Biologie 5 169

BIOLOGIE 5
Auxiliar didactic interactiv

CUPRINS
UNITATEA 1
Explorarea lumii vii
UNITATEA 2
Medii de viață
UNITATEA 3
Relații între viețuitoare
UNITATEA 4
Grupe de viețuitoare (I)
UNITATEA 5
Grupe de viețuitoare (II)
ÎNCHIDE
UNITATEA 1
EXPLORAREA LUMII VII
LECȚIA 1
Introducere în studiul biologiei. Observarea lumii vii
LECȚIA 2
Mediul de viață
LECȚIA 3
Cum este organizată lumea vie?
LECȚIA 4
Investigarea factorilor de mediu dintr-un mediu apropiat şcolii
LECȚIA 5
Cum cercetăm ştiinţific viaţa organismelor?
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 1. EXPLORAREA LUMII VII
Lecția 1. Introducere în studiul biologiei. Observarea lumii vii
AMINTEȘTE-ȚI
Ce organisme vii ai studiat în clasele mici la Științe?
OBSERVĂ IMAGINEA
Ce organisme ai recunoscut în imagini? Ce relații se stabilesc între acestea?
Biologia studiază organismele vii și relațiile dintre acestea.
DESCOPERĂ
De unde provine numele BIOLOGIE?
BIOS (gr.) Viață
LOGOS (gr.) Știință BIOLOGIE - Știința despre viață
Mergi mai departe

OBSERVĂ IMAGINEA
Ce organisme vii ai recunoscut? Cum este organizată lumea vie?
Organismele vii sunt organizate în 5 regnuri:

• Monera(Procariota), cuprinde bacteriile și algele
albastre;
• Protista, cuprinde algele unicelulare și protozoarele;
• Fungi, cuprinde ciupercile;
• Plantae, cuprinde plantele: alge pluricelulare,
mușchi, ferigi, gimnosperme și angiosperme;
• Animalia cuprinde animalele nevertebrate și
vertebrate.
Mergi mai departe

DESCOPERĂ
Cum se pot studia organismele vii cu ochiul liber?
În acvarii, vivarii
În mediul lor de viață Grădini botanice, zoologice
Filme, poze, prezentări
Colecții (insectare) Machete, mulaje Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații macroscopice cu ajutorul lupei
Castravete
Portocală
Click pe coada lupei pentru

efectuarea observațiilor
Mergi mai departe

Pepene roșu
EXPERIMENTEAZĂ
Observații cu ajutorul microscopului
PREPARAT 1
PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4 DROJDIA
GRĂUNCIOARE
CROMOPLASTE
CELULE ÎN DELABERE
DEFOIŢA
AMIDON
STOMATE DE LA CARTOF
TOMATE
CEAPĂ
PREPARAT 5
Click pe butoanele
preparatelor
DACĂ VREI SĂ ȘTII MAI MULT

Studiază împreună cu colegii alcătuirea microscopului
Mergi mai departe
VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE
Răspunde corect la întrebări:
REBUS
1. Biologia studiază: 1 A N I M A L I A
Animale
A B Microorganisme 2 B I O L O G I E
C
Plante
D Fungi 3 P R O C A R I O T A
2. Din Regnul Protista fac parte:
Bacterii 4 R E G N U R I
A B Alge pluricelulare 5 P R O T I S T A
C Protozoare D Alge unicelulare 6 I N S E C T A R
3. Din Regnul Animalia fac parte:
Nevertebrate 7 M U Ș C H I
A B Vertebrate 8 Z O O L O G I C A
C Gimnosperme D Angiosperme 9 C I U P E R C I
4. Mediu acvatic artificial:
Acvariu ORIZONTAL:
A B Vivariu
1 – Regnul care cuprinde vertebratele; 2 - Știința care studiază organismele vii;
C Insectar D Mediu de viață
3 – regn care cuprinde bacteriile; 4 – organismele vii sunt cuprinse în 5 ...; 5
5. Pentru observarea alcătuirii interne a – Regnul care cuprinde protozoarele; 6 – Colecție de insecte; 7 – Sunt cuprinși
corpului uman folosim: în regnul Plantae; 8 – Grădina cu animale; 9 – Cuprinse în regnul Fungi.
Microscopul
A B Mulaje
C D Planșe ÎNTOARCE-TE
Lupa
Lecția 2. Mediul de viață
AMINTEȘTE-ȚI
Unde am putea observa și studia cel mai bine organismele vii?
În mediul lor de viață Grădini botanice, zoologice În acvarii, vivarii
DESCOPERĂ
Ce oferă mediul de viață unui organism?
Hrană
Adăpost
Mediul de viață este ”casa”

viețuitoarelor. Condiții pentru prosperarea speciei.
Mergi mai departe

OBSERVĂ
În ce medii de viață trăiesc viețuitoarele din imagini?
În păduri Pe câmpuri Parcuri, grădini Ferme
În ape dulci Pe malul apelor Mări și oceane Galerii subterane

APLICĂ
Cum ai putea clasifica mediile de viață ale viețuitoarelor de mai sus?
Medii de viață naturale: terestre, acvatice, subterane;
Mergi mai departe
Medii de viață artificiale: parcuri, grădini, sere, acvarii etc.
OBSERVĂ
Ce componente fără viață caracterizează un mediu de viață?
Cum putem înregistra acești factori?
TEMPERATURA LUMINOZITATEA
(se măsoară cu (se apreciază vizual)
termometrul)
FACTORI ABIOTICI
(factori fără viață)
APA AERUL
(limpezimea prin apreciere vizuală, viteza de curgere (viteza vântului cu anemometrul sau apreciere
și adâncimea cu metrul, cantitatea de precipitații cu vizuală: vânt slab, moderat, puternic, foarte puternic;
pluviometrul) umiditatea aerului cu higrometrul)
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Ce componente cu viață întâlnim în mediul de viață?
Cum putem înregistra acești factori?
CIUPERCI ANIMALE
MICROORGANISME PLANTE OAMENI
Se înregistrează prin fotografiere, filmare sau după caz colectare/recoltare
FACTORI BIOTICI
(factori cu viață)
Mergi mai departe
Ajută-l pe iepuraș să ajungă la morcovi, răspunzând corect la întrebări:
ATENȚIE! Fiecare răspuns greșit duce la dispariția unui morcov!
1. Mediu de viață natural este:

A Sera B Peștera C Acvariul
2. Factorii abiotici sunt:
A Microorganisme, temperatură B Temperatură, vânt
C Microorganisme, vânt
FELICITĂRI!
3. Factorii biotici sunt:
A Factori cu viață B Factori fără viață C Factori cu și fără viață
4. Mediul de viață al broaștelor este:
A Terestru B Acvatic C Acvatic și terestru
5. Un mediu de viață portivit oferă:
A Adăpost și hrană B Numai hrană C Numai adăpost
6. Pentru măsurarea vântului se folosește:
A Higrometrul B Barometrul C Anemometrul
ÎNTOARCE-TE
Lecția 3. Cum este organizată lumea vie?
AMINTEȘTE-ȚI
Dă exemple de animale care trăiesc în pădure.
HABITATUL oferă hrană, adăpost și alte condiții

necesare supraviețuirii.
EXPLICĂ
De ce rechinii trăiesc numai în mări și oceane calde?
• Resursele de hrană sunt variate;
• Asigură o temperatură optimă a corpului;
MICROHABITATUL este locul specific din mediu în care un organism trăiește.

Mergi mai departe
OBSERVĂ
Realizează o numărătoare a viețuitoarelor aflate pe suprafața apei, dând click de la stânga la
dreapta pe fiecare viețuitoare în parte în ordinea: nuferi, rațe, lebede.
Nuferi: 0
1
2
4
3
Rațe: 14
05
32
Lebede: 013
2
Fiecare viețuitoare de pe lac este un INDIVID – unitatea de existență a materiei vii.
Totalitatea indivizilor de același fel formează SPECIA.
Viețuitoarele se organizează în POPULAȚII ȘI COMUNITĂȚI care formează împreună BIOCENOZA.
Împreună cu factorii abiotici, biocenoza formează ECOSISTEMUL – unitatea de structură și funcție a biosferei.
Mergi mai departe
EXPLOREAZĂ
Dă click pe viețuitoarele din schemă pentru a vizualiza varietatea ecosistemelor.
Ecosistemele sunt foarte variate:

• Terestre (parc, pajişte, părure etc.);
• Acvatice (râu, baltă, lac, etc.);
• Subterane (peşteră).
EXPLOREAZĂ
Dă click pe zona roșie și și pe zonele verde și albastră din emisfera nordică ale hărții.
taigaua, tundra
 Ecosisteme din zonele calde; stepa, silvostepa, preeria, pădurile
 Ecosisteme din zonele temperate; pădurea ecuatorială, jungla,
 Ecosisteme din zonele reci. savana, deşertul
Totalitatea ecosistemelor formează BIOSFERA

(învelișul viu al Pământului).
Mergi mai departe
VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE ORIZONTAL:

REBUS
1 – Locul care oferă condiții
1 H A B I T A T viețuitoarelor;
2 I N D I V I D 2 – Fiecare viețuitoare este un...;
3 – Componenta vie a
3 B I O C E N O Z A
ecosistemelor;
4 S P E C I A 4 – Formată de toți indivizii de
F același fel;
5 – Unitatea de structură și
5 E C O S I S T E M funcție a biosferei;
6 T E R E S T R U 6 – Pajiștea este un ecosistem...;
7 T A I G A 7 – Ecosistem din zonele reci.
ÎNTOARCE-TE
Lecția 4. Investigarea factorilor de mediu dintr-un mediu apropiat şcolii
EXPLOREAZĂ
De ce date preliminare avem nevoie atunci când investigăm un ecosistem?
• Numele ecosistemului;
• Tipul ecosistemului;
• Data și ora înregistrării;
• Localitatea, zona;
• Coordonatele geografice – se obțin cu ajutorul telefonului mobil;
• Aspecte privind prezența omului.
PARCUL CATEDRALEI CATOLICE

LOCALITATEA BAIA, JUDEŢUL SUCEAVA
• Parcul Catedralei catolice ”Sf. Fecioară”;

