Obiectul microbiologiei

Microbiologia este o tiin fundamental care studiaz morfologia, fiziologia i

sistematica microorganismelor, originea i evoluia lor, fenomenele de ereditate i
variabilitate microbian. Etimologia cuvntului provine din limba greac: micros =
mic; bios = via; logos = tiin.
Microorganismele sunt sisteme cu organizare complex, monocelulare sau
pluricelulare, cu metabolism propriu i continuitate genetic, cu o infinit diversitate a
caracterelor morfologice i fiziologice. n sensul acestei definiii din imensul grup al
microorganismelor fac parte fungii (drojdii levuri i mucegaiuri fungi filamentoi),
bacterii, alge microscopice, protozoare etc.
n funcie de natura microorganismelor i caracterul lor aplicativ, s-au dezvoltat n
timp, urmtoarele tiine microbiologice independente:
Microbiologia general studiaz legile de dezvoltare a tuturor grupelor de
microorganisme i a rolului lor n circuitul substanelor n natur. Fiind o tiin de
sintez, n funcie de natura microorganismelor studiate s-au desprins urmtoarele
discipline:
Virusologia (inframicrobiologia) studiaz virusuri entiti acelulare cu dimensiuni
submicroscopice, ageni ai bolilor virale la om, animale, plante, insecte,
microorganisme (bacterii, fungi).
Bacteriologia studiaz bacteriile, celule monocelulare de tip procariot, care pot
produce mbolnviri ale omului, animalelor, plantelor.
Micologia studiaz fungi cu celule monocelulare sau pluricelulare de tip eucariot.
Dintre tiinele microbiologice cu caracter aplicativ fac parte:

microbiologia chimic este o ramur a microbiologiei generale care s-a

dezvoltat n ultimii 50 de ani, are ca obiect de studiu chimia i biochimia
microorganismelor (compoziia chimic, structura, topologia, funcia
moleculelor libere i asociate, metabolismul substanelor n celula microbian;

microbiologia solului, a apei, microbiologia geologic, fitopatologia,

microbiologia sanitar, agricol, ecologic, cosmic, genetica
microbian, biologia molecular ;

microbiologia produselor alimentare are drept obiect de studiu

cunoaterea naturii i activitii metabolice a microorganismelor care pot
contamina ntregul lan alimentar, de la materiile prime la produsele finite, n
scopul prevenirii alterrii lor i pierderea valorii alimentare sau a mbolnvirii
prin consum de alimente, contaminate cu microorganisme patogenetoxicogene;

microbiologia industrial (tehnic) reprezint tiina de investigare i

control al fermentaiilor, respectiv de folosire a microorganismelor n calitate de
reactivi, n scopul obinerii industriale a unor produse cu valoare economic.
Prin dezvoltarea microbiologiei industriale, cu ajutorul microorganismelor se

obin avantajos aproximativ 200 de produse, printre care: alcoolul etilic i

butanolul, acetona, acidul citric, acidul lactic, aminoacizi, enzime, proteine,
vitamine, insecticide biologice, produse de biosintez ce se obin pe plan
mondial n cantiti mari (milioane tone per an) sau vaccinuri, vitamine i
enzime purificate, hormoni de cretere, interferonul, antibiotice, n cantiti
mici. Primul patent nregistrat pentru un produs de biosintez microbian
dateaz din 1882 pentru enzime proteolitice folosite la tbcirea pieilor;

biotehnologia reprezint un domeniu multidisciplinar al tiinei, tehnicii,

tehnologiei i al produciei industriale ce se bazeaz pe potenialul
microorganismelor rezultate prin tehnici de inginerie genetic i a enzimelor
microbiene, n scopul obinerii de bunuri industriale, energetice, agricole,
farmaceutice, alimentare i protecia mediului.

