Biologie-5 PPSX

CUPRINS
UNITATEA 1
Explorarea lumii vii
UNITATEA 2
Medii de viață
UNITATEA 3
Relații între viețuitoare
UNITATEA 4
Grupe de viețuitoare (I)
UNITATEA 5
Grupe de viețuitoare (II)
ÎNCHIDE
UNITATEA 1
EXPLORAREA LUMII VII
LECȚIA 1
Introducere în studiul biologiei. Observarea lumii vii
LECȚIA 2
Mediul de viață
LECȚIA 3
Cum este organizată lumea vie?
LECȚIA 4
Investigarea factorilor de mediu dintr-un mediu apropiat şcolii
LECȚIA 5
Cum cercetăm ştiinţific viaţa organismelor?
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 1. EXPLORAREA LUMII VII
Lecția 1. Introducere în studiul biologiei. Observarea lumii vii
AMINTEȘTE-ȚI
Ce organisme vii ai studiat în clasele mici la Științe?
OBSERVĂ IMAGINEA
Ce organisme ai recunoscut în imagini? Ce relații se stabilesc între acestea?
Biologia studiază organismele vii și relațiile dintre acestea.
DESCOPERĂ
De unde provine numele BIOLOGIE?
BIOS (gr.) Viață
LOGOS (gr.) Știință BIOLOGIE - Știința despre viață
Mergi mai departe

OBSERVĂ IMAGINEA
Ce organisme vii ai recunoscut? Cum este organizată lumea vie?
Organismele vii sunt organizate în 5 regnuri:

• Monera(Procariota), cuprinde bacteriile și
algele albastre;
• Protista, cuprinde algele unicelulare și
protozoarele;
• Fungi, cuprinde ciupercile;
• Plantae, cuprinde plantele: alge
pluricelulare, mușchi, ferigi, gimnosperme
și angiosperme;
• Animalia cuprinde animalele nevertebrate
și vertebrate.
Mergi mai departe
DESCOPERĂ
Cum se pot studia organismele
vii cu ochiul liber?
În acvarii, vivarii
Grădini botanice, zoologice
În mediul lor de viață
Filme, poze, prezentări
Machete, mulaje
Colecții (insectare) Mergi mai departe
EXPERIMENTEAZĂ
Observații macroscopice cu ajutorul lupei
Portocală
Castravete
Click pe coada lupei pentru efectuarea
observațiilor
Pepene roșu Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații cu ajutorul microscopului
PREPARAT 1
PREPARAT 2
PREPARAT 3
PREPARAT 4
DROJDIA
GRĂUNCIOARE
CROMOPLASTE
CELULE ÎN DELABERE
DEFOIŢA
AMIDON
STOMATE LA CARTOF
TOMATE
DE CEAPĂ
PREPARAT 5
Click pe butoanele
preparatelor
DACĂ VREI SĂ ȘTII MAI MULT

Studiază împreună cu colegii alcătuirea microscopului
Mergi mai departe
VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE REBUS

Răspunde corect la întrebări:
1. Biologia studiază: 1 A N I M A L I A
A
Animale
B Microorganisme 2 B I O L O G I E
C D Fungi 3 P R O C A R I O T A
Plante
2. Din Regnul Protista fac parte:
Bacterii 4 R E G N U R I
A B Alge pluricelulare 5 P R O T I S T A
C Protozoare D Alge unicelulare 6 I N S E C T A R
3. Din Regnul Animalia fac parte:
Nevertebrate 7 M U Ș C H I
A B Vertebrate 8 Z O O L O G I C A
C Gimnosperme D Angiosperme 9 C I U P E R C I
4. Mediu acvatic artificial:
Acvariu ORIZONTAL:
A B Vivariu 1 – Regnul care cuprinde vertebratele; 2 - Știința care studiază
C Insectar D Mediu de viață organismele vii; 3 – regn care cuprinde bacteriile; 4 –
organismele vii sunt cuprinse în 5 ...; 5 – Regnul care
5. Pentru observarea alcătuirii interne a cuprinde protozoarele; 6 – Colecție de insecte; 7 – Sunt cuprinși
corpului uman folosim: în regnul Plantae; 8 – Grădina cu animale; 9 – Cuprinse în
Microscopul regnul Fungi.
A B Mulaje
C D Planșe ÎNTOARCE-TE
Lupa
Lecția 2. Mediul de viață
AMINTEȘTE-ȚI
Unde am putea observa și studia cel mai bine organismele vii?
În mediul lor de viață Grădini botanice, zoologice În acvarii, vivarii
DESCOPERĂ
Ce oferă mediul de viață unui organism?
Hrană
Adăpost
Mediul de viață este

Condiții pentru prosperarea
”casa” viețuitoarelor. speciei.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
În ce medii de viață trăiesc viețuitoarele din imagini?
În păduri Pe câmpuri Parcuri, grădini Ferme
În ape dulci Pe malul apelor Mări și oceane Galerii subterane

APLICĂ
Cum ai putea clasifica mediile de viață ale viețuitoarelor de mai sus?
Medii de viață naturale: terestre, acvatice, subterane;
Medii de viață artificiale: parcuri, grădini, sere, acvarii etc.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Ce componente fără viață caracterizează un mediu de viață?
Cum putem înregistra acești factori?
TEMPERATURA LUMINOZITATEA
(se măsoară cu (se apreciază vizual)
termometrul) FACTORI ABIOTICI
(factori fără viață)
APA AERUL
(limpezimea prin apreciere vizuală, (viteza vântului cu anemometrul sau
viteza de curgere și adâncimea cu apreciere vizuală: vânt slab, moderat,
metrul, cantitatea de precipitații cu puternic, foarte puternic; umiditatea
pluviometrul) aerului cu higrometrul)
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Ce componente cu viață întâlnim în mediul de viață?
Cum putem înregistra acești factori?
CIUPERCI ANIMALE
MICROORGANISME PLANTE OAMENI
Se înregistrează prin fotografiere, filmare sau după
caz colectare/recoltare
FACTORI BIOTICI
(factori cu viață)
Mergi mai departe
VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE
Ajută-l pe iepuraș să ajungă la morcovi, răspunzând corect la întrebări:
ATENȚIE! Fiecare răspuns greșit duce la dispariția unui morcov!
1. Mediu de viață natural este:

A Sera B Peștera C Acvariul
2. Factorii abiotici sunt:
A Microorganisme, temperatură B Temperatură, vânt
C Microorganisme, vânt FELICITĂRI!
3. Factorii biotici sunt:
A Factori cu viață B Factori fără viață C Factori cu și fără viață
4. Mediul de viață al broaștelor este:
A Terestru B Acvatic C Acvatic și terestru
5. Un mediu de viață portivit oferă:
A Adăpost și hrană B Numai hrană C Numai adăpost
6. Pentru măsurarea vântului se folosește:
A Higrometrul B Barometrul C Anemometrul
ÎNTOARCE-TE
Lecția 3. Cum este organizată lumea vie?
AMINTEȘTE-ȚI
Dă exemple de animale care
trăiesc în pădure.
HABITATUL oferă hrană, adăpost

și alte condiții necesare
supraviețuirii.
EXPLICĂ
De ce rechinii trăiesc numai în mări și oceane calde?
• Resursele de hrană sunt variate;
• Asigură o temperatură optimă a corpului;
MICROHABITATUL este locul specific din mediu
în care un organism trăiește.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Realizează o numărătoare a viețuitoarelor aflate pe suprafața
apei, dând click de la stânga la dreapta pe fiecare viețuitoare
în parte în ordinea: nuferi, rațe, lebede.
Nuferi: 01
4
3
2
Rațe: 01
34
52
Lebede: 01
3
2
Fiecare viețuitoare de pe lac este un

INDIVID – unitatea de existență a materiei vii.
Totalitatea indivizilor de același fel formează SPECIA.
Viețuitoarele se organizează în POPULAȚII ȘI COMUNITĂȚI care formează
împreună BIOCENOZA.
Împreună cu factorii abiotici, biocenoza formează ECOSISTEMUL – unitatea de
structură și funcție a biosferei.
Mergi mai departe
EXPLOREAZĂ
Dă click pe viețuitoarele din schemă pentru a vizualiza varietatea ecosistemelor.
Ecosistemele sunt foarte variate:

• Terestre (parc, pajişte, părure etc.);
• Acvatice (râu, baltă, lac, etc.);
• Subterane (peşteră).
EXPLOREAZĂ
Dă click pe zona roșie și și pe zonele verde și taigaua, tundra
albastră din emisfera nordică ale hărții.
stepa, silvostepa, preeria, pădurile
 Ecosisteme din zonele calde; pădurea ecuatorială, jungla,
 Ecosisteme din zonele temperate; savana, deşertul
 Ecosisteme din zonele reci.
Totalitatea ecosistemelor formează BIOSFERA
(învelișul viu al Pământului).
Mergi mai departe
VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE ORIZONTAL:

REBUS
1 – Locul care oferă condiții
viețuitoarelor;
1 H A B I T A T 2 – Fiecare viețuitoare este un...;
2 I N D I V I D
3 – Componenta vie a
ecosistemelor;
3 B I O C E N O Z A 4 – Formată de toți indivizii de

același fel;
4 S P E C I A 5 – Unitatea de structură și
funcție a biosferei;
F
5 E C O S I S T E M
6 T E R E S T R U 6 – Pajiștea este un
ecosistem...;
7 T A I G A
7 – Ecosistem din zonele reci.
ÎNTOARCE-TE
Lecția 4. Investigarea factorilor de mediu dintr-un mediu apropiat şcolii
EXPLOREAZĂ
De ce date preliminare avem nevoie atunci când investigăm un ecosistem?
• Numele ecosistemului;
• Tipul ecosistemului;
• Data și ora înregistrării;
• Localitatea, zona;
• Coordonatele geografice – se obțin
cu ajutorul telefonului mobil;
PARCUL CATEDRALEI CATOLICE

LOCALITATEA BAIA, JUDEŢUL SUCEAVA
• Parcul Catedralei catolice ”Sf. Fecioară”;