• Ecosistem terestru;
• 9 aprilie 2019, ora 9.25;
• Zona centrală, loc. Baia, jud. Suceava;
• 47O42´12´´ - lat. N, 26O21´42´´ - long. E.;
• Parc amenajat specific (alei,bănci, coșuri gunoi, lămpi etc.)
Mergi mai departe
EXPLOREAZĂ
Cum măsurăm factorii de mediu dintr-un ecosistem?
• Cer acoperit, înnorat; • Luminozitatea, se apreciază vizual;

• Aer: 8oC; • Temperatura, se măsoară cu termometrul;
- temperatura aerului se măsoară la înălţimea de 2m, la umbră;
• Sol: 6oC; - temperatura solului, rezervorul termometrului se îngroapă iar citirea se realizează după 10 minute;
• Umed, vreme ploioasă; • Umiditatea, se apreciază vizual sau cu ajutorul higrometrului;
• Vânt slab; • Vântul, se apreciază vizual sau cu ajutorul anemometrului;
• Sol brun, • Solul: se apreciază culoarea, natura, existenţa pietrelor sau

• Stânci cu rol decorativ; stâncilor;
• La ecosistemele acvatice se măsoară culoarea, limpezimea apei;
• Ecosistem amenajat de • Prezenţa omului şi activităţii acestuia, se apreciază vizual.
om
Mergi mai departe

EXPLOREAZĂ
Cum măsurăm factorii biotici dintr-un ecosistem?
• În parc sunt plante • Observarea viețuitoarelor din arealul studiat;

ornamentale, păsări;
• Fotografierea, filmarea plantelor și animalelor în vederea

identificării, fotografierea cuiburilor, adăposturilor etc.;
• ATENȚIE, în timpul fotografierii nu se vor deranja
viețuitoarele, cuiburile, adăposturile!!!
• 10 tufe corn; • Numărarea exemplarelor de același fel;

• 2 berze;
• Barză albă • Recunoașterea speciilor necunoscute cu ajutorul atlaselor;
(Ciconia ciconia) • Compararea datelor cunoscute cu datele existente în atlase, internet etc.;
• 2 cochilii melci; • Opțional: colectarea unor părți de plante sau animale în vederea
realizării de colecții (ierbare, insectare etc.).
Mergi mai departe

Completează fișa de observație a ecosistemului din imagine.
Click pe fiecare element din ecosistem.
Stuf, papură
Salcie, plop(pe marginea bălții)

Mătasea broaștei
Baltă
DA
6.05.2019 14.00
Debarcader, drum de acces Scoici de lac

!!! Acolo unde
Zi luminoasă, cer senin, câțiva nori vezi mai multe Libelule, țânțari
exemplare la fel,
24oC dă click pe Crapul , știuca
Da exemplarul aflat
Vânt slab cel mai în stânga
Broaște de lac
Apă limpede imaginii.
18oC
Da Rațe sălbatice, lebede
Debarcaderul, eventual deșeuri
ÎNTOARCE-TE
Lecția 5. Cum cercetăm științific viața organismelor?
DESCOPERĂ
Cum influențează apa viața plantelor?
• Cum influențează apa • Etapa I: Formularea problemei (observarea, identificarea
viața plantelor?
problemei de la care pleacă cercetarea științifică);
• Apa în cantitate moderată • Etapa a II-a: Formularea ipotezei problemei ce va fi verificată
permite plantelor să se
dezvolte normal. experimental
• EXPERIMENTEAZĂ • Etapa a III-a: Realizarea experimentului:
REALIZEAZĂ - se identifică materialele necesare;
EXPERIMENTUL
- experimentul se realizează urmând modul de lucru;
- se notează datele experimentale, observaţiile efectuate.
• Lipsa apei și apa în exces • Etapa a IV-a: Formularea concluziilor
duce la ofilirea plantelor.
• În cantități moderate, apa • Etapa a V-a: Elaborarea unei teorii științifice.

este benefică pentru
plante.
Mergi mai departe
EXPERIMENTEAZĂ ZIUA 7
4
6
5
2
3
1
Cum influențează apa viața celor 3 plante?
Materiale necesare:
• 3 ghivece cu plante;
• Apă. 1 2 3
Mod de lucru:
• Se udă timp de o săptămână plantele astfel: planta din ghiveciul 1 nu se udă deloc, planta din
ghiveciul 2 se udă moderat iar planta din ghiveciul 3 se udă cu o cantitate mare de apă;
• Pentru realizarea udării, click odată pe sticla cu apă (în zilele 2 – 6 udarea se realizează automat).
Observații:
• În ghiveciul 1, planta s-a ofilit din cauza lipsei de apă;
• În ghiveciul 2, planta se dezvoltă normal;
• În ghiveciul 3 planta s-a ofilit, deoarece apa în exces a împiedicat rădăcinile acesteia să respire.
ÎNTOARCE-TE
Răspunde corect la întrebări:
1. În urma desfășurării experimentului se formulează:
A Concluziile
B Ipoteza
C Teoria științifică
2. Etapele desfășurării experimentului sunt:
A Efectuarea de observații
B Stabilirea materialelor necesare
C Urmarea modului de lucru
3. Este verificată experimental:
A Concluzia
B Teoria științifică
C Ipoteza cercetării
4. În desfășurarea cercetării, primul pas este:
A Formularea problemei
B Formularea teoriei
C Formularea concluziei ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 2
MEDII DE VIAȚĂ
LECȚIA 1
Parcurile și grădinile
LECȚIA 2
Livezile, viile, gospodăriile și fermele
LECȚIA 3
Pajiștile
LECȚIA 4
Pădurile
LECȚIA 5
Apele curgătoare și apele stătătoare
LECȚIA 6
Dunărea și Delta Dunării. Marea Neagră
LECȚIA 7
Ecosisteme din alte zone ale lumii
ÎNTOARCE-TE
1
UNITATEA 2. MEDII DE5 VIAȚĂ
Suntem amenajate de către oameni cu
scopul de a-i recrea; Lecția 1. Parcurile și grădinile
EXPLOREAZĂ
2 Vizitează un de
parcmediu
(click pesunt
lupă)diferite, în funcție
Condițiile 1. ASPECTE GENERALE:
de locul în care suntem amenajate; 6 Dintre arbuști poți întâlni
• amenajate cu scopul apropierii omului de
trandafiri, liliac, iasomie;
natură;
Parcurile • parcurile naturale sunt protejate prin lege
3 și nu7au fost modificate de către om.
3. ASPECTE ALE BIOCENOZEI:

2. ASPECTE ALE BIOTOPULUI: • Plante ierboase și arbuști amenajate
• Mobilier specific și lucrări de 8 în ronduri;
4
îngrijireneasigurate
Oamenii de către om;
îngrijesc asigurându-ne irigarea, • Arbori: conifere sau foioase;
• eliminând
Căsuțe frunzele
pentru păsări
căzute sau zone
și deșeurile. • Animale: insecte, păsări, mamifere, în
delimitate pentru animale, lacuri zonele acvatice trăiesc broaște.
etc;
Mergi
ÎNTOARCE-TE
mai departe
UNITATEA 2. MEDII DE VIAȚĂ
1 Suntem cultivate cu plante 4
Lecția 1. Parcurile și grădinile
utile omului;
EXPLOREAZĂ
2 Explorează o grădină (click pe lupă)
Fiecare plantă are anumite cerinţe
faţă de condiţiile de viaţă
1. ASPECTE GENERALE:
5
Amenajate cu plante de la care omul consumă
anumite părţi sau organe: rădăcina (morcov);
Grădinile tulpina (cartof, ceapă); frunzele (varză), florile
6
(conopidă), fructe (vinete, roşii), seminţe
3 (mazăre) etc.
Oamenii ne asigură calităţile prin
2. ASPECTE
lucrări agricole,ALE BIOTOPULUI:
irigaţii, combaterea 3. ASPECTE ALE BIOCENOZEI:
• Omuldăunătorilor
asigură lucrări de • Plante cultivate;
îmbunătăţire a calităţii plantelor • Animale dăunătoare sau întâlnite ocazional.
cultivate.
Mergi mai departe
ÎNTOARCE-TE
Lecția 1. Parcurile și grădinile
VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE ORIZONTAL:

REBUS
1 – Pasăre care își strigă numele prin parcuri;
2 – Cultivați în grădină pentru rădăcini;
1 G U G U Ș T I U C 3 –Arbore cu flori mari, înflorește primăvara;
2 M O R C O V I
3 M A G N O L I A
4 D A U N A T O R I
5 T U I A
4 – Atacă plantele din grădină;
6 V I N E T E 5 – Arbust ornamental întîlnit în parcuri;
7 B A N C I 6 – Înrudite cu roșia, cultivate în grădini;
7 – Amenajate în parcuri.
ÎNTOARCE-TE
1 4
Suntem cultivate cu
Lecția 2. Livezile, viile, gospodăriile și fermele
pomi fructiferi sau viță de vie;
EXPLOREAZĂ
Mergi într-o livadă sau vie (click pe lupă)
2 Condițiile de mediu sunt diferite, 1. ASPECTE GENERALE:

în funcție de locul în care suntem •
5 Suprafețe de teren cultivate cu pomi
Livezi și vii
amplasate; fructiferi respectiv viță de vie.
3
2. ASPECTE
OameniiALE BIOTOPULUI:
ne asigură condițiile 3. ASPECTE ALE BIOCENOZEI:
potrivitevariabile
• Condiții prin stropiri
înîmpotriva
funcție de zona 6 • Pomi fructiferi cultivați în livezi și viță de
dăunătorilor, lucrări de îngrijire,
geografică; vie cultivată în vii;
• Omulînmulțire (altoire,
asigură marcotaj, potrivite
condițiile • Specii parazite;
prin lucrăributășire).
agricole. • Animale care apar ocazional.
Mergi mai departe ÎNTOARCE-TE

ARGUMENTEAZĂ
Căror zone geografice corespunde amplasarea podgoriilor în România?
• Principalele zone cultivate cu viță de vie

din România corespund unor zone de deal
și podiș;
• Aceste zone oferă cele mai bune condiții

pentru cultivarea viței de vie;
• Podgorii renumite: Cotnari, Odobești,

Murfatlar, Dealu Mare, Drăgășani, Târnave.
Mergi mai departe

1
Activitatea omului este foarte
Lecția intensă;
2. Livezile, viile, gospodăriile și fermele
2 EXPLOREAZĂ
5
Condițiile de mediu sunt diferite, în
Vizitează o fermă (click pe lupă) 2. ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
funcție de locul în care suntem amenajate;
• Variate în funcție de zonele geografice;
• Mediul modificat de om pentru
Ferme, 4 asigurarea condițiilor potrivite ;
Gospodării
6 pentru carne, ouă, pene;
• păsări crescute
• Animale crescute pentru carne, lapte,
1. ASPECTE GENERALE: blană;
3 • Ecosisteme puternic antropizate ce • Animale pentru tracțiune;
Oamenii asigură îngrijirea, hrana, și 7 • Animale de companie;
au ca principal scop creșterea
adăpostul animalelor.
animalelor • Animale dăunătoare și parazite.
Mergi mai departe