Istoricul Microbiologiei
Dac apariia vieii pe pmnt se aproximeaz c a avut loc cu 3,8-4 miliarde de ani
n urm, cele mai vechi celule aparinnd bacteriilor metanogene i bacterii ale
genului Clostridium descoperite n lave vulcanice pietrificate, au existat de cel puin 2
miliarde de ani. Celulele eucariote s-au transformat cu 1500 milioane de ani n urm i
diversificarea acestora acum 400 milioane de ani, a condus la apariia ntr-o lung
perioad de timp a strmoilor plantelor de astzi.
n contrast cu dimensiunile att de mici ale microorganismelor, rolul lor n natur este
imens. Implicate direct n uriaele transformri ale materiei organice nevii, prin
procese de putrefacie-putrezire, fermentaii etc., microorganismele asigur n natur
un circuit al principalelor elemente universale ce intr n structura organismelor vii i
au rol vital n meninerea ecosistemelor, deoarece fr activitatea lor pmntul sar transforma ntr-un uria cimitir.
Dei procesele microbiene sunt cunoscute de la nceputul omenirii, explicaia
tiinific a cauzelor care le determin, a fost posibil numai odat cu descoperirea
microscopului. Cel care a utilizat pentru prima dat microscopul pentru studiul
microorganismelor a fost Anthonie van Leeuwenhoek.
Microbiologia apare ca tiin n a doua jumtate a secolului XVII i debuteaz cu o
perioad lung de observaii morfologice cnd se acumuleaz un material vast privind
caracterele i rspndirea n natur a microorganismelor.
Cea de a doua perioad n dezvoltarea microbiologiei este perioada fiziologic,
inaugurat de lucrrile marelui savant, chimist i medic, Louis Pasteur care a stabilit
principiile de baz ale microbiologiei prin descoperiri de importan fundamental.
Louis Pasteur studiaz condiiile de distrugere a microorganismelor stabilind
procedee de sterilizare. Studiaz bolile microbiene ale vinului i berii produse de
microorganisme ageni ai fermentaiei lactice i butirice i care pot s triasc i n
absena aerului. Pasteur stabilete modalitatea de tratare a vinului prin nclzire la
60C care i asigur conservabilitatea, operaie denumit n prezent pasteurizare i
este pe drept cuvnt, considerat printele microbiologiei industriale. Visul lui Pasteur
era s descopere microorganismele care provocau mbolnviri ale omului i

animalelor. A studiat boli ca holera ginilor, infecia crbunoas, rabia etc. i a realizat
vaccinurile antiholeric i antirabic, dovedind c unul i acelai microb este cel care
poate produce moartea, n schimb dup un tratament adecvat poate da doar forme
uoare de boal i concomitent o imunitate organismului vaccinat. Pn n ultima
clip a vieii a muncit neobosit pentru binele omenirii. Impresionant este crezul vieii
lui, exprimat simplu n cuvintele: Voina, munca i succesul sunt cuprinsul
vieii omeneti. Voina deschide porile, munca te trece prin ele, iar la
sfritul drumului vine succesul ca o ncoronare a tuturor eforturilor.
Robert Koch considerat printele colii germane de microbiologie stabilete c
microbii sunt cauzele bolilor infecioase i descoper vibrionul holerei, agentul
tuberculozei etc., studii ce-i aduc n 1905 premiul Nobel pentru fiziologie i medicin.
Koch introduce n practica de laborator mediile de cultur solidificate ceea ce a permis
izolarea n culturi pure a microorganismelor din natur. Folosirea culturilor pure s-a
extins odat cu realizarea de aparatur destinat sterilizrii mediilor necesare pentru
cultivare.
Un rol important n introducerea culturilor pure n industrie aparine savantului
german E.H. Hansen care a utilizat microorganismele drept inocul ai fermentaiilor,
fapt ce a condus la microbiologia industrial modern.
Descoperirea primului antibiotic, penicilina de ctre A. Fleming i stabilirea
tehnologiei de producere i purificare a acestui antibiotic de ctre Florey i Chain
reprezint una dintre cele mai importante realizri ale nceputului de secol XX.
Omenirea devine astfel posesoarea unei noi arme mpotriva microorganismelor
patogene i sunt intens stimulate cercetrile de descoperire i aplicare n terapeutic
a noi antibiotice cu spectru specific de aciune.
Fondatorul microbiologiei romneti este Victor Babe, care a condus prima catedr
de nvmnt medical de anatomie patologic i bacteriologic. mpreun cu
francezul V. Cornil este autorul primului tratat de bacteriologie aprut n lume: Les
bactries, n anul 1885. Victor Babe a studiat boli ca turbarea, morva, lepra, holera,
tuberculoza, parazitoze i a introdus pentru prima dat n ara noastr tratamentul
prin serotapie imunizare cu serul provenit de la animale n prealabil vaccinate. Este
considerat unul dintre cei mai mari savani, a rmas n microbiologie prin
numeroasele sale descoperiri.
Ioan Cantacuzino a creat o coal de microbiologie avnd ca centru institutul care i
poart numele, organiznd i dezvoltnd activitatea de producie a serurilor i
vaccinurilor folosite n combaterea bolilor infecioase.
n domeniul imunologiei, virusologiei i microbiologiei generale, se remarc
savanii: C. Lavaditi, D. Combiescu, M. Ciuc, t. Nicolau etc. care i-au
consacrat activitatea tiinific, combaterii i eradicrii unor boli, pentru formarea i
dezvoltarea colii contemporane de microbiologie.
Clasificarea generala a microorganismelor