• Ecosistem terestru;
• 9 aprilie 2019, ora 9.25;
• Zona centrală, loc. Baia, jud. Suceava;
• 47O42´12´´ - lat. N, 26O21´42´´ - long. E.;
• Aspecte privind prezența omului.
• Parc amenajat specific (alei,bănci, coșuri
gunoi, lămpi etc.)
Mergi mai departe
EXPLOREAZĂ
Cum măsurăm factorii de mediu dintr-un ecosistem?
• Cer acoperit, înnorat; • Luminozitatea, se apreciază vizual;

• Aer: 8oC; • Temperatura, se măsoară cu termometrul;
• Sol: 6oC; - temperatura aerului se măsoară la înălţimea de 2m, la umbră;
- temperatura solului, rezervorul termometrului se îngroapă iar citirea se realizează după 10 minute;
• Umed, vreme ploioasă; • Umiditatea, se apreciază vizual sau cu

ajutorul higrometrului;
• Vânt slab; • Vântul, se apreciază vizual sau cu ajutorul
anemometrului;
• Sol brun, • Solul: se apreciază culoarea, natura, existenţa
• Stânci cu rol decorativ; pietrelor sau stâncilor;
• La ecosistemele acvatice se măsoară culoarea,
limpezimea apei;
• Ecosistem amenajat de • Prezenţa omului şi activităţii acestuia, se apreciază
om vizual.
Mergi mai departe

EXPLOREAZĂ
Cum măsurăm factorii biotici dintr-un ecosistem?
• În parc sunt plante • Observarea viețuitoarelor din arealul studiat;

ornamentale, păsări;
• Fotografierea, filmarea plantelor și animalelor în

vederea identificării, fotografierea cuiburilor,
adăposturilor etc.; (ATENȚIE, în timpul fotografierii nu
se vor deranja viețuitoarele, cuiburile, adăposturile!!!);
• 10 tufe corn; • Numărarea exemplarelor de același fel;
• 2 berze;
• Barză albă • Recunoașterea speciilor necunoscute cu ajutorul atlaselor;

• Compararea datelor cunoscute cu datele existente în atlase,
(Ciconia ciconia)
internet etc.;
• 2 cochilii melci; • Opțional: colectarea unor părți de plante sau animale

în vederea realizării de colecții (ierbare, insectare etc.).
Mergi mai departe

Completează fișa de observație
a ecosistemului din imagine.
Click pe fiecare element din ecosistem.
Stuf, papură
Salcie, plop(pe marginea bălții)

Mătasea broaștei
Baltă DA
6.05.2019 14.00
Debarcader, drum de acces !!! Acolo

Scoici de lac
unde vezi
mai multe Libelule, țânțari
Zi luminoasă, cer senin, câțiva nori exemplare la
24oC fel, dă click
Da pe
Crapul , știuca
Vânt slab exemplarul
Broaște de lac
Apă limpede aflat cel mai
în stânga
imaginii.
18oC
Da Rațe sălbatice, lebede
Debarcaderul, eventual deșeuri
ÎNTOARCE-TE
Lecția 5. Cum cercetăm științific viața organismelor?
DESCOPERĂ
Cum influențează apa viața plantelor?
• Cum influențează apa • Etapa I: Formularea problemei (observarea, identificarea
viața plantelor? problemei de la care pleacă cercetarea științifică);
• Apa în cantitate moderată • Etapa a II-a: Formularea ipotezei problemei ce va fi
permite plantelor să se
verificată experimental
dezvolte normal.
• EXPERIMENTEAZĂ • Etapa a III-a: Realizarea experimentului:

REALIZEAZĂ - se identifică materialele necesare;
EXPERIMENTUL - experimentul se realizează urmând modul de lucru;
- se notează datele experimentale, observaţiile efectuate.
• Lipsa apei și apa în exces • Etapa a IV-a: Formularea concluziilor
duce la ofilirea plantelor.
• În cantități moderate, apa • Etapa a V-a: Elaborarea unei teorii științifice.

este benefică pentru
plante.
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Cum influențează apa viața celor 3 plante? ZIUA 7
4
6
2
5
3
1
Materiale necesare:
• 3 ghivece cu plante;
• Apă.
1 2 3
Mod de lucru:
• Se udă timp de o săptămână plantele astfel: planta din ghiveciul 1 nu se udă deloc,
planta din ghiveciul 2 se udă moderat iar planta din ghiveciul 3 se udă cu o cantitate
mare de apă;
• Pentru realizarea udării, click odată pe sticla cu apă (în zilele 2 – 6 udarea se
realizează automat).
Observații:
• În ghiveciul 1, planta s-a ofilit din cauza lipsei de apă;
• În ghiveciul 2, planta se dezvoltă normal;
• În ghiveciul 3 planta s-a ofilit, deoarece apa în exces a împiedicat rădăcinile acesteia
să respire.
ÎNTOARCE-TE
Răspunde corect la întrebări:
1. În urma desfășurării experimentului se formulează:
A Concluziile
B Ipoteza
C Teoria științifică
2. Etapele desfășurării experimentului sunt:
A Efectuarea de observații
B Stabilirea materialelor necesare
C Urmarea modului de lucru
3. Este verificată experimental:
A Concluzia
B Teoria științifică
C Ipoteza cercetării
4. În desfășurarea cercetării, primul pas este:
A Formularea problemei
B Formularea teoriei
C Formularea concluziei ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 2
MEDII DE VIAȚĂ
LECȚIA 1
Parcurile și grădinile
LECȚIA 2
Livezile, viile, gospodăriile și fermele
LECȚIA 3
Pajiștile
LECȚIA 4
Pădurile
LECȚIA 5
Apele curgătoare și apele stătătoare
LECȚIA 6
Dunărea și Delta Dunării. Marea Neagră
LECȚIA 7
Ecosisteme din alte zone ale lumii
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 2. MEDII DE VIAȚĂ
1 Suntem amenajate de către oameni cu 5
Lecția 1. Parcurile și grădinile
scopul de a-i recrea;
EXPLOREAZĂ
2 Viziteazădeun mediu
Condițiile parc (click pe diferite,
sunt lupă) în ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
funcție de locul în care suntem 6 Dintrespecific
• Mobilier arbuști poți și întâlni
lucrări de
amenajate; îngrijire asigurate
trandafiri, liliac,de către om;
iasomie;
• Căsuțe pentru păsări sau zone
Parcurile delimitate pentru animale, lacuri
7etc;
3
• amenajate cu scopul ASPECTE ALE BIOCENOZEI:

apropierii omului de natură; • 8Plante ierboase și arbuști amenajate
în ronduri;
4• parcurile
Oamenii nenaturale
îngrijesc sunt
asigurându-ne • Arbori: conifere sau foioase;
protejate prin lege
irigarea, eliminând și nu
frunzele au și
căzute
• Animale: insecte, păsări, mamifere,
deșeurile.
fost modificate de către om. în zonele acvatice trăiesc broaște.
Mergi mai departe

ÎNTOARCE-TE
1
Lecția 4
Suntem cultivate cu plante
1. Parcurile și grădinile
utile omului;
EXPLOREAZĂ
2 Explorează o grădină (click pe lupă)
Fiecare plantă are anumite cerinţe
faţă de condiţiile de viaţă • Amenajate cu plante de la care
omul consumă anumite părţi sau
Grădinile 5
organe: rădăcina (morcov); tulpina
(cartof, ceapă); frunzele (varză),
florile (conopidă), fructe (vinete,
6 roşii), seminţe (mazăre) etc.
3
Oamenii ne asigură
ASPECTE
calităţile ALE BIOTOPULUI:
prin lucrări ASPECTE ALE BIOCENOZEI:
• Omul
agricole,asigură
irigaţii, lucrări de • Plante cultivate;
îmbunătăţire
combaterea a calităţii
dăunătorilor • Animale dăunătoare sau întâlnite
plantelor cultivate. ocazional.
ÎNTOARCE-TE
Mergi mai departe
Lecția 1. Parcurile și grădinile
VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE ORIZONTAL:

REBUS 1 – Pasăre care își strigă
numele prin parcuri;
1 G U G U Ș T I U C
2 – Cultivați în grădină
2 M O R C O V I pentru rădăcini;
3 –Arbore cu flori mari,
3 M A G N O L I A înflorește primăvara;
4 D A U N A T O R I
5 T U I A 4 – Atacă plantele din grădină;
6 V I N E T E 5 – Arbust ornamental întîlnit în parcuri;
6 – Înrudite cu roșia, cultivate în grădini;
7 B A N C I 7 – Amenajate în parcuri.
ÎNTOARCE-TE
1 Suntem cultivate cu 4
Lecția 2. Livezile, viile, gospodăriile și fermele
pomi
fructiferi
EXPLOREAZĂsau viță de
vie;livadă sau vie (click pe lupă)
Mergi într-o
2 ASPECTE ALE BIOTOPULUI:

Condițiile de mediu sunt • Condiții variabile în funcție de
5
Livezi și vii
diferite, în funcție de locul
în care suntem amplasate;
zona geografică;
• Omul asigură condițiile potrivite
prin lucrări agricole.
3 ASPECTE ALE BIOCENOZEI:

• Suprafețe
Oamenii ne asigură condițiile
de teren cultivate • Pomi fructiferi cultivați în livezi și
potrivite prin stropiri 6 viță de vie cultivată în vii;
cuîmpotriva
pomi dăunătorilor,
fructiferilucrări
respectiv • Specii parazite;
viță de vie.
de îngrijire, înmulțire (altoire, • Animale care apar ocazional.
marcotaj, butășire).
Mergi mai departe