ÎNTOARCE-TE
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 6 pomi fructiferi și patru animale crescute în gospodării!
Numele sunt puse pe orizontală, pe verticală și pe diagonale și pot fi dispuse și de la coadă spre cap.
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei găsi pomii fructiferi și animalele căutate.
Apasă butonul START pentru a începe jocul. Ai 90 de secunde pentru a descoperi numele căutate!
P Ă V G M Ă R D A P Pomi fructiferi:
STOP
Ă C H I Z E F L U O Prun, Cireș, Vișin, Măr, Păr, Piersic.
START
R A D N Ș N I A G R Animale:
F V U L U I B A J C Oaie, Porc, Vacă, Cal.
JOC!
J R A Ă F D N H O D
P C B U D Ș E R
G P I E R S I C N Z
I C 00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
ÎNTOARCE-TE
1
UNITATEA
Suntem ecosisteme naturale din2. MEDII 5 DE
zonele VIAȚĂ
de câmpie și podiș Lecția 3. Pajiștile
2 EXPLOREAZĂ
Omulo apajiște
Vizitează transformat o parte
de stepă (click din noi în
pe lupă)
2. ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
6• Temperatura medie
Dintre arbuști poți întâlni 10 – 11oC,
terenuri agricole pe care cultivă plante
temperatura maximă
măceșul, socul, 30 – 35oC;
păducelul;
Pajiști de • Veri calde și secetoase, ierni aspre,
geroase;
stepă 7
• Precipitațiile sunt reduse;
• Sol negru sau brun deschis.
31. ASPECTE GENERALE 3. ASPECTE ALE BIOCENOZEI:

La noi, vara e cald și secetă iar iarna e
• Ocupă zonelefoartede câmpie
frig. și • Plante ierboase spontane sau cultivate;
podișurile joase; • Arbori și arbuști rari;
8
• Animale: insecte, păsări, mamifere
4• Omul a transformat
Solul o parte
nostru este negru din
sau brun.
aceste pajiști în terenuri agricole; rozătoare, ierbivore, carnivore.
ÎNTOARCE-TE
Mergi mai departe
1
UNITATEA 2. MEDII
4
DE VIAȚĂ
Suntem ecosisteme naturale din
zonele montane înalte Lecția 3. Pajiștile
EXPLOREAZĂ
2 Omul ne poate folosi 2. ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
Vizitează o pajiște alpină (click pe lupă)
ocazional • Temperaturi scăzute;
5
• Precipitații bogate;
Pajiști • Vânt puternic;
alpine • Lumină intensă.
6
1. ASPECTE GENERALE: 3. ASPECTE ALE BIOCENOZEI:
• Întîlnite la altitudini mari (peste • Plante ierboase cu spice sau cu flori
3 1800m);sunt scăzute, recipitațiile viu colorate;
Temperaturile
•bogate,
Utilizate ocazional
lumina devântul
intensă iar om pentru • Arbuști;
pășunat;puternic • Animale: reptile, păsări, mamifere.
Mergi mai departe

ÎNTOARCE-TE
Lecția 3. Pajiștile
REBUS
1 I E P U R E
2 M A R M O T A
3 J N E A P Ă N
4 C I O C A R L I E
5 S A L C Â M U L
6 V U L T U R U L
7 R A P I T A
8 C I U L I N U L
9 V I P E R A
ÎNTOARCE-TE
1
UNITATEA 2. MEDII DE4 VIAȚĂ
Suntem ecosisteme naturale întâlnite la
diferite altitudini Lecția 4. Pădurile
2 EXPLOREAZĂ
Speciile sunt arbori cu 2. ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
Viziteazăcele maideimportante
o pădure foioase
(click pe lupă)
frunze căzătoare - foioase • Temperatura medie5 6 – 8oC;
• Precipitații între 600 – 1000mm/an;
Păduri de • Lumina este puternică primăvara și redusă
foioase când arborii sunt complet înfrunziți.

6
1. ASPECTE GENERALE: • Speciile dominante sunt arborii, celelalte
• ecosisteme terestre întâlnite la diferite viețuitoare trăind în preajma acestora;
altitudini; • Se întâlnesc ciuperci, plante ierboase
3•
predomină
Temperatura,plantele
lumina și lemnoase, speciile
precipitațiile sunt (primăvara) și arbuști;
principale findfuncție
variabile, stejarul (100 – 800m
de anotimp • Animalele sunt variate (insecte, păsări,
altitudine) și fagul (600 – 1200m mamifere etc.).
altitudine).
Mergi mai departe ÎNTOARCE-TE
1 Suntem ecosisteme naturale întâlnite la
altitudini mai mari Lecția 4. Pădurile
2 EXPLOREAZĂ 4
Speciile
Vizitează celedemai
o pădure importante sunt
conifere 2. ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
(click pe lupă) coniferele; • Temperatura medie 3 – 5oC;
• Precipitații între 800 – 1300mm/an;
Păduri de • Lumina redusă, fiind păduri întunecoase;
• Vânt puternic.
conifere
• Domină arborii, celelalte viețuitoare trăind
1. ASPECTE GENERALE:
în preajma acestora;
• sunt întâlnite la altitudini mai mari de • Se întâlnesc ciuperci, licheni, plante
3 1200m;
Temperatura, lumina și precipitațiile ierboase și arbuști (în luminișuri);
• speciile principale
sunt variabile, sunt
funcție demolidul
anotimp și • Animale variate (insecte, amfibieni, reptile,
bradul ( formează molidișuri, 5
păsări, mamifere etc.).
brădeturi, păduri de amestec) Mergi mai departe ÎNTOARCE-TE
Lecția 4. Pădurile
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 9 arbori întîlniți în pădurile de foioase și conifere.
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei găsi arborii căutați.
G A F L Ă S N D A B Arbori din pădurea de foioase:
STOP
Ă P H E D T E L U R Carpen, Fag, Arțar, Stejar, Frasin.
START
D I D I A E P A G A
Arbori din pădurea de conifere:
A N L R U J R A J D
JOC!
Z O Ț Ă F A A H O D Zadă, Brad, Pin, Molid.
00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
M A B U D R C J A F
R C N I S A R F N Z
ÎNTOARCE-TE
1 UNITATEA 2. MEDII DE3VIAȚĂ
Suntem mediu de viață pentru o mulțime de
organisme care Lecția
trăiesc5.înApele
apă curgătoare
și pe maluri.
și apele stătătoare
EXPLOREAZĂ 2. ASPECTE ALE BIOTOPULUI:

2Vizitează o apă curgătoare
(click pe lupă)
• râurile de munte au apă rece, bogată în oxigen,
viteză mare de curgere; albie alcătuită din pietre,
mai puțin din nisip;
Ape • râurile din zonele de câmpie au apă mai puțin rece,
curgătoare mai tulbure, mai săracă în oxigen; albie din nisip și
mâl, curgere mai lentă.
4
1. ASPECTE GENERALE: • Viețuitoare de pe malurile râurilor: plante
• izvoare, râuri, fluvii; ierboase, arbori, animale (amfibieni, păsări,
• mediu de viață pentru numeroase mamifere);
organisme care trăiesc în ape și pe • Viețuitoare din apele râurilor:
5 microorganisme,
malurile acestora. animale (moluște, crustacee, pești).
Mergi
ÎNTOARCE-TE
mai departe
1 UNITATEA 2. MEDII DE VIAȚĂ 5
Suntem mediu de viață naturale sau artificiale,
Lecția 5. Apele curgătoare și apele stătătoare
mediu de viață pentru diferite organisme care
EXPLOREAZĂ trăiesc în apă și pe maluri.
Vizitează o apă stătătoare 2. ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
2
(click pe lupă) • Lacurile au întinderi și adâncimi mai mari, un strat de
Lacurile sunt mai mari ca întindere și apă
mai la suprafață cu temperatură variabilă și în care
6
adânci; au două straturi de apă: unulpătrunde
de lumina și un strat de apă de profunzime cu
Ape și unul de adâncime. temperatură constantă (4oC) și în care nu pătrunde
suprafață
3
stătătoare lumina;
Bălțile au întindere și adâncimi mai •mici,
Bălțile
un au întinderi mici, lumina pătrunde până la
singur strat de apă. fundul apei.
1. ASPECTE GENERALE: 3. ASPECTE ALE BIOCENOZEI:
• 4Lacuri, bălți, iazuri; • Viețuitoare de pe maluri și din ape: microorganisme
• Medii de viață pentru multe (bacterii, protozoare), alge pluricelulare, plante
organisme care trăiesc în ape ierboase, spongieri, moluște, insecte, pești,
și pe malurile acestora. amfibieni, păsări.
Mergi mai departe
ÎNTOARCE-TE
Lecția 5. Apele curgătoare și apele stătătoare
REBUS
1 L E B Ă D Ă
2 C A S T O R
S A L C I E 3
4 P A P U R Ă
5 V I D R A
6 Ș T I U C Ă
7 R A C U L
8 E U G L E N A
ÎNTOARCE-TE
1 5
Dunărea este un fluviu care formează în cea mai
mare parte granița sudică
Lecția 6. a României.
Dunărea și Delta Dunării. Marea Neagră
2 EXPLOREAZĂ 2. ASPECTE ALE BIOTOPULUI:

La vărsarea
Explorează în Marea
Dunărea și Delta Neagră,
Dunării s-a format Delta
• Substratul Dunării poate fi stâncos, argilos sau mâlos, în
Dunării, un complex de ecosisteme variate,
(click pe lupă)
funcție de zona de curgere;
declarate Rezervație a Biosferei în anul 1990
Dunărea • Adâncime maximă de 10m, temperatură variabilă, iarna
3 suprafața apei poate îngheța la mal sau poate
6 forma pod
Delta Dunării
Substratul Dunării este stâncos, argilos sau
de gheață;
mâlos, în funcție de zona de curgere;• În Deltă, biotopul este variabil, în funcție de ecosistem.
adâncimea apei este în medie de 10m, mai
mare în lacul de acumulare Porție de Fier I;
1. ASPECTE apei este variabilă,în funcție de3. ASPECTE ALE BIOCENOZEI:
GENERALE:
temperatura
• Dunărea formează în mare parte
anotimp • Atât pe cursul și Lunca Dunării cât și în Deltă,
granița de sud a României; biocenoza este foarte variată, cuprinzând diverse
4• La vărsarea în Mareavariază
În Deltă, biotopul Neagrăîn funcție de specii de plante ierboase și lemnoase, nevertebrate
formează Delta Dunării, declarată în
ecosistem (moluște, crustacee, insecte) și vertebrate (pești,
1990 rezervație a biosferei. amfibieni, reptile, păsări, mamifere).
Mergi mai departe
ÎNTOARCE-TE
Lecția 6. Dunărea și Delta Dunării. Marea Neagră
DACĂ VREI SĂ ȘTII MAI MULT (click pe imaginea băiatului)

În textul următor sunt prezentate câteva date
despre Rezervația biosferei Delta Dunării
• Având o suprafață de 580000ha, Delta Dunării este

cea mai importantă și completă rezervație a
biosferei din Europa;
• Include 110 specii de pești, aproape 300 specii de
păsări, câteva specii de mamifere și o serie de
plante acvatice;
• Este cea mai compactă zonă stuficolă din lume.
Mergi mai departe

1 UNITATEA 2. MEDII DE 5
VIAȚĂ
Marea Neagră comunică cu Marea Mediterană
prin strâmtorile Bosfor șiLecția
Dardanele. Ieșirea
6. Dunărea și Delta Dunării. Marea Neagră
României la Marea Neagră se întinde pe
distanța de 225km
EXPLOREAZĂ
Explorează Marea Neagră 2. ASPECTE ALE BIOTOPULUI:
(click pe lupă) • Substrat de nisip și mâl, în zona litorală există și pietre;
2
Substrat cu nisip și mâl; până la 180 m• 2 straturi de apă, unul până la 180m adâncime, mai
adâncime, apa este mai puțin sărată, puțin sărat unde pătrunde lumina și trăiesc viețuitoare;
Marea
pătrunde lumina soarelui și se întâlnesc dedesubt se găsește un strat mai sărat, lipsit de lumină
Neagră
viețuitoare; vântul puternic determină și viață; vântul produce valuri;
apariția valurilor; temperatura
• În zona litorală, temperatura variază în funcție de
este variabilă;
anotimp.
3 1. ASPECTE GENERALE: 4 3. ASPECTE ALE BIOCENOZEI:
La• adâncime
Mare închisă, comunică cu Marea
mai mare, • Viețuitoare adaptate la mediul sărat și la valuri;
luminaMediterană
nu pătrundeprin
și nustrâmtorile
• Se întâlnesc alge, animale nevertebrate
se întâlnesc
Bosforviețuitoare.
și Dardanele; (celenterate, moluște, 6 crustacee) și animale
• România are ieșire la Marea vertebrate (pești, păsări, mamifere).
Neagră pe o distanță de 225km.
ÎNTOARCE-TE
Mergi mai departe
Lecția 6. Dunărea și Delta Dunării. Marea Neagră
Te invit la o plimbare cu vaporașul de la Drobeta Turnu Severin la Sulina. Răspunde corect la întrebări pentru a avansa către destinație.
1. Dunărea este: A Râu B Fluviu C Lac

2. Peștele din imagine este: A Somn B Păstrăv C Crap
3. Delta Dunării este: A Un ecosistem B Parc natural C Rezervație a biosferei
4. Morunul este: A Pește osos B Sturion C Mamifer
5. În imagine este un: A Pescăruș B Lebădă C Pelican
6. Crustaceul din Marea Neagră se numește: A Crab B Rac C Scoică
ÎNTOARCE-TE
Lecția 7. Ecosisteme din alte zone ale lumii
EXPLOREAZĂ
Observă ecosisteme din zone diferite ale Globului,
dând click pe zona roșie și pe zonele albastre.
Dă click apoi pe fiecare ecosistem apărut.
Zone calde:
Zone reci:
Mergi mai departe

Lecția 7. Ecosisteme din alte zone ale lumii
REBUS
1 B A L E N A
2 C A C T U Ș I
3 R I N O C E R
4 M O R S A
5 T I G R U
6 S T R U Ț
7 A N T I L O P A
8 P A L M I E R
9 M A I M U Ț Ă
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 3
RELAȚII ÎNTRE VIEȚUITOARE
LECȚIA 1
Relații trofice între viețuitoare
LECȚIA 2
Comunicarea în relațiile dintre viețuitoare
LECȚIA 3
Relația om – mediu. Impactul activității omului asupra mediului.
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 3. RELAȚII ÎNTRE VIEȚUITOARE
Lecția 1. Relații trofice între viețuitoare
DESCOPERĂ ȘI APLICĂ
Ce fel de relații se stabilesc între cele 3 viețuitoare?
Cum ai putea încadra pe categorii viețuitoarele pe baza relațiilor trofice?
• Iepurele se hrănește cu varza;
• Vulpea se hrănește cu iepurele.
RELAȚIILE TROFICE (bazate pe hrănire) sunt cele mai
importante relații ce se stabilesc între viețuitoare.
PRODUCĂTORI – sunt organisme autotrofe, care își pot produce substanțe organice din substanțe
minerale: plantele verzi, unele microorganisme;
CONSUMATORI – organisme heterotrofe, care consumă substanțele organice produse de alte organisme:
CATEGORII • Consumatorii primari – se hrănesc direct cu producători, de exemplu animalele ierbivore;
• Consumatorii secundari, terțiari și cuaternari (după caz) – se hrănesc cu alți consumatori, de exemplu
TROFICE animalele carnivore și omnivore.
DESCOMPUNĂTORI – organisme care descompun organismele moarte ale producătorilor și
consumatorilor, transformând substanțele organice în substanțe minerale: bacterii și ciuperci.
Mergi mai departe

APLICĂ
Alege săgeata corespunzătoare circuitului hranei:
LANȚUL TROFIC – așezarea organismelor în ordinea în care sunt mâncate unele de altele
Iepurele mănâncă porumb, dar mănâncă și morcovi.
Bufnița se hrănește cu iepuri,
dar iepurii intră și în meniul vulpilor.
REȚEAUA TROFICĂ – apare atunci când un organism
consumă mai multe tipuri de hrană sau constituie hrană
pentru mai multe tipuri de consumatori.
În lanțurile și rețelele trofice, circuitul hranei este unidirecțional,

de la producători la consumatori.
Mergi mai departe
Ajută-l pe iepuraș să ajungă la morcovi, răspunzând corect la întrebări:
ATENȚIE: La întrebările 1 – 4 fiecare răspuns greșit duce la dispariția unui morcov.
La întrebarea 5, răspunsurile greșite duc la pierderea jocului! AI PIERDUT!
FELICITĂRI!
1. Relațiile trofice se bazează pe:
A Hrănire B Comunicare C Apărare
2. Este producător:
A Veverița B Ciocănitoarea C Molidul
3. Cârtița și ariciul sunt:
A Consumatori secundari B Consumatori primari
C Producători
4. Șirul care conține numai descompunători:
A Alge, bacterii B Bacterii, ciuperci C Alge, ciuperci
5. De obicei, în ecosisteme se întâlnesc:
A Numai rețele trofice B Numai lanțuri trofice
C Lanțuri și rețele trofice
ÎNTOARCE-TE
Lecția 2. Comunicarea între relațiile dintre viețuitoare
DESCOPERĂ
Ce fel de relații se stabilesc între plantele din imagini?
Mangrovele se asociază La mușchi, indivizii

împotriva valurilor masculini trăiesc în apropierea
Arborii se asociază împotriva indivizilor feminini
vântului
La plante, relațiile de comunicare sunt mai puțin evidente
Mergi mai departe
RĂSPUNDE:
Cum trăiesc de obicei animalele din imagine?
Animalele trăiesc de obicei singure, căutându-și

partener numai în perioada reproducerii.
DESCOPERĂ
Ce comportamente specifice au animalele în perioada împerecherii?
Lupte Marcarea
Cântecul
teritoriului
păsărilor
Dansuri specifice Canibalism Mergi mai departe

DESCOPERĂ ȘI APLICĂ
Cum se organizează viețuitoarele din imagini?
Perechi Stoluri, bancuri, Haite Colonii Familii

(construirea cuibului,
creșterea puilor)
turme,cârduri (permanente, în vederea
procurării hranei)
(permanente, indivizii
au roluri bine stabilite)
(Asociaţii între părinţi şi
descendenţi, indivizii au roluri
(permanente, în vederea
bine stabilite)
apărării şi migraţiei)
La unele viețuitoare (păsări, mamifere, unele insecte) relațiile sunt complexe, având procurarea și
depozitarea hranei, creșterea și îngrijirea puilor, anunțarea pericolelor, apărarea, migrația.
Între viețuitoarele din aceeași specie se stabilesc relații de comunicare ce duc la o mai bună
exploatare a resurselor de hrană, apărarea indivizilor, asigurarea reproducerii etc.
Mergi mai departe

Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 8 forme de organizare a viețuitoarelor
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei numele căutate.
F M E D C N A B T C Forme de organizare:
V A R H L J C N Ă O Familie, Cârd, Colonie,
START
B Â M S C G D T H L Haită, Banc, Turmă,
STOP JOC!
C D T I
H O G Z L A R M C N
A E I B S O Pereche, Stol.
L J S T H
T U R M Ă D E V P E
I L E O I
00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
ÎNTOARCE-TE
Lecția 3. Relația om – mediu. Impactul activității omului asupra mediului.
OBSERVĂ
Ce activităţi ale omului ai recunoscut în imagini? Ce consecinţe au acestea asupra mediului?
Diverse industrii Transporturile Agricultura Deşeuri
Sunt afectate aerul, apa şi solul RĂSPUNDE:

Prin ce modalități se pot limita efectele poluării?
• filtre la coșurile fabricilor;
POLUARE • vehicule nepoluante;
(alterarea calităţii mediului cu • agricultură ecologică;
substanţe numite poluanţi) • depozitarea deșeurilor în locuri special amenajate și reciclarea
lor.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Ce activităţi ale omului ai recunoscut în imagini? Ce consecinţe au acestea asupra mediului?
Defrișarea Exploatarea resurselor Vânătoarea excesivă, Pescuitul excesiv

pădurilor subsolului braconajul
-diminuarea cantităților de pește și
-exploatarea lemnului; -obținerea de produse finite din -a dus la dispariția unor specii și reducerea mărimii exemplarelor
-transformarea terenului pădurilor materiile prime; reducerea altora. prinse.
în teren agricol;
-accelerarea eroziunii solului;
-diminuarea precipitațiilor. SUPRAEXPLOATAREA – folosirea excesivă a resurselor
RĂSPUNDE:
Prin ce modalități se pot limita efectele supraexploatării?
Corelarea exploatării pădurilor cu reînpăduriri, reciclarea deșeurilor, găsirea de
înlocuitori, legi de interzicere sau limitarea a vânătorii și pescuitului, legi pentru
Mergi mai departe
protejarea unor specii aflate pe cale de dispariție.
VERIFICĂ-ȚI
CUNOȘTINȚELE 1 T R A N S P O R T U R I
REBUS 2 B R A C O N A J
3 P O L U A N Ț I
4 A G R I C U L T U R A
5 D E F R I Ș A R E
6 I N D U S T R I A
7 D E Ș E U R I
8 R E C I C L A R E
1 – Importantă sursă de poluare; 2 – Vânătoare sau pescuit ilegal; 3 – Substanțe care poluează; 4 – Prin substanțele folosite,
poluează în special solul; Tăierea pădurilor; 6 – Principalul poluator; 7 – Rezultate în urma activității omului;
8 – Revalorificarea unor deșeuri prin reintroducerea lor în circuit.
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 4
GRUPE DE VIEȚUITOARE (I)
LECȚIA 1
Regnul Monera - Bacteriile
LECȚIA 2
Regnul Protista - Algele verzi unicelulare, protozoarele
LECȚIA 3
Regnul Fungi – Ciupercile, lichenii
LECȚIA 4
Regnul Plantae - Mușchii de pământ și ferigile
LECȚIA 5
Regnul Plantae - Gimnospermele
LECȚIA 6
Regnul Plantae - Angiospermele
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 4. GRUPE DE VIEȚUITOARE(I)
Lecția 1. Regnul Monera – Bacteriile
DESCOPERĂ
Care sunt principalele tipuri de bacterii? Ce formă au ele?
Coci Bacili Spirili

(formă sferică) (formă de bastonaș) (formă de spirală)
Bacteriile sunt organisme microscopice unicelulare, răspândite peste tot în natură,

având forme și mărimi diferite.
Se înmulțesc prin diviziune.
Mergi mai departe
OBSERVĂ EXPLICĂ
Care este structura unei bacterii? Cu ce se hrănesc bacteriile?
Unele bacterii descompun resturile organismelor moarte

(BACTERII SAPROFITE);
Alte bacterii se hrănesc cu substanțe organice din corpul
Bacteriile nu au nucleul organismelor vii, cărora le provoacă boli (BACTERII PARAZITE);
individualizat, de aceea se Bacteriile nu își pot prepara singure hrana ele fiind organisme
heterotrofe.
numesc PROCARIOTE.
Mergi mai departe
ARGUMENTEAZĂ
Ce importanță prezintă bacteriile pentru oameni și pentru mediu?
Bacterii
folositoare:
Bacteriile care fermentează laptele, Bacteriile fixatoare de azot din Bacteriile care descompun
murăturile, mustul, vinul etc. rădăcinile plantelor leguminoase organismele moarte.
Bacterii
dăunătoare:
Bacteriile care alterează alimentele Bacteriile care provoacă boli (parazite)
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor procariote: bacterii și alge albastre
PREPARAT 1
PREPARAT 2
PREPARAT 3
CABINET BIOLOGIE
PREPARAT 4
Click pe butoanele
preparatelor
NOSTOC COMMUNE
OSCILATORIA
BACTERII DIN
(algăIAURT
KEFIR
albastră)
(CLEIUL PĂMÂNTULUI – algă albastră) Mergi mai departe
VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE 1 F E R M E N T A T I E
REBUS
2 N O S T O C
Deblochează definițiile!
I. Bacteriile din imagine se numesc: 3 N U C L E U
4 H E T E R O T R O F Ă
A Bacili
5 P A R A Z I T E
B Coci
6 B A C I L I
1 - Proces realizat de bacteriile care acresc laptele
II. Bacteriile care descompun resturile 2 - Denumirea științifică a cleiului pământului

vegetale și animale se numesc: 3 – În celula procariotelor ca o masă difuză
A Saprofite B Parazite 4 – tipul de nutriție al bacteriilor

5 – Bacterii care provoacă boli
III. Proces prin care se înmulțesc bacteriile:
6 – Bacterii sub formă de bastonașe
A Diviziune B Fotosinteză
ÎNTOARCE-TE
Lecția 2. Regnul Protista - Algele verzi unicelulare, protozoarele
OBSERVĂ
Studiază imaginea şi formulează câteva caracteristici ale algei verzeala zidurilor.
• Este o algă verde unicelulară care trăieşte pe

scoarţa copacilor, ziduri, stânci;
• Celula este sferică cu un nucleu central şi un
cloroplast mare în formă de potcoavă;
• Se hrănește prin fotosinteză;
• Se înmulțește prin diviziune.
Algele verzi unicelulare sunt microorganisme unicelulare.

Nucleul celulei este individualizat – sunt eucariote.
Prezintă clorofilă – se hrănesc autotrof.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Studiază imaginea şi formulează câteva caracteristici ale protozoarelor din imagini.
• are un flagel, care servește la deplasare; Euglena verde Se hrănesc cu bacterii și substanțe
• prezintă cloroplaste, hrănindu-se prin organice din apă, curăţându-le;
fotosinteză la lumină şi cu bacterii şi
substanţe organice din mediu la întuneric; Sunt sursă de hrană pentru
• emite prelungiri multe şi groase, numite Amiba
animalele acvatice;
pseudopode;
• se hrăneşte prin înglobarea substanţelor Euglena este dovada originii
organice; comune a plantelor şi animalelor;
• prezintă prelungiri multe, scurte, subţiri, Parameciul Sunt utilizate pentru băuturi,
numite cili; cosmetice, suplimente nutritive.
• se hrăneşte cu bacterii, substanţe organice.
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor alge verzi și protozoare.
PREPARAT 1
PREPARAT 2
PREPARAT 3
CABINET BIOLOGIE
PREPARAT 4
Click pe butoanele
preparatelor
EUGLENA
AMOEBA VIRIDIS
PLEUROCOCCUS
PROTEUS
PARAMECIUM CAUTADUM (Parameciul)
(Euglena
(verzeala
(Amiba)verde)
zidurilor) Mergi mai departe
REBUS
1 P A R A M E C I
2 E U C A R I O T E
3 C L O R O F I L Ă
4 P O T C O A V Ă
5 C I L I
6 P S E U D O P O D E
7 A U T O T R O F
8 F L A G E L
1 – Cel mai evoluat dintre protozoare; 2 –Protistele au nucleu individualizat, sunt ...;
3 – Substanță întâlnită la verzeala zidurilor și euglenă; 4 – Verzeala zidurilor are cloroplast în
formă de ...; 5 – Ajută parameciul la deplasare; 6 – Utilizate de amibă la hrănire și deplasare;
7 – Algele verzi se hrănesc ...; 8 – Organul de deplasare al euglenei.
ÎNTOARCE-TE
Lecția 3. Regnul Fungi – Ciupercile, lichenii
OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale drojdiilor.
• Drojdia de bere este folosită la dospirea pâinii și fabricarea berii.

• Prezintă tal (corp) unicelular, de formă ovală, în citoplasma căreia se
găsesc fermenți care descompun substanțele dulci în care trăiește
ciuperca (fermentație).
• Se înmulțește vegetativ prin înmugurire, iar în lipsa hranei formează spori.
• Înrudite cu drojdia de bere sunt drojdia vinului și drojdia de borș.
Drojdiile sunt ciuperci unicelulare care realizează

procesele de fermentație.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale mucegaiurilor.
• Mucegaiul alb trăiește saprofit pe pâine, dulcețuri, fructe, unde formează

un păienjeniș numit miceliu, alcătuit din firișoare numite hife, care în
interior au o citoplasmă cu mulți nuclei.
• Înmulțirea se face asexuat prin spori şi sexuat prin celula ou.
• Mucegaiul verde albăstrui trăiește pe pâine, fructe, compoturi. Din el se

extrage penicilina.
Mucegaiurile sunt ciuperci pluricelulare, care produc în

marea lor majoritate efecte negative
(alterarea alimentelor, igrasie etc.)
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale ciupercilor superioare.
• Ciupercile superioare sunt răspândite în păduri și pe pajiști;