Variabilitatea extraordinar a microorganismelor i capacitatea lor de adaptare la cele

mai diferite condiii ale mediului ambiant, fac ca lumea microbian la nivel planetar
s fie deosebit de numeroas i greu de clasificat.
Clasificarea biologic a lumii vii propus de Whittaker (1969), acceptat de numeroi
taxonomiti cuprinde un sistem de cinci regnuri n funcie de modul de organizare
celular i modaliti de nutriie, avnd urmtoarea structur:

regnul Monera include organisme monocelulare de tip procariot cu nutriie de

tip absorbtiv, cu metabolism fotosintetic sau chimiosintetic i reproducere prin
diviziune asexuat;

regnul Protista include organisme monocelulare de tip eucariot (inclusiv

drojdii). Modul de nutriie este diferit de la un grup la altul, prin absorbie sau
ingestie i reproducere sexuat/asexuat;

regnul Fungi cuprinde organisme multinucleate de tip eucariot (mucegaiuri)

cu nuclei dispersai n citosolul hifelor adesea septate, lipsite de plastide i
pigmeni fotosintetici, cu nutriie de tip absorbtiv i reproducere pe cale
sexuat i asexuat;

regnul Plantae , cu organisme multicelulare de tip eucariot, cu perete

celulozic, vacuole n citoplasm i pigmeni fotosintetici n plasmide. Modul
principal de nutriie este cel fotosintetic i reproducerea predominant sexuat;

regnul Animalia , cu organisme multinucleate de tip eucariot fr perete

celular, cu nutriie predominant prin ingestie i reproducere sexuat.

Celula de tip procariot ce aparine primelor forme de via pe Pmnt, prezint un

nucleoid nedifereniat, lipsit de membran nuclear. Molecula de ADN conine
ntreaga informaie genetic; celula procariot nu conine n citozol organite libere (cu
membran) i ribozomii au dimensiuni mici. Sunt puin difereniate din punct de
vedere morfologic.
Celula de tip eucariot , mai evoluat, prezint un nucleu bine difereniat n care
este inclus partea predominant a genomului alctuit dintr-un set de cromozomi,
care n timpul procesului de nmulire se divizeaz i se repartizeaz ntre celulele
rezultate. n cromozomi, ADN-ul este cuplat cu proteine de tipul histonelor. n celula
eucariot exist organe simple prevzute cu membran, iar ribozomii au dimensiuni
mai mari dect la procariote.
Pentru sistematizarea microorganismelor, se studiaz ntotdeauna caracterele
morfologice, fiziologice, biochimice etc. ale culturii pure, cultur ce rezult prin
nmulire dintr-o singur celul (sau unitate formatoare de colonie), n mediu nutritiv
steril i deci cuprinde celule aparinnd unei singure specii.
n clasificri, pe baz de criterii morfologice i fiziologice riguroase, stabilite de la
general la particular, principalele grupe de microorganisme componente ale regnurilor
citate sunt clasate n diviziuni, clase i subclase, ordine, familii, triburi, genuri i
specii.