ÎNTOARCE-TE
ARGUMENTEAZĂ
Căror zone geografice corespunde amplasarea podgoriilor în România?
• Principalele zone cultivate cu

viță de vie din România
corespund unor zone de deal
și podiș;
• Aceste zone oferă cele mai

bune condiții pentru
cultivarea viței de vie;
• Podgorii renumite:
Cotnari,Odobești, Murfatlar,
Dealu Mare, Drăgășani,
Târnave.
Mergi mai departe
UNITATEA 2. 5MEDII DE VIAȚĂ
1 Activitatea omului este foarte
intensă; Lecția 2. Livezile, viile, gospodăriile și fermele
2 EXPLOREAZĂ
Condițiile de mediu sunt diferite, în
Vizitează
funcție de o locul
fermă (click pe lupă)
în care suntem ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
amenajate; • Variate în funcție de zonele
geografice;
Ferme, 4 • Mediul modificat de om pentru
6
asigurarea condițiilor potrivite ;
Gospodării
ASPECTE ALE BIOCENOZEI:
• păsări crescute pentru carne, ouă,
pene;
• Ecosisteme puternic • 7
Animale crescute pentru carne,
antropizate ce au ca principal
Oamenii asigură îngrijirea, hrana, și
lapte, blană;
scop creșterea animalelor • Animale pentru tracțiune;
adăpostul animalelor.
• Animale de companie;
• Animale dăunătoare și parazite.
Mergi mai departe

ÎNTOARCE-TE
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 6 pomi fructiferi și patru animale crescute în gospodării!
Numele sunt puse pe orizontală, pe verticală și pe diagonale și pot fi dispuse și de la coadă spre cap.
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei găsi pomii fructiferi și animalele căutate.
Apasă butonul START pentru a începe jocul. Ai 90 de secunde pentru a descoperi numele căutate!
P Ă V G M Ă R D A P Pomi fructiferi:
Prun, Cireș, Măr, Păr,
Ă C H I Z E F L U O
STOP
R A D N Ș N I A G R
Vișin, Piersic.
F V U L
START
J R A Ă F D N H O D
JOC!
P C B U D Ș E R
U I B A J C
I C
Animale:
Oaie, Porc, Vacă, Cal.
G P I E R S I C N Z 00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
ÎNTOARCE-TE
1
UNITATEA 2.5 MEDII DE VIAȚĂ
Suntem ecosisteme naturale din
zonele de câmpie și podiș Lecția 3. Pajiștile
2 EXPLOREAZĂ
Omul a transformat o parte din noi
Vizitează o pajiște de stepă (click pe lupă) ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
• 6Temperatura
în terenuri agricole pe care cultivă
medie
Dintre arbuști poți întâlni10
– 11oC,
plante măceșul, socul, păducelul;
temperatura maximă 30 – 35oC;
Pajiști de • Veri calde și secetoase, ierni aspre,
geroase;
7
stepă • Precipitațiile sunt reduse;
• Sol negru sau brun deschis.
• Ocupă zonele de câmpie și ASPECTE ALE BIOCENOZEI:

3 • Plante ierboase spontane sau
podișurile
La noi, vara ejoase;
cald și secetă iar iarna
cultivate;
• Omul a transformat
e foarte frig. o parte
• 8Arbori și arbuști rari;
din aceste pajiști în terenuri • Animale: insecte, păsări, mamifere
4 agricole;
Solul nostru este negru sau brun.
rozătoare, ierbivore, carnivore.
Mergi mai departe

ÎNTOARCE-TE
1 Suntem ecosisteme naturale 4
Lecția 3. Pajiștile
din zonele montane înalte
EXPLOREAZĂ
2 Omul
Vizitează ne poate
o pajiște alpinăfolosi
(click pe lupă)
ocazional
5
ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
•
Pajiști •
Temperaturi scăzute;
Precipitații bogate;
alpine •
•
Vânt puternic;
Lumină intensă.
6
• Întîlnite la altitudini mari • Plante ierboase cu spice sau cu flori
3 (peste 1800m); viu colorate;
Temperaturile sunt scăzute,
• Utilizate ocazional
recipitațiile de om
bogate, lumina
• Arbuști;
pentru pășunat; • Animale: reptile, păsări, mamifere.
intensă iar vântul puternic
Mergi mai departe

ÎNTOARCE-TE
Lecția 3. Pajiștile
REBUS
1 I E P U R E
2 M A R M O T A
3 J N E A P Ă N
4 C I O C A R L I E
5 S A L C Â M U L
6 V U L T U R U L
7 R A P I T A
8 C I U L I N U L
9 V I P E R A
ÎNTOARCE-TE
1
UNITATEA 2.4 MEDII DE VIAȚĂ
Suntem ecosisteme naturale
întâlnite la diferite altitudini Lecția 4. Pădurile
2 EXPLOREAZĂ
Speciileocele maideimportante sunt
Vizitează pădure foioase ASPECTE5ALE BIOTOPULUI:
arboripecu
(click frunze căzătoare - foioase
lupă) • Temperatura medie 6 – 8oC;
• Precipitații între 600 – 1000mm/an;
• Lumina este puternică primăvara și
Păduri de redusă când arborii sunt complet
foioase înfrunziți.
6
• Speciile dominante sunt arborii,
• ecosisteme terestre întâlnite la celelalte viețuitoare trăind în preajma
diferite altitudini; acestora;
3 Temperatura, lumina și • Se întâlnesc ciuperci, plante ierboase
• predomină plantele
precipitațiile lemnoase,
sunt variabile, funcție (primăvara) și arbuști;
speciile principale find stejarul
de anotimp • Animalele sunt variate (insecte, păsări,
(100 – 800m altitudine) și fagul
mamifere etc.).
(600 – 1200m altitudine).
Mergi mai departe
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 2. MEDII
4 DE VIAȚĂ
1 Suntem ecosisteme naturale
întâlnite la altitudini mai mari Lecția 4. Pădurile
2 EXPLOREAZĂ
Speciile
Vizitează cele mai de
o pădure importante
conifere sunt
(click pe lupă)
coniferele; ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
• Temperatura medie 3 – 5oC;
• Precipitații între 800 – 1300mm/an;
Păduri de • Lumina redusă, fiind păduri
întunecoase;
conifere • Vânt puternic.

• Domină arborii, celelalte viețuitoare
• sunt întâlnite la altitudini mai trăind în preajma acestora;
3 mari de 1200m;
Temperatura, lumina și • Se întâlnesc ciuperci, licheni, plante
• speciile
precipitațiile suntsunt
principale variabile,
molidul și ierboase și arbuști (în luminișuri);
bradulfuncție de anotimp
( formează molidișuri, • Animale variate (insecte, amfibieni,
brădeturi, păduri de amestec) 5
reptile, păsări, mamifere etc.).
Mergi mai departe
ÎNTOARCE-TE
Lecția 4. Pădurile
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 9 arbori întîlniți în pădurile de foioase și conifere.
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei găsi arborii căutați.
G A F L Ă S N D A B Arbori din pădurea de foioase:

Carpen, Fag, Arțar,
Ă P H E D T E L U R
D I
STOP D I A E P A G A
Stejar, Frasin.
START
A N L R U J R A J D
Z O Ț Ă F A A H O D
JOC!
M A B U D R C J A F
Arbori din pădurea de conifere:
Zadă, Brad, Pin, Molid.
R C N I S A R F N Z 00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
ÎNTOARCE-TE
1 UNITATEA
Suntem mediu de viață pentru o 2.
3 MEDII DE VIAȚĂ
mulțime de organisme care trăiesc
Lecția 5. Apele curgătoare și apele stătătoare
în apă și pe maluri.
EXPLOREAZĂ
2 ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
Vizitează o apă curgătoare
(click pe lupă) • râurile de munte au apă rece, bogată în oxigen,
viteză mare de curgere; albie alcătuită din
pietre, mai puțin din nisip;
Ape • râurile din zonele de câmpie au apă mai puțin
curgătoare rece, mai tulbure, mai săracă în oxigen; albie
din nisip și mâl, curgere mai lentă.

4
• izvoare, râuri, fluvii; • Viețuitoare de pe malurile râurilor: plante
ierboase, arbori, animale (amfibieni, păsări,
• mediu de viață pentru
mamifere);
numeroase organisme care
• Viețuitoare din apele râurilor: microorganisme,
trăiesc în ape și pe malurile 5
animale (moluște, crustacee, pești).
acestora.
Mergi mai departe
ÎNTOARCE-TE
1 Suntem mediu de viață UNITATEA
naturale sau 2. MEDII DE VIAȚĂ 5
artificiale, mediu de viață pentru
diferite organisme care trăiesc în apă
EXPLOREAZĂ și pe maluri.
Vizitează o apă stătătoare ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
2 (click pe lupă) •
Lacurile sunt mai mari ca întindere și 6 au întinderi și adâncimi mai mari, un
Lacurile
strat de apă la suprafață cu temperatură
mai adânci; au două straturi de apă:
variabilă și în care pătrunde lumina și un strat
Ape
unul de suprafață și unul de
de apă de profunzime cu temperatură
adâncime.
stătătoare constantă (4oC) și în care nu pătrunde lumina;
3 •
Bălțile au întindere și adâncimi mai Bălțile au întinderi mici, lumina pătrunde până
mici, un singur strat de apă. la fundul apei.
• Lacuri, bălți, iazuri; ASPECTE ALE BIOCENOZEI:

4
• Viețuitoare de pe maluri și din ape:
• Medii de viață pentru multe microorganisme (bacterii, protozoare), alge
organisme care trăiesc în ape și pluricelulare, plante ierboase, spongieri,
pe malurile acestora. moluște, insecte, pești, amfibieni, păsări.
Mergi mai departe