• Talul lor este format dintr-un miceliu cu numeroase hife ramificate
pluricelulare, care trăiește mai mulți ani în pământ;
• În timpul verii, miceliul formează un picior cu
pălărie pe dosul căreia se observă lamele cu spori.
RĂSPUNDE
De ce trebuie să cunoaştem bine ciupercile?
Ciupercile otrăvitoare trebuie cunoscute

pentru evitarea intoxicaţiilor.
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale lichenilor.
• Lichenii trăiesc pe scoarţa copacilor, sol, stânci, având diferite

forme şi culori.
• sunt asocieri între o algă și o ciupercă, cele două organisme
ajutându-se reciproc: ciuperca procură apa și sărurile minerale
pentru algă, iar alga prepară substanțele hrănitoare pentru ciupercă.
• Acest mod de hrănire prin ajutor reciproc se numește simbioză.
Lichenii sunt asocieri între o algă și o ciupercă aflate în

simbioză, fiind întîlniți pe sol, scoarța copacilor, stânci etc.
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor fungi.
PREPARAT 1
PREPARAT 2
PREPARAT 3
CABINET BIOLOGIE
PREPARAT 4
PREPARAT 5
Click pe butoanele
preparatelor
SACCHAROMICES
XANTHORIA
RHIZOPUS
MUCOR MUCEDO
NIGRICANS
PARIETINA
CEREVISIAE
Spori de ciupercă
(Mucegaiul
(Lichenul
(Drojdia
(Mucegaiul
de
galben)
negru)
bere)
alb) Mergi mai departe
REBUS
1 – Asocieri între alge și ciuperci;
1 L I C H E N I 2 – filamente din miceliu;
3 – Proces de înmulțire la drojdii;
2 H I F E
4 – se formează pe lamele pălăriilor
3 Î N M U G U R I R E ciupercilor superioare;
4 S P O R I 5 – ciuperci bune de mâncat;
6 – folosită la dospirea pâinii;
5 C O M E S T I B I L E
7- corpul ciupercilor;
6 D R O J D I E 8 – Se extrage din mucegaiul verde
7 M I C E L I U albăstrui.
8 P E N I C I L I N A
ÎNTOARCE-TE
Lecția 4. Regnul Plantae – Mușchii de pământ și ferigile
OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale unor mușchi de pământ.
• Mușchii de pământ trăiesc pe sol, scoarța copacilor, stânci, pietre etc;
• Sunt formați dintr-o tulpiniță dreaptă, neramificată, pe care se găsesc

frunzișoare fără pețiol și înfiptă în pământ cu ajutorul rizoizilor care
absorb apa cu sărurile minerale;
• Nu au flori și semințe, înmulțindu-se prin spori ce se formează în
capsulele din vârful tulpinițelor.
Mușchii de pământ sunt plante simple, care trăiesc în grupuri, în
locuri umede și umbroase.
Corpul lor este un tal, asemănător plantelor superioare, nu au
vase conducătoare.
Se înmulțesc prin spori.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale ferigilor.
• Feriga comună este răspândită în păduri și mai ales de-a lungul

apelor de munte;
• În pământ are un rizom de pe care se desprind rădăcini
adventive și în fiecare an câte un buchet de frunze;
• se înmulțește prin spori care se formează vara în sporangii
aflați pe dosul frunzelor mature.
Ferigile sunt plante terestre care preferă locurile umede și

umbroase fiind primele plante cu organe adevărate (cormofite)
și vase conducătoare.
Se înmulțesc prin spori.
Au importanță decorativă și medicinală.
Mergi mai departe
EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor mușchi și ferigi
PREPARAT 1
PREPARAT 2
PREPARAT 3
CABINET BIOLOGIE
PREPARAT 4
PREPARAT 5
Click pe butoanele
preparatelor
POLYTRICHUM COMMUNE
DRYOPTERIS FILIX-MAS
(Mușchiul
(Mușchi de
depământ
pământ––secțiune
secțiune
(Feriga comună - secțiune
vase conducătoare)
prin rizom) Mergi mai departe
transversală
longitudinală
transversalăprin
prin
pinfrunzuliță)
capsulă)
1 F R U N Z E
REBUS
2 P E D I C U Ț A
3 R I Z O I Z I
4 C O R M O F I T E
5 S P O R A N G I
6 T U L P I N I Ț Ă
7 C A P S U L Ă
8 V A S E
1 – Din rizomul ferigilor, în fiecare an se desprinde un buchet de...;

2 – Înrudită cu feriga; 3 – Rădăcinile mușchilor de pământ; 4 – Ferigile au organe, sunt ...;
5 – Întâlniți vara pe dosul frunzelor de ferigă; 6 – Tulpina mușchilor de pământ;
7 – s e găsește în vârful tulpiniței mușchilor; 8- Ferigile prezintă ... conducătoare. ÎNTOARCE-TE
Lecția 5. Regnul Plantae – Gimnospermele
OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale molidului.
• Molidul este întâlnit în regiunile montane (1200-1800m),

formând păduri umede și întunecoase numite molidișuri;
• Rădăcini rămuroase, puternice, întinse mai mult pe orizontală,
din cauza grosimii mici a stratului de sol; Tulpină formată din
trunchi și coroană, cu ramurile lungi la bază și mai scurte spre
vârf; Frunze aciculate, dispuse de jur-împrejurul ramurilor, rămân
verzi și în timpul iernii.
Gimnospermele sunt plante lemnoase, arbori sau arbuști; ele trăiesc

în păduri de conifere sau de amestec, în special în zonele montane.
Au rădăcină, tulpină, frunze, conuri, semințe.

Frunzele au formă de ace sau sunt solzoase și nu cad iarna. Mergi mai departe
EXPLICĂ
Ce rol au conurile și cum se realizează înmulțirea la conifere?
• Înmulțirea se realizează prin semințe: florile bărbătești, aflate în

vârful ramurilor, produc polen iar florile femeiești, situate la baza
ramurilor, produc ovule, sunt mai mari decât cele bărbătești, se
transformă în conuri de culoare roșcată și îndreptate în jos;
• Polenul din este dus de vânt la ovulele din conurile femeiești;
• În urma fecundației rezultă semințe libere. După formarea acestora,

conurile cad.
Conurile au rol de flori și sunt de două feluri:

bărbătești și femeiești.
Semințele nu sunt închise în fruct
(de unde și denumirea de gimnosperme). Mergi mai departe
RĂSPUNDE
Ce importanță prezintă coniferele pentru om și pentru mediu?
• Fixează terenurile alunecoase;

• Sursă de aer curat;
• Lemnul are o variată gamă de întrebuințări: cherestea, construcții, mobilă, unelte, celuloză, ș.a.
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor organe ale pinului (Pinus)
PREPARAT 1
PREPARAT 2
PREPARAT 3
CABINET BIOLOGIE
PREPARAT 4
Click pe butoanele
preparatelor
PIN
(Secțiune
(secțiune transversală
(Grăuncior
(Secțiune
transversală prin
defloarea
transversală
prin polen)
floarea femeiască)
prin tulpină)
bărbătească) Mergi mai departe
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 6 conifere, arbori și arbuști.
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei găsi coniferele căutate.
Conifere:
B V N A P A E N J T
STOP
S R M O L I D Z O C Brad,
Jneapăn,
00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
START
T G B L C A N B S U
N U E O R A P I N L Molid,
JOC!
C J I B S D E U N E Pin,
Z L V A T A S L O V
Tuia,
O D C R U Z N E B G
Zada. ÎNTOARCE-TE
Lecția 6. Regnul Plantae – Angiospermele
OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale angiospermelor
dicotiledonate.
Angiosperme dicotiledonate:
• semințele au două cotiledoane;
• de obicei, rădăcina are formă de țăruș
(pivotantă);
• frunzele prezintă nervuri ramificate;
• florile au petale multiplu de 5 dau de 4.
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici ale angiospermelor monocotiledonate.
Angiosperme
monocotiledonate:
• de obicei, rădăcina este firoasă;
• frunzele au nervuri paralele;
• florile au petale multiplu de 3.
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Studiază imaginile şi formulează câteva caracteristici generale ale angiospermelor.
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor angiosperme
PREPARAT 1
PREPARAT 2
PREPARAT 3 CABINET BIOLOGIE

PREPARAT 4
PREPARAT 5
Click pe butoanele
preparatelor
SOLANUM
PISUM
VITIS
ROSA
TRITICUM
VINIFERA
LYCOPERSIUM
SATIVUM
CANINA
(Pătlăgea
(Măceș–
(Grâu–secțiune
(Viță
(Mazăre
roșie
secțiune
de vie
– cromoplaste
–amidon
–țesuturi
transversală
din
conducătoare)
din
semințe)
prin
coaja
tulpină)
peduncul)
fructului) Mergi mai departe
Răspunde corect la întrebări și descoperă ce tablou se află în spatele căsuțelor numerotate:
1. Angiospermele dicotiledonate au semințe:
A Cu 2 cotiledoane B Cu 1 cotiledon C Neînchise în fruct
2. Din familia Rosaceae face parte:
4 8
A Floarea Soarelui B Narcisa C Trandafir
3. Se extrage ulei din: 6 3
A Grâu B Soia C Rapiță
4. Dintre solanacee, au importanță alimentară:
C Mătrăguna
2 5
A Cartoful B Ardeiul
5. Nu este arbore:
A Frasinul B Alunul C Salcâmul 1 7
6. Sunt întâlnite primăvara în grădini:
A Zambile B Crizanteme C Ghiocei 10 9
Crizanteme și dumitrițe
(autor: Ștefan Luchian)
7. Nu are spice:
A Ovăzul B Orzul C Porumbul
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 5
GRUPE DE VIEȚUITOARE (II)
LECȚIA 1
Nevertebrate - spongierii și celenteratele
LECȚIA 2
Nevertebrate - viermii și moluștele
LECȚIA 3
Nevertebrate - artropodele
LECȚIA 4
Vertebrate - peștii, amfibienii, reptilele
LECȚIA 5
Vertebrate - păsările
LECȚIA 6
Vertebrate - mamiferele
ÎNTOARCE-TE
UNITATEA 5. GRUPE DE VIEȚUITOARE(II)
Lecția 1. Nevertebrate – Spongierii și celenteratele
OBSERVĂ
Studiază cele două animale și stabilește ce caracteristici prezintă fiecare.
MELC DE LIVADĂ
PISICĂ
Animalele sunt organisme pluricelulare care se hrănesc cu alte organisme;

