Radulesxu Lavinia

IA AMG

Microbiologie modernă
În secolul XX, microbiologia a început să fie studiată din diferite unghiuri, inclusiv genetică, ecologie,
biochimie și fiziologie.

În 1928, omul de știință britanic Alexander Fleming a observat efectele bacteriilor penicilinei în tratarea
infecțiilor, ceea ce a permis dezvoltarea antibioticelor pe scară largă.

În 1944, cercetătorii Oswald Avery, Colin MacLeod și Maclyn McCarty au descoperit că ADN-ul (acidul
dezoxiribonucleic) este materialul din care sunt fabricate genele și cromozomii și care definesc sexualitatea
umană.

În 1953, oamenii de știință Rosalind Franklin, James D. Watson și Francis Crick de la Universitatea din
Cambridge au dezvăluit structura moleculară a ADN-ului și funcționarea codului genetic, generând un
avans fără precedent în domeniul manipulării moleculare.

De atunci, microbiologia a avut o dezvoltare largă în alimentație, medicamente, apă, energie și utilizări de
mediu.

În viitor, se estimează că această știință va permite noi dezvoltări tehnologice pentru a îmbunătăți viața
umană.

Ce studiază microbiologia

Microbiologia studiază toate organismele vii care sunt prea mici pentru a fi vizibile fără ajutorul unui
microscop. Printre acestea se numără bacterii, ciuperci, protiști, paraziți, prioni, arhee și viruși, care sunt
cunoscuți colectiv sub numele de microbi.

Acestea pot fi formate dintr-o singură celulă (unicelulară) sau de celule echivalente fără diferențiere.

Această știință este însărcinată cu clasificarea, analiza și controlul acestor microorganisme, oferindu-le o
utilizare favorabilă vieții umane. Printre alte posibilități, acestea pot fi utilizate pentru fabricarea de
medicamente, băuturi și alimente; curățați poluarea mediului; produc biocombustibili și intrări agricole; și
generează energie.
Pe de altă parte, datorită noilor descoperiri și progrese tehnologice, este o disciplină în continuă
expansiune.

În domeniul sănătății, microbiologia este extrem de importantă pentru studierea microbilor care cauzează și
dezvoltă boli. Datorită acestuia, au fost generate tratamente și cure pentru multe afecțiuni.

Cu toate acestea, este important de reținut că microorganismele care cauzează boli la om, plante și animale
sunt o mică minoritate. Majoritatea îndeplinesc funcții esențiale în cadrul diferitelor ecosisteme și fără ele
viața pe Pământ ar fi neviabilă.

De exemplu, unele bacterii sunt responsabile de fixarea azotului atmosferic care permite viața organismelor
vegetale, iar altele participă la ciclul carbonului, permițând materiei organice să se reincorporeze în sol.

La om, între timp, microorganismele care trăiesc în tractul digestiv fac posibilă digestia.

Definiție etimologică
Cuvântul microbiologie este alcătuit din termenii „mikros”, care
înseamnă „mic”; „Bios”, înțeles ca „viață”; și „-logie”, care poate
fi tradusă prin „studiu”, „cuvânt” sau „tratat”.

Tipuri de microbiologie
Microbiologia este o știință care are mai multe subdiviziuni,
dintre care unele sunt împărtășite cu alte discipline. Printre
acestea se numără următoarele:

Microbiologie medicală
Studiați microorganismele care pot provoca și transmite boli
oamenilor și cum să le tratați și să le eliminați.

Microbiologie sanitară
Studiați microorganismele care contaminează alimentele și
afectează sănătatea persoanelor care le consumă.

Microbiologie veterinară
Studiază microorganismele care afectează sănătatea
animalelor, în principal a celor domestice și a celor utilizate la
animale.
Microbiologie agricolă
Studiați microorganismele care apar și se dezvoltă în legume,
soluri și plantații.

Microbiologie industrială
Studiați utilizarea microorganismelor în procesele industriale,
cum ar fi producția de alimente și alte produse biotehnologice.

Genetica microbiană
Studiază organizarea și reglarea genelor microbiene.

Fiziologia microbiană
Studiați funcționarea celulelor microbiene la nivel biochimic.

Ecologie microbiană
Studiază comportamentul microorganismelor și interacțiunea lor
cu medii diferite și utilizarea lor în bioremediere.

Bacteriologie
Studiați comportamentul și dezvoltarea bacteriilor și bolile pe
care le generează.

Virologie
Studiați comportamentul și dezvoltarea virușilor, structura
acestora, evoluția și formele de infecție.

Micologie
Studiați dezvoltarea ciupercilor.

parazitologie
Studiați paraziții și bolile pe care le cauzează la plante, animale
și oameni.
Micropaleontologie
Studiați fosilele care pot fi observate numai cu o lupă sau
folosind un microscop cu scanare electronică sau cu lumină.

Palinologie
Studiați polenul și sporii.

Ficologie
Studiați algele și microalgele.

Bazele microbiologiei

Bacterii
Sunt microorganisme unicelulare fără un nucleu diferențiat. Unele specii pot provoca boli, fermentație sau
putrefacție la ființele vii și la materia organică. Se înmulțesc prin divizarea celulară simplă sau prin spori.

După forma lor, bacteriile sunt împărțite în bacili, leptothrix, spirilli și cocci. Corpul uman găzduiește
aproximativ zece celule bacteriene pentru fiecare celulă umană, dintre care majoritatea sunt inofensive.

Ciuperci
Sunt ființe vii heterotrofe, care se reproduc prin spori și trăiesc ca paraziți sau pe materie organică în
descompunere. Datorită capacității lor de a deteriora materia moartă a animalelor și plantelor, ele joacă un
rol important în ciclurile biogeochimice.

Ciupercile sunt folosite în prepararea alimentelor, pentru tratarea bolilor sau ca halucinogene.

Paraziți
Sunt organisme animale sau vegetale care trăiesc în detrimentul altei specii, se hrănesc cu ea și o slăbesc
fără a o ucide de fapt.

Prioni
Sunt agenți infecțioși compuși dintr-o proteină numită prion, care produce tulburări neurodegenerative
contagioase la diferite specii de animale.

Prionii sunt responsabili de boala „vacii nebune” la bovine și de boala Creutzfeldt-Jakob la om.
Virus
Acestea sunt organisme compuse din proteine și acizi nucleici care se reproduc în anumite celule vii,
folosindu-și metabolismul pentru a reproduce materialul genetic și pentru a produce multe copii ale lor.

Virușii sunt agenți potențial patogeni.

Arcuri
Sunt microorganisme unicelulare de morfologie procariotă. Acestea sunt similare cu bacteriile, dar au gene
și căi metabolice diferite.

Protiști
Sunt organisme vii care au o singură celulă eucariotă, adică au acid dezoxiribonucleic într-un nucleu
diferențiat, înconjurat de o membrană.