ÎNTOARCE-TE
REBUS
1 L E B Ă D Ă
2 C A S T O R
S A L C I E 3
4 P A P U R Ă
5 V I D R A
6 Ș T I U C Ă
7 R A C U L
8 E U G L E N A
ÎNTOARCE-TE
1 Dunărea este unUNITATEA
fluviu care 2.5 MEDII DE VIAȚĂ
formează în cea mai mare parte
Lecția 6. Dunărea și Delta Dunării. Marea Neagră
granița sudică a României.
2 EXPLOREAZĂ
La vărsarea în Marea Neagră, s-a ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
Explorează
format DeltaDunărea și Delta
Dunării, Dunării de• Substratul Dunării poate fi stâncos, argilos sau
un complex
(click pe lupă) variate, declarate
ecosisteme mâlos, în funcție de zona de curgere;
Rezervație a Biosferei în anul 1990
• Adâncime maximă de 10m, temperatură 6
3 Dunărea
Substratul Dunării este stâncos,
variabilă, iarna suprafața apei poate
mal sau poate forma pod de gheață;
îngheța la
Delta Dunării
argilos sau mâlos, în funcție de zona
de curgere; adâncimea apei este în • În Deltă, biotopul este variabil, în funcție de
medie de 10m, mai mare în lacul de ecosistem.
acumulare Porție de Fier I;
• Dunărea
temperatura apeiîneste variabilă,în ASPECTE ALE BIOCENOZEI:
formează mare parte
funcție • Atât pe cursul și Lunca Dunării cât și în Deltă,
granița de sud de anotimp
a României;
biocenoza este foarte variată, cuprinzând
4• LaÎnvărsarea în Marea Neagră
Deltă, biotopul variază în funcție diverse specii de plante ierboase și lemnoase,
formează Delta Dunării, nevertebrate (moluște, crustacee, insecte) și
de ecosistem
declarată în 1990 rezervație a vertebrate (pești, amfibieni, reptile, păsări,
biosferei. mamifere).
Mergi mai departe
ÎNTOARCE-TE
DACĂ VREI SĂ ȘTII MAI MULT (click pe imaginea băiatului)

În textul următor sunt prezentate câteva date
despre Rezervația biosferei Delta Dunării
• Având o suprafață de 580000ha, Delta

Dunării este cea mai importantă și
completă rezervație a biosferei din
Europa;
• Include 110 specii de pești, aproape 300
specii de păsări, câteva specii de
mamifere și o serie de plante acvatice;
• Este cea mai compactă zonă stuficolă
din lume.
Mergi mai departe

1 UNITATEA
Marea Neagră comunică cu Marea 2. MEDII5 DE VIAȚĂ
Mediterană prin strâmtorile Bosfor
și Dardanele.
Ieșirea României la Marea Neagră
EXPLOREAZĂ ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
se întinde pe distanța de 225km
Explorează Marea Neagră • Substrat de nisip și mâl, în zona litorală există
(click pe lupă)
2 Substrat cu nisip și mâl;
și pietre;
Până la 180 m adâncime, apa este • 2 straturi de apă, unul până la 180m
Marea
mai puțin sărată, pătrunde lumina adâncime, mai puțin sărat unde pătrunde
lumina și trăiesc viețuitoare; dedesubt se
soarelui și se întâlnesc viețuitoare;
Neagră
vântul puternic determină apariția găsește un strat mai sărat, lipsit de lumină și
viață; vântul produce valuri;
valurilor;
temperatura este variabilă; • În zona litorală, temperatura variază în funcție
de anotimp.
3 • LaMare închisă,
adâncime 4
maicomunică cu
Marea
mare, Mediterană
lumina nu prin • Viețuitoare adaptate la mediul sărat și la valuri;
pătrunde și nu se
strâmtorile Bosfor și Dardanele;
întâlnesc • Se întâlnesc alge, 6 animale nevertebrate
• România are ieșire la Marea
viețuitoare (celenterate, moluște, crustacee) și animale
Neagră pe o distanță de 225km. vertebrate (pești, păsări, mamifere.)
Mergi mai departe

ÎNTOARCE-TE
Te invit la o plimbare cu vaporașul de la Drobeta Turnu Severin la Sulina. Răspunde corect la întrebări
pentru a avansa către destinație.
1. Dunărea este: A Râu B Fluviu C Lac

2. Peștele din imagine este: A Somn B Păstrăv C Crap
3. Delta Dunării este: A Un ecosistem B Parc natural
C Rezervație a biosferei
4. Morunul este: A Pește osos B Sturion C Mamifer
5. În imagine este un: A Pescăruș B Lebădă C Pelican
6. Crustaceul din Marea Neagră se numește: A Crab
B Rac C Scoică
ÎNTOARCE-TE
Lecția 7. Ecosisteme din alte zone ale lumii
EXPLOREAZĂ
Observă ecosisteme din zone diferite ale

Globului, dând click pe zona roșie și pe
zonele albastre.
Dă click apoi pe fiecare ecosistem apărut.
Zone calde:
Zone reci:
Mergi mai departe

Lecția 7. Ecosisteme din alte zone ale lumii
REBUS
1 B A L E N A
2 C A C T U Ș I
3 R I N O C E R
4 M O R S A
5 T I G R U
6 S T R U Ț
7 A N T I L O P A
8 P A L M I E R
9 M A I M U Ț Ă
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 3
RELAȚII ÎNTRE VIEȚUITOARE
LECȚIA 1
Relații trofice între viețuitoare
LECȚIA 2
Comunicarea în relațiile dintre viețuitoare
LECȚIA 3
Relația om – mediu. Impactul activității omului asupra mediului.
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 3. RELAȚII ÎNTRE VIEȚUITOARE
Lecția 1. Relații trofice între viețuitoare
DESCOPERĂ ȘI APLICĂ
Ce fel de relații se stabilesc între cele 3 viețuitoare?
Cum ai putea încadra pe categorii viețuitoarele pe baza relațiilor trofice?
• Iepurele se hrănește cu varza;
• Vulpea se hrănește cu iepurele.
RELAȚIILE TROFICE (bazate pe hrănire) sunt
cele mai importante relații ce se stabilesc
între viețuitoare.
PRODUCĂTORI – sunt organisme autotrofe, care își pot produce substanțe organice din
substanțe minerale: plantele verzi, unele microorganisme;
CONSUMATORI – organisme heterotrofe, care consumă substanțele organice produse de

CATEGORII alte organisme:
• Consumatorii primari – se hrănesc direct cu producători, de exemplu animalele ierbivore;
TROFICE • Consumatorii secundari, terțiari și cuaternari (după caz) – se hrănesc cu alți consumatori,
de exemplu animalele carnivore și omnivore.
DESCOMPUNĂTORI – organisme care descompun organismele moarte ale producătorilor

și consumatorilor, transformând substanțele organice în substanțe minerale: bacterii și
ciuperci.
Mergi mai departe

APLICĂ
Alege săgeata corespunzătoare circuitului hranei:
LANȚUL TROFIC – așezarea organismelor în ordinea în care sunt mâncate unele de altele
Iepurele mănâncă porumb,

dar mănâncă și morcovi.
Bufnița se hrănește cu iepuri,
dar iepurii intră și în meniul vulpilor.
REȚEAUA TROFICĂ – apare atunci când
un organism consumă mai multe tipuri
de hrană sau constituie hrană pentru mai
multe tipuri de consumatori.
În lanțurile și rețelele trofice, circuitul hranei este unidirecțional,

de la producători la consumatori.
Mergi mai departe
Ajută-l pe iepuraș să ajungă la morcovi, răspunzând corect la întrebări:
ATENȚIE: La întrebările 1 – 4 fiecare răspuns greșit duce la dispariția unui morcov.
La întrebarea 5, răspunsurile greșite duc la pierderea jocului!
1. Relațiile trofice se bazează pe:

A Hrănire B Comunicare C Apărare
2. Este producător:
A Veverița B Ciocănitoarea C Molidul
3. Cârtița și ariciul sunt: AI PIERDUT!
FELICITĂRI!
A Consumatori secundari B Consumatori primari
C Producători
4. Șirul care conține numai descompunători:
A Alge, bacterii B Bacterii, ciuperci C Alge, ciuperci
5. De obicei, în ecosisteme se întâlnesc:
A Numai rețele trofice
B Numai lanțuri trofice
C Lanțuri și rețele trofice
ÎNTOARCE-TE
Lecția 2. Comunicarea între relațiile dintre viețuitoare
DESCOPERĂ
Ce fel de relații se stabilesc între plantele din imagini?
Mangrovele se asociază La mușchi, indivizii

împotriva valurilor masculini trăiesc în apropierea
indivizilor feminini
Arborii se asociază
împotriva vântului
La plante, relațiile de comunicare sunt mai puțin evidente
Mergi mai departe
RĂSPUNDE:
Cum trăiesc de obicei animalele din imagine?
Animalele trăiesc de obicei singure, căutându-și partener numai în perioada reproducerii.

DESCOPERĂ
Ce comportamente specifice au animalele în perioada împerecherii?
Cântecul Lupte Marcarea

păsărilor teritoriului
Dansuri specifice Canibalism

Mergi mai departe
DESCOPERĂ ȘI APLICĂ
Cum se organizează viețuitoarele din imagini?
Perechi Stoluri, bancuri, Haite Colonii

(construirea cuibului, turme,cârduri (permanente, (permanente, indivizii
creșterea puilor) (permanente, în vederea procurării hranei) au roluri bine stabilite)
în vederea apărării şi migraţiei)
La unele viețuitoare (păsări, mamifere, unele insecte) relațiile

sunt complexe, având procurarea și depozitarea hranei, creșterea
și îngrijirea puilor, anunțarea pericolelor, apărarea, migrația.
Între viețuitoarele din aceeași specie se stabilesc relații de

Familii
comunicare ce duc la o mai bună exploatare a resurselor de (Asociaţii între părinţi şi descendenţi,
indivizii au roluri bine stabilite)
hrană, apărarea indivizilor, asigurarea reproducerii etc.
Mergi mai departe
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 8 forme de organizare a viețuitoarelor
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei numele căutate.
F M E D C N A B T C Forme de organizare:
V A R H L J C N Ă O Familie, Cârd, Colonie,
B Â M S C G D T H L Haită, Banc, Turmă,
START
STOP JOC!
C D T
H O G Z L A R M C N
L J S T H
I A E
I
I
L E O
B S O
I
Pereche, Stol.
T U R M Ă D E V P E 00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
ÎNTOARCE-TE
Lecția 3. Relația om – mediu. Impactul activității omului asupra mediului.
OBSERVĂ
Ce activităţi ale omului ai recunoscut în imagini? Ce consecinţe au acestea asupra mediului?
Diverse industrii Transporturile Agricultura Deşeuri
Sunt afectate aerul, apa şi solul RĂSPUNDE:

Prin ce modalități se pot limita efectele poluării?
• filtre la coșurile fabricilor;
POLUARE •
•
vehicule nepoluante;
agricultură ecologică;
(alterarea calităţii mediului cu
• depozitarea deșeurilor în locuri special
substanţe numite poluanţi)
amenajate și reciclarea lor.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Ce activităţi ale omului ai recunoscut în imagini? Ce consecinţe au acestea asupra mediului?
Defrișarea Exploatarea resurselor Vânătoarea excesivă, Pescuitul excesiv

pădurilor subsolului braconajul
-diminuarea cantităților de
-exploatarea lemnului; -obținerea de produse finite -a dus la dispariția unor pește și reducerea mărimii
-transformarea terenului din materiile prime; specii și reducerea altora. exemplarelor prinse.
pădurilor în teren agricol;
-accelerarea eroziunii solului;
-diminuarea precipitațiilor. SUPRAEXPLOATAREA – folosirea excesivă a resurselor
RĂSPUNDE:
Prin ce modalități se pot limita efectele supraexploatării?
Corelarea exploatării pădurilor cu reînpăduriri, reciclarea deșeurilor, găsirea de
înlocuitori, legi de interzicere sau limitarea a vânătorii și pescuitului, legi pentru
protejarea unor specii aflate pe cale de dispariție. Mergi mai departe
1 T R A N S P O R T U R I
VERIFICĂ-ȚI 2 B R A C O N A J
CUNOȘTINȚELE
3 P O L U A N Ț I
REBUS
4 A G R I C U L T U R A
5 D E F R I Ș A R E
6 I N D U S T R I A
7 D E Ș E U R I
8 R E C I C L A R E
1 – Importantă sursă de poluare; 2 – Vânătoare sau pescuit ilegal; 3 – Substanțe care poluează;
4 – Prin substanțele folosite, poluează în special solul; Tăierea pădurilor; 6 – Principalul poluator;
7 – Rezultate în urma activității omului; 8 – Revalorificarea unor deșeuri prin reintroducerea
lor în circuit.
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 4
GRUPE DE VIEȚUITOARE (I)
LECȚIA 1
Regnul Monera - Bacteriile
LECȚIA 2
Regnul Protista - Algele verzi unicelulare, protozoarele
LECȚIA 3
Regnul Fungi – Ciupercile, lichenii
LECȚIA 4
Regnul Plantae - Mușchii de pământ și ferigile
LECȚIA 5
Regnul Plantae - Gimnospermele
LECȚIA 6
Regnul Plantae - Angiospermele
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 4. GRUPE DE VIEȚUITOARE(I)
Lecția 1. Regnul Monera – Bacteriile
DESCOPERĂ
Care sunt principalele tipuri de bacterii? Ce formă au ele?
Coci Bacili Spirili

(formă sferică) (formă de bastonaș) (formă de spirală)
Bacteriile sunt organisme microscopice unicelulare, răspândite

peste tot în natură, având forme și mărimi diferite.
Se înmulțesc prin diviziune.
Mergi mai departe
OBSERVĂ EXPLICĂ
Care este structura unei bacterii? Cu ce se hrănesc bacteriile?
Unele bacterii descompun resturile

organismelor moarte (BACTERII SAPROFITE);
Alte bacterii se hrănesc cu substanțe

organice din corpul organismelor vii, cărora
le provoacă boli (BACTERII PARAZITE);
Bacteriile nu au nucleul
individualizat, de aceea se Bacteriile nu își pot prepara singure hrana
ele fiind organisme heterotrofe.
numesc PROCARIOTE.
Mergi mai departe
ARGUMENTEAZĂ
Ce importanță prezintă bacteriile pentru oameni și pentru mediu?
Bacterii
folositoare:
Bacteriile care fermentează Bacteriile fixatoare de Bacteriile care descompun

laptele, murăturile, mustul, azot din rădăcinile organismele moarte.
vinul etc. plantelor leguminoase
Bacterii
dăunătoare:
Bacteriile care alterează Bacteriile care provoacă boli
alimentele (parazite)
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor procariote: bacterii și alge albastre
PREPARAT 1
PREPARAT 2
PREPARAT 3
CABINET BIOLOGIE
PREPARAT 4
Click pe
butoanele
preparatelor
NOSTOC COMMUNE
OSCILATORIA
BACTERII DIN
(algăIAURT
KEFIR
albastră)
(CLEIUL PĂMÂNTULUI – algă albastră)
Mergi mai departe
1 F E R M E N T A T I E
REBUS
Deblochează definițiile! 2 N O S T O C
I. Bacteriile din imagine se numesc: 3 N U C L E U
4 H E T E R O T R O F Ă
5 P A R A Z I T E
6 B A C I L I
A Bacili B Coci 1 - Proces realizat de bacteriile care acresc laptele
II. Bacteriile care descompun resturile 2 - Denumirea științifică a cleiului pământului
vegetale și animale se numesc:
3 – În celula procariotelor ca o masă difuză
A Saprofite B Parazite
4 – tipul de nutriție al bacteriilor
III. Proces prin care se înmulțesc 5 – Bacterii care provoacă boli
bacteriile:
6 – Bacterii sub formă de bastonașe
A Diviziune B Fotosinteză
ÎNTOARCE-TE
Lecția 2. Regnul Protista - Algele verzi unicelulare, protozoarele
OBSERVĂ
Studiază imaginea şi formulează câteva caracteristici ale algei verzeala zidurilor.
• Este o algă verde unicelulară care trăieşte pe

scoarţa copacilor, ziduri, stânci;
• Celula este sferică cu un nucleu central şi un
cloroplast mare în formă de potcoavă;
• Se hrănește prin fotosinteză;
• Se înmulțește prin diviziune.
Algele verzi unicelulare sunt microorganisme

unicelulare.
Nucleul celulei este individualizat – sunt eucariote.
Prezintă clorofilă – se hrănesc autotrof.
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Studiază imaginea şi formulează câteva caracteristici ale protozoarelor din imagini.
Se hrănesc cu bacterii și • are un flagel, care servește la deplasare;

• prezintă cloroplaste, hrănindu-se prin
substanțe organice din apă, fotosinteză la lumină şi cu bacterii şi
curăţându-le; substanţe organice din mediu la
Euglena verde întuneric;
Sunt sursă de hrană pentru
animalele acvatice; • emite prelungiri multe şi groase, numite
pseudopode;
Euglena este dovada originii • se hrăneşte prin înglobarea substanţelor
organice;
comune a plantelor şi Amiba
animalelor; • prezintă prelungiri multe, scurte, subţiri,
Sunt utilizate pentru băuturi, numite cili;
• se hrăneşte cu bacterii, substanţe
cosmetice, suplimente
organice.
nutritive. Parameciul
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor alge verzi și protozoare.
PREPARAT 1
PREPARAT 2
PREPARAT 3
CABINET BIOLOGIE
PREPARAT 4
Click pe
butoanele
preparatelor
EUGLENA
PARAMECIUM
AMOEBA VIRIDIS
CAUTADUM
PLEUROCOCCUS
PROTEUS
(Euglena
(verzeala verde)
(Parameciul)
(Amiba)
zidurilor)
Mergi mai departe
REBUS
1 P A R A M E C I
2 E U C A R I O T E
3 C L O R O F I L Ă
4 P O T C O A V Ă
5 C I L I
6 P S E U D O P O D E
7 A U T O T R O F
8 F L A G E L
1 – Cel mai evoluat dintre protozoare; 2 –Protistele au nucleu individualizat, sunt ...;
3 – Substanță întâlnită la verzeala zidurilor și euglenă; 4 – Verzeala zidurilor are cloroplast în
formă de ...; 5 – Ajută parameciul la deplasare; 6 – Utilizate de amibă la hrănire și deplasare;
7 – Algele verzi se hrănesc ...; 8 – Organul de deplasare al euglenei.
ÎNTOARCE-TE
Lecția 3. Regnul Fungi – Ciupercile, lichenii
OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale drojdiilor.
• Drojdia de bere este folosită la dospirea pâinii și fabricarea

berii.
• Prezintă tal (corp) unicelular, de formă ovală, în citoplasma
căreia se găsesc fermenți care descompun substanțele
dulci în care trăiește ciuperca (fermentație).
• Se înmulțește vegetativ prin înmugurire, iar în lipsa hranei
formează spori.
• Înrudite cu drojdia de bere sunt drojdia vinului și drojdia

de borș.
Drojdiile sunt ciuperci unicelulare care realizează

procesele de fermentație.
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale mucegaiurilor.
• Mucegaiul alb trăiește saprofit pe pâine, dulcețuri, fructe, unde

formează un păienjeniș numit miceliu, alcătuit din firișoare
numite hife, care în interior au o citoplasmă cu mulți nuclei.
• Înmulțirea se face asexuat prin spori şi sexuat prin celula ou.
• Mucegaiul verde albăstrui trăiește pe pâine, fructe, compoturi.