La baza tuturor clasificrilor este situat specia, produs al evoluiei materiei vii, ca
rezultat al adaptrii la condiiile existente ale mediului ambiant.
Specia corespunde populaiei de indivizi cu numeroase proprieti comune, denumite
caractere cu specificitate de specie, care le disting de alte specii. Microorganismele
aparinnd unei specii au aceeai origine, sunt adaptate la un anumit mediu de via,
au metabolism asemntor i sunt apropiate ntre ele prin caractere genetice. Specia
la microorganisme este denumit din dou cuvinte, primul fiind numele genului, care
include mai multe specii. Cel de al doilea cuvnt scris ntotdeauna cu liter mic, de
obicei definete un caracter specific. n cadrul speciei se difereniaz prin caractere
distinctive limitate, subspecii, tulpini, varieti.
Genul cuprinde una sau mai multe specii pe baza unor caractere comune, specifice
de gen. Denumirea genului este n limba latin.
Tribul reprezint un grup de genuri nrudite.
Familia este un grup de triburi sau genuri nrudite.
Ordinul reprezint un grup de familii nrudite.
Clasa reprezint gruparea ordinelor nrudite.
1. ISTORICUL MICROBIOLOGIEI
Microbiologia studiaza microorganismele si activitatile lor.
Microorganismele sunt vietuitoare care nu se pot vedea cu ochiul liber, ci numai la
microscop.
Termenul de microb a fost utilizat pentru prima oara in 1878 de
catre Sedillot (chirurg la Academia de Stiinte din Paris), in De linfluence des
decouvertes de M. Pasteur sur les progres de la chirurgie. Adevarata natura a
microbilor a fost descoperita insa doar in a doua jumatate a secolului XX.
Observarea si descrierea primelor microorganisme au fost facute de catre
olandezul Antonie van Leeuwenhoeck (1632-l723) intre 1673-l675; cu ajutorul unui
microscop de fabricatie proprie el a observat nistecreaturi minuscule in apa de
ploaie, apa din vazele cu flori, urina, fecale pe care le descrie minutios: forme rotunde
(coci), alungite (bastonas), de virgula, spiralate.
Nici Leeuwenhoeck si nici contemporanii sai nu au realizat importanta extraordinara a
descoperirii sale, atentia savantilor indreptandu-se nu spre rolul acestor vietuitoare,
ci spre originea lor. Teoria adoptata de ei era teoria generatiei spontane: animale
ca muste, soareci, etc. se nasc din materie putrezita si din noroi.
In 1650 Francesco Redi, plasand carne intr-un borcan si prezervand-o prin tifon de
contactul cu mustele demonstra indubitabil ca viermii (larvele) nu se nasc spontan
din carne, ci din ouale depuse aici de catre muste, ca atare au parinti definiti.
Controversa insa a continuat. Un adept al teoriei generatiei spontane, Needham, in
1749, constata ca microorganismele prezente in bulionul de carne dispareau dupa

