertebre diferite, astfel incat extremitatea lor laterala ajunge in apropierea gaurii intervertebrale, iar extremitatea
lor mediala ajunge la baza procesului spinos, de unde se continua cu ligamentele arcuate sau interarcuate
acestea au urmatoarele roluri :
- prin elasticitatea lor aduc colooana vertebrala in pozitia de echilibru
- impiedica flexia exagerata a acesteia
- protejeaza discul intervertebral
4.ARTICULATIA PROCESELOR TRANSVERSE
Se realizeaza prin ligamentele intertransversare care sunt benzi fibroase dispuse in plan frontal intre 2 procese
transverse alaturate. La nivel cervical si lombar sunt de dimensiuni mici, la nivel lombar se interpun intre
procesele costiforme si sunt de dimensiuni mai mari.

56. Articulatiile vertebrelor false


Articulatia sacro-lombara
Este articulatia dintre vertebrele adevarate si false. Se realizeaza intre fata inferioara a corpului vertebrei L5
si suprafata articulara eliptica dispusa la baza sacrului, intre cele 2 suprafete existand un disc intervertebral,
articulatia fiind o SIMFIZA.

Articulatia sacro-coccigiana
Este tot o simfiza, care se stabileste intre suprafata articulara dispusa la nivelul varfului sacrului si baza
coccigelui, ambele suprafete sunt acoperite de carilajul hialin si prezinta un disc intervertebral numit
ligament interosos care se osifica dupa 40 ani. Acestei articulatii i se descriu:
- ligamentul sacro-coccigian anterior/ventral care formeaza extremitatea anterioara a ligamentului
longitudinal anterior
- ligamentul sacro-coccigian posterior/dorsal care reprezinta portiunea terminala a ligamentului
longitudinal posterior
- 2 ligamente sacro-coccigiene laterale care pleaca de la portiunea inferioara a fetelor laterale ale sacrului
pana la procesele coccigelui.
Aceasta articulatie permite deplasarea posterioara a coccigelui, marind astfel diametrele orificiului inferior
al bazinului si favorizand nasterea.
Articulatia medio-coccigiana
Exista la copil, unde vertebrele coccigiene se articuleaza intre ele prin simfize, iar la adult exista mai frecvent la
femei( I-II vertebre coccigiene)

S-ar putea să vă placă și