Din el se extrage penicilina.
Mucegaiurile sunt ciuperci pluricelulare, care

produc în marea lor majoritate efecte negative
(alterarea alimentelor, igrasie etc.)
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale ciupercilor superioare.
• Ciupercile superioare sunt răspândite în păduri și pe pajiști;

• Talul lor este format dintr-un miceliu cu numeroase hife
ramificate pluricelulare, care trăiește mai mulți ani în pământ;
• În timpul verii, miceliul formează un picior cu pălărie pe dosul
căreia se observă lamele cu spori.
RĂSPUNDE
De ce trebuie să cunoaştem bine ciupercile?
Ciupercile otrăvitoare trebuie cunoscute

pentru evitarea intoxicaţiilor.
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale lichenilor.
• Lichenii trăiesc pe scoarţa copacilor, sol, stânci, având

diferite forme şi culori.
• sunt asocieri între o algă și o ciupercă, cele două organisme

ajutându-se reciproc: ciuperca procură apa și sărurile
minerale pentru algă, iar alga prepară substanțele hrănitoare
pentru ciupercă.
• Acest mod de hrănire prin ajutor reciproc se numește

simbioză.
Lichenii sunt asocieri între o algă și o ciupercă aflate în

simbioză, fiind întîlniți pe sol, scoarța copacilor, stânci
etc.
Mergi mai departe
EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor fungi.
PREPARAT 1
PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4
PREPARAT 5
Click pe
butoanele
preparatelor
SACCHAROMICES
XANTHORIA
RHIZOPUS
MUCOR MUCEDO
NIGRICANS
PARIETINA
CEREVISIAE
Spori de ciupercă
(Mucegaiul
(Lichenul
(Drojdia
(Mucegaiul
de
galben)
negru)
bere)
alb)
Mergi mai departe
1 – Asocieri între alge și
REBUS ciuperci;
2 – filamente din miceliu;
1 L I C H E N I
3 – Proces de înmulțire la
2 H I F E drojdii;
4 – se formează pe lamele
3 Î N M U G U R I R E pălăriilor ciupercilor
superioare;
4 S P O R I 5 – ciuperci bune de
mâncat;
5 C O M E S T I B I L E
6 – folosită la dospirea
6 D R O J D I E pâinii;
7- corpul ciupercilor;
7 M I C E L I U 8 – Se extrage din
mucegaiul verde
8 P E N I C I L I N A albăstrui.
ÎNTOARCE-TE
Lecția 4. Regnul Plantae – Mușchii de pământ și ferigile
OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale unor mușchi de pământ.
• Mușchii de pământ trăiesc pe sol, scoarța copacilor, stânci,

pietre etc;
• Sunt formați dintr-o tulpiniță dreaptă, neramificată, pe care
se găsesc frunzișoare fără pețiol și înfiptă în pământ cu
ajutorul rizoizilor care absorb apa cu sărurile minerale;
• Nu au flori și semințe, înmulțindu-se prin spori ce se
formează în capsulele din vârful tulpinițelor.
Mușchii de pământ sunt plante simple, care trăiesc în

grupuri, în locuri umede și umbroase.
Corpul lor este un tal, asemănător plantelor superioare,
nu au vase conducătoare.
Se înmulțesc prin spori.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale ferigilor.
• Feriga comună este răspândită în păduri și mai ales de-a

lungul apelor de munte;
• În pământ are un rizom de pe care se desprind rădăcini
adventive și în fiecare an câte un buchet de frunze;
• se înmulțesc prin spori care se formează vara în
sporangii aflați pe dosul frunzelor mature.
Ferigile sunt plante terestre care preferă locurile

umede și umbroase fiind primele plante cu organe
adevărate (cormofite) și vase conducătoare.
Se înmulțesc prin spori.
Au importanță decorativă și medicinală.
Mergi mai departe
EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor mușchi și ferigi
PREPARAT 1
PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4
PREPARAT 5
Click pe
butoanele
preparatelor
POLYTRICHUM COMMUNE
DRYOPTERIS FILIX-MAS
(Mușchiul
(Mușchi de
depământ
pământ––secțiune
secțiune
(Feriga comună - secțiune
vase conducătoare)
prin rizom)
transversală
longitudinală
transversalăprin
prin
pinfrunzuliță)
capsulă) Mergi mai departe
1 F R U N Z E
REBUS
2 P E D I C U Ț A
3 R I Z O I Z I
4 C O R M O F I T E
5 S P O R A N G I
6 T U L P I N I Ț Ă
7 C A P S U L Ă
8 V A S E
– Din rizomul ferigilor, în fiecare an se desprinde un buchet de...;
– Înrudită cu feriga; 3 – Rădăcinile mușchilor de pământ; 4 – Ferigile au organe, sunt ...; 5
Întâlniți vara pe dosul frunzelor de ferigă; 6 – Tulpina mușchilor de pământ; 7-
e găsește în vârful tulpiniței mușchilor; 8- Ferigile prezintă ... conducătoare.
ÎNTOARCE-TE
Lecția 5. Regnul Plantae – Gimnospermele
OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale molidului.
• Molidul este întâlnit în regiunile montane (1200-1800m),

formând păduri umede și întunecoase numite molidișuri;
• Rădăcini rămuroase, puternice, întinse mai mult pe

orizontală, din cauza grosimii mici a stratului de sol;
Tulpină formată din trunchi și coroană, cu ramurile lungi
la bază și mai scurte spre vârf; Frunze aciculate, dispuse
de jur-împrejurul ramurilor, rămân verzi și în timpul iernii.
Gimnospermele sunt plante lemnoase, arbori sau

arbuști; ele trăiesc în păduri de conifere sau de
amestec, în special în zonele montane.
Au rădăcină, tulpină, frunze, conuri, semințe.

Frunzele au formă de ace sau sunt solzoase
Mergi mai departe
și nu cad iarna.
EXPLICĂ
Ce rol au conurile și cum se realizează înmulțirea la conifere?
• Înmulțirea se realizează prin semințe: florile bărbătești, aflate

în vârful ramurilor, produc polen iar florile femeiești, situate
la baza ramurilor, produc ovule, sunt mai mari decât cele
bărbătești, se transformă în conuri de culoare roșcată și
îndreptate în jos;
• Polenul din este dus de vânt la ovulele din conurile femeiești;
• În urma fecundației rezultă semințe libere. După formarea
acestora, conurile cad.
Conurile au rol de flori și sunt de două feluri:

bărbătești și femeiești.
Semințele nu sunt închise în fruct

(de unde și denumirea de gimnosperme).
Mergi mai departe
RĂSPUNDE
Ce importanță prezintă coniferele pentru om și pentru mediu?
• Fixează terenurile alunecoase;

• Sursă de aer curat;
• Lemnul are o variată gamă de întrebuințări: cherestea, construcții,
mobilă, unelte, celuloză, instrumente muzicale ș.a.
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor organe ale pinului (Pinus)
PREPARAT 1
PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4
Click pe
butoanele
preparatelor
PIN
PIN
(Secțiune
(secțiune transversală prin
(Secțiune
(Grăuncior
transversală
de polen)
prin tulpină)
floarea
floareabărbătească)
femeiască) Mergi mai departe
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 6 conifere, arbori și arbuști.
00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei găsi coniferele căutate.
Conifere:
Brad, Jneapăn, Molid, Pin, Tuia, Zada.
B V N A P A E N J T
S R M O L I D Z O C
STOP
T G B L C A N B S U
C J START
N U E O R A P
JOC! I
Z L V A T A S L O V
B S D E U N E
I N L
O D C R U Z N E B G ÎNTOARCE-TE
Lecția 6. Regnul Plantae – Angiospermele
OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale angiospermelor dicotiledonate.
Angiosperme dicotiledonate:
• semințele au două cotiledoane;
• de obicei, rădăcina are formă de țăruș
(pivotantă);
• frunzele prezintă nervuri ramificate;
• florile au petale multiplu de 5 dau de 4.
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale angiospermelor monocotiledonate.
Angiosperme
monocotiledonate:
• de obicei, rădăcina este firoasă;

• frunzele au nervuri paralele;
• florile au petale multiplu de 3.
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici generale ale angiospermelor.
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor angiosperme
PREPARAT 1
PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4
PREPARAT 5
Click pe
butoanele
preparatelor
SOLANUM
ROSA
TRITICUM
LYCOPERSIUM
CANINA
PISUM
VITIS VINIFERA
SATIVUM
(Pătlăgea
(Măceș–
(Grâu–secțiune
roșie
secțiune
– cromoplaste
transversală
transversală
din
prin
prin
coaja
(Viță
(Mazăre
de vie –amidon
–țesuturidin
conducătoare)
semințe)
peduncul)
fructului)
tulpină) Mergi mai departe
Răspunde corect la întrebări și descoperă ce tablou se află în spatele căsuțelor numerotate:
1. Angiospermele dicotiledonate au semințe:
A Cu 2 cotiledoane B Cu 1 cotiledon C Neînchise în fruct
2. Din familia Rosaceae face parte: 4 8
A Floarea Soarelui B Narcisa C Trandafir
3. Se extrage ulei din: 6 3
A Grâu B Soia C Rapiță
4. Dintre solanacee, au importanță alimentară:
A Cartoful B Ardeiul C Mătrăguna
2 5
5. Nu este arbore:
A Frasinul B Alunul C Salcâmul 1 7
6. Sunt întâlnite primăvara în grădini:
Crizanteme și dumitrițe
A Zambile B Crizanteme C Ghiocei 10 9
(autor: Ștefan Luchian)
7. Nu are spice:
A Ovăzul B Orzul C Porumbul
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 5
GRUPE DE VIEȚUITOARE (II)
LECȚIA 1
Nevertebrate - spongierii și celenteratele
LECȚIA 2
Nevertebrate - viermii și moluștele
LECȚIA 3
Nevertebrate - artropodele
LECȚIA 4
Vertebrate - peștii, amfibienii, reptilele
LECȚIA 5
Vertebrate - păsările
LECȚIA 6
Vertebrate - mamiferele
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 5. GRUPE DE VIEȚUITOARE(II)
Lecția 1. Nevertebrate – Spongierii și celenteratele
OBSERVĂ
Studiază cele două animale și stabilește ce caracteristici prezintă fiecare.
MELC DE LIVADĂ
PISICĂ
Animalele sunt organisme pluricelulare care se hrănesc cu alte organisme;