incalzire, dar reapareau daca acest bulion era pastrat pentru un timp, chiar intr-un
recipient acoperit. Concluzia lui Needham a fost urmatoarea: daca microorganismele
initial prezente, virtualii parinti, au fost omorati prin incalzirea bulionului,
microorganismele depistate in final nu puteau sa apara decat spontan.
Teoria lui Needham a fost combatuta de Lazzaro Spallanzani (1729-l799) care a
demonstrat eroarea facuta de Needham: masuri ineficiente pentru a impiedica
patrunderea microorganismelor din aer in bulionul de carne fiert. El a inchis ermetic
flacoanele cu bulion fiert. Dupa mai multe zile, in flacoanele inchise
microorganismele nu apareau, in timp ce ele erau prezente in cele lasate deschise.
Au urmat apoi o serie de experimente, avand ca aspecte comune: distrugerea prin
caldura a microorganismelor din bulion (sterilizarea) si prevenirea accesului in
bulionul sterilizat a unor elemente particulare, purtatoare de microorganisme.
Astfel, din anii 1860 teoria generatiei spontane era complet discreditata.
Elaborarea teoriei microbiene a bolilor infectioase este meritul lui Louis
Pasteur (1822-l895), fondatorul microbiologiei ca stiinta.
Primele observatii ale sale apar in timpul experientelor in care sarea de amoniu a
acidului paratartric, se descompune in acid tartric levogir, iar lichidul care il contine se
tulbura. Examinand lichidul la microscop el descopera prezenta unei ciuperci,
Penicillium glaucum, care metabolizeaza substratul.
Ulterior L. Pasteur a studiat: procesele de fermentatie la solicitarea producatorilor de
vin si a descoperit ca fermentatia se datora unor anumiti microbi; a identificat
microorganisme care determinau boala viermilor de matase si a demonstrat ca
acestea se transmit de la un vierme la altul raspandind boala; prin inactivarea sau
atenuarea microorganismelor cauzale a preparat vaccinuripentru prevenirea turbarii,
antraxului, holerei gainilor; a preparat vaccinul antirabic fara sa cunoasca natura
virala a agentului etiologic; cautand sa impiedice fermentatia care producea mari ube
producatorilor de vinuri, el incalzeste vinul la 60-70C distrugand microorganismele
responsabile - astfel a introdus sterilizarea care-i poarta numele, pasteurizarea,
folosita si azi pe scara larga in industria alimentara.
Impreuna cu Joubert si Chaamberland prezinta la 29 aprilie 1878 celebra
lucrare: La thorie des germes et ses applications la mdicine et la chirurgie,
lucrare care a prezentat ideile fundamentale ale teoriei microbiene.
In aceeasi perioada, Tyndall descoperea cele doua forme de existenta a unei bacterii:
vegetativa (sensibila la caldura) si sporulata (rezistenta chiar si la fierbere
indelungata). El introduce o metoda de sterilizare fractionata, prin incalzirea
discontinua a produselor, cunoscuta sub numele de tyndalizare.
Contemporan cu Pasteur a fost Robert Koch (1843-l910). Prima sa descoperire a fost
sporul bacilului carbunos, in timp ce examina cultura acestui germene pe un preparat
nativ intre lama si lamela.
El introduce in practica bacteriologica examinarea morfologica a microbilor pe frotiuri
fixate si colorate.

In cultivarea microbilor foloseste gelatina pentru solidificarea mediilor de cultura si

obtine primele colonii izolate.
Robert Koch a izolat: bacilul antraxului, bacilul tuberculozei (BK) in 1882 si a
demonstrat cauzele acestei boli; vibrionul holeric si calea de transmitere a bolii.
Teoria germenilor a fost sintetizata si validata sub forma a trei postulate formulate de
Robert Koch in 1882 la sedinta Societatii de Ftiziologie din Berlin si anume:
- in corpul tuturor bolnavilor de o anumita boala microorganismul care a determinat
boala se gaseste raspandit in raport cu simptomele si cu leziunile observate;
- microorganismul se izoleaza din corpul bolnavului si poate fi mentinut in culturi pure
pentru studii de laborator;
- acest microorganism inoculat la un animal receptiv reproduce o infectie
experimentala asemanatoare cu cea naturala, putand fi reizolat din corpul animalului
infectat.
Elevii si colaboratorii lui Pasteur au continuat studiul agresiunii microbiene asupra
organismului animal.
Dezvoltarea microbiologiei a avut un impact deosebit asupra igienei, a epidemiologiei
bolilor transmisibile si chirurgiei prin generalizarea antisepsiei si asepsiei.
Astfel, Semmelweis (1818-l865), seful clinicii vieneze de obstetrica, reduce
mortalitatea lehuzelor de la 18% la 1,27% obligand personalul sanitar si studentii care
lucrau la disectia cadavrelor sa se spele pe maini cu clorura de var.
In acelasi timp, Joseph Lister (1827-l912), chirurg din Edinburgh, introduce in clinica
sa asepsia prin pulverizarea acidului carbonic in salile de operatie.
Elevul lui Pasteur, Ilia Mecinikov (1845-l916) a descoperit fagocitoza si rolul
inflamatiei in apararea antimicrobiana.
Charles Richet a descoperit prima reactie antigen-anticorp, adica reactia de
antiglutinare, stabilind astfel bazele imunologiei.
Bazele geneticii au fost puse in 1940 prin experimentul lui Oswald Avery, Colin M.,
Leodsi Maclyn Mc Carty.
Epoca chimioterapiei antimicrobiene a fost deschisa de Paul Ehrlich (1854-l915)
care a utilizat Salvarsanul (un compus arsenical) pentru terapia sifilisului,
descoperirea sulfamidelor de catre Domagk (1932) si descoperirea penicilinei de
catre Alexander Fleming (1881-l955) in 1928, introdusa in practica medicala in
1941, dupa purificarea si stabilizarea ei de catre doi chimisti de la
Oxford: Florey si Chain.
MICROBIOLOGIA ROMANEASCA
Intemeietorul microbiologiei romanesti este Victor Babes (1854-l926), profesor de
bacteriologie si anatomo-patolog la Bucuresti.