Prezintă viață activă, majoritatea se pot deplasa și orienta.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Studiază cei doi spongieri din imagini și stabilește caracteristici ale lor.
Spongieri:
• reprezentanți: buretele de apă dulce, bureții marini.
• trăiesc în ape dulci sau sărate izolați sau în colonii, fixați de un
substrat;
• corpul prezintă forma unui tub iar orificiile prin care circulă apa
dau bureților aspect spongios;
• pereții corpului conțin substanțe minerale și organice; celulele nu sunt
specializate (se pot regenera).
Spongierii sunt cele mai simple nevertebrate.
Trăiesc în mediu acvatic, fixați.
Au aspect spongios, se pot regenera.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Studiază celenteratele din imagini și stabilește caracteristici ale fiecărei specii.
Celenterate:
• Meduza are corpul gelatinos, format din umbrelă și tentacule cu care înoată și
capturează prada; prezintă organe de simț și echilibru.
• Coralii trăiesc în colonii, în ape sărate, fixați de un substrat.
• Hidra trăiește în ape dulci; crește fixată dar se poate deplasa.
Celenteratele sunt nevertebrate izolate sau grupate în colonii,

fixe sau mobile.
Trăiesc, după caz, în ape sărate sau dulci.
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor spongieri și celenterate.
PREPARAT 1
PREPARAT 2
CABINET BIOLOGIE
PREPARAT 3
Click pe butoanele
preparatelor
AURELIA AURITA
SPONGIA
HYDRA
(Meduză
(hidra
(Burete -apă
de detentacul)
mare)
dulce) Mergi mai departe
REBUS 1 A C V A T I C
2 S P O N G I O S
1 – Mediul de viață al spongierilor 3 H I D R A
și celenteratelor;
2 – Aspectul corpului spongierilor; 4 M E D U Z A
3 – Celenterat din ape dulci;
4 – Celenterat din mări și 5 C O R A L I I
oceane; 5 – Trăiesc în colonii;
6 S C H E L E T 6 – Susține corpul vertebratelor;
7 – Bureții și coralii sunt specii
7 F I X A T E care trăiesc ...;
8 – Protejeajă corpul unor
8 C O C H I L I E nevertebrate;
9 – Folosite de meduză pentru
9 T E N T A C U L E prinderea prăzii și deplasare.
ÎNTOARCE-TE
Lecția 2. Nevertebrate – Viermii și moluștele
OBSERVĂ
Studiază viermii din imagini.
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Studiază moluștele din imagini.
Moluștele:
• Sunt animale terestre sau acvatice;
• Corpul este moale, protejat de obicei de o
cochilie de diferite forme;
• Reprezentanți: melcii, scoicile, cefalopodele.
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor viermi și moluște.
PREPARAT 1
PREPARAT 2
PREPARAT 3
CABINET BIOLOGIE
PREPARAT 4
Click pe butoanele
preparatelor
ASCARIS
LUMBRICUS
TAENIA
PLANORBIS
LUMBRICOIDES
SOLIUM
TERRESTRIS
(Râma –(Limbricul
(Tenie
secțiune
(Ouă)
- scolex)
-transversală)
ouă) Mergi mai departe
REBUS 1 M E L C I
1 – Moluşte cu mediu de viaţă terestru; 2 S C O L E X

2 – Organ de fixare la tenie; 3 L I M B R I C
3 – Vierme cilindric întâlnit mai ales la copii;
4 – Provoacă oxiuroza; 4 O X I U R I
5 – Au cochilia formată din două valve; 5 S C O I C I
6 – Vierme inelat folosit în scop medicinal;
7 – Cefalopod cu 10 tentacule; 6 L I P I T O A R E
8 – Melc fără cochilie; 7 S E P I E
9 – Boala provocată oilor de viermele de gălbează;
8 L I M A X
9 G A L B E A Z A
ÎNTOARCE-TE
Lecția 3. Nevertebrate – Artropodele
Arahnidele:
OBSERVĂ
Studiază arahnidele din imagini.
• Păianjenii au corpul acoperit de o cuticulă din chitină, subțire, de culori

asemănătoare mediului de viață. Corpul este format din cefalotorace pe care
se găsesc 8 ochi simpli, gura cu fălci tăioase și chelicere și de care se prind
ventral 4 perechi de picioare articulate și abdomen voluminos. Se hrănesc cu
insecte pe care le prind cu ajutorul pânzei, respiră prin plămâni și trahee și se
înmulțesc prin ouă;
• Scorpionul trăiește în țara noastră în Carpații Olteniei și Banat. Abdomenul
este segmentat, ultimul segment prezentând ghimpele cu venin. Este activ
noaptea;
• Căpușa și sarcoptul râiei sunt parazite.
Arahnidele au corpul format din cefalotorace și abdomen;

prezintă 4 perechi de picioare articulate.
Unele sunt veninoase, altele parazite. Mergi mai departe
OBSERVĂ
Studiază crustaceele din imagini.
Crustaceele:
• Racul de râu trăiește în ape dulci curgătoare. Corpul este acoperit cu o
crustă de calcar și chitină și este format din cefalotorace și abdomen. Pe
cefalotorace se găsesc două perechi de antene, doi ochi compuși, gură cu
fălci tăioase și 5 perechi de picioare inegale așezate ventral. Abdomenul
este segmentat și folosit pentru deplasare. Este omnivor, respiră prin
branhii, se înmulțește prin ouă;
• Alte crustacee: homarul, crabul, langusta, trăiesc în mări și oceane.
Majoritatea crustaceelor sunt animale acvatice.

Corpul este format din cefalotorace și abdomen, prezintă antene și 5 perechi
de picioare articulate, prima pereche prezintă cleștii, celelalte au gheare.
Respiră prin branhii, se înmulțesc prin ouă.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Studiază insectele din imagini.
Insectele:
• Reprezintă cel mai numeros grup de animale;
• Corpul format din cap, torace și abdomen;
• Capul prezintă antene și o gură adaptată modului de hrănire;
• Toracele are 3 segmente, de care se prind 3 perechi de picioare și, la
majoritatea insectelor, 2 perechi de aripi;
• Respiră prin trahei;
• Se înmulțesc prin ouă, ciclul de dezvoltare fiind: ou – larvă – adult
(metamorfoză incompletă, la gândacii de bucătărie, libelule, greieri,
lăcuste) sau ou – larvă – nimfă – adult (metamorfoză completă, la
majoritatea insectelor).
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor artropode.
PREPARAT 1
PREPARAT 2
PREPARAT 3
CABINET BIOLOGIE
PREPARAT 4
Click pe butoanele
preparatelor
BLATTA
APIS
DAPHNIA
FLUTURE
MELIFERA
ORIENTALIS
Mergi mai departe
(Gândac (Puricele
negru
(Albină
(Aripă)
de de
-bucătărie
aripă)
baltă) - picior)
00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 8 artropode.
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei găsi artropodele căutate.
Artropode: Scorpion, Viespe, Căpuşă, Albină, Cărăbuş, Homar, Muscă, Rac.

S C O R P I O N A C
STOP
E A S U P A C L O A
START
P G B H C A B R S R
S U E O O I P A N A
E J
I JOC!
I B N M E C N B
L V A T A A L O U
V M U S C A N R B S ÎNTOARCE-TE
Lecția 4. Vertebrate – Peştii, amfibienii, reptilele
OBSERVĂ
Studiază peştii din imagini.
Peştii
• sunt animale acvatice, au corp hidrodinamic, alcătuit din
cap, trunchi, coadă, acoperit cu solzi, alunecos;
• au înotătoare perechi (pectorale și abdominale) și neperechi
(dorsală, anală, codală);
• respiră prin branhii;
• se înmulțesc prin ouă (icre);
• Sunt poekilotermi (au temperatura corpului variabilă).
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Studiază amfibienii din imagini.
Amfibieni
• Broasca de lac este un amfibian fără coadă;
Metamorfoză
la broască
• Corpul este lățit, cap unit cu trunchiul;
• Membrele anterioare sunt mai scurte și au 5 degete cu gheare,
membrele posterioare sunt puternice, au 4 degete cu gheare și
membrană interdigitală;
• Se deplasează pe uscat prin salturi și în apă prin înot;
• Se înmulțeşte prin ouă, depuse în apă, din care ies mormoloci
din care se dezvoltă adulții (metamorfoză).
Amfibienii trăiesc în mediu terestru și acvatic.
Prezintă 4 membre (tetrapode) şi pot avea sau nu coadă.
Respiră prin plămâni și piele.
Temperatura corpului este variabilă.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Studiază reptilele din imagini.
Reptile
• Sunt vertebrate terestre;
• Se deplasează prin târâre;
• Respirația este pulmonară;
• Se înmulțesc prin ouă;
• Majoritatea sunt prădătoare;
• Temperatura corpului este variabilă.
Mergi mai departe

EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra amfibienilor.
PREPARAT 1
PREPARAT 2
PREPARAT 3
CABINET BIOLOGIE
PREPARAT 4
Click pe butoanele
preparatelor
RANA RIDIBUNDA
Mergi mai departe
(Broască
(Broasa
(Broască
(Broască
de
de lac
lac -–de
țesut
Secțiune
delaclac
muscular
- sânge)
- ou)
prin piele)
striat)
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 8 vertebrate poekiloterme.
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei găsi vertebratele căutate.
Vertebrate poekiloterme: Rechin, Broască, Gușter, Crap, Viperă, Somn, Piton,Caiman.
R C R A P N R N A N
STOP
E S A U N E M L O A
START
C G B R T O B O S M
H U E S E I T A S I
00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
I
JOC!
J U Z N P E
N G V A T A
A C S A O R B V B S
I
I
L P C
N A
ÎNTOARCE-TE
Lecția 5. Vertebrate – Păsările
EXPLICĂ OBSERVĂ
Ce transformări a suferit corpul păsărilor? Cu ce este acoperit corpul păsărilor?
Păsările sunt vertebrate adaptate la zbor, forma corpului fiind aerodinamică.

Membrele lor anterioare sunt transformate în aripi, iar cele posterioare servesc la mers.
De asemenea, oasele păsărilor sunt pline cu aer (oase pneumatice).
Corpul păsărilor este acoperit cu pene, fulgi și puf, înveliș ce
le asigură temperatura constantă a corpului de 42oC. Mergi mai departe
EXPLICĂ OBSERVĂ
De ce sunt legați plămânii păsărilor cu saci aerieni? Ce organe specifice prezintă sistemul digestiv al păsărilor?
Tot ca adaptare la zbor, plămânii sunt în legătură cu

9 saci aerieni.
Astfel păsările nu obosesc în timpul zborului.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Ce adaptări specifice prezintă fiecare grupă de păsări?
• păsările columboforme (porumbelul, vrabia, cioara) sunt bune
zburătoare;
• păsările scurmătoare (găina, curcanul) sunt adaptate mai mult la viața
terestră, nefiind bune zburătoare;
• păsările înotătoare (rața, lebăda) au degetele membrelor unite prin
membrana interdigitală, care servește la înot;
• păsările picioroange (barza, stârcul) au cioc și picioare lungi;
• păsările agățătoare (ciocănitoarea, cucul) au degete dispuse două înainte,
două înapoi.
• păsările răpitoare de zi (uliul, șoimul) și de noapte (bufniță, cucuvea)
carnivore, cioc lung, gheare ascuțite;
• păsările alergătoare și nezburătoare (struț, pinguini) au corpul greoi, nu
zboară. Pinguinii sunt buni înotători.
Păsările își construiesc cuiburi și se înmulțesc prin ouă pe care

le clocesc. Puii sunt îngrijiți de părinți până pot zbura.
În sezonul rece, unele păsări migrează.
Mergi mai departe
EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra găinii (Gallus domesticus).
PREPARAT 1
PREPARAT 2
PREPARAT 3 CABINET BIOLOGIE

Click pe butoanele
preparatelor
GALLUS
RANA RIDIBUNDA
DOMESTICUS
Mergi mai departe
(Găină
(Găină
(Găină
(Broască
–– –Embrion
mucoasa
frotiu
de lac
de
de
traheală)
-sânge)
ou)
48 ore)
Lecția 5. Vertebrate – Păsările 00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 8 păsări.
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei găsi păsările căutate.
Păsări: Pinguin, Rață, Găină, Vrabie, Cioară, Struț, Barză, Cucuvea.