Prezintă viață activă, majoritatea se pot deplasa și orienta.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Studiază cei doi spongieri din imagini și stabilește caracteristici ale lor.
Spongieri:
• reprezentanți: buretele de apă dulce, bureții marini.
• trăiesc în ape dulci sau sărate izolați sau în colonii,
fixați de un substrat;
• corpul prezintă forma unui tub iar orificiile prin
care circulă apa dau bureților aspect spongios;
• pereții corpului conțin substanțe minerale și
organice; celulele nu sunt specializate (se pot
regenera).
Spongierii sunt cele mai simple nevertebrate.
Trăiesc în mediu acvatic, fixați.
Au aspect spongios, se pot regenera.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Studiază celenteratele din imagini și stabilește caracteristici ale fiecărei specii.
Celenterate:
• Meduza are corpul gelatinos, format din umbrelă și
tentacule cu care înoată și capturează prada; prezintă
organe de simț și echilibru.
• Coralii trăiesc în colonii, în ape sărate, fixați de un substrat.
• Hidra trăiește în ape dulci; crește fixată dar se poate deplasa.
Celenteratele sunt nevertebrate izolate sau grupate în

colonii, fixe sau mobile.
Trăiesc, după caz, în ape sărate sau dulci.
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor spongieri și celenterate.
PREPARAT 1
PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
Click pe
butoanele
preparatelor
AURELIA AURITA
SPONGIA
HYDRA
(Meduză
(hidra
(Burete -apă
de detentacul)
mare)
dulce)
Mergi mai departe
1 A C V A T I C
REBUS
2 S P O N G I O S
1 – Mediul de viață al spongierilor
și celenteratelor; 3 H I D R A
2 – Aspectul corpului spongierilor;
3 – Celenterat din ape dulci;
4 M E D U Z A
4 – Celenterat din mări și
5 C O R A L I I
oceane;
6 S C H E L E T 5 – Trăiesc în colonii;
6 – Susține corpul vertebratelor;
7 F I X A T E 7 – Bureții și coralii sunt specii
care trăiesc ...;
8 C O C H I L I E 8 – Protejeajă corpul unor
nevertebrate;
9 T E N T A C U L E 9 – Folosite de meduză pentru
prinderea prăzii și deplasare.
ÎNTOARCE-TE
Lecția 2. Nevertebrate – Viermii și moluștele
OBSERVĂ
Studiază viermii din imagini.
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Studiază moluștele din imagini.
Moluștele:
• Sunt animale terestre sau acvatice;
• Corpul este moale, protejat de obicei de
o cochilie de diferite forme;
• Reprezentanți: melcii, scoicile,
cefalopodele.
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor viermi și moluște.
PREPARAT 1
PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4
Click pe
butoanele
preparatelor
ASCARIS
LUMBRICUS
TAENIA
PLANORBIS
LUMBRICOIDES
SOLIUM
TERRESTRIS
(Râma –(Limbricul
(Tenie
secțiune
(Ouă)
- scolex)
-transversală)
ouă)
Mergi mai departe
1 M E L C I
REBUS
1 – Moluşte cu mediu de viaţă terestru; 2 S C O L E X
2 – Organ de fixare la tenie;
3 – Vierme cilindric întâlnit mai ales la copii; 3 L I M B R I C
4 – Provoacă oxiuroza;
5 – Au cochilia formată din două valve; 4 O X I U R I
6 – Vierme inelat folosit în scop medicinal;
7 – Cefalopod cu 10 tentacule; 5 S C O I C I
8 – Melc fără cochilie;
9 – Boala provocată oilor de 6 L I P I T O A R E
viermele de gălbează;
7 S E P I E
8 L I M A X
9 G A L B E A Z A
ÎNTOARCE-TE
Lecția 3. Nevertebrate – Artropodele
OBSERVĂ
Studiază arahnidele din imagini.
Arahnidele:
• Păianjenii au corpul acoperit de o cuticulă din chitină, subțire, de culori
asemănătoare mediului de viață. Corpul este format din cefalotorace pe care
se găsesc 8 ochi simpli, gura cu fălci tăioase și chelicere și de care se prind
ventral 4 perechi de picioare articulate și abdomen voluminos. Se hrănesc cu
insecte pe care le prind cu ajutorul pânzei, respiră prin plămâni și trahee și se
înmulțesc prin ouă.
• Scorpionul trăiește în țara noastră în Carpații Olteniei și Banat. Abdomenul
este segmentat, ultimul segment prezentând ghimpele cu venin. Este activ
noaptea
• Căpușa și sarcoptul râiei sunt parazite.
Arahnidele au corpul format din cefalotorace și abdomen;

prezintă 4 perechi de picioare articulate.
Unele sunt veninoase, altele parazite.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Studiază crustaceele din imagini.
Crustaceele:
• Racul de râu trăiește în ape dulci curgătoare. Corpul este acoperit cu o crustă
de calcar și chitină și este format din cefalotorace și abdomen. Pe
cefalotorace se găsesc două perechi de antene, doi ochi compuși, gură cu
fălci tăioase și 5 perechi de picioare inegale așezate ventral. Abdomenul este
segmentat și folosit pentru deplasare. Este omnivor, respiră prin branhii, se
înmulțește prin ouă.
• Alte crustacee: homarul, crabul, langusta, trăiesc în mări și oceane.
Majoritatea crustaceelor sunt animale acvatice.

Corpul este format din cefalotorace și abdomen, prezintă
antene și 5 perechi de picioare articulate, prima pereche
prezintă cleștii, celelalte au gheare.
Respiră prin branhii, se înmulțesc prin ouă.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Studiază insectele din imagini.
Insectele:
• Reprezintă cel mai numeros grup de animale;
• Corpul format din cap, torace și abdomen;
• Capul prezintă antene și o gură adaptată modului de hrănire;
• Toracele are 3 segmente, de care se prind 3 perechi de picioare și,
la majoritatea insectelor, 2 perechi de aripi;
• Respiră prin trahei;
• Se înmulțesc prin ouă, ciclul de dezvoltare fiind: ou – larvă – adult
(metamorfoză incompletă, la gândacii de bucătărie, libelule,
greieri, lăcuste) sau ou – larvă – nimfă – adult (metamorfoză
completă, la majoritatea insectelor).
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor artropode.
PREPARAT 1
PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4
Click pe
butoanele
preparatelor
BLATTA
APIS
DAPHNIA
FLUTURE
MELIFERA
ORIENTALIS
(Gândac negru
(Puricele
(Albină
(Aripă)
de de
-bucătărie
aripă)
baltă) - picior)
Mergi mai departe
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 8 artropode.
00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei găsi artropodele căutate.
Artropode:
Scorpion, Viespe, Căpuşă, Albină, Cărăbuş, Homar, Muscă, Rac.
S C O R P I O N A C
E A S U P A C L O A
STOP
P G B H C A B R S R
E J
I
START
S U E O O I
JOC! I B N M E C N B
L V A T A A L O U
P A N A
V M U S C A N R B S ÎNTOARCE-TE
Lecția 4. Vertebrate – Peştii, amfibienii, reptilele
OBSERVĂ
Studiază peştii din imagini.
Peştii:
• sunt animale acvatice, au corp hidrodinamic,
alcătuit din cap, trunchi, coadă, acoperit cu solzi,
alunecos;
• au înotătoare perechi (pectorale și abdominale) și
neperechi (dorsală, anală, codală);
• respiră prin branhii;
• se înmulțesc prin ouă (icre);
• Sunt poekilotermi (au temperatura corpului
variabilă)
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Studiază amfibienii din imagini.
Amfibieni:
• Broasca de lac este un amfibian fără coadă;
• Corpul este lățit, cap unit cu trunchiul;
• Membrele anterioare sunt mai scurte și au 5 degete cu gheare,
membrele posterioare sunt puternice, au 4 degete cu gheare și
membrană interdigitală;
Metamorfoză
la broască • Se deplasează pe uscat prin salturi și în apă prin înot;
• Se înmulțeşte prin ouă, depuse în apă, din care ies mormoloci din
care se dezvoltă adulții (metamorfoză).
Amfibienii trăiesc în mediu terestru și acvatic.
Prezintă 4 membre (tetrapode) şi pot avea sau nu coadă.
Respiră prin plămâni și piele.
Temperatura corpului este variabilă.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Studiază reptilele din imagini.
Reptilele:
• Sunt vertebrate terestre;
• Se deplasează prin târâre;
• Respirația este pulmonară;
• Se înmulțesc prin ouă;
• Majoritatea sunt prădătoare;
• Temperatura corpului este variabilă.
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra amfibienilor.
PREPARAT 1
PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4
Click pe
butoanele
preparatelor
RANA RIDIBUNDA
(Broască
(Broasa
(Broască
(Broască
de
de lac
lac -–de
țesut
Secțiune
delaclac
muscular
- sânge)
- ou)
prin piele)
striat)
Mergi mai departe
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 8 vertebrate poekiloterme.
00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei găsi vertebratele căutate.
Vertebrate poekiloterme:
Rechin, Broască, Gușter, Crap, Viperă, Somn, Piton,Caiman.
R C R A P N R N A N
E S A U N E M L O A
STOP
C G B R T O B O S M
H U E S
I START
J U Z N P E
JOC!
N G V A T A
E I T A S
I
I
L P C
N A
I
A C S A O R B V B S ÎNTOARCE-TE
Lecția 5. Vertebrate – Păsările
EXPLICĂ OBSERVĂ
Ce transformări a suferit corpul păsărilor? Cu ce este acoperit corpul păsărilor?
Păsările sunt vertebrate adaptate la zbor, forma corpului fiind aerodinamică.