1005 lucrari, printre care primul tratat de bacterologie din lume, scris in 1885
impreuna cu Victor Cornil, tratat intitulat Les bacteries et leur role dans
letiologie, lanatomie et lhistologie pathologique des maladies infectieuses;
descoperiri: granulele metacromatice ale bacilului difteriei (corpusculul BabesErnst); 40 specii microbiene; 2 specii protozoare, genul Babesielle; studii
asupra turbarii, leprei si pelagrei;
a introdus la noi in tara vaccinul antirabic, seroterapia antirabica si
seroterapia antidifterica;
organizeaza primul institut de cercetare medicala din Romania Victor Babes
si primul laborator de igiena si bacteriologie din tara.

Ion Cantacuzino (1863-l934) a fost profesor la catedra de medicina experimentala

din Bucuresti, efectuand studii in domeniul holerei, al imunitatii umorale si al
imunitatii celulare.
1913: aplica in armata romana, aflata in plina epidemie de holera, vaccinul antiholeric
cu vaccin omorat;
1906: introduce in tara vaccinarea antituberculoasa cu BCG;
1910: infiinteaza primele sanatorii de TBC si primele spitale de boli infectioase;
1921: Institutul de Seruri si Vaccinuri Ion Cantacuzino.
Constantin Levaditi (1874-l953) a fost profesor la Institutul Pasteur din Paris. A
desfasurat o activitate stiintifica deosebita in domeniile: imunologie, virusologie,
bacteriologie, parazitologie si chimioterapie. Impreuna cu elevul sau Stefan S.
Nicolau pun bazele invatamantului virusologic in tara noastra, astazi Institutul de
Virusologie St. S. Nicolau.
Alte personalitati marcante ale microbiologiei romanesti: Prof. Dr. Nicolae Cajal, Prof.
Dr. C. Ionescu Mihaiesi, Prof. Dr. M. Ciuca, Prof. Dr. D. Combiescu, Prof. Dr. Lidia si I.
Mesrobeanu, Prof. Dr. Eugenia M. Duca si altii.
Istoricul microbiologiei Comparativ cu celelalte ramuri ale biologiei, de exemplu,
botanica i zoologia, microbiologia poate fi considerat o tiin relativ nou. Astfel,
dac primele descrieri despre plante i animale dateaz nc din secolul al IV-lea
.e.n., microorganismele, datorit dimensiunii lor extrem de reduse, nu au putut fi
observate i descrise dect dup descoperirea unor sisteme optice care aveau
posibilitatea s mreasc suficient de mult imaginile acestora.
Dei aprut mai trziu ca tiin de sine stttoare, nc din
antichitate,Anastagoras a exprimat c viaa poate exista dincolo de privirile
omeneti, fapt care a fost demonstrat apoi prin identificarea germenilor cauzatori ai
bolilor infecioase.
Thucidides a susinut c epidemiile sunt produse de particule vii, minuscule
(contagium animatum) i a observat fenomenul de imunitate, explicnd c cei care
au suferit de cium i au scpat, nu mai fac boala.

Corelaia dintre apariia unor boli i prezena unor microorganisme s-a realizat dup
descoperirea i descrierea bacteriilor, n urma unor ndelungate controverse care au
avut ca punct de pornire teoria generaiei spontane conform creia organismele
animale i plantele au luat natere din materia nevie.
n 1668, medicul italian Francesco Redi, pe baza unor experimente simple a declarat
c omne vivum ex vivo (tot ce este viu se nate din via). Dovezi experimentale n
acest direcie a adus i Lazzaro Spalenzoni, dar argumentele cele mai
convingtoare au aprut odat cu apariia microscopului i i se datoreaz
olandezului Antony van Leeuwenhoek (1632-1723) dei informaii despre un
instrument optic asimilat unui microscop, deoarece era constituit din mai multe
lentile, dateaz din anii 1595. Robert Hooke, aduce, tot n secolul al XVII-lea, prima
perfecionare important microscopului, i anume, introducerea iluminrii artificiale a
obiectului i concentrarea luminii cu ajutorul unui sistem optic. Astfel, apariia
microbiologiei, ca tiin este nregistrat abia n a doua jumtate a secolului al XVIIlea.