P M C A P V R A F C
STOP
E I T I R E M Z O U
START
A A N A O S B R S C
R N B G T A T A L U
L I
JOC!
E G U A T
I R U P R B N V
A T S A G R N V B A
I I A P E
ÎNTOARCE-TE
Lecția 6. Vertebrate – Mamiferele
OBSERVĂ
Din ce este format și cu ce este acoperit corpul urșilor panda?
Cum naște pisica ce își hrănește ea puii?
Urșii panda și pisicile sunt mamifere.
Corpul mamiferelor este format din cap, trunchi și membre.
Corpul este acoperit cu păr, ce asigură temperatura constantă

a corpului de 37oC.
Nasc pui vii pe care îi hrănesc cu lapte produs de mamele.
Mergi mai departe

OBSERVĂ
Cu ce se termină membrele mamiferelor?
Membrele se termină cu degete cu gheare,

copite sau unghii.
OBSERVĂ
Ce fel de dentiție prezintă mamiferele?
Deniția mamiferelor este adaptată modului

de hrănire.
Principalele tipuri de dinți sunt incisivii,
caninii și măselele.
Mergi mai departe
OBSERVĂ
Ce adaptări specifice prezintă fiecare grupă de mamifere?
• Mamiferele inferioare (Ornitorincul) depun ouă; mamiferele marsupiale
mamei, numită marsupiu. Mamifere

(Cangurul) nasc pui incomplet dezvoltaţi care se dezvoltă într-o pungă a
• Mamiferele insectivore (arici, cârtiţă, liliac) au dinţi mici, ascuţiţi; liliacul

• prezintă
Sunt cele maipentru
adaptări evaluate animale,
zbor şi îşi localizeazădin acest
prada grupecolocaţiei.
cu ajutorul face parte
• Mamiferele rozătoare (iepure, şoarece) au dinţi adaptaţi la ros, incisivi cu
şi omul;
creştere continuă; au numeroşi pui.
• Mamiferele carnivore (pisică, câine, urs) au dinţi adaptaţi la prins şi sfâşiat
prada iar simţurile sunt bine dezvoltate.
•• Mamiferele
Au populat toate
ierbivore zonele Globului,
rumegătoare având hrana
(vacă, oaie) mestecă diverse forme
în timp ce se şi
mărimi;stomacul are 4 camere: burduf, ciur, foios, cheag.
odihnesc;
• Mamiferele ierbivore nerumegătoare (cal) au stomac cu o cameră.
• Mamiferele acvatice pinipede (focă, morsă) trăiesc în apă şi pe uscat,
• membrele
Majoritatea sunt
au formă terestre, Cetaceele
de înotătoare. puţine prezintă adaptări
(delfin, balenă) pentru
trăiesc numai în
apă iar corpul are formă hidrodinamică asemănătoare peştilor.
mediul acvatic
• Mamiferele omnivoresau subteran,
(porci, maimuţe) zbor.
au dentiţie adaptată pentru
hrănire omnivoră. Mergi mai departe
EXPERIMENTEAZĂ
Observații microscopice asupra unor organe ale șobolanului.
PREPARAT 1
PREPARAT 2
PREPARAT 3
CABINET BIOLOGIE
PREPARAT 4
Click pe butoanele
preparatelor
RATTUS
Mergi mai departe
(Șobolan(Șobolan
– secțiune
(Șobolan
(Șobolan–––secțiune
longitudinală
Celule prin ovar)
prin rinichi)
celule nervoase)
hepatice)
Lecția 6. Vertebrate – Mamiferele 00 00
01 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos numele a 8 mamifere.
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei găsi mamifere căutate.
Mamifere: Vulpe, Iepure, Girafă, Cangur, Focă, Măgar, Arici, Maimuță.
A F A R I G R P F A
STOP
I E P U R E C A O T
ÎNTOARCE-TE
START
E H N A O A R R S U
P F I G N E A I L M
L I
JOC!
U G U C T
O G U P G C N
V R S Z A R M V B M
I A I P A
I
Vă mulţumesc!
Material realizat în conformitate cu programa școlară pentru Biologie,
clasele V-VIII aprobată prin O.M. nr. 3393/28.02.2017 și destinat exclusiv
folosirii în cadrul orelor de biologie.
BIBLIOGRAFIE, WEBOGRAFIE:
1. Brândușoiu, M., ”Biologie – manual pentru clasa a VI-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1998;
2. Cîrstoiu, J., Grasu, A.D., ”Biologie – manual pentru clasa a V-a”, Editura Litera, București, 2017;
3. Cristian, A., ”Celenterate”, https://www.didactic.ro/materiale-didactice/103900_celenterate, 2009;
4. Epure, T., ” Rezervatii si parcuri nationale din Romania si orizontul local ”,
https://www.didactic.ro/materiale-didactice/rezervatii-si-parcuri-nationale-din-romania-si-
orizontul-local, 2012;
5. Gîrloanță, V., ”Lichenii”, https://www.didactic.ro/materiale-didactice/119278_lichenii, 2010;
6. Pop-Păcurar, I., Podar, D. ”Biologie – clasa a V-a”, Editura ART, București, 2017;
7. Simion, N., ”Importanța viețuitoarelor pentru natură și om”, https://www.didactic.ro/materiale-
didactice/importanta-vietuitoarelor-pentru-natura-si-om-ppt, 2019
8. Viu, F., ”Biologie – Clasa a V-a. Partea I – Structura și funcțiile plantelor”,
https://lectiigimnaziubiologiechimie.com/, 2017
9. Viu, F. ”Biologie – Clasa a V-a. Partea a II-a – Diversitatea organismelor vegetale”,
https://lectiigimnaziubiologiechimie.com/, 2017
10. Viu, F., Materiale din seria ”Vertebrate”, https://lectiigimnaziubiologiechimie.com/, 2015.
Materialul conține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile: www.monitorulsv.ro, wikipedia.org, pinterest.com, pixabay.com, toateanimalele.ro
și de pe prezentările ppt din bibliografie.
©2019. Florin Viu

Materialul poate fi republicat pe alte site-uri doar cu acordul autorului. ÎNTOARCE-TE IEȘI

Biologie 5 169

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biologie 5 169

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BIOLOGIE 5

Auxiliar didactic interactiv

Mergi mai departe

Organismele vii sunt organizate în 5 regnuri:

Mergi mai departe

În mediul lor de viață Grădini botanice, zoologice

Filme, poze, prezentări

Colecții (insectare) Machete, mulaje Mergi mai departe

Click pe coada lupei pentru

Mergi mai departe

DACĂ VREI SĂ ȘTII MAI MULT

Mediul de viață este ”casa”

Mergi mai departe

În păduri Pe câmpuri Parcuri, grădini Ferme

În ape dulci Pe malul apelor Mări și oceane Galerii subterane

Mergi mai departe

Se înregistrează prin fotografiere, filmare sau după caz colectare/recoltare

1. Mediu de viață natural este:

HABITATUL oferă hrană, adăpost și alte condiții

MICROHABITATUL este locul specific din mediu în care un organism trăiește.

Ecosistemele sunt foarte variate:

Totalitatea ecosistemelor formează BIOSFERA

VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE ORIZONTAL:

PARCUL CATEDRALEI CATOLICE

• Parcul Catedralei catolice ”Sf. Fecioară”;

• Cer acoperit, înnorat; • Luminozitatea, se apreciază vizual;

• Umed, vreme ploioasă; • Umiditatea, se apreciază vizual sau cu ajutorul higrometrului;

• Vânt slab; • Vântul, se apreciază vizual sau cu ajutorul anemometrului;

• Sol brun, • Solul: se apreciază culoarea, natura, existenţa pietrelor sau

Mergi mai departe

• În parc sunt plante • Observarea viețuitoarelor din arealul studiat;

• Fotografierea, filmarea plantelor și animalelor în vederea

• 10 tufe corn; • Numărarea exemplarelor de același fel;

Mergi mai departe

Salcie, plop(pe marginea bălții)

Debarcader, drum de acces Scoici de lac

• În cantități moderate, apa • Etapa a V-a: Elaborarea unei teorii științifice.

3. ASPECTE ALE BIOCENOZEI:

VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE ORIZONTAL:

2 Condițiile de mediu sunt diferite, 1. ASPECTE GENERALE:

Mergi mai departe ÎNTOARCE-TE

• Principalele zone cultivate cu viță de vie

• Aceste zone oferă cele mai bune condiții

• Podgorii renumite: Cotnari, Odobești,

Mergi mai departe

Mergi mai departe

31. ASPECTE GENERALE 3. ASPECTE ALE BIOCENOZEI:

Mergi mai departe

3. ASPECTE ALE BIOCENOZEI:

G A F L Ă S N D A B Arbori din pădurea de foioase:

EXPLOREAZĂ 2. ASPECTE ALE BIOTOPULUI:

2 EXPLOREAZĂ 2. ASPECTE ALE BIOTOPULUI:

DACĂ VREI SĂ ȘTII MAI MULT (click pe imaginea băiatului)

• Având o suprafață de 580000ha, Delta Dunării este

Mergi mai departe

1. Dunărea este: A Râu B Fluviu C Lac

Mergi mai departe

Mergi mai departe

În lanțurile și rețelele trofice, circuitul hranei este unidirecțional,

Mangrovele se asociază La mușchi, indivizii

Animalele trăiesc de obicei singure, căutându-și

Dansuri specifice Canibalism Mergi mai departe

Perechi Stoluri, bancuri, Haite Colonii Familii