Membrele lor anterioare sunt transformate în aripi, iar cele posterioare
servesc la mers.
De asemenea, oasele păsărilor sunt pline cu aer (oase pneumatice).
Corpul păsărilor este acoperit cu pene, fulgi și puf, înveliș ce le asigură

temperatura constantă a corpului de 42oC.
Mergi mai departe

EXPLICĂ OBSERVĂ
De ce sunt legați plămânii păsărilor Ce organe specifice prezintă sistemul
cu saci aerieni? digestiv al păsărilor?
Tot ca adaptare la zbor, plămânii sunt în

legătură cu 9 saci aerieni.
Astfel păsările nu obosesc în timpul
zborului.
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Ce adaptări specifice prezintă fiecare grupă de păsări?
• păsările columboforme (porumbelul, vrabia, cioara) sunt
bune zburătoare;
• păsările scurmătoare (găina, curcanul) sunt adaptate mai
mult la viața terestră, nefiind bune zburătoare;
• păsările înotătoare (rața, lebăda) au degetele membrelor
unite prin membrana interdigitală, care servește la înot;
• păsările picioroange (barza, stârcul) au cioc și picioare lungi;
• păsările agățătoare (ciocănitoarea, cucul) au degete dispuse
două înainte, două înapoi.
• păsările răpitoare de zi (uliul, șoimul) și de noapte (bufniță,
cucuvea) carnivore, cioc lung, gheare ascuțite;
• păsările alergătoare și nezburătoare (struț, pinguini) au
corpul greoi, nu zboară. Pinguinii sunt buni înotători.
Păsările își construiesc cuiburi și se înmulțesc prin ouă pe care
le clocesc. Puii sunt îngrijiți de părinți până pot zbura.
În sezonul rece, unele păsări migrează.
Mergi mai departe
EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra găinii (Gallus domesticus).
PREPARAT 1
PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
Click pe
butoanele
preparatelor
GALLUS
RANA RIDIBUNDA
DOMESTICUS
(Găină
(Găină
(Găină
(Broască
–– –Embrion
mucoasa
frotiu
de lac
de
de
traheală)
-sânge)
ou)
48 ore)
Mergi mai departe
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 8 păsări.
00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei găsi păsările căutate.
Păsări:
Pinguin, Rață, Găină, Vrabie, Cioară, Struț, Barză, Cucuvea.
P M C A P V R A F C
E I T I R E M Z O U
STOP
A A N A O S B R S C
R N B G
L START
I
E G U A TJOC! I
T A T A L U
R U P R B N V
I I A P E
A T S A G R N V B A ÎNTOARCE-TE
Lecția 6. Vertebrate – Mamiferele
OBSERVĂ
Din ce este format și cu ce este acoperit corpul urșilor panda?
Cum naște pisica ce își hrănește ea puii?
Urșii panda și pisicile sunt mamifere.
Corpul mamiferelor este format din cap,

trunchi și membre.
Corpul este acoperit cu păr, ce asigură

temperatura constantă a corpului de 37oC.
Nasc pui vii pe care îi hrănesc cu
lapte produs de mamele.
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Cu ce se termină membrele mamiferelor?
Membrele se termină cu degete cu

gheare, copite sau unghii.
OBSERVĂ
Ce fel de dentiție prezintă mamiferele?
Deniția mamiferelor este adaptată

modului de hrănire.
Principalele tipuri de dinți sunt
incisivii, caninii și măselele.
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Ce adaptări specifice prezintă fiecare grupă de mamifere?
• Mamiferele inferioare (Ornitorincul) depun ouă; mamiferele marsupiale
Mamiferele:
•
(Cangurul) nasc pui incomplet dezvoltaţi care se dezvoltă într-o pungă a
mamei, numită marsupiu.
Mamiferele insectivore (arici, cârtiţă, liliac) au dinţi mici, ascuţiţi; liliacul
prezintă adaptări pentru zbor şi îşi localizează prada cu ajutorul
ecolocaţiei.
•• Sunt cele mai evaluate animale, din acest
Mamiferele rozătoare (iepure, şoarece) au dinţi adaptaţi la ros, incisivi cu
creştere continuă; au numeroşi pui.
grup face parte şi omul;
• Mamiferele carnivore (pisică, câine, urs) au dinţi adaptaţi la prins şi
sfâşiat prada iar simţurile sunt bine dezvoltate.
• Au populat toate zonele Globului, având
• Mamiferele ierbivore rumegătoare (vacă, oaie) mestecă hrana în timp ce
se odihnesc; stomacul are 4 camere: burduf, ciur, foios, cheag.
diverse forme şi mărimi;
• Mamiferele ierbivore nerumegătoare (cal) au stomac cu o cameră.
• Mamiferele
• Majoritatea sunt terestre,
acvatice pinipede puţine
(focă, morsă) trăiesc în apăprezintă
şi pe uscat,
membrele au formă de înotătoare. Cetaceele (delfin, balenă) trăiesc
adaptări
numai pentru
în apă iar corpul mediul asemănătoare
are formă hidrodinamică acvatic peştilor.
sau
• Mamiferele omnivore (porci, maimuţe) au dentiţie
subteran, zbor.
adaptată pentru hrănire omnivoră.
Mergi mai departe
EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor organe ale șobolanului.
PREPARAT 1
PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4
Click pe
butoanele
preparatelor
RATTUS
RATTUS
(Șobolan – secțiune longitudinală
(Șobolan
(Șobolan
(Șobolan–––secțiune
Celule
celule nervoase)
hepatice)
prin ovar)
prin rinichi) Mergi mai departe
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 8 mamifere.
00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei găsi mamifere căutate.
Mamifere:
Vulpe, Iepure, Girafă, Cangur, Focă, Măgar, Arici, Maimuță.
A F A R I G R P F A
I E P U R E C A O T
STOP
E H N A O A R R S U
P F
L START
I
U G U C TJOC!
I G N E A
O G U P G C N
I A
I
I
L M
P A
I
V R S Z A R M V B M ÎNTOARCE-TE
Vă mulţumesc!
Material realizat în conformitate cu programa școlară pentru
Biologie, clasele V-VIII aprobată prin O.M. nr. 3393/28.02.2017 și
destinat exclusiv folosirii în cadrul orelor de biologie.
BIBLIOGRAFIE, WEBOGRAFIE:
1. Brândușoiu, M., ”Biologie – manual pentru clasa a VI-a”, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1998;
2. Cîrstoiu, J., Grasu, A.D., ”Biologie – manual pentru clasa a V-a”, Editura Litera,
București, 2017;
3. Cristian, A., ”Celenterate”, https://www.didactic.ro/materiale-
didactice/103900_celenterate, 2009;
4. Epure, T., ” Rezervatii si parcuri nationale din Romania si orizontul local ”,
https://www.didactic.ro/materiale-didactice/rezervatii-si-parcuri-nationale-din-
romania-si-orizontul-local, 2012;
5. Gîrloanță, V., ”Lichenii”, https://www.didactic.ro/materiale-
didactice/119278_lichenii, 2010;
6. Pop-Păcurar, I., Podar, D. ”Biologie – clasa a V-a”, Editura ART, București, 2017;
7. Simion, N., ”Importanța viețuitoarelor pentru natură și om”,
https://www.didactic.ro/materiale-didactice/importanta-vietuitoarelor-pentru-
natura-si-om-ppt, 2019
8. Viu, F., ”Biologie – Clasa a V-a. Partea I – Structura și funcțiile plantelor”,
https://florinviu.wordpress.com/bio/botanica/, 2017
9. Viu, F. ”Biologie – Clasa a V-a. Partea a II-a – Diversitatea organismelor vegetale”,
https://florinviu.wordpress.com/bio/botanica/, 2017
10. Viu, F., Materiale din seria ”Vertebrate”,
https://florinviu.wordpress.com/bio/zoologie/, 2015.
Materialul conține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile: wikipedia.org,, pinterest.com,
pixabay.com, toateanimalele.ro și de pe prezentările ppt din bibliografie.
©2019. Florin Viu

Materialul poate fi republicat pe alte site-uri doar cu acordul autorului. ÎNTOARCE-TE IEȘI

Biologie-5 PPSX

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biologie-5 PPSX

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Mergi mai departe

Organismele vii sunt organizate în 5 regnuri:

Filme, poze, prezentări

Pepene roșu Mergi mai departe

DACĂ VREI SĂ ȘTII MAI MULT

VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE REBUS

Mediul de viață este

În păduri Pe câmpuri Parcuri, grădini Ferme

În ape dulci Pe malul apelor Mări și oceane Galerii subterane

Mergi mai departe

1. Mediu de viață natural este:

HABITATUL oferă hrană, adăpost

Fiecare viețuitoare de pe lac este un

Ecosistemele sunt foarte variate:

VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE ORIZONTAL:

3 B I O C E N O Z A 4 – Formată de toți indivizii de

PARCUL CATEDRALEI CATOLICE

• Parcul Catedralei catolice ”Sf. Fecioară”;

• Cer acoperit, înnorat; • Luminozitatea, se apreciază vizual;

• Umed, vreme ploioasă; • Umiditatea, se apreciază vizual sau cu

Mergi mai departe

• În parc sunt plante • Observarea viețuitoarelor din arealul studiat;

• Fotografierea, filmarea plantelor și animalelor în

• Barză albă • Recunoașterea speciilor necunoscute cu ajutorul atlaselor;

• 2 cochilii melci; • Opțional: colectarea unor părți de plante sau animale

Mergi mai departe

Salcie, plop(pe marginea bălții)

Debarcader, drum de acces !!! Acolo

• EXPERIMENTEAZĂ • Etapa a III-a: Realizarea experimentului:

• În cantități moderate, apa • Etapa a V-a: Elaborarea unei teorii științifice.

Mergi mai departe

• amenajate cu scopul ASPECTE ALE BIOCENOZEI:

Mergi mai departe

VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE ORIZONTAL:

2 ASPECTE ALE BIOTOPULUI:

3 ASPECTE ALE BIOCENOZEI:

Mergi mai departe

• Principalele zone cultivate cu

• Aceste zone oferă cele mai

Mergi mai departe

• Ocupă zonele de câmpie și ASPECTE ALE BIOCENOZEI:

Mergi mai departe

Mergi mai departe

ASPECTE ALE BIOCENOZEI:

G A F L Ă S N D A B Arbori din pădurea de foioase:

ASPECTE ALE BIOCENOZEI:

• Lacuri, bălți, iazuri; ASPECTE ALE BIOCENOZEI:

Mergi mai departe

DACĂ VREI SĂ ȘTII MAI MULT (click pe imaginea băiatului)

• Având o suprafață de 580000ha, Delta

Mergi mai departe

Mergi mai departe

1. Dunărea este: A Râu B Fluviu C Lac

Observă ecosisteme din zone diferite ale

Mergi mai departe

CONSUMATORI – organisme heterotrofe, care consumă substanțele organice produse de

DESCOMPUNĂTORI – organisme care descompun organismele moarte ale producătorilor

Mergi mai departe

Iepurele mănâncă porumb,

În lanțurile și rețelele trofice, circuitul hranei este unidirecțional,

1. Relațiile trofice se bazează pe:

Mangrovele se asociază La mușchi, indivizii