Louis Pasteur (1822-1895), chimist francez, fondatorul microbiologiei moderne, a

studiat cauzele unor infecii produse de bacterii dalac, holera aviar i a obinut
vaccinuri, rezolvnd astfel problema turbrii prin vaccinarea antirabic 1885. Poate
fi considerat printre cei care au pus bazele imunologiei i a contibuit la observaiile
referitoare la faptul c microorganismele au capacitatea de a fi reinute n medii
poroase fine pmnt de infuzorii, plci de azbest.
Robert Koch (1843 1910), medic germen, a identificat agentul etiologic al
tuberculozei (Mycobacterium tuberculosis, numit i bacilul lui Koch), agentul etiologic
al holerei asiatice Vibrio comma, a contribuit la demonstrarea etiologiei dalacului, a
introdus tehnica studierii microorganismelor pe medii nutritive solide care permit
izolarea coloniilor bacteriene cartof, plasm sangvin coagulat, gelatin, agar-agar.
Ilia Ilici Mecinikov (1845-1916) este descoperitorul fagocitozei (procesul prin care
globulele albe ale sngelui nglobeaz i digera microbii, aparnd astfel organismul de
agenii infecioi), fundamenteaz teoria celular a imunitii, fiind unul dintre
ntemeietorii imunologiei. n 1908, pentru merite tiinifice excepionale, i s-a acordat
premiul Nobel.
Victor Babe (1854 - 1926) fondator al colii romneti de Microbiologie, a fost un
remarcabil bacteriolog i morfopatolog romn, a crui activitate tiinific a fost foarte
vast, cu un accent deosebit n problemele de tuberculoz, lepr, vaccinare antirabic
i seroterapie antidifteric. A demonstrat prezena bacililor tuberculozei n urina
persoanelor bolnave i a pus n eviden peste 40 de microorganisme patogene. n
anul 1893 este ales membru titular al Academiei Romne. Pe lng activitatea
tiinific a fost preocupat de mbuntirea strii sanitare a populaiei, n special n
combaterea i prevenirea pelagrei. Victor Babe, datorit formaiei sale tiinifice de
baz, a creat concepia ce poate fi denumit "patomorfologia procesului infecios",
sintez a microbiologiei cu histopatologia. A fost membru al Academiei Romne,

membru corespondent al Academiei de Medicin din Paris i ofier al Legiunii de

Onoare (Frana).

Constantin Levaditi (1874 1953), remarcabil om de tiin al secolului al

XX-lea, a rmas n literatura de specialitate i n istoria tiinelor medicale, prin
studiile sale referitoare la izolarea virusului poliomielitei i prin alte contribuii de
seam n virusologie, bacteriologie i chimioterapie. In 1909, impreuna cu Karl
Landsteiner demonstreaza prezenta virusului polio in alte tesuturi decat cel nervos: n
secretiile nasofaringiene, n glandele salivare i in ganglionii limfatici. Inc din 1912
a ncercat chimioprofilaxia bolii pe cale intranazal. Din 1913 dateaz prima
monografie asupra poliomielitei publicata mpreuna cu suedezul Carl Kling: "La
poliomyelite aigue epidemique". Remarcabil n aceasta lucrare a fost investigarea a
ase familii care au avut contact cu cazuri de poliomielit, evideniind existena
infeciilor inaparente i seroconversia. Levaditi (mpreuna cu P. Lepine) a coordonat
dou dintre primele tratate de virusologie: Les ultravirus des maladies humaines
(1936) i Les ultravirus des maladies animales (1943). A elaborat o metod de
colorare pentru Treponema palidum din snge i a elaborat un tratament pentru sifilis
cu ajutorul bismutului, fiind premiat cu medalia de aur Paul Erlich.